c1 ag patogeni, proces infectios (putere patogena, apararea)
Post on 24-Oct-2015
103 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Factorii care influentează emergenţa infecţiilor
• Creşterea populaţiei, emigrarea
• Modificări ale comportamentului sexual
• Aglomeraţia
• Folosirea de droguri
• Călătoriile internaţionale
• Factori tehnologici şi industriali (procesarea alimentelor)
• Modificări microbiene – rezistenţa la antibiotice
• Deficienţe privind măsurile de sănătate publică (nivel de sanitaţie, supravegherea infecţiilor, controlul insectelor, vaccinări)
• Bioterorism: variolă, antrax
InfecInfecţţia/ Procesul infecia/ Procesul infecţţios/ ios/ Boala infecţioasăBoala infecţioasă
• Infecţia: relaţie particuară între microorganismele patogene/ condiţionat patogene şi macroorganismul gazdă– Sunt necesare:
• Pătrunderea microorganismelor patogene/ condiţionat patogene în organism• Depăşirea sau neutralizarea barierelor de apărare/ mecanismele de apărare ale
gazdei• Multiplicare• Transmitere (supravieţuire şi formare de rezervoare)
• Procesul infecţios: ansamblul relaţiilor intra şi postinfecţioase dintre microorganismul agresor şi macroorganismul gazdă care reacţionează prin mijloace nespecifice/ specifice– Are ca rezultat:
• Distrugerea microorganismului• Îmbolnăvirea macroorganismului
• Boala infecţioasă: consecinţa pătrunderii microorganismului în interiorul gazdei cu declanşarea mecanismelor de agresiune şi apărare (CONFLICT) care determină modificări anatomo-funcţionale:– Tabloul clinico-biologic– Infecţie inaparentă: germeni cu patogenitate redusă şi rezistenţă crescută a
gazdei (dacă avem detectabil doar răspunsul imun) – 90% din cazuri
Infecţia şi imunitatea antiinfecţioasă
• Patogen: μorganism capabil să producă o boală infecţioasă (BI)
• Saprofit: μorganism care se dezvoltă fără să determine manifestări patologice (uneori simbioză)
• Oportunist: agent infecţios ce devine patogen când imunitatea este alterată (infecţiile oportuniste la imunodeprimaţi – HIV/ SIDA)
• Patogenicitatea: capacitatea de a produce boala (nr de persoane care dezvoltă boala clinic / nr de persoane infectate)
• Virulenţa: masura cantitativă a patogenicitatii a bolii produse, gradul de severitate (probabilitatea de a determina boala)
• Infectivitatea: nr de indivizi infectaţi / nr de indivizi susceptibili (expuşi)
Patogeneza infecţiilor (1)
1. Întâlnirea agentului patogen cu gazda:• pentru prima dată în momentul naşterii (însă este posibilă încă din viaţa
intrauterină)• ulterior prin contactul gazdei cu microorganisme externe (infecţii
exogene) sau interne (infecţii endogene)• pătrund în organism odată cu: (apa, alimente, aer, lichid seminal, secreţii
vaginale, înţepături de insecte, zgârieturi/ muşcături de animale, transfuzii de sânge, transplant de organe contaminate)
2. Ataşarea şi pătrunderea agentului patogen în organism:• tegumentele şi mucoasele sunt principalele bariere fizice (mecanice) de
apărare antiinfecţioasă (IMPERFECTE !!!)• ataşarea se face prin intermediul ADEZNELOR (structuri de pe suprafaţa
ag patogeni):– HEMAGLUTININA: v gripale şi rujeolic– HEMAGLUTININA FILAMENTOASĂ: B. pertussis– PILII ŞI FIMBRIILE: meningococ şi gonococ– PROTEINELE DE LEGARE DE FIBRONECTINĂ ŞI COLAGEN: CGP (Staf,
Str)– INTIMINA: EC-EH, EC-EP– TAGLINA: giardia
• adezinele se leagă de structuri ale matricei extracelulare şi membranei bazale sau receptori ai celulelor eucariote (INTEGRINE/ SELECTINE)
3. Multiplicarea şi răspândirea agenţilor patogeni:• Multiplicarea este esenţială dezvoltării unei infecţii (poate precede sau
urma diseminării ag patogen)• Doza infectantă: numărul de microorg. capabile să producă boala• Diseminare după multiplicare la nivelul porţii de intrare (penetrarea mb
bazale şi trecerea în tes subepiteliale):– Directă (în tesuturile vecine)– Limfatică (cea mai frecventă)– Hematogenă (directă sau indirectă – via canal toracic)– Nervoasă (rar folosită: centripet – rabie, toxina tetenică, centrifug – HSV,
VVZ)
4. Conflictul microorganism – gazdă:• Factorii de agresiune ai agenţilor patogeni (factorii de virulenţă):
– Adezinele– Invazivitatea – Mecanisme antifagocitare (factori antifagocitari, structuri de suprafaţă:
capsulă, fimbrii, factori toxici: leucocidina, inhibarea fuziunii fagolizozomale)– Sideroforii– Exoenzimele (hialuronidaza, streptokinaza, coagulaza, colagenaza)– Toxinogeneza (exotoxine: produse şi eliberate în mediul extern /
endotoxine: LPZ – BGN)• Mecanismele de apărare a gazdei (nespecifice – înnăscute / specifice –
dobîndite)
Patogeneza infecţiilor (2)
5. Leziuni tisulare:• prin acţiunea directă a agentului patogen• secundare reacţiei din partea organismului gazdă
6. Evoluţia infecţiei:• distrugerea agentului patogen• îmbolnavirea gazdei• stabilirea unei coabitări microorganism – gazdă
(PORTAJ): importanţă epidemiologică mare
Patogeneza infecţiilor (3)
De unde vin microorganismele care cauzează infecţii?
• Microorganismele care produc infecţii:– Endogene:comensale\saprofite– Exogene: aer, sol, apa, alimente, animale, oameni, vectori
• După locul în care sunt dobândite infecţiile:– Infecţii comunitare– Infectii asociate “asistentei medicale”- recent introdusa– Infecţii nozocomiale
• Transmitere:– Directă:
• Atingere, sarut, contact sexual, picaturi Flugge• Muscatura de animal, contact cu solul• Transplacentar
– Indirectă:• Prin intermediul: apei, hranei, prod.biologice, organe, obiecte, instrumente
chirurgicale• Prin vectori: mecanic, biologic• Prin aer (particule 1-5μm)
Apărarea nespecifică a gazdei (1)• I linie de apărare:
– Bariera cutaneo-mucoasă - protecţie mecanică, chimică, biologică– Barierele de organ – hematoencefalica, fetoplacentara, etc– Flora saprofită
• II linie de apărare:– Mecanismele celulare (FAGOCITOZA) şi umorale nespecifice:
CITOKINELE, COMPLEMENTUL, LIZOZIMUL, LACTOFERINA, FIBRONECTINA
• Reacţie inflamatorie (vasodilataţie + aflux de celule sanguine şi factori umorali)– Infecţia stimulează monocitele \ macrofagele care sintetizează IL-1 cu
acţiune la următoarele niveluri:• Centrii termoreglării febră• Măduva hematogenă neutrofilie• Stimulează neutrofile fagocitoza• LyB creşte producţia de Ac• LyT sinteza de IL2• Fibroblaşti proliferare fibre de colagen• Ficat sinteza proteinelor de fază acută
Apărare nespecifică a gazdei (2)
• Fagocitoza– 2 tipuri de celule PMN si MN– Etape:
• Chemotactism = mobilizare catre focarul infectios (C3a, C5a + complexul C5b,6,7)
• Opsonizare = recunoastere+pregatire agent patogen pt fagocitoza prin cuplare cu IgG, C3b)
– Necesita opsonizare: pneumococ, H.influenzae, piocianic, Klebsiella, stafilococ auriu
– NU necesita opsonizare: BGN, stafilococ alb
• Ingestie = înglobare în fagozomi
• Distrugere:– Oxigeno-dependentă (producţie de radicali liberi de oxigen)– Oxigeno-independentă (enzimatică) = cuplarea fagozomului cu
lizozomul – fagolizozom – eliberare de enzime microbicide: inactivarea si distrugerea intracelulara a agentului patogen; dupa distrugere PMN sunt distruse puroi, MN nu sunt distruse
Apararea nespecifică a gazdei (3)• Imunitatea umorală nespecifică:
1. Complementul
– Complex de 9 proteine (C1-9) activate succesiv în cascada
– Activarea C complexul litic C5-C9 (complex de atac la membrană – formare de pori membranari – pierdere de apă şi electroliţi – moarte celulară)
• Calea clasica: Ag-Ac• Calea alterna (rapidă – nu necesită prezenţa de Ac): endotoxine (BGN), polizaharid
bacterian (BGP), agregate de Ig
– Consecintele biologice ale activarii complementului:• C3a: rol chemotactic si în producţia de histamina• C3b: se fixează de complexul Ag-Ac, de receptorii de pe suprafata PMN, Mf• Liza celulara prin complexul C5-C9 (Neisseria, BGN)• Opsonizare prin C3b favorizarea fagocitozei• Modularea proliferarii LyB• Cresterea activitatii citotoxice Ac dependenta a celulelor NK• Efect proinflamator prin C3a si C5a
Aparare specifică gazdei (1)
Imunitatea umorală:• Globuline (gamaglobuline) care recunosc si reactioneaza specific
cu un Ag
• Secretate de LyB; 5 clase de Ig: G, M, A, D, E
• Functii:– Antitoxica – Bactericida (prin activarea C – Neisseria, BGN)– Citotoxicitate mediata celular, dependenta de Ac (Ac recunosc
Ag de pe mb cel infectate si fixeaza prin Fc celula NK, inducand liza celulei infectate)
– Opsonizare pt bacteriile cu multiplicare extracelulara– Aparare locala (IgA): inhiba aderenta bacteriana + neutralizare
virusuri \ toxine– Neutralizarea unor virusuri extracelulare (varicela, rujeola)
Aparare specifică a gazdei (2)Imunitatea celulară (importanta pt infectiile cu microorganisme cu
dezvoltare intracelulara, este mediata de LyT)• Limfocite T
– LyT helper (CD4) - amplifica RIU\RIC prin stimularea proliferarii LyB\LyT prin intermediul limfokinelor
– LyT supresor (CD8) – diminua RIU\RIC
• Citokine-limfokine– Glicoproteine ce permit cooperarea \ interactiunea celulelor imunitare intre ele
• Interferon– glicoproteine specifice de specie– activităţi biologice:
• antivirală• imunomodulatoare• anti-tumorală
– 3 tipuri:• alfa IF: produs de monocite• beta-IF: produs de fibroblaste umane• gama-IF: produs de LT sensibilizate (LTH1)
Agresiune microbiană mecanisme celulare, umorale
Citokine pro-inflamatorii Citokine anti-inflamatorii
Inflamatie locala si generala
Cicatrizare, fibroza
-
TNFαIL1, IL8IL6IFNγ
IL4IL10IL1raIL6
Mecanisme implicate în infecţiile bacteriene
Mecanism Exemple
• Infectie cu piogeni Pneumonie pneumococicaAbces stafilococic
• Infectie granulomatoasa Tuberculoza pulmonara, bruceloza, sifilis
• Toxic (modificarea Holerafiziologiei)
• Toxic (distrugere tesuturi) Gangrena gazoasa
• Mediere imunologica Sindrom Guillain Barre dupa infectie cu Campylobacter jejuniSindrom Reiter dupa shigelloza
• Neoplazie Carcinom de stomac dupa persistenta infectiei cu H.pylori
Imunitatea antibacterianăAPĂRAREA NESPECIFICĂ: opsonizare / fagocitoza = rol primordial pt bacteriile cu
parazitism extracelular
APĂRAREA SPECIFICĂ UMORALĂ :Bacterii care induc sinteza de Ac:
bacterii toxigene (tetanos, difterie)bacterii cu multiplicare extracelulară
Funcţiile Ac antibacterieni:antitoxică = protectori (botulism / tetanos / difterie)neutralizare enzime bacteriene (staf, strept)opsonizare = favorizează fagocitoza bacteriilor extracelulare (pneumococ, H.influenzae,
piocianic, Klebsiella, stafilococ auriu)liză bacteriană nespecifică (prin activarea C5-9): H.influenzae, Neisserii, Enterobacteriiimunitate locală: IgA secretorii ( împiedică aderarea la mucoase)
APĂRAREA SPECIFICĂ CELULARĂ: bacterii cu dezvoltare intracelulară Se multiplică / persistă în macrofage, la adăpost de AcSunt vulnerabile la acţiunea LT citotoxice\NKInduc apariţia de hipersensibilitate întârziată (granuloame cronice TBC etc)
Stadii în interacţiunea virusurilor cu gazda
1. Intrarea în organismul gazdă
2. Replicare primară
3. Răspândire (viremie primară)
4. Tropism celular şi tisular
5. Replicare secundară (viremie secundara)
6. Afectare celulară sau persistenţă
7. Răspuns imun al gazdei
Imunitatea antivirală (1)Virusuri = multiplicare strict intracelulară = imunitatea celulară (rol
primordial)
IMUNITATEA CELULARĂ : fenomene citotoxice mediate celular care distrug celula infectată
1. Citotoxicitate antivirală specifică LT citotoxice CD8+ specifică de Ag nu necesită prezenţa Ac specifici ag viral este prezentat LyTc de o celulă care posedă Ag CMH cls I
(toate celulele organismului) mecanism intim: eliberare de perforine – liza celulei infectate, activarea
apoptozei
2. Citotoxicitate celulară dependentă de anticorpi celulele NK nespecifică de Ag cel NK recunosc / lizează celula infectată numai în prezenţa Ac fixaţi în
prealabil pe cel K mecanism intim: perforine / apoptoză
Imunitatea antivirală (2)
IMUNITATEA UMORALĂ: virusurile sunt sensibile la Ac numai în timpul viremiilor
Funcţiile Ac în infecţiile virale : neutralizanţi:
o suprimă viremiao blochează receptorii celulari pentru viruso împiedică penetrarea celularăo apar prea târziu pentru a avea efect neutralizat în RI primar o au rol important în RI secundar (reinfecţie) = asigură imunitatea
liza virusurilor cu anvelopă / celulelor cu Ag virale la suprafaţă
imunitate locală (IgA): împiedică aderarea virusurilor la mucoasă
Imunitatea antivirală (3)
IMUNITATEA NESPECIFICĂ : INTERFERONII
• glicoproteine secretate de toate celulele infectate viral• specifice pentru fiecare specie de animal• nespecifice pentru un virus
actiune antivirală:• celula devine refractară la multiplicarea virală prin inhibarea
iniţierii traducerii proteinelor virale• acţionează prin intermediul unor enzime: proteinkinaza, 2-5
oligonucleotid-sintetaza
actiune imuno-modulatoare:• creşte citotoxicitatea celulelor NK, LTC, macrofage• activarea macrofagelor (IF gamma)• creşte expresia Ag HLA cls I (IF beta) şi cls II (IF gamma)
Imunitatea antifungică
APĂRAREA NESPECIFICĂ pielea / mucoasele = barieră mecanică şi fizico-chimică fagocitoza:
neutrofile / macrofagerol important în infecţiile cu: Candida, Aspergillus, Criptococcus, Histoplasma
bolnavii cu anomalii ale neutrofilelor: infecţii fungice sistemice
IMUNITATEA CELULARĂ : cea mai importantă !
LyT : rol esenţial în infecţiile sistemice cu : Criptococcus, Histoplasma
macrofagele activate au un rol important imunitatea locală (piele / mucoase) : importantă pt Candida bolnavii cu deficit de LT fac infecţii candidozice severe, cronice
Imunitatea antiparazitară
Protozoaremajoritatea infecţiilor au o evoluţie cronicărăspunsul imun nu permite eliminarea completă a parazitului
• Imunitatea celulară: – esenţială pentru: P. carinii / T. gondii / Leishmania– citotoxicitatea Ac-dependentă: -mecanismul cel mai important-– prin intermediul eozinofilelor, în prezenţa IgE– bolnavii cu ID celulară (HIV) : infecţii frecvente şi severe cu
protozoare
• Imunitatea umorală: rol modest = Ac au putere protectoare redusă
Metazoare: rol important imunitatea celulară
Deficite imunitare• Imunitate umorală
– Hipo/agamaglobulinemia congenitală (infecţii cu bacterii cu multiplicare extracelulară)– Deficit de IgA (infecţii respiratorii/digestive repetate)
• Deficit de complement (infecţii cu bacterii cu multiplicare extracelulară, Neisseria C6-9)
• Splenectomia (pneumococ H.influenzae, E.coli)
• Neutropenii
• Anomalii funcţionale ale granulocitelor (granulomatoza cronică familială, deficit de G6PDH
• Deficit de LT (infecţii cu germeni cu dezvoltare intracelulară)– Congenital: sd Di George– Dobândit: hemopatii maligne, transplante, trat imunosupresoare, denutriţie, malnutriţie,
infecţie HIV)
• Alte deficite imune:– Diabet zaharat (afectează chemotactismul, fagocitoza, bactericidia PN)– Ciroza hepatică, etilism (pneumococ, infectarea spontană a lichidului de ascită)
Bacterii
Coci Gram pozitiv aerobi• Staphylococcus spp
– Stafilococ auriu (coagulazo pozitiv)– Stafilococ alb (epidermidis,
saprophyticus…)(coagulazo negativ)• Streptococcus spp
– S.pyogenes (grup A beta hemolitic)– S.agalactiae (grup B)– Streptococi “orali” salivarius, mutans,
sanguis (viridans)– S. pneumoniae– S.bovis (grup D)
• Enterococcus spp (faecalis, faecium, durans, avium)
Coci Gram pozitiv anaerobi– Peptococcus– Peptostreptococcus
Coci Gram negativ aerobi– Branhamella (Moraxella)
catarrhalis ?– Neisseria meningitidis– Neiserria gonorrhoeae
Coci Gram pozitiv anaerobi– Veionella parvum
Bacterii
Bacili Gram pozitiv aerobi• Bacillus anthracis• Bacillus cereus• Corynebacterium diphteriae• Erysipelothrix rhusiopathiae• Listeria monocytogenes• Nocardia
Bacili Gram pozitiv anaerobi• Actinomyces israelii• Clostridium perfringens• Clostridium tetani• Clostridium botulinum• Clostridium difficile• Lactobacillus• Propionibacterium acnes
Bacterii
Bacili Gram negativ aerobiFermentativi
• Escherichia coli• Proteus mirabilis• Salmonella spp (typhi, paratyphi)• Shigella (dysenteriae, flexneri, boydii, sonnei)• Klebsiella• Enterobacter sp• Citrobacter sp• Serratia sp• Providencia, Morganella morganii• Yersinia• Aeromonas sp• Vibrio sp (cholerae parahemolyticus)
BacteriiBacili Gram negativ aerobi
Nefermentativi• Pseudomonas aeruginosa (piocianic)• Burkolderia cepacia• Stenotrophomonas maltophila• Acinetobacter• Moraxella
Alti BGNBrucella, Pasteurella,Bordetella pertussis, Legionella,
Campylobacter, Helicobacter, Gardnerella vaginalisFermentativi cu crestere dificila
Haemophilus, Actinobacillus, Cardiobacterium, Capnocytophaga, Eikenella, Kingella (HACEK)
Bacili Gram negativ anaerobi• Bacteroides• Prevotella• Fusobacterium
Bacterii
Alte bacterii• Mycoplasmataceae
– M.pneumoniae, hominis, Ureaplasma urealyticum• Chlamydiaceae
– C.trachomatis, psittaci, pneumoniae• Rickettsiaceae
– R.conorii, typhi, prowazekii…Coxiella burnetii, Ehrlichia, Bartonella henselae, quintana
• Spirochaetaceae– Treponema, Borrelia, Leptospira
• Mycobacteriaceae– Complexul tuberculosis (BK, bovis, africanum)– M.leprae– Micobacterii atipice (M.avium intracellulare, kansasii,
marinum, xenopi)
VirusuriARNFamilia VirusuriPicornaviridae Poliovirus,
Coxsackie, Echovirus, v.hepatitei A, rinovirus
Astroviridae AstrovirusCaliciviridae v.NorwalkTogaviridae v.rubeolicFlaviviridae v.febrei galbene
v.hepatitei C, GCoronaviridae coronavirusRhabdoviridae v. rabieiParamyxoviridae v.rujeolei, v.urlian,
VRS, v.paragripalFiloviridae v. febrelor Ebola,
MarburgArenaviridae v.coriomeningitei
limfocitareOrthomyxoviridae v. gripeiReoviridae rotavirusRetroviridae HIV, HTLV
ANDFamilia VirusuriHepatnaviridae v.hepatitei BParvoviridae Parvovirus B19Polyomaviridae v.JCPapovaviridae papilomaAdenoviridae AdenovirusHerpesviridaeHHS1,2, EBV, CMV
VZV, HHV6,7,8Poxviridae v.vaccinal,
v.variolei, poxvirusuri (molluscum)
Bacterii implicate frecvent în infecţii comunitare
• Respiratorii:
Streptococcus pyogenes, Streptococcus pneumoniae,
Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis,
Mycoplasma pneumoniae
• Urinare: E.coli
• Cutanate: Streptococcus pyogenes, Staphylococcus
aureus
• Genitale: N. gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis
• Intestinale: Salmonella, Shigella
Bacterii implicate în infecţiile nozocomiale
Stafilococ-MR
• Infectii mai frecvent nozocomiale, deci mai grave• Prognosticul - mai putin bun. • Posibilitatile terapeutice (antibiotice) -considerabil
reduse (antibiograma este indispensabila)• Costurile tratamentului - mai mari
Orice Stafilococ “de spital” este a priori MR
în absenta probei contrare.
Germeni implicaţi în infecţiile nozocomiale
Enterococ
• enterococii - locul doi sau trei ca frecvenţă în infecţiile nozocomiale în SUA.
• flora intestinală normală a oamenilor, (majoritatea infecţiilor enterococice sunt endogene?)
• cele mai multe infecţii apar la pacienţi spitalizaţi, (dializă peritoneală, hemodializă, iar microorganismele pot fi dobândite exogen)
Germeni implicaţi în infecţiile nozocomiale
Enterococ
• rareori infecţii respiratorii joase• pot produce endocardite, infectii urinare inalte • nu au factori clasici de virulenţă, dar rezistenţa lor la
antibiotice le permite să supravieţuiască şi să prolifereze la pacienţi aflaţi sub chimioterapie
• frecvent implicaţi în infecţii pelvine şi intra-abdominale
• acţioneaza sinergic cu alte bacterii, ca Bacteroides fragilis în creşterea morbidităţii şi mortalităţii.
Germeni implicaţi în infecţiile nozocomiale
Bacili Gram negativi
• Enterobacterii (E.coli, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Proteus, Citrobacter, mai rar Salmonella si Yersinia
• Alti BGN: Acinetobacter, Pseudomonas
• Cea mai frecventa cauza de IN, mortalitate 10-15%
Germeni implicaţi în infecţiile nozocomiale
Bacilii Gram negativi (cu exceptia Yersinia si Salmonella)
• Se comporta ca oportunisti
• Contamineaza, colonizeaza si infecteaza o leziune preexistenta (plaga, tesut sau cavitate in amonte de un obstacol –sonda, cateter)
• Puterea patogena: invazie bacteriana/eliberare de toxine
• !Yersinia si Serratia cresc la 4°C (accidente transfuzionale)
top related