dumitru mihail, dg agricultură şi dezvoltare rurală
Post on 16-Oct-2021
1 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Dezvoltarea rurală în România Dumitru Mihail, DG Agricultură şi dezvoltare rurală
2Bruxelles 16 Septembrie 2009
Rolul spaţiului rural european
Spaţiul rural deţine un loc esenţial în istoria,civilizaţia şi identitatea europeană
Spaţiul rural acoperă 91% din teritoriul european
Peste 56% din populaţia celor 27 de state membre ale UE trăieşte în zonele rurale
Mediul rural european oferă o mare bogăţie (socială, economică, culturală, istorică, ecologică)
3Bruxelles 16 Septembrie 2009
Spaţiul rural rămâne principalul furnizor de materii prime vitale (alimente, energie, apă)
Agricultura şi silvicultura rămân principali utilizatori ai resurselor naturale (pământ, apă)
Activităţile rurale tradiţionale (agricultură, silvicultură) sunt creatoarele peisajelor ce dau identitatea şi unicitatea peisajului rural european.
Spaţiul rural joacă un rol major în sănătatea planetei şi combaterea schimbărilor climatice.
Ruralul exercită o atracţie datorită modului de viaţă sănătos, a frumuseţilor naturale şi a moştenirii culturale
4Bruxelles 16 Septembrie 2009
Rolul spaţiului rural european
–
Zonele şi comunităţile rurale acoperă marea majoritate a teritoriului UE
–
O multitudine de activităţi funcţii şi peisaje
–
Structurile economice, sociale şi cumunitare (ţesutul rural).
–
Relaţiile cu zonele urbane, frumuseţile naturale şi producţia de alimente.
–
Patrimoniul cultural şi natural.
Pământ
Agricultură
Hrană
Mediu
Patrimoniulrural
Comunităţi rurale
Specificitatea spaţiului rural european
5Bruxelles 16 Septembrie 2009
Concluzie
Mulţi oameni sunt atraşi de ideea de a locui şi/sau de a lucra aici, cu condiţia să aibă condiţii asemănătoare de muncă şi viaţă ca la oraş
(acces la servicii şi infrastructură
corespunzătoare).
6Bruxelles 16 Septembrie 2009
Probleme comune ale spaţiului rural
Multe dintre zonele rurale se confruntă cu probleme semnificative:–
Competitivitate scăzută a fermelor şi întreprinderilor rurale
–
Degradarea mediului şi a resurselor naturale (pământ, apă, aer, biodiversitate)
–
Venituri mai scăzute,lipsa locurilor de muncă–
Condiţiile de viaţă inferioare celor de la oraş (servicii publice, infrastructură)
7Bruxelles 16 Septembrie 2009
Scopul politicii europene de dezvoltare rurală
Politica de dezvoltare rurală a UE vizează soluţionarea problemelor cu care se confruntă zonele rurale din UE şi exploatarea durabilă a potenţialului acestora.
8Bruxelles 16 Septembrie 2009
De ce e nevoie de o politică comună?
Statele membre si-au asumat obiective comune
Nu toate ţările UE ar putea să-şi permită politica de care au nevoie
Concurenţa pe piaţa unică europeană
Multe aspecte sunt transfrontaliere (poluarea, protecţia mediului, încălzirea globală)
Libera circulaţia a forţei de muncă/capitalurilor
Politica de dezvoltare rurală se leagă de o serie de alte politici elaborate la nivelul UE (coeziune economică şi socială, mediu).
9Bruxelles 16 Septembrie 2009
Politică
Comună
UE are o politică comună de dezvoltare rurală, care, într-o măsură destul de mare, este controlată de statele membre şi de regiuni.
Această politică este finanţată din bugetul UE (FEADR)
şi parţial din bugetele
naţionale şi regionale ale statelor membre.
10Bruxelles 16 Septembrie 2009
Fundamentele
politicii
UE de dezvoltare
rurală (1)
Parte a politicii agricole comune PAC (pilonul 2 al
PAC)
Strategie coerentă pentru dezvoltarea rurală la nivelul UE:–
Orientările strategice ale Comunității pentru dezvoltare rurală 2007-2013
–
Strategiile naţionale de dezvoltare rurală
Co-finanţare -
Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală (FEADR)
+ contribuţie naţională (publică + privată)
11Bruxelles 16 Septembrie 2009
Fundamentele
politicii
UE de dezvoltare rurală (2)
Cadru
legal oferă
o matrice
comună
a obiectivelor
şi mijloacelor
(măsurilor) necesare
atingerii
acestor obiective
precum şi un echilibru între obictivele
(buget minim pe axă)
Programare multianuală 2007
–
2013 (la nivel
national sau
regional)
Obligativitatea consultării tuturor actorilor intresaţi
Cadru comun de monitorizare al aplicării (listă comună a indicatorilor de impact şi rezultat)
Reţeaua Europeană pentru Dezvoltare Rurală
12Bruxelles 16 Septembrie 2009
Dezvoltarea Rurală
2007-2013
«
LEADER »
Axis Axa 2
Mediu
+
Managementul
terenului
Axa
3
Diversificare
+
calitatea vieţii
Un singur set de programe, finanţare, monitorizare şi reguli de audit
Un fond unic de dezvoltare rurală -
FEADR
<<
Axa
LEADER >>
Axa
1
Competi-
tivitate
13Bruxelles 16 Septembrie 2009
Trei obiective centrale:
Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier prin sprijinirea restructurării, dezvoltării şi inovaţiei
Imbunătăţirea protecţiei mediului şi a spaţiului rural prin măsuri de management al terenului şi apei
Imbunătăţirea calităţii vieţii în spaţiul rural şi încurajarea diversificării activitaţilor economice în rural
14Bruxelles 16 Septembrie 2009
Echilibrul programului
(Reg. 1698-2005)
Axa
1:
cel puţin
10% din fondurile comunitare alocate programului
Axa
2: cel puţin
25%
Axa
3: cel puţin
10%
Axa
4: LEADER cel puţin
5% (dar se distribuie in
interiorul celorlalte axe), introducere graduală pentru Romania (2.5% din bugetul
aferent
perioadei
2010-2013)
15Bruxelles 16 Septembrie 2009
Fundementele politicii comune de dezvoltare rurală
Un meniu de aproximativ 40 Măsuri disponibil statelor membre
Măsuri specifice noilor state membre (ferme de semi-subsistenţă, crearea grupurilor de producători, servicii de consultanţă)
16Bruxelles 16 Septembrie 2009
Cadrul politicii comune de dezvoltare rurală
2007-2013
Priorităţi strategice
2007-2013
Axa 4 « LEADER »
Dezvoltarea capacităţilor locale pentru diversificare şi ocupare
Axis 1-
Capital
uman
- Inovaţie
-
Transfer de cunoştiinţe
-
Tehnologii
IT
-
Cercetarea şi dezvoltarea de noi produse
Axis 2
-
Biodiversitate
-
Apă
-
Managementul durabil al terenurilor
-
Schimbări climatice
Axis 3Oportunităţi de ocupare prin diversificarea economiei şi
creşterea calităţii vieţii
17Bruxelles 16 Septembrie 2009
FEADR –alocare pe state membre
18Bruxelles 16 Septembrie 2009
Programe
de dezvoltare
rurală•
94
Programe de dezvoltare rurală
19 Naţionale (AU,BG,CZ,CY,DK,ET,EL,HU,IR,LU,LT,
LV,MT,NL,PL,RO,SK,SL,SV)
75 Regionale: 2 Belgia, 6
Franţa, 16 Germania, 22
Italia, 4
Portugalia, 19
Spania, 4 Marea Britanie, 2 Finlanda
19Bruxelles 16 Septembrie 2009
Politica
de dezvoltare
rurală – România
Un singur program naţional 2007-2013
Un buget total de 13,38 miliarde €
din care:
–
FEADR
8,022 miliarde €–
contribuţie
naţională
publică
1,95 miliarde €
–
contribuţie
privată
3,41 miliarde €–
Prin pachetul de redresare economica se adauga un complement de
101,7 milioane €
20Bruxelles 16 Septembrie 2009
Pachetul
financiar
al UE pentru
dezvoltare
rurală
în România
2007-2013
Anul Bugetul
aproximativ
(miliarde
Euro)
2007 0.00
2008 1.15
2009 1.44
2010 1.36
2011 1.36
2012 1.36
2013 1.36
Total 2007-2013 8.02
21Bruxelles 16 Septembrie 2009
Contribuţia financiară
Axa Contribuţia publică
(€)
FEADR
(%)
Suma FEADR(€)
Distribuţie%
Axa
1 3 967 311 581 80.00 3 173 849 264 39.56%
Axa
2 2 293 413 375 82.00 1 880 598 967 23.44%
Axa
3 2 473 739 880 80.00 1 978 991 904 24.67%
Axa
4 235 074 871 80.00 188 059 896 2.34%
Assietnţă tehnică 376 119 793 80.00 300 895 834 3.75%
Completarea plăţilordirecte 625 136 100 80.00 500 108 880 6.23%
Total 9 970 795 600 80.46 8 022 504 745 100%
22Bruxelles 16 Septembrie 2009
Distribuţie buget pe obiective
(inclusiv
Leader)
Competitiveness
Quality
of life
Environment
FEADRbuget
(€)Distribuţie
%
Competitivitate 3 236 965 257 44.82%
Protecţia
mediuluiîn rural 1 905 072 515 26.38%
Diversificare şicalitatea vieţii 2 079 462 259 28.80%
Total 7 221 500 031 100.00%
23Bruxelles 16 Septembrie 2009
Situaţia
generală: agricultură, silvicultră şi sector de prelucrare
Structura
fermelor
puternic polarizată:
<0.5% din ferme
= 34.5% SAU
(medie
269 ha);99.5% din ferme
= 65.5% SAU
(medie
2.15 ha).Număr total exploataţii
4.3 mil
(aprox.
3 mil
subzistenţă).
Gospodării mixte extensive tradiţionale; forţă de muncă excesivă
(32% din populaţia ocupată),
mecanizare redusă,
fragmentare.
Păduri: 28% din suprafaţă; structură fragmentată;
(300 000
ha păduri virgine).
Industrie alimentară: 11 000 firme
(2/3 micro-intreprinderi),
3.5% forţa de muncă, 7% VAB.
Probleme cheie: comformitatea cu standardele UE, fragmentare lanţ
alim.
24Bruxelles 16 Septembrie 2009
Axa
1: 9 măsuri
Measure/Axis Cheltuială publică
Procent
111 - Pregătire profesională, informare
si
difuzare de
cunostiinte 119 019 349 3%
112 - Instalarea de tineri fermieri 337 221 484 8%
121 - Modernizarea exploatatiilor agricole 991 827 895 25%
122 - Cresterea valorii economice a pădurilor 198 365 579 5%
123 - Procesarea produselor agricole si silvice 1 071 174 126 27%
125 - Imbunătătirea si diversificarea infrastructurii agricole si silvice 476 077 390 12%
141 - Sprijinirea fermelor de semisubzistentă- 476 077 390 12%
142 - Înfiintarea grupurilor de producători 138 855 905 3%
143 - Servicii de consultantă si consiliera agricolă 158 692 463 4%
Total Axa 1 3 967 311 581 100%
25Bruxelles 16 Septembrie 2009
Mediu
natural
valoros, biodiversitate (Munţii Carpaţi,
Delta Dunării, Transilvania, păduri virgine).
Arii cu valoare naturală ridicată
(2.4 m ha păşuni
semi-
naturale).
Riscuri: eroziunea solului, abandonarea terenurilor, inundaţii, secetă.
Emisiile de CO²
/N²
O din
agricultură
destul de scăzute.
Principale ameninţare pentru calitatea apei
= oamenii
şi nu agricultura.
Situaţia generală: mediu şi managementul terenurilor
26Bruxelles 16 Septembrie 2009
Axa
2: 4 măsuri
Measură/Axă Cheltuială publică
Procent
211 - Sprijin pentru zonele montane 607 754 544 26%
212 - Sprijin pentru zonele defavorizate altele decât-zona de munte 493 083 876 22%
214 - Plăti de agromediu- 963 233 617 42%
221 - Prima împădurire a terenurilor agricole 229 341 338 10%
Total Axa 2 2 293 413 375 100%
27Bruxelles 16 Septembrie 2009
Zone defavorizate
28Bruxelles 16 Septembrie 2009
Suprafata eligibila HNV
29Bruxelles 16 Septembrie 2009
MăMăsursuriiii, PrePre--NATURA NATURA pepe
bază
pilot
PProtectirotectiaa
HabitatHabitatelorelor
pentrupentru: Cristelul de câmp (Crex Crex): fără îngrăşăminte şi
pesticide;
cositul tărziu
(din interior spre exterior); protejarea benzilor înierbate; densitate
max.0.7 UVM/ha; numai mecanizare pe baza fortei animale
€209/ha/an Sfrâncioc
cu frunte
neagră
(Lanius minor)/Vulturelul de seară (Falco vespertinus): fără îngrăşăminte şi pesticide; cosit după
1 Iulie; păstrarea benzilor înierbate uncut strips; densitate
max.0.7 UVM/ha; numai mecanizare pe baza fortei animale
€101/ha/an
Agro+mediu
(214) Areale Important Bird Areas
30Bruxelles 16 Septembrie 2009
Andy Hay (rspb-images.com)
31Bruxelles 16 Septembrie 2009
Dusan
Boucny
(rspb-images.com)
32Bruxelles 16 Septembrie 2009
33Bruxelles 16 Septembrie 2009
Situaţia generală: calitatea vieţii în rural
Infrastructură slabă
(33% alimentare cu apă; 10% canalizare; 10% drumuri adecvate).
Servicii slabe
(sănătate, educaţie, finanţe, social).
Economie nediversificată
(64% ocuparea rurală
= agricultură).
Potenţial pentru
turism rural.
Nevoia recalificării şi îmbunătăţirii forţei de muncă.
34Bruxelles 16 Septembrie 2009
Axa
3: 3 măsuri
Measure/Axis Cheltuială publică
Procent
312 - Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor 383 429 681 15%
313 - Încurajarea
activităţilor
turistice 544 222 774 22%
321/322/323 - Dezvoltarea şi
renovarea satelor, îmbunătăţirea infrastructurii şi economiei rurale,conservarea şi protejarea patrimoniului rural 1 546 087 425 63%
Total Axa 3 2 473 739 880 100%
35Bruxelles 16 Septembrie 2009
Axa
4: LEADER
Measura/AxaCheltuială
publicăProcent
4.1 - Implementarea strategiilor de dezvoltare locală 171 604 657 73%
4.21 - Implementarea proiectelor de cooperare 4 701 496 2%
4.31 - Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală,dobândirea de aptitudini
şi animarea teritoriilor 58 768 718 25%
4.31-1 - Crearea parteneriatelor public private- (5%)
4.31-2. - Costuri de functionare, dobandirea de aptitudini si animare (20%)
Total Axa 4 235 074 871 100%
36Bruxelles 16 Septembrie 2009
Leader
Un concept relative nou
Dezvoltarea capacităţii până în
2009
Ocoperă obiectivele tuturor axelor
Objectiv:
80 GAL
(40%
din suprafaţa eligibilă), după completarea fazelor de selecţie.
Prioritate pentru:-
partenariate cu o cotă ridicată de structuri non-publice
%, sau reprezentând anumite
categorii;-
teritorii cuprinse între
30 000
şi
70 000 persoane; -
densitate a populaţiei scăzută; -
includerea
cooperării şi inovatiei; -
HNV, LFA, Natura sau zonele sărace; -
strategii
acoperind câteva
axe / groups prioritare.
37Bruxelles 16 Septembrie 2009
Vă multumesc pentru atenţie!
top related