director: profesor: petre maria redactor : profesor: petre
Post on 20-Apr-2022
36 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Grădiniţa „Inocenţa” – Găeşti Judeţul Dâmboviţa
Mai 2012
“ Noi, cei mari, uităm adesea că am fost copii... Ṣi lucrul acesta ar trebui să ni-l aducem
aminte mai ales când ne găsim în faṭa copiilor… ”
Al. Vlahuṭă
Director: Profesor: Petre Maria
Redactor : Profesor: Petre Maria ṣi Marin Gheorghiţa
PENTRU NOI , CADRELE DIDACTICE...
“Copilul să nu ştie nimic pentru că i-ai spus, ci pentru că a înţeles el
însuşi; să nu înveţe ştiinţa, ci s-o descopere” - JEAN-JACQUES ROUSSEAU
Într-o zi un băieţel s-a dus la grădiniţă. Băieţelul era mic, iar grădiniţa era mare. Dar când
băieţelul a văzut că intrarea în clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte
fericit… iar grădiniţa nu i s-a mai părut atât de mare ca la început.
Într-o dimineaţă când copiii se aflau în clasă, educatoarea le-a spus copiilor:
-Astăzi o să facem un desen.
-Grozav, a spus băieţelul, căci îi plăcea foarte mult să deseneze. Ştia să deseneze o
mulţime de lucruri: lei şi tigri, pui şi vaci, trenuleţe şi vapoare. Şi a luat cutiuţa cu creioane
colorate şi a început să deseneze…
Dar educatoarea a zis:
-Aşteptaţi! Nu începeţi încă! Şi a asteptat până când toţi copiii au fost pregătiţi.
-Acum o să desenăm o floare, a spus educatoarea.
“Grozav” s-a gândit băieţelul, căci îi plăcea să deseneze flori. Şi a început să deseneze
flori frumoase, şi le-a colorat în roz, portocaliu, albastru.
Dar educatoarea le-a zis copiilor:
- Aşteptaţi, vă voi arăta eu cum să coloraţi. Şi a desenat o floare roşie cu o tulpină verde.
- Acum puteţi începe, a zis educatoarea.
Băieţelul a privit floarea educatoarei, apoi s-a uitat la floarea sa. A lui era mai frumoasă
decât a educatoarei; dar n-a spus nimic. A întors doar pagina şi a desenat o floare ca cea a
educatoarei… Era roşie, cu o tulpină verde.
Într-o altă zi, când băieţelul intrase în clasă prin uşa din curte , educatoarea le-a spus
copiilor:
- Astăzi o să facem ceva din argilă.
-Grozav, a spus băieţelul, căci îi plăcea să lucreze cu argilă. Ştia să facă tot felul de
lucruri din argilă: şerpi şi oameni de zăpadă, elefanţi şi camioane. Dar a aşteptat până ce toţi
copiii au fost gata.
- Acum o să facem o farfurie, a zis educatoarea.
„Grozav”, s-a gândit băieţelul căci îi plăcea să facă farfurii de toate formele şi
mărimile. Şi a început să facă farfurii de toate formele şi mărimile. Dar educatoarea a zis:
- Aşteptaţi, vă arăt eu cum se face! Şi le-a arătat cum să facă o farfurie adâncă.
- Aşa! Acum puteţi începe, le-a spus.
Băieţelul s-a uitat la farfuria educatoarei şi apoi la ale sale. Îi plăceau mai mult
farfuriile lui, decât farfuria adâncă a educatoarei. Dar n-a spus nici un cuvânt.
Şi-a transformat farfuriile lui într-o bila mare de argilă din care a facut o farfurie adâncă şi
mare ca cea făcută de educatoare.
Şi foarte curând băieţelul a învăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca cele
făcute de educatoare, şi foarte curând n-a mai facut nimic de unul singur.
Şi s-a întâmplat într-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat într-o altă casă, într-un
alt oraş. Şi băieţelul a trebuit să meargă la grădiniţă. Grădiniţa cea nouă era şi mai mare şi nu
mai avea nici o uşă prin care să intre direct din curte în clasa lui. Trebuia să urce nişte trepte
înalte şi să meargă de-a lungul unui coridor lung până ajungea în clasa lui.
În prima zi educatoarea le-a zis copiilor:
- Astăzi o să facem un desen!
- Grozav, a zis băieţelul, şi a aşteptat să-i spună educatoarea ce să facă…
Dar ea n-a zis nimic. S-a plimbat prin clasă. Când a ajuns lângă băieţel i-a spus:
- Tu nu vrei să desenezi?
- Ba da, a zis băieţelul.
- Ce desen facem?
- Nu stiu până nu-l faci, a răspuns educatoarea.
- Cum să-l fac?a întrebat băieţelul.
- Cum îţi place ţie! răspunse ea.
- Să-l colorez cum vreau eu? a mai întrebat băieţelul.
- Cum vrei tu, a fost răspunsul educatoarei. Dacă toţi aţi face acelaşi desen , şi l-aţi
colora la fel, cum să ştiu eu cine l-a făcut?
- Nu ştiu, zise băieţelul. Şi a început să deseneze o floare roşie cu o tulpină verde…
Creativitatea la copiii preşcolari
Educatoare: BEATRICE MARINESCU
Grădiniţa “Piticot”
Studiată intens în ultimele decenii, creativitatea reprezintă un fenomen general uman.
Toţi oamenii sunt creativi ca potenţial, se nasc creativi, dar numai unii devin creatori, se
manifestă creativ.
O lume complexă, cum este cea contemporană,dinamică, antrenată în procese
neîntrerupte de schimbare, are nevoie de oameni cu capacitate de integrare şi adaptare, cu spirit
de autonomie şi independenţă.
Încă din familie, şi apoi din grădiniţă, putem anticipa modul de alcătuire a configuraţiei
creative şi comportamentale a individului. Spiritul de creativitate este educabil şi cultivarea
creativităţii preşcolarilor trebuie să devină obiectiv major al oricărui educator.
În spiritul cultivării creativităţii sunt şi activităţile de creare de ghicitori. Preşcolarii
Grupei mari “Ursuleţii” creează ghicitori (în special descriptive) foarte des, ori de cate ori ne
permit timpul şi tema propusă, fiind o activitate desfăşurată cu mult interes.
Mihai Mădălin: “Are gâtul subţire,
E gălăgioasă,
Cloceşte ouşoare
Din care ies boboci.
Ghici, ce este? “
(Gâsca)
Ghinea Adriana: “Înfloreşte primăvara /Şi are nume de animal.”(Liliac)
Anghel Bianca: “Le auzim la grădiniţă, dar şi acasă
Şi din ele învăţăm lucruri bune.”
(Poveştile)
Voicu Ştefania: “Minge rumenă, plină de vitamine,Ţine medicul departe.”(Mărul)
SEMNIFICAŢIA MĂRŢIŞORULUI
Educatoare:Dinu-Sima Maria
Grădiniţa ,,Căsuţa Poveştilor”
Cultura românească păstrează cu grijă memoria strămoşilor ei , astfel că printre cele
patru mituri importante ale românilor îl vom întâlni alaturi de ,, Mioriţa” şi pe cel al ,, Babei
Dochia “, ultimul fiind în strânsă legătură cu data de 1 Martie şi cu Mărţişorul.Ştim cu toţii că
între 1 şi 9 Martie sunt ,, Zilele Babelor ”, zile în care primăvara se luptă cu iarna alungând-o.
Legenda spune că în această perioada Baba Dochia apare torcând pe lângă oi,
îmbrăcată în nouă cojoace, scuturând în fiecare zi câte unul.
Românii sărbătoresc venirea primăverii într-un mod unic, la începutul lunii martie.
Sărbătoarea mărţişorului are loc în prima zi a lunii martie şi este o moştenire de la
stramoşii noştri romani.Cuvântul ,, mărţişor” are origini latine şi este numele popular al lunii
martie.Acest străvechi obicei al primăverii este specific poporului român şi îşi are originea în
credinţele şi practicile agrare ca prima lună a primăverii.
Culoarea roşie dată de foc, sânge şi soare, era atribuită vieţii, adică femeii.În schimb
culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor era specifică înţelepciunii
bărbatului.Şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii, ca o
permanentă mişcare a materiei.
Când venea primăvara, oamenii obişnuiau să lege de copaci funii albe şi roşii, cu
scopul de a alunga duhurile rele.
În zilele noastre , mărţişorul este un simbol al primăverii,iar realizarea lui a devenit o
adevarată operă de artă. Chiar şi pentru cei mai mici este o mare bucurie realizarea acestora,
urmând a fi dăruite cu deosebit respect şi multă dragoste tuturor mămicilor, doamnelor şi
colegelor.
POEZII SI GHICITORI DESPRE INSECTE
Prof. Înv.preşc. Ciobanu Elena
FURNICA ŞI GREIERELE
O furnică mititică,
Firavă şi obosită,
Îşi ducea pe o cărare
Bobul mare în spinare .
La o umbră-mbietoare,
Ce-l ferea de mândrul soare,
Dar trecu plăcuta vară,
Vânturi s-au iscat şi ploi,
Greierele cu vioara
Era singur prin noroi.
Cânt-un greiere cu viaţă
Şi de muncă, nici că-i pasă!
Furnicuţă, hărnicuţa
Era acum la adapost.
Nu-şi mai făcea griji drăguţa,
Munca i-a fost cu folos!
DREPTATEA ALBINELOR
Un bondar, ce sta la soare
Cât era ziua de mare,
A-ndrăznit să se strecoare
În stupul albinelor
Ca să fure mierea lor.
Însă paza-n stup nu doarme
Şi de cum el a intrat,
Toate harnicele - albine
Degrabă l-au înţepat.
Necăjit şi plin de ace,
A scăpat bietul bondar
Şi-acum ştie cum se face
Mierea dulce din nectar.
Zboară, dând din aripioare, Cu rochiţa înfoiată,
Ca s-adune pentru noi Roşie, îmbulinată,
Tot nectarul de la flori. Stă pe-o frunză azi la soare
(Albina) Ce insectă este oare? (Buburuza)
TRADIŢII ŞI OBICEIURI POPULARE ÎN SERBĂRILE PREŞCOLARILOR
Prof. înv. preşc. Radu Elena
"Nimic nu-i mai frumos, mai nobil,decât meseria de educator, de grădinar de suflete
umane, de călăuză a celor mai curate şi mai pline de energie mlădiţe"(D. Almaş). Să-i învăţăm
pe copii să preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile în care s-au născut, să-i învăţăm să
iubească meleagurile natale, portul românesc şi pe români. Să le sădim în suflet aceste
elemente definitorii ale identităţii neamului românesc fără de care nu am mai putea şti de unde
venim şi cine suntem de fapt noi românii pe acest pământ.
În calitate de educatori suntem obligaţi să facem din creaţia noastră populară o carte de
vizită cu care să batem la porţile cunoaşterii şi cu care vom fi primiţi şi apreciaţi fără îndoială
oriunde în lume.În furtunile veacului obiceiurile şi tradiţiile stramoşeşti au ramas neclintite
pastrând valori autentice ale culturii populare tradiţionale. Copiii se lasă îndrumaţi şi pot fi
modelaţi în aşa fel încât pe fondul lor afectiv să se aşeze elementele cunoaşterii artistice care
vor imprima gândirii lor anumite nuanţe, ce vor îmbogăţi substanţa viitoarei activităţi
individuale şi sociale.Începând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment important din
viaţa poporului, continuând cu frumoasele costume pe care le îmbracă în aceste împrejurări şi
terminând cu cântecele, dansurile şi strigăturile nelipsite de la aceste datini, izvorul lor este
nesecat pentru cel ce vrea să le cunoască şi să le adune în mănunchi pentru a le dărui din nou.
Valorificând frumuseţea tradiţiilor şi obiceiurilor populare în cadrul serbărilor cu
preşcolarii reuşim să înfrumuseţăm viaţa copiilor, îi ajutăm să cunoască tradiţiile româneşti şi
rolul important pe care-l au în viaţa oamenilor din cele mai vechi timpuri, modul cum aceste
tradiţii au dăinuit peste timp.Prin conţinutul serbărilor îi ajutăm pe copii să înţeleaga mesajul şi
conţinutul acestor obiceiuri populare, adaptându-le particularităţilor de vârstă şi aptitudinilor
artistice individuale.Cu acest prilej introducem copiii într-o lume frumoasă a cântecului,
dansului, poeziei,poveştilor, glumelor, proverbelor, zicătorilor şi strigăturilor a unor
evenimente tradiţionale - Crăciunul, Paştele, Moş Nicolae, - copiii având posibilitatea să
cunoască frumuseţea şi bogaţia folclorului, diversitatea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti,
armonia limbii române.
La vârsta preşcolară sunt greu de înţeles evenimentele petrecute de Crăciun, Bobotează,
Paşte. Noi educatoarele încercăm s transmitem din generaţie în generaţie, portul, graiul,
obiceiurile şi datinile aşa cum le-am moştenit de la străbuni. O ocazie eficientă de valorificare
a tradiţiilor populare şi a obiceiurilor româneşti o constituie serbările.
Pentru copii ele reprezintă o distracţie veselă, placută, iar pentru educator constituie
prilejul de a oferi mănunchiul bucuriei de-a lungul unui şir întreg de repetiţii Prin interpretarea
rolurilor şi pregătirea decorurilor pentru diversele "spectacole" urmărim atât un efect artistic
cât şi pedagogic, căutând un imbold pentru a trezi la copii dorinţa de a cunoaşte şi păstra
tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti.
Când bat la porţile sufletului Sfintele Sărbători, ne bucurăm împreună cu copiii de
neasemuita frumuseţe a datinilor strămoşeşti şi scoatem din comoara inimii şi din lada de
zestre a neamului, tezaurul folcloric românesc: cântecul, jocul şi costumul popular specific
sărbătorilor. Dansurile populare prin frumuseţea costumelor, a melodiilor sunt îndrăgite de
copii şi interpretate cu multă pasiune aproape la toate serbările.
Astfel, pentru sărbătoarea "Învierea Domnului" alături de dansuri populare, copiii au
mai pregătit colinde specifice Floriilor, rugăciuni, au încondeiat ouă pe care le-au oferit
invitaţilor la serbare.
Cântecele populare întâlnite la toate serbările antrenează ,tonifică şi energizează
gândirea, memoria, atenţia, imaginaţia, creativitatea , spiritul de disciplină, prietenia. Dacă
jocul şi cântecul nu este trăit, nu poate pune în rezonanţă corzile sufleteşti ale fiinţei umane.
Când priviţi o serbare cu obiceiuri stravechi ale românilor, cu cântece şi dansuri
populare ,gândiţi-vă că priviţi un moment,oglinda şi sufletul acestui popor ce a considerat
păstrarea tradiţiei o datorie şi o onoare.
DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE, A CAPACITĂŢII DE RECEPTARE CRITICĂ
A MESAJULUI ORAL ŞI SCRIS.
CREŞTEREA COPILULUI CU ÎNCREDERE ÎN FORŢELE PROPRII, ÎN PROPRIA
CAPACITATE DE DEZVOLTARE ŞI ÎNVĂŢARE
Educatoare: Niţă Daniela Nicoleta
Gândirea îndeplineşte, în sistemul psihic uman, un rol central şi este definitorie pentru om
ca subiect al cunoaşterii logice, raţionale.
În timpul stadiului preoperaţional,(2-7 ani) copilul se eliberează parţial de limitele
acţiunilor motorii concrete, imediate şi le poate înlocui, în cadrul jocului, prin elemente
simbolice. Ex.: un băţ poate să reprezinte un cal, păpuşa poate fi pe rând ,,fetiţa cea cuminte”,
sau ,,bunica”.
Tot în acest stadiu se constituie operaţiile de scriere, ordonarea în şir crescător şi
descrescător a elementelor unei mulţimi. Apare conceptul de număr, pe baza unei grupări
operationale noi, care se realizează prin asocierea cantităţii la număr, fiind sintetizate aspectul
ordinal si cardinal Obiectele sunt schematizate reprezentativ în desen, iar odată cu însuşirea
cuvintelor şi structurilor gramaticale, gândirea îşi sporeşte mult posibilităţile de întindere şi
repeziciune.În timpul însuşirii unor termini noi, se realizează temeinicia deprinderilor,
capacitatea de a opera cu cunoştinţele însuşite, dezvoltându-se flexibilitatea gândirii.
La vârsta de 3-4 ani, cuvântul devine principalul instrument de realizare a transferului
acţiunii din planul extern în planul intern, principala achiziţie psiho- comportamentală, fiind
legată de consolidarea limbajului. Procesele afective sunt mai puternice şi atestă instabilitatea
echilibrului emoţional al copilului. Vârsta de 3-4 ani marchează momentul formării conceptelor.
Gândirea este prelogică, dar creşte capacitatea de intuire şi anticipare a unor acţiuni. Copilul
mai este legat de percepţie şi îşi concretizează atenţia pe etapa finală a unei transformări.
Copilul este în stare să detaşeze şi să identifice un obiect pe fondul altor obiecte, să descompună
mental însuşirile unui obiect (analiza) şi să-l compună potrivit cu raportul părţilor componente
ale acestuia (sinteza). El învaţă să examineze obiectele operând cu diverse criterii - al formei,
mărimii, culorii, suprafeţei, volumului, numărului.
Aceste obiective le-am realizat în cadrul activităţilor matematice ( exerciţii cu material
individual, jocuri didactice, jocuri logico-matematice). Copiii au observat raporturile spaţiale-
poziţionale dintre obiecte. Am solicitat copiilor nu numai să descrie cele observate, şi să
încerce să-şi imagineze rezultatele unor acţiuni (la nivelul reprezentărilor), deoarece anticiparea,
prin reprezentarea unor situaţii simple, se dovedeşte utilă, contribuind la dezvoltarea gândirii
productive a copilului.
Fară a confunda gândirea cu limba sau gramatica, cu logica, trebuie să reţinem legătura
indisolubilă dintre gândire si limbaj. Cultivarea şi educarea limbajului implică dezvoltarea
gândirii. Învătandu-i pe copii să se exprime clar şi corect, aceştia, implicit, gândesc clar şi
corect.
Gândind asupra mijloacelor de exprimare a propriilor idei, autocontrolându-se mereu,
copilul reuşeste să imprime vorbirii sale mai multă corectitudine, claritate, coerenţă, precizie.
Priceperile si deprinderile ce se formează la grupa mică, au menirea de a dinamiza
operaţiile gândirii, de a-l stimula pe copil în direcţia participării active la actul comunicării.
Cunoscând bine posibilităţile grupei de preşcolari cu care se lucrează, se pot dezvolta capacităţi
trainice de asimilare şi formare a priceperilor şi deprinderilor: de a asculta cu atenţie, de a se
concentra atunci când i se spune o poveste, când i se dau instrucţiuni specifice, de a duce la bun
sfârşit un lucru început, de a reacţiona la cât mai multe tipuri de limbaj (verbal, nonverbal,
scris), de a participa atât ca ascultător cât şi vorbitor la activitatea unei grupe, în realizarea unei
sarcini.
Ştiind prin ce se caracterizează memoria, imaginaţia, gândirea, afectivitatea, voinţa la
preşcolari, am ţinut seama de aceste particularităţi, în organizarea şi desfăşurarea unor tipuri
diversificate de activităţi, punând accent deosebit pe dezvoltarea limajului şi comunicării. Am
încurajat şi am stimulat permanent copilul, dezvoltându-i încrederea în propriile-i posibilităţi
intelectuale. Ex.-dramatizarea unei poveşti este un bun prilej in dezvoltarea vorbirii dialogate, în
nuanţarea vocii, în intonaţia cerută de text, în mişcarea scenică.
Activităţile care vizează îmbogăţirea, dezvoltarea şi activizarea vocabularului copiilor de
vârstă preşcolară le-am conceput, având în vedere principiul de la simplu la complex.
Jocul didactic ,,Eu spun una, tu spui multe”a oferit copiilor posibilitatea de a-şi consolida
treptat formele structurii gramaticale, contribuind la ridicarea nivelului de comunicare verbală.
Desfasurându-l pe doua subgrupe, am solicitat copiilor să descopere de pe panou,
imagini cu obiecte cunoscute (măr, carte, maşină, etc. ), să le denumească, să le treacă de la
singular la plural şi invers, să formuleze propoziţii cu aceste cuvinte.
Metoda încercărilor şi erorilor constituie calea prin care se fixează unele noţiuni cum ar fi
jocul:,,Denumeste obiectul şi spune tot ce ştii despre el”. Prin acest joc am urmărit sesizarea
relaţiilor dintre obiecte şi acţiuni.
Având în vedere că în grădiniţă vin copii din diferite medii de viaţă, copii crescuţi în
familie, la creşă , sau copii crescuţi de bunici, am avut grijă să-i deprind pe copii cu formele
literare ale limbii, cu un limbaj expresiv, fără vulgarităţi.
A citi nu înseamnă numai a transforma literele în sunete ci şi a înţelege, a reţine şi a
transmite comunicarea scrisă.
In jocul didactic:,,Alegeţi şi grupaţi” am urmărit ca preşcolarii să pronunţe corect sunetele, să
citească corect o imagine, să despartă cuvântul în silabe, să recunoască şi să scrie literele mari
de tipar, să facă deosebirea între sunete şi litere.
Prin formare de cuvinte care încep cu un anumit sunet, prin recunoaşterea literei, copiii
dobândesc capacităţi intelectuale, mobilitate şi flexibilitate în gândire, îşi dezvoltă curiozitatea
şi creativitatea, îşi dezvoltă atenţia .
Ajutându-i pe copii să se corecteze, le-am format deprinderi de autoevaluare, dându-le
posibilitatea de a constata singuri performanţele obţinute, contribuind la formarea capacităţii de
autoapreciere şi la stimularea încrederii în sine.
,,MESERIA DE PĂRINTE,,
,,CE NE DORIM DE LA COPILUL NOSTRU?,,
Motto- ,,ai grijă ce-ţi doreşti, căci dorinţa poate deveni realitate...,,
Educatoare: Niţă Marinela Valerica
Venirea pe lume a unui copil într-o familie este un prilej de bucurie.
Din păcate, o dată cu trecerea timpului, în unele familii se pot ,,culege,, roadele unor greşeli
făcute de părinţi în fixarea obiectivelor(dorinţelor), în gestionarea resurselor investite.
Voi exemplifica câteva dintre dorinţele părinţilor mai frecvent formulate şi urmărite în
relaţia cu copiii lor, dar ale căror rezultate s-au dovedit a avea ulterior şi repercusiuni negative.
,,Să fie cuminte, disciplinat.,,
Urmările acestei metode se vor vedea pregnant atunci când copiii vor ajunge la vârsta
adolescenţei sau în momentul când se va ivi şansa de a avea o viaţă autonomă. Astfel, putem
asista la fuga de acasă, căsătorii premature, manifestări de violenţă.
,,Să fie ascultător.,,
Orice părinte îşi doreşte copii ascultători, care să răspundă cu promptitudine de fiecare dată
când i se cere ceva. De la cele mai fragede vârste, unii copii manifestă indiferenţă la solicitările
părinţilor sau, chiar mai mult, preiau ,,controlul,, familiei atunci când se pune problema luării
unei decizii. Atunci când ne punem problema ,,Cum s-a ajuns în această situaţie şi ce e de
făcut?,, e bine să ne întrebăm întâi ce am făcut noi pentru ca el să devină ascultător.
,,Să fie ca şi copilul X,,
Fiecare copil este unic, original.
Dacă ne fixăm cu îndârjire în minte un prototip al copilului nostru ideal şi încercăm să ne
modelăm propriul copil după acest exemplu, avem cele mai mari şanse ca rezultatul să ne
dezamăgească într-o bună zi.
A-i cere copilului tău să devină ca altul, înseamnă a-l priva de o identitate, a-i refuza
dezvoltarea sinelui.
,,Să fie cel mai bun!,,
Pentru orice părinte acesta este un motiv de bucurie.
Copilul ar putea fi un ,,savant în devenire,, , dar nici pe departe nu trebuie să ne pripim a-l
considera ,,un mic geniu,,.
Nu aceasta este vârsta la care să tragem linia şi să numărăm realizările. Acesta este doar
începutul.
,,Să nu sufere ce am suferit eu, să nu-i lipsească nimic,,
Aceasta este o modalitate prin care iau naştere copiii răsfăţaţi, care reprezintă o problemă
serioasă atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru societate, în general.
Trei aspecte merită luate în discuţie:
copilul obişnuit să i se ofere mult, va avea pretenţia să primească din ce în ce mai mult;
în momentul în care copilul sesizează slăbiciunea părinţilor pentru el, va începe ,,şantajul
sentimental,, la care îi va supune până la epuizare;
părinţii nu trebuie să aibă o situaţie materială foarte bună pentru a-şi răsfăţa copiii.
,,Să nu...,,
De obicei copiii îi obosesc foarte repede pe adulţi cu energia pe care o manifestă.
Impunerea de reguli şi de restricţii este un fapt lăudabil, însă atunci când se exagerează şi
restricţia devine o PRIORITATE în elaborarea strategiilor educative părintele riscă să ajungă
incapabil de ,, a vedea copacii din cauza pădurii,,.
Desigur, orice demers educaţional are la bază obiective clar conturate.
Trebuie să ţinem cont, însă, de faptul că scopul oricărui adult implicat în educarea unui copil
este ca acesta să ajungă la un echilibru dinamic între interesele personale şi cele ale societăţii,
între ceea ce vrea şi ceea ce vrem de la el.
Bibliografie--Dolean, I., Dolean, D., MESERIA DE PĂRINTE, Editura ARAMIS PRINT,
Bucureşti, 2002;
-Bunescu, G., Alecu, G., Badea, D., EDUCAŢIA PĂRINŢILOR, Strategii şi programe, E.D.P.,
Bucureşti, 1997;
-E., A., Vrasmas, CONSILIEREA ŞI EDUCAŢIA PĂRINŢILOR, Aramis, Bucureşti, 2002;
CONCURS JUDEŢEAN “MĂRŢIŞORUL FERMECAT”
ORGANIZATOR: GRĂDINIŢA “INOCENŢA” – GĂEŞTI
Mărţişorul este o sărbǎtoare tradiţională romanească a primăverii, a prospeţimii, a
victoriei binelui împotriva răului.
Curiozitatea şi dorinţa copiilor de a şti cât mai multe lucruri despre semnificaţia
mărţişoarelor, dăruirea şi purtarea lor pe vestimentaţie, a dat curs acestui concurs.
Obiectivul general al concursului îl constituie dezvoltarea spiritului de competiţie, iar
scopul este : afirmarea, cunoaşterea şi stimularea potentialului artistic al copiilor din
învăţământul preşcolar .
Concursul „Mărţişorul fermecat” a fost la prima ediţie , desfăşurându-se în perioada 1-
8 martie 2012. Primirea şi evaluarea lucrărilor prescolarilor a avut loc la grădiniţa „Inocenţa” –
Găeşti, urmând ca lucrările să fie expuse în holul grădiniţei. Responsabilii sunt: director prof:
Petre Maria , coordonator : prof. Constantinescu Steluţa. Beneficiarii sunt copiii cu vârsta intre
3-7 ani din grădiniţele participante. Modalitatea de evaluare va fi jurizarea directă.
Concursul îşi propune, prin programul derulat, să materializeze capacităţile creative ale
copiilor prin acţiuni şi activităţi concrete centrate pe analiza nevoilor reale ale copilului,precum
şi pe valorificarea resurselor de care acesta dispune .
Activitatea a constat în participarea copiilor din diferite judeţe la concursul artistic , cu
mărţişoare, realizate prin diferite tehnici şi din diferite materiale: hârtie, pânză, carton, lemn,
piatră etc. Lucrările premiate au fost expuse în holul grădiniţei. Parteneri ai activităţii: I.S.J
Damboviţa, Primăria Oraşului Găeşti, Casa de Cultură “Dumitru Stanciu” Găeşti.
MEMBRII JURIULUI:
DIRECTOR. PROF PETRE MARIA – Grădiniţa “Inocenţa ” – Găeşti
EDUC. ENE FILOFTEIA – Grădiniţa “Inocenta” – Găeşti
PROF. DIACONU NICOLAE – Clubul Copiilor Găeşti
PROF. ZINCĂ MĂDĂLINA – Grădiniţa “Inocenta” – Găeşti
PROF. CONSTANTINESCU STELUŢA – Grădiniţa “Inocenţa” – Găeşti JURIZAREA LUCRĂRILOR
Educatoare: Constantinescu Steluţa
Atenţie părinţi!
Educ. Panait Diana Elena
Nu uita, dacă greşeşte, nu trebuie
neapărat să fie pedepsit. Poate ai uitat să-i stabileşti regulile şi a greşit
fără să-şi
dea seama că te supără.
Uneori, faptul că îl ignori poate fi cea mai aspră pedeapsă pentru el.
Şi ar mai fi ceva ! Oferă-i mici recompense pentru faptele bune.
Nimic nu i-ar placea mai mult decât să meargă la plimbare cu tine, să-i
citeşti o poveste sau pur şi simplu să staţi unul lângă celălalt în faţa
televizorului.
Crezi că e prea mult pentru tine ?
E drept că în viaţă nu ai timp pentru toate. Mai cu seamă că ai pierdut
primii paşi ai copilului tău, că nu ai auzit primele lui cuvinte, că nu i-ai lăudat
primul desen, primele litere scrise, că nu ai ascultat prima poveste citită de
el…
Pentru toate acestea...
TREBUIE SĂ-I FII
MEREU ALĂTURI !
PRIMĂVARA
Dacă vrei să-ţi fie bine Cucul să-l auzi cântând
Hai în pădure cu mine Păsările ciripind;
Să vezi mândre floricele: “A sosit, iar, primăvara!”
Ghiocei şi viorele Mie-mi place să rostesc
Brânduşele, cocorii, “Primăvară te iubesc !”
Oiţa cu mieii ei.
IUBESC PRIMĂVARA
Când primăvara vine iar, la noi, Eu iubesc mult primăvara
Aduce bucurie în zăvoi, Că ne primeneşte ţara
Umple tot câmpul cu flori Oamenii devin mai darnici,
Vacanţă de sărbători. Iar în casa lor, mai harnici.
Ieşim mai des la plimbare
Încălziţi de bunul soare.
FATA CA PRIMĂVARA
Mi-a zis mama mea, odată,
Că-s o mândreţe de fată,
Că semăn c-o primăvară
Ce se-ntoarce-n grabă, iară,
După o lungă iarnă, grea,
Cu ger, frig şi albă nea.
În oglindă m-am privit Ş-am zâmbit mamei din prag
Şi ce credeţi c-am zărit? Apoi i-am şoptit cu drag:
Viorele-n ochişori - Eu sunt primăvara ta,
Flori de Paşte-n perişor Te iubesc, mămica mea !
Şi-n obraji scântei de soare
Când se duce la culcare.
Creaţii personale,
Educatoare: Corbeanu Georgeta
Grădiniţa “Piticot”
Se folosesc aceste creaţii personale mai ales la grupele mici şi mijlocii, datorită
conţinutului accesibil, în activităţile la care se pretează sau în afara acestora.
DUPĂ 40 DE ANI…
Educatoare: Milescu Aniṣoara
Grădiniṭa “Piticot”
Acum când am ajuns la finalul activităṭii mele, privesc cu ochii minṭii înapoi ṣi cei 40 de
ani de activitate sunt derulaṭi într-o secundă. Ṣi tot ceea ce văd îmi place. Sau mai bine zis: las
să se vadă numai ceea ce îmi place. Ṣi atunci realizez că am fost o norocoasă…
De-a lungul carierei mele am trecut prin câteva unităṭi ṣcolare ṣi peste tot am întâlnit
oameni deosebiṭi, care devenit imediat prieteni. Oameni buni ṣi înṭelegători, colegi adevăraṭi,
care au avut încredere în mine, m-au susṭinut ṣi m-au încurajat. Reta Minescu de la Picior de
Munte, buna mea colegă (prietenă ṣi confidentă), care “nu m-a lăsat în pace” până când nu m-
am înscris la gradul didactic II. La examen ezitam să merg din cauza numărului limitat de locuri
ṣi a concurenṭei mari. Prietena mea îmi spunea: “Dacă vei merge, ai două ṣanse: iei sau
pici…Dar daca nu mergi la examen nu ai nici o ṣansă…”
Ṣi aṣa, la insistenṭele ei, am mers la examen, dar am picat la baraj cu media 9.20.În
aceeaṣi situaṭie cu mine era ṣi Dăscălescu din Târgoviṣte, care m-a sunat ṣi mi-a sugerat să
facem un memoriu la minister. Am scris, dar nu am primit nici un răspuns.
Chiar mă consolasem cu gândul că nu am luat gradul II, când mergând la un schimb de
experienṭă la Titu, doamna inspector Fulger Elena (metodist în perioada aceea care îmi
efectuase inspecṭia de gradul II) îmi zice: “Felicitări pentru gradul II !”. I-am spus că am picat la
baraj, însă dânsa m-a îndemnat să merg la Inspectoratul Ṣcolar , să-mi iau decizia, pentru că s-
au mai aprobat trei locuri, iar fetele din Târgoviṣte au ṣi sărbătorit evenimentul.
Acesta a fost cel mai emoṭionant ṣi cel mai palpitant eveniment din cariera mea.
La gradul I m-am înscris tot la îndemnul Retei, căreia îi mulṭumesc din nou.
În ceea ce priveṣte sutele de copii cu care am lucrat, pot spune că de fiecare serie m-am
legat sufleteṣte, iar de ṭinut minte i-am reṭinut pe cei mai isteṭi ṣi pe cei mai neastâmpăraṭi.
Dar unul singur m-a făcut să îmi îngheṭe sângele în vene, (G.M. de la Picior de Munte)
când l-am văzut cocoṭat pe magazia de lemne (magazine care nu prea mai avea acoperiṣul
complet). În această situaṭie am fost ajutată de domnul învăṭător Rădoi care l-a dat jos.
Iar acum când am ajuns la ultima serie de copii, destinul a făcut să am la grupă copiii
foṣtilor mei preṣcolari. Pe Simona ṣi pe Valentin i-am avut la grupă când eu aveam 5-6 ani
vechime în învăṭământ, iar pe Petre ṣi Ṣtefania, îi am acum la 39-40 de ani în învăṭământ ,
putând astfel face o comparaṭie între generaṭii.
Mai menṭionez faptul că părinṭii copiilor m-au recunoscut pe mine ṣi le-am spus că le-am
fost ṣi lor educatoare. Oare câṭi dintre foṣtii mei preṣcolari îṣi mai amintesc de doamna
educatoare?
Natura
Prof. Dumitrescu Mariana
Grupa “ Piticilor”
Eu sunt natura ṣi vă spun
Că am venit cu un gând bun
Vreau s-arat la oriṣicare
Că viaṭa fără poluare
Ar fi mai bună, mai frumoasă,
Ar face cinste-n orice casă.
Spuneṭi copii de ce oare
Are nevoie o floare,
Ca să crească, să-nflorească
Privirea să ne-nveselească?
IMNUL ECO
Prof. Mărculescu Mirela
Grupa “ Piticilor”
Refren . Pământul e-n pericol
Noi vrem să îl salvăm
Ṣi la grădiniṭă
Noi asta învăṭăm.
Veniṭi ṣi voi cu toṭii
Să ne ajutaṭi
Ṣi planeta noastră
Curată s-o păstraṭi.
1. Suntem ecologiṣtii
Pământul ocrotim
Ṣi când vom creṣte mari
Vrem sănătoṣi să fim. Refren
2. Orice hârtie mică
În coṣ o aruncăm
Ṣi orice floricică
Noi ṣtim să o udăm. Refren
3. Vă oferim un sfat
Ce nu-i greu de urmat
Natura s-o protejaṭi
Curată s-o pastraṭi. Refren
Găeşti
Mai,2012
Pentru „Îngeraşi” , ca să le fie de folos în LUMEA CEA MARE...
Dragă lume,
Îngeraşii noştri, căci putem să le spunem şi aşa, termină în curând grădiniţa.
La şcoală totul va fi ciudat pentru ei o vreme, aşa că ne-am dori să îi tratezi cu blândeţe.
Vezi, ei acum pornesc într-o nouă aventură, intră de fapt în LUMEA CEA MARE. Acum
lucrurile vor fi diferite. Este o aventură în care poate apărea tristeţea, tragedia,
războiul, iar pentru a-şi croi drum au nevoie de multă încredere, dragoste, toleranţă şi
înţelegere.
Am dori dragă lume să poţi avea grijă de ei. I-ai de mână şi învaţă-i acele
lucruri pe care trebuie să le ştie, dar fă-o cu blândeţe, te rog.Vor trebui să afle până la
urmă că nu toţi oamenii sunt corecţi, că nu toţi oamenii spun adevărul şi că nu toţi
oamenii sunt cinstiţi. Dar învaţă-i de asemenea că pentru orice ticălos există un erou şi
că pentru orice duşman există un prieten bun.
Va fi nevoie de timp, dar învaţă-i că un ban muncit are mai multă valoare decât
un ban găsit. Învaţă-i să piardă nobil, astfel încât să se poată bucura când câştigă.
Dacă poţi, îndepărtează-i de invidie şi învaţă-i secretul râsului molcom. Învaţă-i
să fie împăcaţi cu Dumnezeu, să fie puternici în interior astfel încât să poată suporta
eşecul şi să-şi păstreze vie dorinţa de a încerca din nou până reuşesc. Învaţă-i să fie
blânzi cu oamenii blânzi şi duri cu oamenii duri.
Învaţă-i să-si folosească propria judecată şi să nu se ia după mulţime, să-i
asculte pe toţi oamenii, dar să filtreze tot ceea ce aud printr-o sită a adevărului. Învaţă-i
să râdă când sunt trişti, dar că nu-i nici o ruşine să laşi lacrimile să curgă.
Învaţă-i să nu ia în seamă cinicii şi să se păzească de prea multă dulceaţă.
Învaţă-i să-şi vândă mintea şi forţa fizică celui care plăteşte mai mult, dar să nu-
şi vândă niciodată, cu nici un preţ, sufletul şi inima.
Învaţă-i, dacă poţi, să nu se compare cu alţii pentru că întotdeauna vor exista
unii mai mult sau mai puţini grozavi. Învaţă-i, în schimb, să-şi depăşească propriile
realizări.Tratează-i cu blândeţe, dar nu-i cocoloşi; numai trecerea prin foc căleşte oţelul.
Învaţă-i să aibă încredere în ei însuşi, iar aceasta le va da încredere în oameni.
Dragă LUME, acesta este aproape un ordin, dar tu vezi ce poţi face... „Îngeraşii”
noştri sunt nişte copii atât de buni şi sensibili……
EDUCATOARE: Marin Gheorghiţa
Metodica predării unui cântec după auz
Educatoare: Ene Filofteia
I.Pregătirea pentru activitatea de cântare
‐ Se asigură poziția relaxată a corpului, astfel încât aparatul fonator să aibă capacitatea de a
emite corect sunete.
‐ Se aleg, după specificul cântecului, câteva exerciții: de respirație, de emisie, de dicție, de
intonație, de sincronizare.
‐ Se poate cânta, dintre cântecele cunoscute unul, care are o tematică asemănătoare cu noul
cântec.
II. Captarea atenției
‐ Pentru introducerea cântecului nou se crează o atmosferă adecvată prin prezentarea
materialului stimul menit să trezească interesul elevilor. Se alege: o povestire, o ghicitoare, o
conversație pe tema cântecului, o descriere pe baza unei imagini sau audierea unei înregistrări
de calitate. Se poate inventa o poveste prezentată atractiv, în care să existe presărate fragmente
din cântec.
‐ Interpretarea model a cântecului de către propunător. (moment foarte important)
III. Dirijarea învățării
‐ Analiza succintă a cântecului urmăreşte: conțiunutul de idei sugerat de text, caracterul
melodiei, modul de interpretare, structura – câte strofe are?, are, sau nu are, refren?
‐ Se poate relua interpretarea model, cu acompaniament instrumental, dacă este un cântec ce
pune probleme.
‐ Însuşirea cântecului pe fragmente (ce au fost stabilite în prealabil), presupune preluarea de
către copii prin imitație:
� se învață primul fragment (f1): interpretat model de către educatoare, reprodus apoi de copii,
repetat de grupuri mici şi chiar individual. Se reia repetarea în colectiv.
� se învață al doilea fragment (f2) prin acelaşi procedeu.
� se leagă f1 + f2.
� astfel se parcurge întregul cântec.
IV. Obținerea performanței
Interpretarea cântecului cu procedee diferite: cu solist şi cor, dialog între grupe, cu
acompaniament de jucării muzicale, cu acompaniamentul unui instrument, cu mişcări sugerate
de text sau melodie.
V. Evaluarea
‐ Exerciții, ce pot fi organizate sub formă de ghicitoare, de recunoaştere a unor fragmente din
cântec după: melodie, ritm, text,
‐ Exerciții de creație sugerate de cântec
‐ Interpretarea în colectiv a cântecului.
ŞCOALA ALTFEL....
Educatoare: Ion Paolina
Împreună cu preṣcolarii grupei pregătitoare „Albinuṭele ” am desfăṣurat în săptămâna
02-06 aprilie ṢCOALA ALTFEL. Programul constat în derularea a unui orar special format
doar din activităţi cu caracter non-formal.
Ne-am propus implicarea, deopotrivă, a copiilor, părinṭilor și a dascălilor, în activități
nonformale, interesante, care să le valorizeze talentele, preocupările extra-şcolare şi
competenţele în domenii cât mai diverse şi interesante.
Activităṭile desfăṣurate vor aduce plus-valoare întregii comunităţi educaṭionale: competenţe,
coeziune, spirit de echipă şi, nu în ultimul rând, un zambet copiilor şi dascălilor implicaţi.
SǍ FIM POLITICOŞI ! Educatoare: Dinu Stănciulescu Violeta
Vezi o floare la fereastrǎ?
Nu-i vorbeşti cu dumneavoastrǎ?
Stǎ tabloul sus în cui?
Nu-i vorba de dumnealui.
La breloc stau nişte chei?
Nici una nu-i dumneaei.
Doamna noastrǎ învǎţǎtoare
Are-o faţǎ zâmbitoare,
Este bunǎ şi gingaşǎ
Şi-i vorbesc cu dumneavoastrǎ.
Suntem veseli şi vioi,
Dar nu suntem dumneanoi.
Mǎ strǎdui şi când e greu,
Fǎrǎ sǎ fiu dumneaeu.
Şi când ies la o plimbare,
De-ntâlnesc vecinii care
Locuiesc pe strada noastrǎ
Zic:Ce mai faceţi dumneavostrǎ?
Ieri vecinal de la şapte,
Un bǎtrând adus de spate,
Cǎtinel pe drum trecea.
- Sǎ trǎieşti, zic, dumneata !
Dânsul cu-n toiag semn face Tata de la muncǎ vine
Cum mǎ port adicǎ-i place Şi deja i-e dor de mine
Şi-mi zâmbeşte prin mustaţǎ : - Sǎ-mi trǎieşti, copile drag!
Mama ta bine te-nvaţǎ! Haina eu i-o pun în cui,
Ỉn fotoliu stǎ bunica Sar în braţele dumnealui,
Mângâind domol pisica Când la joacǎ îl poftesc
Şi-ntreb : Pot chiar sǎ-l tutuiesc.
- Ai nevoie de ceva - Drag copil, sunt toate bune?
S-aduc pentru dumneata ? Dacǎ nu, vino de-mi spune! –
Tot mereu mama mǎ-ntreabǎ,
Dânsa, dar, nu vrea numic, - Sǎrut mâna, mamǎ dragǎ!
Ỉnsǎ-i place cum o zic Eu nu sunt nicicând nervos,
Şi-mi spune: Sunt mereu politicos ;
Grai dulce-n gurǎ, Ştiu proverbul care zice :
Hai sǎ-ţi dau o prǎjiturǎ! « Vorba dulce mult aduce ! »
FORMAREA COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC LA
PREŞCOLARI PRIN ACTIVITĂŢILE DE EDUCAŢIE
ECOLOGICĂ
Educatoare : ZINCĂ MĂDĂLINA/ FLOREA MONICA
GRĂDINIŢA „INOCENṬA”GĂEṢTI
În perioada actuală, în multe ţări ale lumii, educaţia pentru protecţia mediului, a
devenit o nouă dimensiune a curriculumului, cu scopul de a iniţia şi promova o atitudine
responsabilă faţă de mediu, de a-i face pe copii să conştientizeze pericolele unei degradări
accentuate a mediului.
Protecţia mediului înconjurător a devenit un obiectiv major al lumii contemporane. De aceea
omenirea caută soluţii pentru prevenirea poluării mediului de viaţă şi crearea unui mediu
echilibrat şi propice vieţii.
Încă de la vârstă mică, copiii trebuie să înveţe şi să respecte legile naturii, ei fiind
ajutaţi să descifreze şi să-şi însuşească ABC-ul ecologiei, să înţeleagă necesitatea protecţiei
mediului, a ocrotirii naturii. Copiii trebuie învăţaţi cum să contribuie la refacerea naturii,
menţinând curăţenia şi îngrijind frumuseţile ei oriunde s-ar afla, să înţeleagă că ocrotind naturii
se ocrotesc pe ei înşişi.
Programa învăţământului preşcolar la categoria activităţilor opţionale şi educaţia
ecologică. Aceasta presupune că, în pofida importanţei sale, programa de educaţie ecologică se
aplică în funcţie de diverşi factori : resursa umană competentă şi cu disponibilitate pentru acest
tip de activităţi, materialele didactice necesare, factori materiali, sociali. Poate unii îşi pun
întrebarea : „De ce este obligatoriu ca educaţia ecologică să înceapă de timpuriu, încă de la
vârsta preşcolară?”. Pentru că aceasta este vârsta la care începe formarea viitorului cetăţean al
planetei, din toate punctele de vedere. Pe de altă parte, este evident că nu trebuie să uităm de
valoarea, pentru formarea viitorului individ uman, acelor „7 ani de acasă”, prin care unui copil i
se transmit normele elementare de comportament, care constituie fundamentul acţiunilor unui
cetăţean preocupat de mediul în care trăieşte.
Deci, şcolii îi revine rolul important în educarea copiilor pentru păstrarea echilibrului ecologic.
Considerăm că este de salutat faptul că încă de la grădiniţă copiii sunt familiarizaţi cu noţiunile
de ecologie, sunt încurajaţi să ia parte la experimente în aer liber cum ar fi : grădinărit, excursii
în natură sau acţiuni de recuperare a zonelor deteriorate. Este bine să extindem aceste experienţe
care pot fi organizate mai aproape sau mai departe de grădiniţă şi pot avea atât caracter
educaţional cât şi recreativ.
JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA
VOCABULARULUI COPIILOR PREŞCOLARI
Educatoare : MIHAI NICULINA
Grădiniţa “INOCENṬA”GĂEṢTI
Dezvoltarea vorbirii copiilor constituie una dintre problemele de bază ale activităţii din
grădiniţă, învătământul preşcolar având ca obiective principale îmbogăţirea vocabularului
acestora, precum şi însuşirea corectă a structurii fonetice şi gramaticale a limbii române.
Experienţa acumulată în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea să văd în jocul didactic unul
dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltare a vocabularului copiilor, deoarece el asigură o
participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor .
Munca cu vocabularul are o importanţă covârşitoare, cuvintele alcătuind materialul de
construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare
majoră a fiecarei educatoare.
Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru
fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj,
care faciliteaza îmbogăţirea şi activizarea vocabularului copiilor, mi-am propus să realizez
următoarele obiective cu copiii grupei mari:
1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi
însuşi corect semnificaţia lor;
2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii
adecvate;
3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice
cunoscute.
Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi,
cu elemente ludice cât mai pronunţate şi prin suplimentarea zestrei jocurilor didactice
cunoscute cu altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee
didactice care să vizeze cu precădere influenţarea înţelegerii sensului cuvintelor nou însuşite şi
activizarea vorbirii copiilor, prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create
de mine, în diferite momente ale zilei.
Pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma evaluărilor iniţiale, am reuşit să desprind unele
concluzii şi anume că, în aceasta fază, sfârşitul grupei mijlocii şi începutul grupei mari,
noţiunile copiilor sunt încă neclare, reduse, reprezentările lor sunt încă slabe, superficiale, iar
uşurinţa în exprimare lasă de dorit.
Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea
lor planificată în contexte diferite şi folosirea lor în practică printr-un sistem de exerciţii bine
organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă.
În concluzie, jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi,
clarifica şi preciza noţiunile nou introduse în vocabularul copiilor, contribuind în acelaşi timp
din plin, la activizarea lui.
Educatoare:Dumitraṣcu Sorina
Denumeşte florile din interiorul cercului mic!
Spune în ce anotimp înfloresc!
Identifică umbra fiecărei flori!
Trasează o linie de la floare la umbra ei!
Desenează în spaţiul dat două flori înclinate spre dreapta ta, urmărind modelul din cercul
mic!
Înconjoară cifra corespunzătoare numărului de petale ale ghiocelului!
15
Exerciţiu de perspicacitate
,, Caută umbra florilor!”
5, 7, 2,
3, 6, 4.
La această revistă au colaborat :
Director Prof. Petre Maria, Prof. Marin Gheorghiṭa - redactor
Prof. Constantinescu Steluṭa ,Prof. Niṭă Marinela Valerica,
Educ. Dinu Stănciulescu Violeta, Educ. Ion Paolina,
educ. Ene Filofteia, Educ. Panait Diana, Prof. Mihai Niculina,
Prof. Zincă Mădălina, Prof. Florea Monica, Prof. Mărculescu Mirela,
Prof. Dumitrescu Mariana, Prof. Niṭă Daniela Nicoleta,
Prof. Radu Elena, Prof. Dumitraṣcu Sorina, Prof. Ciobanu Elena,
Educ. Corbeanu Georgeta, Prof. Marinescu Beatrice, Educ. Milescu
Aniṣoara, educ. Nae Iulia, Educ. Dinu Sima Maria
top related