caruselul cuvintelor
Post on 28-Jan-2017
299 Views
Preview:
TRANSCRIPT
CARUSELUL CUVINTELOR
1
Aug. 2012
CARUSELUL CUVINTELOR
2
Aug. 2012
Colegiul director:
Director: prof. Marcela Ghiuţă
Dir. adj. prof. Petrică Moraru
Consilier educ.:prof. Pompilia
Bărbosu
Profesori coordonatori :
Petria Dolia
Anişoara Piţu
Iulia Prescorniţoiu
Colaboratori:
prof. Gheorghe Zaiţ
prof. Daniela Sporea
prof. înv. Anca Mănăilă
prof. înv. Mariţa Iamandei
prof. Noemi Chirilă
Tehnoredactare şi grafică:
prof. înv. Petria Dolia
Revistă bisemestrială, Nr. 2, Anul 1, august 2012
ISSN 2285-2069
ISSN-L = 2285-2069
Mulţumim pentru desenele
trimise de elevii:
Oana Smărăndoiu
Miruna Denisa Neagu
Mădălina Vrabie
Bianca Manole
Simona Constantin
Cătălina Cătănaru
Ana-Maria Nedelcu
Andreea Părtunjel
Mulţumim pentru fotografiile
trimise de elevii:
Rafaela-Elena Mihăică
Nicolai-Mihail Munteanu
Florina Drăstaru
Roxana Rogoz
CARUSELUL CUVINTELOR
3
Aug. 2012
PAGINA INVITAŢILOR
La târgul de carte pentru copii şi tineret, organizat de Biblioteca
judeţeană Vrancea, a participat, în calitate de invitat, şi Cenaclul de toate
zilele, care reuneşte iubitori de literatură şi artă şi se adresează elevilor din
diferite generaţii, de la pionii de clasa a V-a, până la seniorii scrisului de orice
vârstă. Prin ceea ce facem noi, literatura nu rămâne doar un obiect de studiu la
şcoală, ci devine o bucurie pentru suflet şi minte. Întâlnirile noastre de lucru au
loc, de obicei, în prima săptămână a lunii, urmează un anume ritm - vioi, vesel-
şi o oarecare structură, de obicei prezentate în afişul ce anunţă evenimentul
nostru.
O oră la cenaclu - o experienţă reuşită: copii care îşi spun părerile,
profesorii care prezintă anumite teme interesante, o atmosferă plăcută şi un
paradis al literaturii care s-a deschis pentru o clipă în faţa multor copii, în faţa
unor priviri curioase.
Ideea revistei Cenaclului a apărut din încercarea modestă de a înlătura
efectele nocive ale agresivităţii din Mass Media. Ştim cu toţii că ne confrutăm
cu o anumită problemă - lipsa lecturii, cu toate consecinţele negative ale
acesteia : îngustarea orizontului cultural, sărăcia vocabularului, vulnerabilitatea
în manipularea socială sau politică. Consider că prin intermediul acestei
publicaţii e o posibilitate pentru noi, ca iubitori de literatură, să ne apropiem de
artă.
Despre activitatea cenaclului şi a membrilor ei dintre care unii au lucrări
prezente în această revistă, au avut cuvinte de laudă cei prezenţi la acel
eveniment:
CARUSELUL CUVINTELOR
4
Aug. 2012
Alexandru Muşină, profesor
universitar, directorul Editurii Aula,
scriitor, reprezenant al generaţiei
optzeciste: „Sunteţi nişte copii
extraordinari prin ceea ce
realizaţi…Nu numai faptul că
faceţi literatură, ci şi faptul că
sunteţi preocupaţi de
fenomenul literar, că citiţi, vă
încadrează în acea
categorie de viitori
intelectuali, menită să
constituie elita unei societăţi”.
Ion Hobana, scriitor, preşedintele juriului la concursul de proză SF
organizat de Biblioteca judeţeană Vrancea, cu ocazia Târgului de carte, aprilie
2005: „Mă bucur să iau parte la o astfel de şedinţă a unui cenaclu literar ce
reuşeşte să iasă din lumea obişnuitului prin ceea ce face. Ceea ce am ascultat
astăzi a fost o încântare, cu atât mai mult cu cât astfel de evenimente au loc,
din păcate, destul de rar şi tocmai de aceea ele trebuie apreciate la justa
valoare.”
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
5
REPORTER PENTRU O ZI
Interviu realizat de elevii claselor a V-a C, a VI-a B, a VI-a C şi a VIII-a B cu
d-na Noemi Chirilă, profesoară la Şcoala „Ion Basgan”, Focşani
R(V-C) : - Bună ziua, d-na profesoară. Dorim să vă punem câteva
întrebări care pe noi, elevii dumneavoastră, ne preocupă. Ĵn primul rând, vă
rugăm să ne spuneţi când şi de ce aţi ales tocmai această profesie ?
N.C. : - Vă răspund cu plăcere. M-am hotărât să urmez această carieră
în clasa a IX-a, când am avut şansa de a avea un profesor extraordinar de
limba română. Dumnealui, d-l Gheorghe Zaharia, mi-a fost model atunci, dar
şi acum peste atâţia ani!
R(VI-C) : – Ce înseamnă pentru dumneavoastră profesia de dascăl ?
N.C. : – În primul rând, e mai mult decât o meserie de pe urma căreia
să-mi câştig pâinea de zi cu zi. E o pasiune. Dacă vii la şcoală doar cu
informaţii, cunoştinţe pe care le transmiţi sec elevilor, atunci nu te poţi numi
dascăl. Trebuie neapărat să pui suflet în ceea ce faci, indiferent cât de pueril
ţi-ar părea ţie, omul matur. Am constatat că percepţiile copiilor sunt mult mai
subtile decât credem noi, adulţii.
R(VI-B) : – Aţi regretat vreodată că aţi ales acest drum ?
N.C. : – Sincer, uneori – da…dar când am revenit în mijlocul copiilor şi
am văzut atâta puritate, atâta inocenţă, atâta năzdrăvănie…am ales să
rămân printre voi.
R(VIII-B) : - Dacă aţi putea da timpul înapoi, v-aţi alege o altă profesie ?
N.C. : - Nu ştiu cu siguranţă, dar mi-ar fi plăcut să studiez antropologia,
poate şi arheologia. Mă fascinează tainele trecutului…şi…probabil aş fi
devenit …tot profesor, dar de antropologie.
R(VI-B) : - Dacă nu sunt indiscretă, ce faceţi în timpul liber ?
N.C. : - În general, citesc, ascult muzică, stau cu prietenii sau
călătoresc. Nu stau pe mess şi nici nu-mi plac jocurile pe calculator sau
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
6
telenovelele, dacă la aşa ceva vă aşteptaţi. La televizor urmăresc în general
programele din pachetul Discovery şi National Geografic.
R(VI-B) : - Ce reprezintă pentru dumneavoastră calculatorul ?
N.C. : - O unealtă…extraordinară, dar atât! Nu am făcut o pasiune şi
nici nu mă pricep foarte bine la calculatoare. Ca mijloc de comunicare şi mai
ales de informare este cu adevărat extraordinar! În afară de asta, este sursa
mea de muzică, Youtube dar nu numai, oferindu-mi toate concertele dorite.
R(VIII-B): - În altă ordine de idei, cum ar arăta un elev model în ochii
dumneavoastră ?
N.C. : - Elevul model (zâmbind)...ar fi o statuie din piatră, lemn etc. , cu
trăsături fizice standardizate şi cu trăsături morale încadrate numai la
categoria ”Aşa da”. Ar sta nemişcat în bancă, ar răspunde perfect la orice
întrebare din orice domeniu, n-ar alerga prin clasă, n-ar face cu ochiul fetelor
etc...Glumesc desigur! Un astfel de elev ar fi lipsit de viaţă, de sentimente, de
atitudini, deci lipsit de personalitate. Aşa ceva nu există şi nici nu trebuie să
existe! Suntem oameni, nu roboţi. Fiecare dintre noi, cu bune şi rele, suntem
unici în felul nostru şi numai de noi depinde să dorim şi să facem tot ce putem
pentru a deveni mai buni.
R(V-C): - Ca elev aţi învăţat la toate materiile ?
N.C. : - Oh, nu! Obiectele din domeniul real erau pentru mine
adevărate pietre de încercare, aşa că mai făceam şi slalom, dar fără a le
neglija completamente.
R(VIII-B): - Care a fost cea mai mică notă pe care aţi avut-o ?
N.C. : - Ca orice adevărat elev am avut note de la 3 la 10. Problema
până la urmă nu e nota, ci cum te mobilizează ea.
R(VIII-B): - Acum, ca profesor, ce simţiţi când puneţi 10 ? Dar 3 ?
N.C. : - Simplu: mândrie – în primul caz; neputinţă, amărăciune în cel
de-al doilea caz, dar şi speranţa de schimbare în bine.
R(V-C): - De când aţi intrat în învăţământ s-au schimbat multe lucruri ?
Care sunt cele mai vizibile ?
N.C. : - În primul rând, s-a schimbat programul de lucru (era infernal,
lucram în trei schimburi), apoi – manualele (au devenit, orice s-ar spune, mai
accesibile) şi mai ales, s-au schimbat elevii. Din păcate, din ce în ce mai mulţi
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
7
elevi sunt acum lipsiţi de motivaţia învăţării pentru că nu-şi găsesc un model
de urmat sau modelul este total greşit. Sintagma ”ai carte, ai parte” şi-a
pierdut din veridicitate fiind înlocuită de ceva de genul ”eşti şmecher, stai în
faţă”.
R(VI-C): - Sunteţi mândră de foştii elevi ?
N.C. : - Sigur că da ! Foarte mulţi au devenit oameni de seamă sau
măcar, maturi responsabili. Lucrează în firme renumite din România sau din
străinătate sau pur şi simplu au devenit OAMENI adică oneşti, serioşi,
prietenoşi şi preocupaţi de creşterea şi instruirea propriilor copii. Mă întâlnesc
cu ei şi ne recunoaştem cu bucurie, după ani şi ani.
R(V-C): - Dacă aţi putea călători în timp, unde v-aţi duce ? În trecut sau
în viitor ? De ce ?
N.C. : - Cu siguranţă în trecut. Aş vrea să pot să schimb toate
atrocităţile făcute de oameni uneori, culmea, în numele dragostei de oameni
şi de Dumnezeu. Dacă istoria n-ar fi plină de fapte abominabile, noi, ca
oameni, am fi într-un alt stadiu de civilizaţie. Cred că Dumnezeu ne-a dat
şansa să fim mereu fericiţi într-un loc atât de frumos ca Pământul, şansă pe
care noi, de la începuturi, am spart-o în mii de cioburi.
R(VI-B): - Dacă aţi pescui peșşişorul de aur, ce dorinţă aţi vrea să vă
îndeplinească ?
N.C. : - Deci să ne transpunem în basm...perfect legat de literatură.
Dacă l-aş prinde şi mi-ar îndeplini doar o dorinţă (peştişor de aur de criză) , aş
vrea să văd un răsărit de soare la Machu Picchu, în traducere - vechiul pisc.
Pentru mine, locul acesta (văzut doar la TV) reprezintă simbolul vieţii pline de
meandre şi în care drumul este fără întoarcere.
R(VIII-B): Doamna profesoară, am mai avea multe întrebări de pus, dar
timpul s-a scurs nepăsător, aşa că nu ne rămâne decât să vă mulţumim
pentru răspunsurile sincere.
N.C. : - Şi eu vă mulţumesc, mi-a făcut o reală plăcere.
NOTA REDACŢIEI : Machu Picchu nu e locul de joacă din Carrefour (numit
total neinspirat aşa!), ci un oraş străvechi al civilizaţiei incaşe.
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
8
E noapte. Adela a adormit cu palma sub
obraz.
Ghiozdanul e pregătit pentru ziua
următoare. Lucrurile din ghiozdan încep a vorbi în
şoaptă, certându-se parcă.
- Eu, spuse caietul de matematică, cred că voi fi
cel mai des folosit, mai ales că Adela a scris atâtea lucruri noi
şi cu siguranţă va trebui să mă folosească. Ce bucurie pe mine!
- Nici vorbă, spuse creionul. Eu sunt mereu în mâna ei şi de mine are
cea mai mare nevoie. Nu vedeţi cât de mult m-a folosit ?
- Degeaba te lauzi, zise ascuţitoarea, căci fără mine erai de mult
părăsit. Eu chiar sunt de neînlocuit !
Pe când toate lucrurile din ghiozdan se certau pentru supremaţia zilei
de mâine, ghiozdanul intervine cu voce tare :
- Dacă eu nu aş fi, oare pe voi v-ar mai lua zi de zila şcoală? Datorită
mie sunteţi apreciaţi de Adela.
Toate rechizitele tăceau pentru că ştiau câtă dreptate are. Aşa că
toate l-au numit pe ghiozdan obiectul suprem.
- Trăiască ghiozdanul! strigau bucuroşi toate rechizitele.
Murmurând somnoroasă, Adela zâmbi atât de dulce, încât toate
rechizitele au înţeles că toate sunt la fel de iubite şi fără ele, ea un ar
putea merge la şcoală.
Nicolai-Mihail Munteanu, 8 ani
Prof. Petria Dolia
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
9
S-a mai terminat un an de
şcoală şi a venit mult aşteptata
vacantă cu multe jocuri şi peripeţii.
Eram la bunici. Era o dimineaţă însorită. Vântul adia uşor, iar soarele
era strălucitor.
Bunica m-a rugat să mă duc la magazin, să cumpăr o pâine. Eu am
ascultat-o şi am plecat imediat cu bicicleta. Pe drum însă, bicicleta s-a
stricat: i s-a rupt lanţul.
Un băieţel mă privea de la câteva case mai departe de mine. Era cu
un an mai mare, în clasa a-III-a, tot la şcoala mea. Îl chema George. L-am
strigat şi l-am rugat să mă ajute. S-a oferit imediat cu bucurie: bicicletele
erau pasiunea lui. Pentru ca bunica să nu se îngrijoreze, m-am dus repede
să-i spun ce mi s-a întâmplat.
Între timp, George a mers să ia pâine cu bicicleta lui, după care cu
multă măiestrie s-a apucat de reparat bicicleta, în curte la bunica. Mă uitam
cu câtă pricepere ştia să pună piesele la locul lor, de parcă ar fi făcut lucrul
acesta în fiecare zi. După câtva timp, bicicleta a fost reparată, astfel încât
am făcut câteva curse pe stradă, să vedem dacă era în perfectă stare.
Dacă până atunci George era considerat de mine doar un prieten,
după această întâmplare a rămas prietenul meu cel mai bun.
Într-adevar "prietenul la nevoie se cunoaşte".
Rafaele-Elena Mihăică, 8 ani
Prof. Petria Dolia
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
10
Baba şi hoţul
(compunere cu început dat)
O bătrână mergea pe drum, ducând în
spate un sac în care avea ceva, nu se ştie ce.
Când să înceapă a urca dealul, îi ieşi în faţă un hoţ, care o
întrebă ce are în sac. Bâtrâna îi răspunse că nu e treaba lui ce
se află înăuntru.
Hoţul crezând că are ceva de valoare, îi
smulse sacul din mână şi o luă la fugă. A fugit el ce a fugit, până a ajuns într-
o pădure. Acolo s-a pus la adăpost, ca să vadă ce se află în sac. Deodată
ce să vadă? Sacul era plin cu paie.
De supărare că s-a păcălit, a dat foc sacului şi a plecat nepăsător de
ceea ce se putea întâmpla în urma lui.
“ În aerul dimineţilor de primăvară ne hărţuiam în curtea şcolii, în timp
ce în văzduh plutea un miros de fum de vreascuri şi cearta gureşă a
vrăbiuţelor.
Într-un asemenea ceas ne-am adunat în clasă şi aşteptam să intre
doamna învăţătoare.
Aceasta deschide uşa, palidă şi ne zice:
- Copii, plecaţi degrabă acasă! Arde satul!”
Ne-am înghesuit în uşă cu toţii ca să ieşim din clasă. Când am ajuns în
curtea şcolii se vedea un nor negru de fum ce se îndrepta cu iuţeală către
sat. Toată lumea era alarmată de ceea ce se întâmpla. Focul venea dinspre
pădure şi cuprindea aproape tot satul. Atunci, cu mic cu mare am cărat
apă cu găleţile şi am încercat să oprim focul ce se năpustea peste sat. În
cele din urmă, focul a fost oprit, iar lumea bucuroasă, îi mulţumea bunului
Dumnezeu că i-a scăpat de aşa o încercare grea.
- Copii, nu vă jucaţi cu focul!
Alexandru Pană, 8 ani
Prof. Petria Dolia
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
11
Bunica
(compunere cu început dat)
Bunica citea dintr-o carte. Citea în gând. La
drept vorbind, nu era o carte, ci un fel de caiet subţire,
cu copertele decolorate. Era jurnalul ei.
Ioana stătea alături de ea în curtea pavată cu multe cărămizi,
înnegrite de ploi:
- Citeşte cu glas tare, bunico!
Şi bunica îşi opri privirea la pagina pe care scria: ”22 mai 2003 – o zi
minunată din viaţa mea!”
E o zi de primăvară deosebit de frumoasă! Soarele mângâie cu razele
lui frunzele copacilor, petalele florilor, zborul fluturilor multicolori şi-al păsărilor
ce-şi caută hrana în fiecare dimineaţă.
Liniştea zilei mi-a fost întreruptă de ţârâitul puternic al telefonului din
hol. Era Mihai, fiul meu, să-mi dea vestea ce mi-a făcut ca inima să-mi bată
cu putere. Se născuse nepoţica mea, Ioana. Câtă bucurie îmi umplu sufletul
şi câteva lacrimi de fericire s-au furişat pe obrajii mei.
- Sunt bunică! Sunt bunică! strigam şi săltam de bucurie.
M-am grăbit să prind autobuzul de 10, să pot merge la spital, să-mi
văd nepoţica. Am ajuns.
O mogâldeaţă cu ochii negri ca două mărgele îşi lua micul dejun de la
sânul mamei ei. Cât era de frumoasă ! Pielea roz ca petalele de trandafir,
degeţelele jucăuşe nu aveau stare, iar picioruşele făceau parcă un dans.
Inima îmi ieşea din piept de atâta fericire.
- Ioana, Ioana o va chema, ca pe mama mea ! care, săraca, era de
mult timp cu îngerii…
Şi bunica se opri, mă sărută şi-mi spuse a mia oară:
- Te iubesc, nepoata mea dragă!
- Şi eu te iubesc, bunico!
Voi merge să-mi cumpăr un caiet, pe care-l voi transforma într-un
jurnal, la fel ca cel al bunicii mele.
Angel Andrei Radu Mierlăcioiu, 8 ani
Prof. Petria Dolia
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
12
Într-o zi, animalele începură să se certe.
- Eu sunt atracţia tuturor oamenilor! zise ornitorincul. Am cioc de raţă,
labe palmate, coadă de castor şi blană.
- Ba nu! zise lemurianul kata. Sunt regele lemurienilor, aşa că eu sunt cel
adorat de toate animalele.
- Greşiţi! spuse lupul. Sunt un vânător agil şi de temut. În plus, sunt
simbolul dacilor.
- Mare prostie! vorbi carcajuul. Arăt ca un urs, sunt puternic şi fioros. De
aceea oamenii fug de mine.
- Sunt teroarea Madagascarului! se
lăudă fosa. Eu ucid lemurienii. Mă asemăn
cu puma, dar sunt mai deşteaptă ca ea.
- Minciuni! grăi irbisul. Sătenii din
Tibet îmi zic Tai-Luna fiindcă sunt un
luptător din legendele lor.
- Prostii! rosti zebra. Sunt cel mai
rapid cal din univers. Armăsar al africanilor,
brav, rapid şi un călător neobosit.
- Mai gândeşte-te! spuse rinocerul-alb. Fratele meu, rinocerul-negru,
este martor că sunt cel mai tare. Sunt un colonel excelent şi-mi conduc turma
la un loc sigur. Iar când vine un prădător, eu şi ceilalţi masculi ne apărăm
turma.
- Greşeli! rosti capricornul-de-Sumatra. Sunt animalul zodiacului şi
reprezint curajul şi cinstea eternă. Considerat drept împăratul munţilor sau
invincibilul etern, am fost un animal miraculos.
- Ia mai terminaţi cu cearta! strigă supărat elefantul. Fiecare are
calităţile lui. Iar eu, fiind mai bătrân ca voi, trebuie să faceţi ce zic eu.
Astfel se lăsă liniştea şi pacea în Grădina Zoologică.
Sara Necula, 9 ani
Prof. Petria Dolia
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
13
Căsuţele
Stupii, de departe, par
Nişte case mici, de fiţă,
Cu o singură portiţă
Strâmtă cât un degetar.
Nici chiar crivăţul nu poate
Să pătrundă ĵn cetate
Fiindcă-ntreaga ei zidire
E-mbrăcată-n strai subţire.
Ĵn aromele de ceară,
De răşini si chihlimbar
Vin albinele-ncărcate
Cu miere pe săturate.
Daniel Vrânceanu, 9 ani
Prof. Mariţa Iamandei
Prof. Anca Mănăilă
Vara
Vara-anotimp frumos,
Luminos şi călduros,
Plin de viaţă şi culoare
E-ndrăgit de fiecare.
Când spui vara, spui vacanţă
Şi copii se distrează
Şi la mare si la munte
Cu prieteni şi cu rude.
Legumele-s toate coapte
Şi fructele-s colorate
Sunt pline de vitamine
Ajută pe orişicine.
Vara totu-i o-ncântare
Aducând la fiecare
Bucurie şi speranţă
Şi multă poftă de viaţă.
Robert Dănilă, 9 ani
Prof. Anca Mănăilă
Prof. Mariţa Iamandei
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
14
Prof. Anişoara Piţu
Premise teoretice
Asumarea ideilor unei personalităţi este mai profitabilă, din punct de
vedere intelectual, decât un discurs apologetic la adresa acestuia. Într-o
epocă în care se poate vorbi despre acest fenomen al „dezvrăjirii lumii”1, ca
despre un factor perturbator al găsirii unor repere existenţiale, este necesară
oferirea unor alternanţe la
modelele pe care le oferă de
obicei lumea cotidiană.
Argument
Pornind de la acest
principiu, am încercat să găsim
modalitatea de a oferi elevilor
nişte exemple intelectuale şi de
viaţă, pornind de la prezentarea,
într-un mod discret şi în acelaşi
convingător, a unor pesonalităţi
puternice, acestea constituindu-
se sau ca personaje literare sau
ca scriitori cu realizări artistice de
excepţie.
S-a concretizat astfel ideea unui cerc literar, apărut din încercarea
modestă de a înlătura efectele nocive ale lipsei de modele şi ale
agresivităţii din mass - media. Ştim cu toţii că ne confrutăm cu aceeaşi
problemă la elevi - lipsa modelelelor, a personalităţilor care să li se impună
spiritual şi afectiv, lipsa lecturii, cu toate consecinţele negative ale acesteia :
îngustarea orizontului cultural, sărăcia vocabularului, vulnerabilitatea în
manipularea socială sau politică.
Oana Smărăndoiu, 13 ani
Prof. Gheorghe Zaiţ
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
15
Acest proiect a pornit de la necesitatea de a rezolva problema unei
discrimări pozitive: copiii talentaţi în domeniul literaturii nu au posibilitatea, în
contextul pe care îl oferă învăţământul de masă, de a-şi pune în valoare, de
a-şi dezvolta în folosul comunităţii capacităţile creative, de a se pregăti
pentru a fi spirite creatoare. Amânarea acestei probleme duce la dispariţia
unor modele de activitate spirituală în grupul de contact al celorlalţi elevi, la
pierderea unor resurse umane cu potenţial mare. Crearea unei elite
intelectuale, absolut necesară pentru o societate vie şi inventivă, este un
proces de durată, iar întâmplarea de a se naşte într-un oraş de provincie -
chiar dacă este municipiu şi capitală de judeţ - este pentru aceştia un
handicap, pe care nu pot, fără ajutor, să-l depăşească.
Prezentarea reuşitei lor este un model pozitiv pentru ceilalţi, în situaţia
în care, toţi pedagogii o ştiu, mass- media oferă de multe ori modele
inferioare de existenţă. Proiectul acesta educaţional constituie de asemenea
o modalitate de reevaluare a activităţii intelectuale, de reconsiderare a
personalităţilor care pot fi privite astfel ca modele de viaţă.
Concluzii
Lumea modernă propune personalităţi de diferite tipuri: prin asumare
interioară, unele dintre acestea ajung să devină şi modele spirituale
personale. Raportarea la clasici, la proba timpului, face ca unele
personalităţi să devină modele sau să constituie doar termeni de referinţă
pentru antimoderni.2 De-a lungul timpului, personalităţile literare nu mai
aparţin doar eposului şi mitologiei, ci exprimă o experienţă omenească
surprinsă în momentele ei de culminaţie dramatică. Ele se apropie astfel de
structura psihologică a elevului de astăzi.
Este în puterea noastră ca pedagogi să prezentăm personalităţi
literare din România care, prin punerea alături de personalităţi europene, să
demonstreze că omul este fragment al omenirii, martor al evenimentelor
vieţii, punct convergent între individualism şi societate.
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
16
Da… Să revenim aşadar la normal. Ne vrem
mai buni, încercăm să fim mai buni… Dar nu ştim la
ce să ne raportăm. Nu ştim totuşi unde să
ajungem… ca să fim mai buni… Vrem să dăruim
ceea ce încă n-am avut până acum, ceva ce
încă nu înţelegem şi totuşi zace în noi.
Până la un moment dat, când ne
descoperim şi începem să nu mai urmăm paşii
celui pe care îl adoram odată, până nu demult
când credeam că nu îl vom întrece niciodată şi
care acum, fără să mai dăm crezare visurilor
crunte pe care ni le-am făcut, am ajuns ca el.
Dar nu ne mulţumeşte şi vrem mai mult, mai mult până când nu vom
mai avea pe cine să urmăm şi ne vom pierde în propria noastră minte care
nici până în acel moment nu o vom descoperi şi nu o vom aprofunda, vom
sta la suprafaţă unde tot mediul cotidian ne va plictisi, dar în acelaşi timp
dacă ne vom aprofunda pe noi înşine, nu vom înţelege.
Poate o cale de mijloc ar fi să ne facem iluzii asupra noastră în viitor,
când noi vom reprezenta modele personale pentru alţii care îşi vor face griji
ca şi noi, despre cum să fie unici în felul lor fără să aibă un model care să le
călăuzească paşii în modul în care au făcut-o ei. Poate într-un fel, ar trebui să
urmăm pe cineva. De altfel, nu am putea să ajungem ceea ce ne dorim.
Pentru a fi unici, nu trebuie altceva decât să ne descoperim pe noi
înşine şi astfel vom reuşi să fim admiraţi de alţii pentru a deveni personalităţi
literare şi modele personale.
Sorin Leonte, 12 ani
Prof. Anişoara Piţu
Miruna Denisa Neagu, 11 ani
Prof. Gheorghe Zaiţ
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
17
În barca destinului
Romanul “În barca destinului” este structurat în şase capitole. În primul şi
al doilea capitol se povesteşte viaţa unor tineri, Ed şi Dana, care s-au
îndrăgostit pe nisipurile calde ale Constanţei.
Fiind pentru prima dată când Dana merge singură la mare, fu fericită
la gândul că îl va vedea pe Ed, un tânăr constănţean îndrăgostit până peste
cap de ea.
Ajunsă, Dana coborî iute din maşină şi alergă într-un suflet pe plajă, se
dezbrăcă de haine rămânând în costumul de baie. La un moment dat, Ed
auzi strigăte de ajutor din partea Danei care se preface înecată. Vrând să
profite de acest moment, Ed îi fură Danei un sărut. În drum spre locuinţa
viteazului Ed, puţine cuvinte s-au auzit rostite de inimile lor. Nu după mult
timp, ajung la primele şiruri de blocuri. Aflaţi în faţa interfonului, Ed urma să
tasteze codul, când Dana zâmbind, îi mai prezentă o palmă.
Capitolul trei cu titlul “Candoare” ne prezintă şirul de întâmplări petrecute
după peripeţia de la plajă. Gândul unei următoare pasiuni i-a eliberat de
orice incomoditate. Fiecare suflu al lor circula pentru a-şi întâlni perechea.
Buzele li s-au unit, limbile lor aproape că s-au contopit.
“Simpla recunoaştere” este numele capitolului care vine în continuarea
capitolului “Candoare”. Simţul renaşterii i-a cuprins. Nu a durat mult până
când gândul i-a dus la momentele interzise de către ipocrita societate.
Se şopteşte în lume ca cea mai frumoasă e dragostea. Atingerea ei
narcotică nu poate egala iubiri. Aceasta este hrana subconştientului care îţi
provoacă seceta. Aceasta este gândul de la care porneşte capitolul “Sânge
arzând”.
Poate ca aceste momente îi plictiseau pe cei doi, în aşteptarea către
magie. Poate că acest Ed sunt chiar eu, iar Dana este unica persoană pe
care o iubesc. Dacă este aşa cum prezic, poate că nu va mai dura mult
până când Ed, luând iniţiative, o va plimba pe Dana de-a lungul malului
mării…
Ultimele mele cuvinte către voi: găsiţi-vă “Ed-ul” sau “Dana” voastră; el
sau ea va fi singura persoană ce vă va iubi în mai multe feluri decât credeaţi
că există.
Autor principal: Paul Sava
Această creaţie a fost refăcută de: Roxana Găman şi Ica Dumbravă
Prof. Anişoara Piţu
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
18
Calităţi şi defecte
(eseu)
Să scrii la o oră atât de târzie poate
părea cam straniu, căci dincolo de geam
e noapte adâncă şi ar fi fost căzut să-mi
opresc privirea către una din miile de stele
ce se întrevăd prin geam. Şi totuşi
curiozitatea m-a împins de la spate şi am
făcut-o. Am văzut mii de stele pe cerul
albastru al nopţii, care semănau cu
calităţile şi defectele din sufletul nostru ce
cu greu pot fi distinse de un om oarecare.
Despre calităţile omului nu putem
spune prea multe până nu îl cunoaştem,
pentru că astfel ar fi ca atunci când am
judeca o carte după copertă.
Fiecare avem în noi, în adâncul sufletului anumite calităţi sau defecte care le
exprimăm mai mult sau mai puţin faţă de cei ce ne înconjoară. Sunt multe
metode de a exprima calităţile tale, unii poate o fac mai bine prin versuri,
alţii prin cântece şi alţii pur şi simplu prin vorbele destăinuite cuiva drag, care
îţi poate înţelege defectele cum nimeni altcineva nu o poate face.
Poate unele calităţi nici nu se observă din umbra defectelor, cei mai mulţi
suntem tentaţi să nu le băgăm în seamă, chiar dacă sunt mai importante
decât cele care se observă din plin. Însă ele ne pot transforma în totalitate
viaţa. Cu ele ne putem şlefui viitorul, chiar dacă trecutul va rămâne pentru
totdeauna o amintire veselă sau tristă, cruntă sau gingaşă. Unele amintiri ne
pot face să reflectăm viitorul, totodată de a-l schimba prin amintirea
trecutului, trecut neşlefuit din prisma calităţilor şi deopotrivă a defectelor.
Prin defecte înţelegem nu numai rău, dar fără existenţa lor nefastă nu ar fi
putut apărea calităţile de care noi toţi suntem mândri. Şi poate unele calităţi
nu sunt atât de bine înţelese pe cât ar trebui şi sunt puse foarte bine în
evidenţă de către defecte.
“Cea mai bună cale de a-ţi asigura un viitor este de a te pregăti din timp
pentru el.”
Sorin Leonte, 12 ani
Prof. Anişoara Piţu
Desen: Mădălina Vrabie, 13 ani
Prof. Gheorghe Zaiţ
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
19
Un fluture priveşte lumea
În cele douã sãptãmâni ale sale, un fluture, venit din amintiri, a cules
culori pictate din paleta Ralucãi.
A căpătat în unghiul de nouăzeci de grade roşul aprins din obrajii macului. S-
a uitat prea mult la domnul Soare şi antenele i s-au aurit. Zburând peste mare,
aripile, deja colorate de la orbitoarea lumină a covorului toamnei a prins şi albastrul
imaculat.
Într-o zi de martie, Fuli pleacă în
călătorie. Acolo el a întâlnit o mulţime de
vietăţi.
-Bună, rândunico ! Cum te numeşti ?
Îmi poţi spune, te rog, unde sunt ? M-am
rătăcit…
-Salut ! Eu sunt Cipi. Ai ajuns în ţara
mea…România.
-Ce frumoasă eşti…şi ce codiţă ai… ca o
furculiţă, eşti mare faţă de mine, eu, un
firav fluturaş trimis de Dumnezeu pe
lume…trăiesc puţin şi cât sunt aici pe
pământ vreau să-mi petrec timpul
cunoscând multe lucruri.
Până să ajung la tine, am văzut nişte monştri gigantici…sincer, nu ştiu de pe ce
planetă erau, dar, crede-mă, erau foarte înfricoşători.
-Ha, ha, ha ! Aceia erau oamenii, prietenii animalelor. Ştii…eu am o prietenă,
Raluca. Ea mă iubeşte, mă îngrijeşte şi mă hrăneşte.
-Sunt bucuros! În călătoria aceasta am descoperit multe lucruri interesante.
Bine…acum plec. Sper să ne mai vedem. Pa-pa, Cipi!
-Pa-pa !
În drum spre ţinutul lui, Fuli vede o creatură foarte ciudată. Avea un corp masiv
si verde, păr roşcat şi pălărie galbenă.
Fuli adoarme în braţele florii şi nu se mai trezeşte niciodată.
Noemi Dragu, 12 ani
Prof. Anişoara Piţu
Desen: Bianca Manole, 13 ani
Prof. Gheorghe Zaiţ
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
20
N-o citi dacă eşti pЯost
(prezentare de carte)
Tibor Fisher s-a născuţ în 1959 la Stokport
(Anglia), din părinţi maghiari, jucători
profesionişti de basket care părăsiseră
Ungaria în 1956. A crescut în sudul Londrei
şi a studiat latina şi franceza la Combridge
University. A lucrat o vreme ca jurnalist,
independent şi corespondent la
Budapesta al ziarului Daily Telegraph. În
1992 a publicat primul său roman “Undle
the Frag” (povestea unui baschetbalist
maghiar care voia să fugă în occident).
Au urmat “Banda mintoşilor”- aventurile unui filozof de vârstă mijlocie care
devine spărgător de bănci. “N-o citi dacă eşti pЯost” şi “Călătorie până în
colţul camerei”- scrieri ce sunt considerate de unii actualizarea romanului
“Robinson Crusoe” şi “Insula comorilor”- în care personajul principal reuşeşte,
fără să-şi părăsească
apartamentul.
După Dragoş Dragomir “Umorul
reprezintă inesenţa artă de a
sculpta în sufletele cititorilor un
zâmbet care să-i scoată din
monocolorul cotidian de zi cu zi.”
Manifest pentru literatura
aderărată culegere de povestiri a
lui Tibor Fisher este o reuşită a
genului parodie.
Treverenţios, sarcastric şi acid, Fisher crează personaje greu de uitat şi le pune
în situaţii greu de conceput.
Desen: Simona Constantin, 12 ani
Prof. Gheorghe Zaiţ
Prof. Gheorghe Zaiţ
Desen: Cătălina Cătănaru, 11 ani
Prof. Gheorghe Zaiţ
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
21
Din Londra pe Coasta de Azur şi dintr-o închisoare din Brixton într-o librărie
germană, eroii lui compun o galaxie literară şi vorbesc despre o lume în care
simţirea pare fapt divers.
“N-o citi dacă eşti pЯost” cuprinde şapte texte dense, hazlii şi isteţe, cu
titluri pe măsură. “L-am halit pe bucătar”, “Pe urmă zic că eşti beat” ,”Îmi
place să fiu omorât”. Tuveliv şi meşter în ale umorului absurd, Tibor Fisher este
un autor citit cu desfătare, dar şi cu ridicări din sprâncene.
Autorul, prin calitatea de a traduce în limbile umorului povestirile ce se
regăsesc în această carte, te face să te eliberezi de monotonia zilnică.
Între titluri şi povestioare nu există legături.
În primul text “L-am halit pe bucătar” se prezintă evadarea unui biet
programator englez din cotidianul londonez, în nordul Franţei, pe Coasta de
Azur.
A doua relatare este pe portretul artistului ca mortangiu cu spume la gură,
în care se povesteşte viaţa unui artist ce sfătuieşte lumea prin baruri în
schimbul unor bunuri. “Cincizeci de inutilităţi” este a treia povestire despre
care e inutil să spunem ceva. Cea de-a patra este “Pe urmă spun că eşti
beat” în care se expune viaţa unui bărbat din Brixton. Relatări despre
evoluţia din „89 ce s-au înfăptuit la Timişoara şi se numeşte “Gheaţa astă
iarnă-n inimile vizitatorilor”. Al şaselea text este “Devoratorul de cărţi” în care
se relatează viaţa unui britanic nebun după literatură. Ultima povestire este
“Îmi place să fiu omorât” în care se înfăţişează viaţa unei actriţe de comedie.
Daca ar fi să ne luăm după Emanuel Sandu ,,Personajele sunt
constituentele de bază ale umorului acestui autor; întâi ele te intrigă, apoi,
după ce le înţelegi condiţia survine amuzamentul”
Bine cunoscutul critic literar Dragoş Dragomir spune că ,,Umorul reprezintă
în esenţă arta de a sculpta în inimile cititorului un zâmbet care are menirea
să-i scoată din monocolorul cotidian de zi cu zi”
Parafrazându-l pe Cătălin Găman ,,Autorul traduce în limbile umorului
trista viaţă a proletarului englez”.
Emanuel Sandu, 14 ani
Dragoş Dragomir, 14 ani
Cătălin Găman, 14 ani
Prof. Anişoara Piţu
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
22
Este o zi de vară. Sunt în staţiunea Saturn. Soarele străluceşte precum aurul.
Apa mării este limpede precum cristalul dimineţii de august.
De un an de zile visez la ziua în care vom merge la herghelia din Mangalia,
unde îmi voi întâlni nişti foarte dragi prieteni, cai! Cele mai curate animale şi totodată
blânde şi credincioase.
Odată intraţi pe poarta hergheliei, mă cuprinde un sentiment de nerăbdare şi
curiozitate: OARE CUM VA FI ÎNTALNIREA? Aflu eu cu oarecare surprindere că Tora,
iapa de anul trecut, a fost adoptată. Umbra de tristeţe ce-mi învăluia sufletul, este
îndepărtată de sosirea unui alt cal. Ligia, o iapă albă cu coada precum grâul copt,
este înşeoată şi-mi este prezentată ca partener pentru următoarele două ore.
La îndemnul îngrijitorului, cuprinsă de puţină teamă, îi ating botul umed, cald şi
fremător. Simţeam cum sufletele noastre se unesc şi parcă îmi spune că totul va fi
bine.
Următoarele două ore s-au transformat în cele mai frumoase momente din
vacanţa de vară. Am mers la trap, am întors calul pe loc, să-i strunesc alergarea şi să
îl opresc la comandă. Eu cu Ligia parcă ne cunoşteam de o viaţă. Cele zece minute
de galop au însemnat - cel puţin pentru mine – momentul mult aşteptat şi culminant
al vacanţei de vară. Am simţit că suntem un singur corp şi de câte ori îi mângâiam
gâtul şi coama, fremăta voioasă.
Despărţirea a fost aproape dureroasă. Am plâns şi nimic din ceea ce a urmat:
plimbările cu hidrobicicleta, piscinele de la hotel, circul şi chiar excursia în Bulgaria nu
au mai contat. O parte din sufletul meu a rămas din herghelia din Mangalia.
Ştiu că Ligia, prietena mea cea dragă, mă va aştepta până la anul.
Raluca Prescorniţoiu, 12 ani
Prof. Anişoara Piţu
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
23
CĂRŢILE CU APOLODOR
INTERPRETARE PERSONALĂ A TEXTULUI SCRIS DE GELLU NAUM
Tristeţea care l-a copleşit pe Apolodor nu avea leac. Au
încercat prietenii de la circ să-l înveselească cu orice chip, dar nu
au reuşit.
Şi mergând ei cu circul din localitate în localitate, au ajuns şi la
noi în oraş. Ne-am dus foarte mulţi copii la circ să-l vedem şi pe
Apolodor. Dar, când a venit rândul lui, a ieşit conducătorul şi ne-a
spus că nu poate apărea în faţa noastră, din cauză că este atât
de trist şi plânge de mai mult timp după fraţii lui din Labrador.
Văzând toate acestea, am vorbit cu mai mulţi copii pe care-i
cunoşteam şi ne-am strecurat în culise unde erau cabinele celor
care apăreau în spectacol. Acolo l-am întâlnit pe Apolodor. Am
stat de vorbă cu el, dar orice făceam nu reuşeam să îndepărtăm
tristeţea din sufletul său. Atunci am pus la cale un plan.
A doua zi, câţiva dintre noi ,,mai cuminţi” , s-au dus dimineaţa
şi l-au luat pe Apolodor de la circ, fără ca ceilalţi colegi ai lui să
ştie şi au venit cu el la şcoală. Aici, ceilalţi copii erau pregătiţi să-l
primească ca pe un mare erou. Aranjaseră şi tot laptele şi toate
cornurile de la copiii din clasele I- IV erau pregătite pentru
Apolodor. Când a ajuns în şcoală, bineînţeles că nu s-au mai
făcut ore pentru ca toţi copiii au venit să-l vadă şi să stea de
vorbă cu Apolodor. Până şi profesorii cei mai severi au venit şi nu
s-au supărat. Dar Apolodor tot trist era şi ne-a spus că pinguinii
mănâncă în general peşte.
Atunci, câţiva copii care aveau de luat alocaţia, au vorbit
între ei şi s-au dus în oraş, iar cu banii, au cumpărat câteva
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
24
kilograme de peşte congelat. Când s-au întors la şcoală şi
Apolodor a văzut câte eforturi au făcut ca el să se simtă bine, nu
a mai putut rezista şi după o lungă perioadă de timp a zâmbit şi a
fost fericit, uitând pentru câteva ore cât de departe era de fraţii
lui din Labrador.
O parte din copii au venit cu atlase de geografie şi au stabilit
care era ruta mai scurtă către Polul-Nord. S-a făcut şi o chetă
pentru ca Apolodor să aibă bani de drum ( pentru mâncare şi
transport) .
În final, Apolodor ne-a cântat câteva cântecele foarte
frumoase şi după ce a refuzat fulare şi căciuli date de copii (
spunând că pinguinii sunt protejaţi de frig în mod natural), ne-a
rugat să-l conducem la gară, să ia trenul ,,Expresul de Polul Nord”.
S-a făcut ditamai alaiul, s-a blocat circulaţia în oraş, ce să
mai spun, a fost ca la o mare manifestaţie. Ne-am dus cu toţii la
gară şi ne-am despărţit de Apolodor cu promisiunea că ne va
trimite vederi din drumul său către casă, iar cei care vor avea
posibilitatea, îl vor vizita.
După plecarea trenului din gară, toţi eram puţin trişti şi nu
prea aveam chef de vorbă, dar gândul la Apolodor s-a înveselit
în mijlocul nostru şi acum este în drum către fraţii săi, ne-a făcut să
redevenim aceiaşi ,,guralivi incurabili” de zi cu zi.
Mihnea Baranovchi, 11 ani
Prof. Anişoara Piţu
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
25
BRITISH CAMP ROMANIA 2012
"A Summer 4 Fun - Fun 4 Every 1! "- was
the Brutish camp at Cheile Gradistei
English Language Teaching through Games &
Funny Activities was interesting, pleasant and
educative.
VOLUNTEERS’ VIEW
Recently I had the chance to volunteer to teach English at a
Romanian Summer Camp.
My first week in Fundata was initially a daunting one. However, when I met
my class I was soon put at the ease. The group from Focsani were very lively
and their level of English was excellent.
During the week we had some great discussions talking about
varied subjects. I found it very interesting learning about Romanian‟s culture
and how it compared to England‟s.
Romanian people are very friendly and I‟ve thoroughly enjoyed this
week and all my time in Romania.
Thank you for welcoming me with
such open arms.
MARK W.
It was great to meet you and teach
you all these past few days. It has been a lot
of fun and you are a brilliant group who are
always smilling .I wish that I could have
stayed longer to work with you especially as
I love your country. Hopefully, I will see you
all again soon in Romania (or in England!). Good luck with everything.
ALICE
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
26
CHILDREN’S VIEW
I think the British Summer Camp was great. It was interesting because we
learnt a little more English. I was for the first time in this camp, but I liked it
because we had education with recreation. The teachers were from England
and that was amazing. I think this is really good for us because
communication with natives is the best way to improve language skills. Apart
from learning, we had a lot of funny activities like „Cricket”, „Disk Golf”,
„Paintball”, „Capture the Flag”, „Archery”, „Crossbow”. One evening, we
had Talent Show where I played the guitar. I met a lot of nice people and I
had fun with them. Next year, I want to return in this camp for more fun, for
more English and for great English teachers.
Florina Drăstaru, 13 ani
Prof. Iulia Prescorniţoiu
Even if you were there for the first
time, in the British Summer Camp,
you have great memories. From
the first „Hello” to the last „Good-
bye”, everything was amazing.
The first day we were a little
confused because we didn‟t
know anyone, but with the time,
we became friends and the rest came by itself. There were two lessons and
two workshops per day with varied and very interesting activities. You get
used to the tutors‟ accent, although at first you find it difficult to understand
them. There is no reason not to come to the camp. I don‟t want to say you
more because I want to discover by yourselves. Just two words about the
camp „Summer Paradise”.
Roxana Rogoz, 13 ani
Prof. Iulia Prescorniţoiu
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
27
Social and Emotional learning: the Power of Education
profesor Anişoara Piţu
Şcoala cu clasele I-VIII, Duiliu Zamfirescu, Focşani
În mai – iunie 2012 am participat la un curs de formare structurat LLP-
Comenius, coordonat de Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare
în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP) din România.
Cursul a fost ales din catalogul de cursuri şi aprobat pentru secţiunea
mobilităţi individuale Comenius la runda ianuarie 2012, fiind finanţat de
Comisia Europeană.
ANPCDEFP este o organizaţie
care facilitează accesul tuturor
actorilor educaţionali la
alternative europene de învăţare
continuă şi activă destinate
formării profesionale, sprijinind
unităţile de învăţământ şi
persoanele implicate în a-şi
dezvolta competenţe, capacităţi
de comunicare şi relaţionare,
precum şi atitudini europene de
integrare a valorilor, dincolo de
clişeu. Programul de formare a
constat într-un număr de 40 de
ore de activităţi individuale şi de
grup privind life skills,
competenţele sociale şi civice –
una dintre cele 8 competenţe
ale învăţării de-a lungul vieţii, stipulate de Comisia Europeană.
Cursul s-a numit Social and Emotional Learning: the power of
Education.
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
28
Au fost incluse activităţi vizând, în egală măsură, relaţii intrapersonale
( conştiinţa sinelui, auto-control, stima de sine, respectul fată de sine,
autoreflectie) si interpersonale (comunicare efectivă, cooperare, lucru în
echipă, respect al asemănărilor şi al diferenţelor, aprecierea celuilalt,
empatie).
Aceste conţinuturi
s-au concretizat în
experienţiale,
cooperative şi active
metode de învăţare:
reflecţie personală,
discuţii în grup,
observarea unor grupuri
dinamice. De
asemenea, s-au realizat
exerciţii având drept
scop conştientizarea
rolului şi a
competenţelor
profesorului în
rezolvarea conflictelor şi luarea deciziilor, definirea caracteristicilor unui
bun facilitator al învăţării - accentuându-se cu precădere latura umană
a învăţării, mai presus decât calităţile academice -, dezvoltarea unei
metodologii non-formale, bazate pe discuţii şi reflecţii.
Metodele de lucru au fost foarte variate:
- jocuri - activităţi de construire a grupului;
- prezentări video a curriculului şi a sistemului de învăţământ din insula
Cipru, însoţite de explicaţii suplimentare;
- vizite la o şcoală reprezentativă;
- vizita oraşului Limassol;
- plimbare în munţii Trodoos ( incluzând activităţi - jocuri vizând
educaţia incluzivă) şi într-un sat tradiţional;
- vizita unei ferme, vizând cunoaşterea îndeletnicirilor tradiţionale:
vinificaţia, pregătirea pâinii şi a unor dulciuri specifice zonei;
- realizarea unei seri internaţionale, în care fiecare participant a
prezentat produse culinare specifice ţării de provenienţă, aduse de
acasă.
Am remarcat grija organizatorilor de a insista pe comunicarea şi
colaborarea grupului de cursanţi; s-a lucrat permanent astfel:
- întâi: reflecţie personală;
- apoi: lucru în echipă sau în perechi.
Am remarcat de asemenea următorul lucru: niciodată echipele nu
erau formate urmând aceleaşi criterii, astfel încât aceleaşi persoane să
constituie acelaşi grup de lucru. Această modalitate de lucru a constituit
un excelent mijloc de cunoaştere a tuturor membrilor cursului.
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
29
Consider că, din punct de vedere profesional, cea mai importantă
componentă a activităţii de
continuare constă în plusul pe
care îl au activităţile mele la
clasă şi cele extraşcolare. Am
aplicat şi am adaptat
particularităţilor şcolii multe
dintre cele învăţate.
***
O întrebare şi mai multe
răspunsuri:
A avut activitatea de formare
impact asupra activităţii
personale şi la nivel local sau
regional?
Da, pentru că pot face
cunoscută şi pot demonstra
acum puterea educaţiei prin componentele ei esenţiale, învăţarea socială
şi emoţională.
Da, pentru că bucurându-mă eu de cele învăţate, le pot împărtăşi celor
din jurul meu, la nivel formal sau informal.
Da, pentru că sunt o dovadă a reuşitei unui astfel de demers profesional:
aplicarea la un program Comenius.
Da, pentru că fiecare elev, părinte sau profesor - beneficiari ale celor
învăţate, prin mine, la cursul de formare - pot împărtăşi, la rândul lor, din
experienţa dobândită.
Da, pentru că am putut face cunoscute acţiunile Comisiei Europene şi ale
ANPCDEFP.
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
30
Şcoala cu clasele I – VIII Duiliu Zamfirescu din Focşani a participat ĵn
anul şcolar 2011 – 2012, ĵn cadrul platformei Comenius, cu un proiect
multilateral ĵn domeniul lecturii, TO READ IS TO GROW, alături de alte cinci ţări:
Spania, Italia, Grecia, Franţa şi Turcia. Ĵn urma aprobării lui, activităţile se vor
desfăşura în limba engleză, sub coordonarea lui Antonio Lozano, din
Aguimes, Spania, pe durata a doi ani, începând din septembrie 2012.
Rândurile ce urmează fac parte din Argumentul proiectului şi urmăresc
direcţiile majore pe care acesta le va
urmări.
În cazul în care arta şi cultura alătură
spontan oamenii, beletristica o face într-un
mod elaborat, pe baza dialogului, a
conversaț iei. Este într-adevăr cea mai
obişnuită - în domeniul creaţiei – care ne
apropie de alte realităţi datorită variilor
subiecte abordate. Proiectul TO READ IS TO
GROW este de a creşte valoarea lecturii ĵn
spaţiul şcolilor europene, prin implicare
activă, cu privire la subiectele abordate, de
către profesori şi elevi. Cu această ocazie
vom învăţa să cunoaştem mai bine Europa şi
valorile ei, să le abordăm direct, pentru că
vom comunica cu ajutorul platformei
Moodle şi a videoconferinţelor, ceea ce ne
va permite să păstrăm o relaţie mai
profundă şi să ne cunoaştem reciproc mai
bine. Se va face, în plus, într-un mod masiv,
implicarea cadrelor didactice şi a elevilor: acesta este un proiect transversal,
interdisciplinar, în acelaşi timp implică scris şi citit, un proiect care va fi
abordat din sala de clasă.
Ana Maria Nedelcu, 13 ani
Prof. Gheorghe Zaiţ
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
31
Dar, în plus, este un proiect în care beletristica ne va strânge , iar link-
ul, spaţiul unde concluziile vor fi plasate. De la cluburile de lectură vom
împărtăşi cărţi scrise de autori europeni, cărţi care ne vor spune de cultura
ţărilor noastre mult mai bine: vom fi mai multe zeci de persoane în jurul lecturii
aceleiaşi cărţi, şi în doi ani, cât durează proiectul , şi dincolo de această
dată, deoarece voinţa tuturor şcolilor este de a menţine dinamica generată
în viaţă.
Revista comună a şcolilor va fi un alt punct de întâlnire între europeni,
un alt mod, care va facilita întâlnirea şi apropierea reciprocă. De-a lungul
articolelor,a recenziilor,a creaţiilor literare şi a opiniilor oferite de acestea, toţi
vom şti ceva mai mult despre Europa şi europeni. Excursiile în întreaga
Europă, ce se vor face în acest proiect, în principal,se vor realiza prin
intermediul literaturii. Prin aceasta şi prin relaţia cu profesorii din alte ţări, elevii
noştri îşi vor însuşi cunoaşterea drepturilor şi a obligaţiilor lor ca europeni, şi ei
se vor considera membri ai unei comunităţi plurinaţionale şi multiculturale,
consolidându-se astfel valorile de toleranţă şi de respect pentru societate şi
diversitatea culturală.
Proiectul va avea un impact pozitiv important nu numai pe cele trei
nivele (promovarea lecturii, scriere creativă şi utilizarea bibliotecii şcolii), dar si
asupra tuturor membrilor comunităţii şcolare participante. Pe scurt, acest
impact va fi practic oglindit în:
1. Participanţii şcolilor vor fi incluşi într-o reţea comună de dialog.
Schimbul de experienţă va îmbunătăţi, în special nivelul nostru de
competenţă în zona de proiect de lucru.
2. Elevii vor exersa abilităţile lor de lectură şi li se vor deschide noi
experienț e culturale şi vitale, prin comunicarea cu ceilalţi din diferite
ţări, luând literatura de specialitate ca un fel de pod.
3. Profesorii vor creşte în competenţa lor pentru a ghida elevii pe calea
dezvoltării abilităţii de citire şi de scriere.
4. Proiectele de promovare a lecturii şi de utilizare a bibliotecii şcolii vor fi
mai bine primite între participanţii tuturor şcolilor.
5. Utilizarea bibliotecii şcolii va fi îmbunătăţită, cantitativ şi calitativ, fiind,
de asemenea, model de extindere la toate disciplinele.
6. Nivelul de lectură va creşte peste tot în comunitatea şcolară.
7. Mai mulţi elevi vor fi interesaţi şi de scriere creativă.
8. Planul de lectură va fi îmbunătăţit, la fiecare şcoală, datorită
îmbogăţirii reciproce efectuate prin schimbul de experienţă în acest
domeniu.
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
32
9. Un manual de bune practici va fi disponibil şi util pentru personalul
actual şi viitor, pentru profesorii de pretutindeni.
10. Structuri stabile de promovare a lecturii vor fi de asemenea
amenajate: citirea în cluburi specializate, revista şcolii, etc.
11. Colaborarea cu biblioteca şcolară va progresa prin proiectul de
promovare a lecturii şi prin utilizarea bibliotecii oficial de fiecare
şcoală.
12. Elevii vor dobândi abilităţi de comunicare cu oameni din alte culturi şi
îşi vor îmbunătăţi nivelul de competenţă în utilizarea limbii engleze.
13. Profesorii vor avea posibilitatea de a cunoaşte alte realităţi
educaţionale şi de a păstra contactul cu colegii europeni.
14. Dimensiunea europeană a şcolilor noastre şi practica noastră în
învăţământ va fi consolidată.
Sper ca acest proiect să valorifice potenţialul creativ al elevilor şcolii
noastre, să contribuie la înfrumuseţarea caracterului lor, să stimuleze actul
lecturii de calitate, iar schimbul de experienţă al cadrelor didactice să
înnobileze orele de literatura ce îi vor urma.
Prof. de limba şi literatura română, Daniela Sporea
Andreea Pătrunjel, 13 ani
Prof. Gheorghe Zaiţ
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
33
Al XXXIII-lea Congres al AGIRo şi al cadrelor
didactice române de peste hotare
În perioada 10-12 iulie 2012 am participat la cel de-al XXXIII-lea
Congres al AGIRo şi al cadrelor didactice române de peste hotare, care a
avut loc la Buşteni, la iniţiativa Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din
România.
Din delegaţia sucursalei
Vrancea (devenită asociaţie la
acest congres) au făcut parte
paisprezece învăţători din mai
multe şcoli ale judeţului şi
inspectorul de specialitate în
învăţământul primar. Asociaţia,
prin preşedintele reales, a făcut
eforturi susţinute de a uni, de-a
lungul timpului, românii de
pretutindeni: Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Albania,
Grecia. Scopul asociaţiei este acela de a promova calitatea în învăţământul
din România prin întărirea Corpului profesoral cu dascăli adevăraţi, valoroşi şi
de a practica profesia
noastră cu credinţă,
devotament şi profesionalism.
La Congres au fost
prezeţi fostul şi actualul
ministru al Educaţiei. S-a
purtat un dialog între noi, cei
prezenţi în sală şi domniile-lor.
Voi exemplifica câteva din
doleanţele noastre, adunate
în suflet de mulţi, foarte mulţi
ani şi exprimate în plenul
congresului:
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
34
Revenirea la sărbătorirea Zilei Învăţătorului, conform tradiţiei
învăţământului românesc, pe
data de 30 iunie;
Consultarea şi invitarea la
dialogul social a asociaţiilor
profesionale ale dascălilor.
Revizuirea noului Plan cadru
pentru învăţământul primar, în
special la obiectul Limba şi
literatura română, pentru
clasele pregătitoare, clasele I
şi clasele a II-a, unde numărul
de ore stabilit este insuficient.
Păstrarea titulaturii în sistem
pentru cei care erau titulari la intrarea în vigoare a noii legi.
Revenirea asupra deciziei privind clasa pregătitoare, în sensul
rămânerii acesteia în grădiniţe, grădiniţele dispunând de săli
necesare, mobilier adecvat şi condiţii specifice vârstei, cadre
didactice specializate.
Reînfiinţarea Liceelor Pedagogice.
Scăderea vârstei de pensionare a cadrelor didactice.
Finanţarea corespunzătoare pentru ca şcoala să fie accesibilă
tuturor elevilor.
Adaptarea grilei de salarizare pentru învăţătorii absolvenţi ai
Liceului Pedagogic, pentru a se asigura un trai decent.
Reaşezarea normei didactice diferenţiate în funcţie de
vechimea în muncă, revenirea la cele 16 ore după 25 de ani
vechime şi gradul didactic I.
Nutrim speranţa ca cei cu drept de decizie să considere ca prioritate 0
ÎNVÃŢÃMÂNTUL din România şi că vor oferi posibilitatea dascălilor autentici
să-şi spună punctul de vedere, promovând astfel valorile morale şi spirituale
româneşti, înarmându-i pe elevii lor cu cunoştinţe solide, pentru a le deschide
noi orizonturi, pe drumul devenirii lor ca oameni.
prof. înv. Petria Dolia
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
35
Pagina invitaţilor,p. 3-7
Debuturi timide
Ghiozdanul, p. 8
Prietenul la nevoie se cunoaşte, p. 9
Baba şi hoţul, p. 10
Bunica, p. 11
Cearta animalelor, p. 12
Căsuţele, p. 13
Vara, p. 13
Personalităţi literare, modele personale
Personalităţi literare, modele personale, p. 14-16
În barca destinului, p. 17
Calităţi şi defecte, p. 18
Un future priveşte lumea, p. 19
N-o citi dacă eşti pЯost, p. 20-21
Vacanţa mea, p. 22
Cărţile cu Apolodor, p. 23-24
British Camp România 2012
Volunteers’ view, p. 25
Children’s view, p. 26
Pagina profesorului
Social and emotional learning: the Power of Education, p. 27-29
Proiectul Comenius: To read is to grow, p. 30-32
Al XXXIII-lea Congres al AGIRo şi al cadrelor didactice române
de peste hotare, p. 33-34
Cuprins, p. 35
Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate
revine în exclusivitate autorilor şi profesorilor coordonatori.
CUPRINS
CARUSELUL CUVINTELOR
Aug.2012
36
Ilustraţia copertei: Bibliotecarul, de Giusppe Arcimboldo
Desemnat de revista ,,Cenaclului de toate zilele” ca fiind
pictorul lunii, Giuseppe Arcimboldo s-a născut la Milano în anul 1527 şi
este unul dintre cei mai interesanţi pictori ai Renaşterii italiene. Tatăl
său, Biagio Arcimboldo, descendent dintr-o ramură secundară a unei
familii aristocrate milaneze, era pictor, angajat pentru decorarea
Domului din Milano. Arcimboldo se bucură de un bun renume, nu
numai pentru pictură, dar şi pentru lucrări decorative la diferite
festivităţi, scenografie, lucrări de arhitectură, hidraulică etc. În primii
doi ani de activitate la Viena realizează numeroase portrete ale
membrilor familiei imperiale şi primele versiuni ale ciclurilor "Cele patru
anotimpuri" şi "Cele patru elemente", în maniera devenită tipică,
constând în compoziţiile alegorice din obiecte, fructe şi legume.
ISSN 2285-2069
ISSN-L = 2285-2069
top related