abordari stiintifice occidentale privind institutia cetateniei
Post on 06-Jul-2018
219 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
8/17/2019 Abordari Stiintifice Occidentale Privind Institutia Cetateniei
1/7
dreptul
se
realtzeaz[,
?n principal.
prin
intemrediul
rdspunderii
juridi-
ce,
eare
la
rindui
siu,
este
o veritabi-
l5
institutie.iuridicd,
ce
nu
se
reduce
la
aplicarea sanctfuurii.
finalithtile
ei
fiilld
multiple,
legate
de
adevdrate
valori
umane,
sanctiunea
fiind
doar
unul
din
instrumentele
de
realizar.e
a rlspunclerii
juridice,
dar nu
singu-
ru1.
Ref'erinf e
bibliografi
ce
1.
Barac
Lidia.
Elemente
de teoria
dreptului.
Buculeqti:
Ed.
ALL
BECK
2001
"
2.
Balac
Lidia.
Rdspr"urderea gi
sanctiunca
juridici.
Buoure;ti: Ed.
Lu-
minaLex,
1997.
3.
Bentham
J.
Introducere
in
prin-
cipiile
de moralf,
9i
legislafie,
1789.
4.
Bobo;
Gh.. Teoria
generala
a
drepfului.
CIuj
Napoca:
Ed.
Dacia
1994.
5.
Ceterchi
Ioan,
Craiovan
lon.
In-
troducele
in
teoria general6
a
dreptului.
Bucuregti;
Ed. ALL,
1993.
6.
Dongoroz
V.
Drept
penal.
Bucureqti,
I939.
7.
Parosanu
N.
Unele
aspecte
pri-
vind
evolulia
conceptului
de pedeapsa
in
istoria
gindirii
politico-juridice.
in;
Legea
gi
viapr2007,
rr.
7, p.
30-33.
8.
Radomir
Lukic,
Th6orie
de
l'Etat
et
du
Droit,
Dalloz,
l974,paris.
9.
Santai
I.
Inkoducere
in
stu-
diul
dreptului.
Universitatea
din
Sibiu,
1996.
10.
AJerceeu
C.C.
O6Uas
reopu,
coqrraJrucrr.rqeoKoro
rrpala.
Buu.2.
Cnepqnoncr.
1964.
11.
Jlefrcr
O.3.
Canruun
B
coBer-
cKoM
rrpaBe.
M.:
Iocropulxn.
1962.
12. Jleiicr
O.3.
CaHxwr{
r{
orBer-
cBerHoclb
no
coBcrcKoMy npaey.
M.:
Mfy
1981.
13.
HzuapeHxo
I'.8.
Teopru
rocy-
lapcrBa
tl
upana:
y.re6.
roc.
/
M.:
Ocr-
89,
1999.
14.
Carurn
3.A.
Ocnonubre
acflerc-
TEr
ilpaBoBOtO
CaHKTII,IOHTIpOBAHPLF.
Amope$.
KaHr{.
nnc.
Caparon.200l.
15. Oprz4rrara
II. Bue4eurae
e
aue*
pr{KaHcKoe
npaBo.
Ivlocxsa,
1992.
AITGI]ST
2015
ABORDAltt,$.1'llNTIF,rCE
OCCITIENTALE
PRrVrNr)
TNSTITUTTA
CETATEhIIEr
chrorglre
CIociRLAN
,
'-
t*^
IJnivers
it
al
cn
1.,
i
bcrfr
I
ntemalionali
din
Moldova
SUMMARY
-
Citizenship
is
a
rrtrch
discnssecl
topic
in
recent
decades
in
rvestern
literalure.
f9r
the
maiority
or'autlrrxs
a
r:l,ssir;al
citize,strip
is
considered
worttrtess.
ine-
ffbctive,
o,tdated
and
insulHcient
fbr the
organiiation
of
a,,ti-ue,,
democracy.
Keywords
:
citizonship.
Wc5ls1n,
dcmociacy
ITEZTIMAT
Subiectul
cetri{enioi
csto
unul
mult
cliscutat
in
ullirnele
cecenii
in literatura
de
specialitate.
Pentru
marea
ma.iorilate
a
autorilor,
cetdlenia
clasic5
este
considera-
t5 lipsitS
de
valoale,
incficicrntir,
dcpigitd qi
irsuficientd
pentru
o.g;ir*"u
un"i
-
8/17/2019 Abordari Stiintifice Occidentale Privind Institutia Cetateniei
2/7
(-l,rlllr.;1,it,
lrrrzrrlir
'll
l)r'.lll)rll'lLr-
ilr
sooict[{ile
deschise
tlin
lume,
c'omponenta
potiticS a
celI}eniei
Irr..rrIrr
tIrIiolrrrlt1,
r.:i
lrc
itlrtll(ellull(tl
unclc
cconornia.ioacd
trcum
un rol
inlesireqte
actualizarea
drepturilor
lrr
irlrrrlr*ilr;
rtnlrlrri
t.1:
rlrcpt
qi 1lc
preponderent?
li;
s;gl.
civile'
E
vorba
de
dreptul
de
a
par-
rlrclrtrrr,ilir*rrrrrlrri i,*,,.'ii,ti,i,:,:rr,,L
Literatura
luriaica
recentb
dcs-
ticipa
la
procesnl
politic
care
cu-
r.tttr,ttitrr irrt;i),
itlcraluriclcta;ate
dc
pr.
".ia1"rrie
ieflectd
qi
dezbaterile
prinde
dreptut
lavot
qi
dreptul
de
a
rurrgaj.rucrntur
c.,urturar, cte
rimbh
qi
.nnt**porurre
asuprai'olului
statu-
influenlaluarea deciziilor'
istrrric
na{ional{
-
efiirt
de
ansam-
lui.
in
*au.rro
in iare
ast[zi
statui
Prezen\a
drepturilor
civile
9i
blu
co,clus
in special
Je
c[tr:e
Jur-
este
in
concurenJ6
cu institu{iile
celor
politice
reprezintr
o
condi{ie
gen
Habermas
[1;
2
;3].
,.rpro-
ql
in&analionale,
leg[lura
cu
necesara"
dar
totugi
insuficienti
a
Al
d.ilea
c*rent
s'e
axe-,6
pe
statui
pe care
o
are
cet5lenia
este
egalita{ii.
Drepturile
civ-ile
qi
par-
compatibilitatea
cetdl;ii.i
p"ritii.
poll\,;
pentru
care
gi
ea"este
pusa
tiiiparea
ra
procesur
politic
nu
au
cu
exislen{a
unei
societ[]i
deschise.
in ai."uti*.
Nltai
mult
de
cit_atit,'dez-
valoare
decit
dacr
toate
categoriile
socicta{ile
sint
aotu,
mai-aesctrise
bateriie
Lupra
esen}ei
ceti{eniei
se
sociale
posed[
capacitatea
qi,
deci'
5i
lnai
tli,erse
tJecil
i,*irrre,
ele
c;u-
interrsificd
c*
cit
alte
modrui
cle
le-
mijloacete
efective
pentru a inde-
noscrc'cndic[rinccunoscutcgene-
g5turA,
ca
domiciliul
gi
reqedin{a,
plinirolullorinlr-unmodcleciihil'
rir(iilorlrecute"
ustf"f
ir.iidrepturi-
iint,,.ou'*
in
eviden 5'
t10;
111
'
ittu
ce impune
egalizareaqanselor
1r
c.hrrrfllc
alc
anunritor
grupuri
crc
c"t.l"rriu
.onstituie.'deci,
polul
lutulor
acestor
categorii'
lnstitu{i-
irrrlivizinu
rnoipot ti
lirsale,
in
con-
in
juftrl
clruia
so
cristalizeazi
atit
otalizatea
componentei
sociale
a
lirr.r,ir.rc:
,,,
.oo*"piio'orooi.ii,
ru
r]eibateritepoiilice.citqic-etregtiin"
cetaleniei
necesitd accesul
egal
Ia
Iarirudirrc'
incrivirjuarr
i'
cl,r,eniur
nn."liiu*jrurde
pubtica{iiraiem[
resursele
sociale
qi
absenla
discri-
priv:rt,
ci
sint
,.runonrrt
prfrf
i".
,tin.pl.sptttiva
drlptirlui,
gtiinJelor
min6rii'
Fenlru
a
crea
un
acces
egal
I)cz,tr,tcrca
nu
este
ilil;;
j*p*-
pofitice.
sociologiei,
firosohei
hind
ra
toate
drepturile
sociale,
si,t
ie-
rilc
o,lturale
in
scnsul
drepturilor
ir
permanenl[
c]eqtere.
or
aceastd
gitimate-misurile
adoptate
de
sta-
i,lelecrluale
(dreptLrl
Ia
cunoqlereu
,.u*rrir"
a
cetS{ea:iului.
cum
califi-
Iul-providen16,
misuri
care
i-ilclud'
;r.iin{ilicX.
,t"
*x"*pUL
i*
io
1*1r-
cd
situaliaKymlicka
6iN-orman,
nu
printre
altelo'
accesul
la
serviciile
sul
de
-
8/17/2019 Abordari Stiintifice Occidentale Privind Institutia Cetateniei
3/7
Al
1(ir rs't':r)
r{
pe
reatrizarea
ralional5
a
intereselor
individuale.
Acest
model
se bazea-
zd
pe
ideea
liberalS
conform
cSreia
flecare
individ
trebuie
s5 ob{ind
ac-
ces
pe
scena
politic6 qi
si se rnani-
f'este
in
viafa
publicS:
-
mc,rJclul politic^
ca-re puxe
in
prim-plan
palticipalea
activ5
pe
arena
public6.
In
acest
model
ac-
centul
este
pus
nu
pe
drepturile
qi
liberta{ile
formale,
ci
pe
societatea
cirril6,
parteneriaful
civic,
negoci-
erea
colectivd
qi
cetifenie
critici
(.,critical
citizenship),
iar
acfiunea
politicl
este
vdzut6
ca
sursi
princi-
pal6
a
cetifeniei;
-
modelul identitdtrii
colective
pune
in
valoare
solidaritatea uma-
n6,
valorile
qi
proiectele
comune,
apartenenfa
gi
simbolistica
identita-
ril
se
axeazd
pe
coeziune
socialb
qi
construclia
culfuralE
a cetdJeniei.
Modelul individualist poate
fi
exemplifi
cal
tn baza
modelului
evo-
lulionist
ai
lui Marshall.
acest autor
fiind
cel
care a relansat,
practic,
in-
teresul
academic
pentru
cet[lenie.
Marshail s-a ocupat
indeosebi
de
problema
in
ce
mlsuri
capitalis-
mul
poate coexista
cu
cet5{enia,
dat
fiind faptul
ci egalitatea intrin-
sec5.
pe
cale
o
presupune
statuflrl
de cet6fean
este
in
contradiclie
cu
structura
sociald real6,
profund
ine-
gaiitard.
Astfel,
Marshall
a
fost
cel
care
a
evidentiat contradicfia
fun-
damental[ dintre
principiile
cetale-
niei
gi
existenfa claselor
sociale.
in
timp
oe cetS{enia
se
referd rnai
ales
la
membrii
comunit6lii
care sint
egali
in
drepturile
5i
in
obligaiiile
ce
{in
de acest statut,
clasa
sociall
reprezint[ un
sistern de
inegalitate.
Automl
se
str[duie
sd
concilieze
convingerea
sa
liberal6
cu
ideea
cetd{eniei
egale
pentru
toti.
Pentru
el.
cetS{enia
este
un
stahrt
conferit
in mod
egal
tuturor
membrilor
co-
munitbfii politice,
ceea ce
are drept
consecin|[
acordarea
drepturilor
qi
libertiiilor
egale.
Clasa
sociali
se
bazeazd
pe
o
ierarhie
de
statut,
iar
cet[fenia
o
pune
la
tndoiald.
Din
aceasti
contradicfie
se
vor
na$te
politici
mai
mult
egalitare
gi
se
va
transforma
conrponcnta
sociali
a
cetdfeniei.
Astfel.
Marslrall
preve-
de
ca
evolrrlia
cctdfcnici
va provo-
ca
apari[ia
politicilor
egalilarisle
in
secolul nostru.
in
marc partc
acea^s-
ta
ya
avea
loc
datoritd
aparifiei
drepturilor
politice
purtltoare
de
contestlri
5i
de
puneri
la
irrdoiall
a
ordinii
sociale
stabilite
[17.1.
Modelul
lui
Ma::shall
este
inte-
resant,
pe
de o
parte"
pentru
cd
ana-
lizeazh
componentele
cetf,leniei
in
funclie
de
drepturile
acordate,
pe
de alta,
pentru
cI ia
in
considera-
{ie
ansamblul
celor
trei
dirnensiuni,
respectiv
aspectele
civile,
politice
gi
sociale.
Democrafia.
ca
sistem
sooial, nu
este
eficientd decit in md-
sura
in
care
incolporeaz[
toate
cele
trei
aspecte. Totodatd,
acest
model
a fost
considerat
incornplet,
argu-
mentindu-se
cd
[18]:
-
dimensiunile
civilh,
politicd
gi
sociall
nu
sint echivalente
ca
importanlb
9i
nici
nu
pot
fr
separ-a-
te
sau
lratate ca
nigte
cornponente
SUCCESlVE;
-
modelul
este
Iinear qi
sirnpli-
ficator;
-
se
ignord
aspectele
economi-
ce,
cum ar
fi rolul
reglator
al
sta-
tului
in
rela{ia cu
pia}a,
precum
qi
drepturile
culfurale;
-
rimine in
umbrd
faptul
c6
cetdfenia
poate
genera
ea
insdqi
conflicte
sociale;
astfrl,
se
lasi
im*
presia
c5
drepturile
sint
acordate
automat
gi
echitabil,
farl
sd
se
in-
voce negocierile
gi
tensiunile
din-
tre
stat
gi
cet6{eni
pe
tema
dreptu-
rilor
omului;
-
nu
este clard
distincJia
dinhe
cet5{enia
oa
expresie a
egalitilii
qi
cetS{enia
ca.
suport
al
solidaritl{ii
umane
in
cadrul unui
sistem
social
extrem dc
stratiflcat.
Astfel,
modelul
lui
N{arshall
las6 deschisd
intrebarea
dac[ exis-
t[
o singurl
formi
de cetifenie
(multidimcnsioual[,
insS
unitari,
echivalt:nt
al,.congtiin{ei
colec-
tive",
o apartenenjd
secular5
co-
munl
care
transcende
diferen{ele
de
sex.
proprietate
sau
grup
etnic)
sau,
din contra,
cetifenia
este
con-
textualS qi
mLrllilorrrrii.
lrr
lirrrt:{ic
de
circumstantc,
c()nlL.xl
f
ltllltrttl
sau
prioritSfi.
Modelul,,lib-lah"
nl lui
)rrlrrclr-
dorf,
care
poale
fi
Hlli[:rril
lrr
cc:ler
politice,
desemnc:rzil
cornhinn{irr
ideologicl
dinlre
libor.;rlisrl
6i
ln-
burism.
Aceastd
viziune
,tsltllril
ce-
t[]eniei
pune
accenlul
;:e
eulrilibnrl
care
hebuie
s[ cxistc
inlrc
oltor*
tunita{ile
oferite
dc
eoorrorrriir
tlc
piald
qi
drepturile
garantale
rle
r+llt.
Cetl]enia
ar fi
o
lonnl
de cg,nlilnle
redistributivf,,
nrocla I
italca
pnrcl
ir:i1
de a
echilibra
oportunit5{ile
q."pro-
visionsr')
cu
drcpturilc
(,.cnlitle-
rnents").
Dahrendor{'
oonsidnrfi
ch
cet6fenii
nu dispun
niciodatl
dc
un
stahrt identic.
Acordarea
cle
clr*pttrri
civile
nu
anuleazzi
inegalllrllile
eco-
nomice
structurale.
Mai
nrrrll- ori-
za
statului
bundsttrrii
din anii
'90
a
ftcut ca
principiile
cet6{cnici
sh
lic
practic
inaplicabile
pen1ru
llume-
roase
categorii
de
persoanc.
cllnl
ar
fi
,,noncet5{enii"
(de
exenrplu.
imi-
gran{ii);
cei
care
nu mai sint
oetd-
feni
(persoanele
ihrd
discerulminl,
de inu{ii);
cei
care
sint
doar
par{ial
cet6{eni (persoanele
IErfi
addpost,
marginalizate
sau
exchsc
social);
cei care
nu
sint incd
cetdteni
(tine-
rii
qi
copiii).
Pentru
Dahrendorf,
toli aceqtia
constiluie
o
,,subolas6"
(,,underclass")
lipsitl de
garanfii
civice
gi
neorganizat5.
Ilste
o zonl
albd
a cet6{eniei,
caracterizat[
prin
incompetenfi
politicl
gi
incnpaci-
tate de
exercitare
efectivd a
drep-
turilor
civice
lL9;
201.
Politicile
publice
trebuie
sd
aib[
drept
scop o
redistribuire
a bunurilor,
asttbl
?ncit
s5 atenueze
inegalil5{ile
produse
de
economia
de
pia]'6.
Accesul la
ser-
vicii
sociale,
garantat
de staful
bu-
n[stirii,
este
corolarul obligatoriu
al
piefei.
In
acest fel,
cet[{enia
este
liantul
dinlre
piala
gi
stat,
o formi
de
repartizare
a
bunsstArli
pe
bazL
de echitate
qijustilie
sociali.
Donati
are rezerve
fafd de mo-
delul
expus, considerindu-1
inope-
rant.
Autorul
socoate
cd
cetS{enia
nu
poate
fi
rcalizatd,
prin
simpla
extensie
a
sistemului de
securita-
-
8/17/2019 Abordari Stiintifice Occidentale Privind Institutia Cetateniei
4/7
AUGUST
2015
te
social[,
iar
statul
b,nasti,ii
;i-a
indrviclului,
a
apdnit
ccua{ia
irrtlivitl
-
t'adiiia
republicanb
tl'anceza
nierdut
r1e
mult
"upu"iirt*u
dL
u
:
"*ral"rr,
e"
lar"
murli
o
c.rrsitrcrh
c.mbinS
presiunea
de
ios
in
slrs
cll
contracara
inegalitatril;
structu-
a".1u
.u
o
uriio*a
u
anarizci
poriticc.
rur
interes
putemic
pentru
viala
pu-
rale.
Dupd
Donati,
cet,lenia
mo-
crr""r=,^ira;vicluarisnrur',iu
"st*
blicd,
asociat
c*
reticen ,
gi cliiar
dern6
este
din
ce
in
ce
*ai
rnurt
o
irr"o*pJiuii-cu
ceta[cnia,
a$ir
cum
suspiciune-fat,
de
sfera
pri'at,:
surn[
de
drept,ri
qi
obliga{ii
decit
,oorii"*,-J"-t'*-pl''.r''"i**'it
'-
pluralisrnul
liberal'
specific
aoarlenen{r.
comunitarea
politica
(*d*J;;;;"i
a,i."
11-,,*,"lllitl
ll*::Tt:*"iamerican'secaracte-
nu
se
rednce
ra
reg,lile
sdcte
are
sa.u
cochin
(teza_coruperii
cel[{e-
ri,eazh^protample
miqcari
de
jos
in
descenden{ei
sau
teritorialit[{ii,
ci
ni.i,
a"
^"atoJ
irraiuia,iurisn",l.-
i
.'-
sus
in
favoarea
drepturilor
individu-
sc
raporteaza
ia
o
serie
J"
""r"uri
toror
t*iJ.rri-.a
ir,rirr,t,rarisnrul
ale,
da,
cu
rec*noaqterea
gi apb'area
concenrrice
ate
apafienen{ei:
-
8/17/2019 Abordari Stiintifice Occidentale Privind Institutia Cetateniei
5/7
-
8/17/2019 Abordari Stiintifice Occidentale Privind Institutia Cetateniei
6/7
AUGUS',II
2015
tea
qi
libertatea
decit
numai
celi-
{enilor.
Aceast5
disociere
in
sinul
societd{ii
civile
implicd
regindirea
unei
no{iuni
modeme
de cetS{'enie.
care
evitd
riscrtl
excluderii
5i
care
ar
lua
mai
bine
in
consideralie
ce-
15{enia
la intleprindere,
cetd{enia
adrninistrativS
sau
cetS{enia
euro-
peand, de exemplu
[28].
Culegerea
lui
Claude
Fi6vet,
lnventiot't
et
rdinvention
de
la cito'
),en(tetd,
se
axeazb
pe
originile
cet6-
{eniei
qi
pe
evolufia
ei
din
punct de
vedere
istoric,
juridic
gi
sociologic'
Curlegere
de
acte
a
unui
seminar
de
rnare
amploare,
desfbEurat
in
I998,
edilia
a adunat
impreun[
analizele
mai
multor
cercet6tori
care
dez-
volt[
probleme
diverse.
Precum
cetd{enia
qi
dreptul
fiscal,
cetSlenia
social6.
cetd{enia
local[
sau
rapor-
tul
dintre
cetS{enie
9i
na{ionalitate,
cetIlenie
9i
qtiin{[
sau
chiar
televi-
ziune.
Bazindu-se
pe
niqte
expei:i*
enie
equate
sau
reuqite
in
domeniul
dreptului
comparat,
Pe
exemPle
is-
torice.
autorii
nu
evitl
problemele
cetl{eniei
europene,
ale
imigrdlii
gi
propun chiar o
reinnoire
a
con{inu-
tului
no{iunii
de cetd{enie,
penlru a
r5spunde
transformdlilor
ce
au avut
loc'
in
timp
qi
spafiu,
cu
alte
cuvin-
te, evoluliei
acesteia.
Diversitatea
analizelor
deschide
perspective
noi
pentru un
subiect
care
Pare
totuqi
bine
cunoscut
[29].
Lucrarea
lui
Etienne
Balibar
Droit
de
citi
este
o
meditalie
astt-
pra
evoluliei
democra{iei.
Dreptul
de
cetdJean
este
"drePtul
la dreP-
tlui",
o
impletire
shins6
a
clrePtu-
rilor
omului
qi
cet6feanu1ui.
El se
opLrne
unei,,preferinle
nationale",
comunitare
sau
elropene
gi
se
in-
scrie
intr-o
culhrrS
rnondiald.
Cri
za
modelelor
cetdleniei
are
nevoie
de
solu{ii
pentru depiqire.
Autorul
consider[
cil
criza
statului-provi-
den 6
este
criza
unui
,,stat
na{ional-
soeial",
care
impune
cetilenilor
sii
rolul
de asistenli,
adic6
cetifeni
pa-
sivi.
in
opinia
sa,
cetElenia
moder-
nd nu
ar
putea sd se
menlind
numai
cu
ajulorul
drepturilor
politice; ea
critioi,,aparteidul
social"
contra
striinilor
reeuropclti.
(lttp,cl,arca
comunitaristd
nu
poalc [i
cottrtrii(Lr-
tdfarh
a da
frecimia
nriilotrcclcr
dc
a
construi
idenlitalea s.l.
('elitlel)ia
noui
va
fi
o
ceta{enie
clcsc'ltish. cit-
pabild
sE
reconciliezer
sltttttltll
irrdi-
vidual
qi
emanciparea
colcctiv6.
In
aoest
sens,
Europa
lrebrrie stl-i
fie
un
sprijin
[30]"
Lucrhrile
franceze, ca
qi
cele
ale autorilor
altor
{5ri,
continuE
o
tradilie
intelec.lual6
na[ional5
qi
integreezia
o
expcrient6
istoric6
de-
osebitd.
Iv{odul
fi'ancez
de
a
gindi
cet[lenia
trebuic,
deci.
s[ fie con-
siderat,
la
fel ca
5i
abttrdarea
sa-
van{ilor
vorbitori
de limbd
engle-
z6,
ca
o
contribu{ie
la
cunoa5terea
universali.
Ea nu
este
a
Priori
mai
bun[
sau
mai.iust6,
ea
este desigur
parfialS,
dar
ea este
alta
qi,
in
acest
contexl,
dd
ocazia
de
a
elabora
rli
de
a
discuta
un
all
puncf de
vede-
re
qtiin{ific,
deci
de
a
contribui
la
inteligibilitatea
lnmii
noastre
so-
ciale
prin cunoagtere
qi
cugetare.
Ca
qi
societatea
insdSi,
cunoaqterea
nu
poate
tinde
spre
universal
decit
asumindu-gi
din
plin
relativitatea
nationali
proprie.
Astfel,
in
funclie
de
{ard,
con-
ceptul
de
cetdfenie
este
mai
mult
sau
mai
pulin
universalistl
el
ope-
rearAo
distinglie
mai
mult sau
mai
puiin
puternicd
intre
cetd[ean
gi
indivjd.
ln tradi{ia
alrglo-saxon[,
aceastd
distinc{ie
este mai
pulin
promur{atE
qi
cetf,lenia
presupune
mai
multe
drephri
qi
garanlii
pen-
tru
indivizi
reali.
securitatea
per-
soanelor
(habeas
corpus),
liberta-
tea de
a acfiona,
libertatea
credinlei
etc.
Se lasd
mai rnult
spa{iu pentru
identitdli
individuale
sau
identitl{i
religioase,
economice
etc. ale
in-
divizilor.
Democratia
englez5
este,
apadar,
mai
deschisd
sPre
recu-
noaqterea
rulor
grupwi
particulare,
ea este
mult
rnai favorabilS
multi-
culturalisrnului.
in
Fran
a,
din
contra,
Particu-
larismele
sint
percepute
ca
imper-
fecliuni
sau arnenin{5ri
Ia adresa
cetlfeniei
qi
a identitfiii
nafionale.
Asttbl,
pentru reprezentantii
gcolii
filosof,ce
a Republicii
a
treia nu
poli
vorbi
bretona
gi
sa
fii francez,.
Clriar
qi
astdzi.
modeiul
republican
este
diflcil
de oonciliat
ou
rectlnoag-
terea de
drepturi
sPeciale
Pentru
gmpuri de
indivizi,
ceea
ce
ame-
ricanii
practicd
prtn discriminatea
pozitivd.
Discriminarea
pozitivd
urmlregte
si
atingb
egalitatea
cet[-
lenilor
prin
acordarea
fiecfu'ui
grup
de
drepturi.
oporlunitSfi,
constrtn-
geri
diferite,
in
func{ie
de
situa}ia
lor,
in
timp
ce
conceplia
universa-
listd a
cetSleniei
consistl
de a
ofe-
ri aceleagi
drepluri
gi obligafiuni
pentru fiecare.
In
Franfa,
Prolife-
rarea
programelor
de
discrin,
inare
pozitiv[
in
f-avoarea
unor minori-
t5{i
este
consideratS
o
incdlcare
a
egafitefli
cet6{enilor.
tn
timp
ce
in
SUA
aceasta
este
PercePuti
ca
un
mecanism
pentru
a
corecta
inega-
lit6file
dinti'e
oarneni.
Acest
lucru
ilustreazd
varietatea
de
modele
in
ceea
ce
privegte cetSlcnja.
Concluzii.
Aqadar,
Putem
con-
chide
cd
societatea
fondatd
Pe
le-
gitimitate,
pe
instituliile
gi
valorile
cet[{eniei
este
o
fbrmi
de
organi-
zare atit
improbabil[,
cit
qi fragi-
16.
Fa
nu
funclioneazd
decit
dacd
este
construit
un
spa{iu
public care
transcende
societatea
concret5,
cu
diviziunile
qi
inegalitd{ile
ei-
Este
o
societate
fragil6
in
care
legdturi-
le
dintre
oameni
sint
in
primul
rind
juridice
qi
politice.
De
asemenea,
este
o societate
fi'agili,
deoarece
se
bazeazb
pe un
PrinciPiu
de
in-
versare
a
lumii sociale.
Ea
afirnE'
contral
fufuror
experien{elor
soci-
ale
reale,
egalitatea
civila"
juridic[
qi
politic[
a
indivizilor
diferifi
si
inegali
in
originile
lor
qi
capaciti-
{ile
1or.
Ea
suscit6,
in
mod
inevita-
bil,
critici
perfect
justificate,
atunci
cind
realitatea
social6
de
zi cu
zi
este
comparatl
cu
valorile
pe
care
guvernanlii
qi
cetilenii
le
reclam6.
Mai
mult
decit
atit,
deschiderea
societ[lilor
nafionale
gi
preeminen-
{a
vio}ii
economice
la
etapa
actualS
lorrneazi
o
multitudine
de
Provo-
c[ri, cate
continu6
istoria
unei
sin-
gure
idei
de
care
disPunem
Pentru
:..,t".rii++sE&qF:i+ @ a_q:=i
-
8/17/2019 Abordari Stiintifice Occidentale Privind Institutia Cetateniei
7/7
n{l(ill
'l
l{)lr
a
orgariza
viata oameirilor in
so-
cietate
intr-un mod
uman.
Astf'el
cd ate
gindi la
cetifenie,
Ia
sensul
;i
valoarea
ei. la
limitele
gi
uneorl
imperfec{iuniie ei
inseamn6
a
fi
un
cetS{ean critic, deci a
fi
un cetd{ean
adev[rat.
Referin{e
bihliografice
L Habetmas J. Citizenship uurd Natio-
nal Identity:
Somc Reflections on flre
Iu-
ture ofEurope.
R. Beiner
(ed.)
Theolizing
Citizenship.
Albany
State Universily
of
|Jew York Press. 1995"
p.
255-282.
2.
ilabennas J.
Reconciliation
throu-
gh the
Public
LIse
of
Reason.
In:
The
Jo-
urnal
ofPhilosophy,
r,o1. 92.
nr.
i,
1995,
p.109-131.
3. Habemzr-s. J. l'he Stru.chual Trans-
fbrmation
of the
Public
Sphere:
An tnqui-
r_v into a Category
of Bourgeois Society.
Cambridge
Massachusefis:
The Mllll
Presq
1991"
301
p.
4.
RenautAlain"
Libdlalisme
politique
et
pluralisme
culturel. In:
Ardr6
Stanguen-
nec. dir.
Le
droit et
la R.6publique.
Nantes:
Editions
Pleins
Feu
2000,
p.
17-53.
5. Renaut
Alain. Rdpublicanisme
et
modernit6. ln:
Stdphane Chauvier, dir.
Li.
bdralisme
et
reipublicanisme.
Caen: Presses
universitaires de Caen,2000,
p.
165-187.
6. Sylvie Mesure.
Libdralisme et
pluralisme
cullurel.
In:
Critique,
nr.
610,
Paris, 1998,
p.
39-55.
7.
Bulmer Martirq
ReesAnthony lv{. Ci-
tizenship
Toda-v*:
Contemporarl'
Relevancc:
of T.H.
Nlarshail, http :.i/books.
goo gl
e.
com/
books?id:sgTgBlK6E
IIC&printsec:front
cover&dq:T.+H.+Mars
hall&source-bi&ots-30b68zAyR&
sig
-lY3
W5
Wlfnn2o3 IIA5
SmbSCbyPb0
&hl='o&ei:b
A
J
-TMmyK
JGLIj
Atdn43
zC
g&
s
a='
X&oi=book_
result& cFresult&resnum=3 &ve d:0C
B
IQ6AEwAg#v:onepage&q&Ffalse
8. Giddens
Anthon;..
Consequence of
N{oderniry, 1990.
http ://books.
goo
gl
e.
com/books?id-Cl
46N9wtBl0gC&dq=Giddens*Conseque
nce+of+Model
nityt-(1990),&printsec-
frontcover&
source:bn&hl'=ro&ei-qX5_
TOmXOc6O-iAfftv
1
7&sa:
X&oi:bookjr
e
sult&cFresult&resntmr: &ved-0
Cl
CEQ
6AEwAw#v:onepage&
q&
Ftalse.
9. Ingleharl
R
Modernization and Post-
modemization.
Culnu'al
Economic
and
Po-
iitical Change
in Societies.
Princeton:
Irrirr-
celon
Utrivesity
llrss^
1997,
-tr53
p.
10.
Brun
I-I., Bnurello
Clh Les
stahrts
re-
spectifi; de ciloyen.
rdsident
et dlranger,
i
la
lumidre
des chartes
des
droits.
1988,
689
p.
11.
TurnerB.S. Outline
of
aTheorl,of
Citizenship.
In:
B.S.
T'urner"
P.
Hamilton
(eds.).
Clitizenship:
Critical
Concepts.
Lon-
don,
l{otrtiedge,
vol. l,
1994,p.199-226.
12. Kyrnlicka
Will.
I\fulticuttural
Ci-
tizenship. A
Liberal
Theory
of
Minorit-v
I{iglrts. Oxibrd:
Oxfold
Universi8
Fress.
199(r,
296
p.
13. Kynrlicka
Wil1.
Nonlan
Wbyne.
Ilc{urll
o['thc
(]itizen:
A suri,e,v
of
Recent
\\'(lrk
()lr
(litizcnslrif
Theory.
Lr:
R. Beiner
(
Cd.
).'l'lrcori
zing
C
itizenship.
Alban-r;
Sta-
1c
l
lniv,:rsitv
ol'Nevv York
Press,
1995, p.
283^322.
14" Kvnrlic.ka
Will.
Social
Unif
in a
l,ibclal
Statc. ln:
Social Philosophy
and
Policy.
vol. 13.
nr.
l.
1996,
p.
105-136.
I
5.
.l
rrtcrrrr l)anicllc.
l.' integration
dans
unc sooidlC
lilrrraliste.
Les
relations
inter-
corrrnrunlrul.ailcls
atr
Qu6bec:
un diagnos-
1io
qrrulilutil'
nrinisltre
des
Communaut6s
cullurr:llcs cl
de
l'imnrigration.
Montrdai,
199.i.
50
p.
l(r.
(iiersen
l].,
Ilcler
K.
Inlroduction:
liulrpenn
(lililr,cnship:
An Avenue
fbr
the
Sociul
InlepLrulion
o1'Iiurope.
In: Eder
K.
irrtl
lJ.
fiiesr-:rr
(ecls..i
liurcpean
Citizensirip
bclwcen
NlliruLrl
Lcgacics
and
Postnati-
onal |trojccls,
()xlirrd:
OxIord
University
Plcss.
](r01.
p
l-13.
I7,
,hrleiut I)uniellc. l:ixclusions,
mino-
ritcis el clnrils rl lu cikrycnnct6.
Communi
cnlion
pr{scnldq
tftl
(v11tlxr('tun
'orms
ar.rd
[)l,nrrnrics
ol'
lixcrlusion
in
Contemporar,v
Socrir":tics:
irtirrsliee
und
Discrimination
llNIitif(
)"
l'uris, ?3-20.iuiq I997.
Ili.
lirnrer
l'1,$.
()rrtline
of a Theory of
Citizenship, lit:
11.S,
'l'urnor',
I'}. Hamilton
(cdr,
1,
{.-'i
t
i
acnrlti
p
;
(lri
tica
I
Concepls.
Lon-
don. lltiullcdgu*
vol"
I"1994.
p,199-226.
19.
Drtlu'r,ndot'l'
Ilulll.
I",aw and
order.
l,oncl()n:
Sli:vrtl*,
I985"
179
p.
20,
llnlir"cndur"
l'
llnl
l
"'I'lre
Challenging
Qrrnlitv
ol
tlitIzenship.
Jn: I].
\fu.n Steenber-
gcn
(rll,i'l'lrr:
(lttttdition
ot' Citizenship,
l,ortrlolr;
ltgc"
lr)'J4,
p.
l0-19.
2l.
lluturti
lt
lll6rnl.ily
and
Solidarity in
thr'
(.'orirFlcx
ol'
(litizcnship:
The
Relati-
ont I A
ppronr.rh,
ln :
llllcmfltional
Sociology,
vu[, l{].
nr',
,1,
lg s,
p.299-311.
?2,
1,.:rir.,l. lrllividualism
and Citl-
zcr
rs
i
f
,
lu
: 11,
ti,' l't rrnor;
P.
Hamitton
(eds.).
(lilir,errslrilr:
('LlticLrl
Concepts.
London,
llorrll,=rtlEe,
vol
l"
I91)4,
p.
148-187.
?.1.
L4iirrrr h4.
Il.rrling Class
Sfrategies
anti Citizenship.
ln: l:'1.S.'lrrr'rrq.r.
I'
l rrrrril-
ton
(eds.).
Citizclrslrip:
(
lrilrr
ll
(
'r
'ri(,r
lrtr;.
I-ondon,
R-outiedgc.
vol. I,
l(]rl
l.
ll
i'
l,7i).
24.
Birnbaum
I,.
Srrr
lrr
(
ilr)\'L.nilr,tri.
ln:
L'Anlde
sociologiqt.rc,.
vol.
,llr"
,,s
l.lUt)rr,
p.57-85.
25.
Carens
Joscph
ll.
4lirrrE
rurrl
('ili-
zens: The
Case
fur
Oyrcrr
llrr'r[-r:+ lrr.
W
Krvmlicka
(dd.).
l-hc
[tig.lrts ol
hiiirtlilr
Llulturcs.
Oxford
l_ln ivulsi
lt,
I
tr
r: r;s,
I
t195.
p.231.
26.
Walzer Miclia(:1.
OhliErttrorih;
l1::=
says on llisobediencc, Wlrl
nnr I
{'i
l
i:i:l
rsllilr
Harv.ardUniversill,
I)r'clrs.
l'lli:]. l, I
ll
27.
Flinhm Barblrir.
Cirrrh:r'' Il;r
{
jrrr=s
lo
h{arket. Citizenship,
G
cnrlqr
rrr rrl
Utr rrc.lr's
I4ovements
in
F,as1
(lcrrtt'ul
l.Irr'upr.
l.uri*
donA.treq,
Yr.rrk
Verso. 1993,
p,
?ttt).
28. Gonod
Pascale.
I)rrhois
,lt:trr=lliet=
re.
Citciyen-net€, sour..crnint:li'.
r'ot ir:I11
rit,i"
lc.
[n: Dalloz.
coll.
]'lrr'ntcs
r|
(
r)nurr(
nlrti
res,2()03,
p.
102.
29. Fidvet
Claudc
1clir.1,
lrrvclrliur
r.1
rdinvention de
lir citoycnncld .lLrelk:
Hunr-
py,2A00. p.119-
30. Balibar Etiennc.
I)r'oil
tlr:
uili:,
PUF, 1998:
rdid",
coll.
QrrnrIigr:
asr;ai,
2002,
p.217.
31.
Schnapper
Dorrrirriqtrc, Irr
l'ilrr"
yennet6.
In:
Encl,clopadia llrrir,ci'sitlic.
2001.
http:i/iwvwcrdp-nicc,ncl/r,{
lil
ir
tiiq/
supplements/2-86629-3 6lt-
I
/li C
S
top related