(9$/8$5($'(&9$7apmtm-old.anpm.ro/files/arpm timisoara/reglementari/avizul de mediu... ·...
Post on 16-Oct-2019
14 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
1
STUDIU DE
EVALUAREăADECVAT
TIMIŞOARA
MARTIE 2013
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
2
TITLUL PROIECTULUI:
“PUZ-Realizare parc fotovoltaic, racord
SEN si scoatere teren din circuitul agricol,
extravilan loc. Bacova,ăjud.ăTimis”
TITULAR PROIECT:
S.C. AROTHREEPOWER S.R.L.
Copierea partiala sau integrala a acestui material fara acordul elaboratorului este interzisa.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
3
ELABORATOR :
SC AMH MEDIU EXPERT SRL
Dr. biolog Adina HORABLAGA
Semn tura/Ştampil :
CUI RO28765461
J35/1569/2011
CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE
RegistrulăNaţionalăalăElaboratorilorădeăStudiiăpentruă
ProtecţiaăMediului,ăPoziţiaă452
VALABILITATE: 23.02.2012-23.02.2017
MINISTERULăMEDIULUIăŞIăP DURILOR
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
4
CUPRINS
I.ăInforma iiăprivindăplanulăăsupusăaprob rii…………………….……….......................8
1.Denumireaăplanului…………………………………………………….……….....8
1.1.Titularulăplanului………………………………………………….………...8
1.2.Dateădeăidentificareăaleătitularuluiădeăplan…………………………..….…..8
1.3.Descriereaăplanului………………………………………………….……....8
1.4.Obiectivulăplanului………………………………………………………...10
1.5.Informa iiăprivindăproduc iaăcareăseăvaărealiza.............................................10
1.6.Informa iiădespreămateriileăprime,ăsubstan eleăsauăpreparateleăchimiceă
utilizate.........................................................................................................13
2.Localizareaăgeografic ăşiăadministrativ ,ăcuăprecizareaăcoordonateloră
STEREOă70…………………………………………………………………….....14
3.Modific rileăfiziceăceădecurgădinăplană……………………………........................16
4.Resurseleănaturaleănecesareăimplement riiăplanului : preluare de
ap ,ăresurseăregenerabile,ăresurseăneregenerabile,ăetc............................................17
5.Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului......................................19
6.Emisiiăşiădeşeuriăgenerateădeăplanăînăap ,ăaer,ăpeăsuprafa aăundeăsuntă
depozitateădeşeurileăşiămodalitatea de eliminare a acestora....................................19
6.1.Protec iaăapei................................................................................................19
6.2.Protec iaăaerului............................................................................................20
6.3.Protec iaăsoluluiăsiăsubsolului.......................................................................20
6.4.Protec iaăîmpotrivaăzgomotuluiăşiăvibra iilor................................................20
6.5.Protec iaăîmpotrivaăradia iilor.......................................................................21
6.6.Protec iaăecosistemelorăterestreăşiăacvatice...................................................21
6.7.Peisajul .........................................................................................................21
6.8.Protec iaăaşez rilorăumane............................................................................21
6.9.Deşeuri..........................................................................................................22
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
5
6.10.Gospod rireaăsubstan elorăchimiceăşiăpericuloase......................................22
7.Cerin eălegateădeăutilizareaăterenuluiănecesareăpentruăexecu iaăplanului : categoria de
folosin ăaăterenului,ăsuprafe eădeăterenăceăvorăfiăocupateătemporar/permanentădeă
c treăplan (ex. drumuri de acces, tehnologice,ăamprizaădrumului,ăşan uriăşiăpere iădeă
sprijin, efecte de drenaj, etc.)...................................................................................23
8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea,
reamplasareaădeăconducte,ăliniiădeăînalt ătensiune,ăetc.,ămijloaceădeăconstruc ieă
necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare
poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar..................................24
9.Durataăconstruc iei,ăfunc ion rii,ădezafect riiăplanului şiăeşalonareaăperioadeiă
de implementare a planului....................................................................................24
10.Activit iăcare vorăfiăgenerateăcaărezultatăalăimplement riiăplanului....................26
11.Descrierea proceselor tehnologice ale planului....................................................26
12.Caracteristicile planului existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact
cumulativ cu planuri care sunt înăprocedur ădeăevaluareăşiăcareăpoateăafectaăariaă
natural ădeăinteresăcomunitar................................................................................29
13.Alteăinforma iiăsolicitateădeăc treăAutoritateaăCompetent ăpentruăProtec iaă
Mediului.................................................................................................................29
II.ăInforma iiăprivindăariileănaturalăprotejateădeăinteresăcomunitar afectate de
implementarea planului............................................................................................30
2.1.ăDateăprivindăariileănaturalăprotejateădeăinteresăcomunitar,ăsuprafa a,ătipuriă
deăecosisteme,ătipuriădeăhabitateăşiăspeciileăcareăpotăfiăafectateăprină
implementarea planului.............................................................................30
2.1.1. Suprafa ........................................................................................30
2.1.2. Tipuri de ecosisteme......................................................................32
2.1.3.ăTipuriădeăhabitateăşiăspecii.............................................................33
2.1.4.ăDescriereaăbiotopuluiăexistentăînăceleădou ăariiănaturale
protejate.........................................................................................35
2.1.5. Alte date privind ariile natural protejate de interes comunitar.....38
2.2.ăDateădespreăprezen a,ălocalizarea,ăpopula iaăşiăecologiaăspeciilorăşi/sauă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
6
habitatelor deăinteresăcomunitarăprezenteăpeăsuprafa aăşiăînăimediataă
vecin tateăaăplanului,ămen ionateăînăformularulăstandardăalăarieiănaturaleă
protejate de interes comunitar...................................................................39
2.3.ăDescriereaăfunc iilorăecologiceăaleăspeciilorăşiăhabitatelorădeăinteresă
comunitarăafectateă(suprafa a,ăloca ia,ăspeciileăcaracteristice)ăşiăaărela ieiă
acestora cu ariile naturale protejateădeăinteresăcomunitarăînvecinateăşiă
distribu iaăacestora.....................................................................................42
2.4.ăDateăprivindăstructuraăşiădinamicaăpopula iilorădeăspeciiăafectate............70
2.4.1.Metodeleăutilizateăpentruăculegereaăinforma iilorăprivindăspeciileă
şi/sauăhabitateleădeăinteres comunitar afectate..................................71
2.5. Rela iileăstructuraleăşiăfunc ionaleăcareăcreeaz ăşiămen inăintegritateaăarieiă
naturale protejate de interes comunitar.....................................................89
2.6.Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,
acolo unde au fost stabilite prin planuriădeămanagement…….………....89
2.7.ăDescriereaăst riiăactualeădeăconservareăaăarieiănaturaleăprotejateădeăinteresă
comunitar,ăinclusivăevolu ii/schimb riăcareăseăpotăproduce în viitor.......89
2.8.ăAlteăinforma iiărelevanteăprivindăconservareaăarieiănaturaleăprotejateădeă
interesăcomunitar,ăinclusivăposibileăschimb riăînăevolu iaănatural ăaăarieiă
naturale protejate de interes comunitar....................................................91
2.9.ăAlteăaspecteărelevanteăpentruăariaănatural ăprotejat ădeăinteresă
Comunitar………………………………………………………………93
III. Identificarea şi evaluarea impactului.........................................................................94
3.1.Tipuriădeăpoluareăcareăpoateăfiăgenerat ădeăplan....................................94
3.1.1.Surseădeăpoluan iăşiăinstala iiăpentruăre inerea,ăevacuareaăşiă
dispersiaăpoluan ilorăînămediu........................................................94
3.1.2.Analiza graduluiădeăpoluareăasupraăcomponentelorădeămediuăap ,ă
aer, sol............................................................................................97
3.2.Tipuri de impact asupra factorilor deămediuăcareăpotăs ăafectezeănegativă
ariaăprotejat ........................................................................................99
3.2.1.Impactădirectăşiăindirectăasupraămediului....................................99
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
7
3.2.2.Impact pe termen lung asupra mediului......................................100
3.2.3.Impact pe termen scurt asupra mediului.....................................101
3.2.4.Impact rezidual...........................................................................101
3.2.5.Impactul cumulativ....................................................................101
3.3.Presiuni antropice în zona ariei protejate............................................102
3.4.Evaluareaăimpactuluiăpoten ialăasupraăspeciilorăşiăhabitatelorădinăariaă
natural ăprotejat ăde interes comunitar.............................................103
3.4.1.Impactulăasupraăvegeta ieiăşiăfaunei.........................................103
3.4.2.Impactăasupraăspeciilorăşiăhabitatelorăarieiănaturale protejate
datorit ădestina ieiăterenului......................................................104
3.4.3.Gradulădeăafectareăaăintegrit iiăarieiănaturaleăprotejateădeăinteresă
comunitar..................................................................................104
3.5.M suriădeăreducereăaăimpactuluiăasupraămediului............................111
3.6.Monitorizarea impactului de mediu..................................................113
CONCLUZII...............................................................................................................119
BIBLIOGRAFIEăSELECTIV ..................................................................................122
Curriculum Vitae Europass Adina HORABLAGA
ANEXE:
Plan de situatie
Lucrari rutiere
Reglementari propuse
Situatia existenta
Mobilare propusa
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
8
I.ăInformaţiiăprivindăplanulăăsupusăaprob rii
1.Denumirea planului:
“PUZ-Realizare parc fotovoltaic, racord SEN si scoatere teren din circuitul agricol,
extravilan loc. Bacova, jud. Timis”
1.1.Titularul planului:
SC AROTHREEPOWER SRL
1.2.Date de identificare ale titularului de plan:
CUI 30423550
Nr. deăordineăinăRegistrulăComer ului:ăăJ35/1671/2012
Sediu social: loc. Timisoara, str. Surorile Martir Caceu nr. 7, SAD VII, birou 15 A, et. II,
jud.Timiş
Tel. 0740134148, fax 0256709145, e-mail cosminlatcu@gmail.com
Administrator Latcu Cosmin
1.3.Descrierea planului
Prezentul plan urbanistic zonal propune organizarea si amenajarea unei arii de dezvoltare
noi, cu functiunea exclusiva de parc fotovoltaic cu o capacitate de 2,599 MW, pe o suprafata de
50.400 mp. Beneficiarul doreste construirea unui parc fotovoltaic pentru producerea curentului
electric cu ajutorul energiei solare.
Panourile solare fotovoltaice sunt plate si vor fi montate la un unghi de expunere sud-fix.
Amplasamentul studiat se afla in judetul Timis, in partea de vest a extravilanului
localitatii Bacova, pe o suprafata totala de 50.400 mp, fiind teren arabil extravilan, reglementat
prin extrasele de carte funciara CF nr. 403140-Buzias, S= 14.500 mp, CF nr. 403141-Buzias,
S=24.400 mp, CF nr. 403149-Buzias, S= 11.500 mp, proprietate a SC AROTHREEEPOWER
SRL.
In zona exista o linie electrica aeriana de 20 kv.
Instalatia va fi formata de panouri fotovoltaice conectate la invertor si configurate in
siruri astfel incat sa se optimizeze randamentul energetic. Modulele fotovoltaice capteaza
radiatiile solare generand energie electrica (efect fotovoltaic). Modulele fotovoltaice sunt
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
9
conectate la aparatul de conversie (invertoare) care prin componente speciale, transforma
curentul continuu in curent alternativ pentru a permite conectarea la reteaua de distributie.
Instalatia de producere a energiei electrice prin conversia energiei regenerabile, respectiv
energia solara este compusa din panouri fotovoltaice, structura metalica de sustinere a panourilor
(modulelor), invertoare, cabine prefabricate de transformare (care ridica tensiunea la nivelul 20
kV), cabluri electrice de legatura si conectare la retea 20 kV.
Parcul de panouri fotovoltaice este format din 4725 panouri fotovoltaice cu puterea
nominala de 240 Wp si 6.237 panouri fotovoltaice cu puterea nominala de 235 Wp montate pe
suporti metalici cu picioare autoforante, impartite in grupuri de cate :
-63 panouri de 235 Wp si 63 panouri de 240 Wp care insumeaza o putere de 29,925 Wp;
-126 panouri de 235 Wp care insumeaza o putere de 29,61 kWp.
Fiecare grup de 126 se va lega intr-un invertor Power One Trion 27,6 TL-OUTS-S2X-
400. Amplasarea panourilor este inspre sud orientate cu un unghi azimutal de 2,5 grade si un
unghi de inclinare de 30 grade.
Stringurile (randurile) de panouri fotovoltaice se vor monta pe structuri prefabricate
metalice cu picioare autoforante, montate ingropat in pamant la minim 1,5 m fata de cota finita a
terenului sistematizat. Stringurile de panouri se vor inalta la 1 m fata de cota finita a terenului iar
distanta intre strunguri va fi de 6 m.
Imprejmuirea zonei va fi realizata cu tarusi din otel zincat la cald, cu inaltimea deasupra
pamantului egala cu cel mult 2,5 m; tarusii vor sustine o retea metalica din otel zincat cu
inaltimea de circa 2 m si vor fi infipti direct in pamant la o adancime maxima de 50 cm.
Imprejmuirea va fi inaltata cu circa 30 cm fata de teren pentru a permite tranzitarea perimetrului
planului de catre fauna terestra.
Pentru accesul in zona de amplasare a instalatiei se va realiza o poarta glisanta cu
dimensiunile totale (l x h) de circa 6,0 x 2,0 m. Poarta va fi constituita dintr-un cadru lejer din
profile de otel zincat. Stalpii de sustinere vor fi din profile de otel zincat, ancorate in teren prin
intermediul fundatiilor din beton, dimensionate corespunzator. Parcarile vor fi realizate in
dreptul accesului la parcul fotovoltaic.
Accesele dintre loturile de panouri sunt de 7 m.
Accesul rutier la parcul fotvoltaic se va face printr-oă intersectieă clasicaă deă tipă “T”ă cuă
drumul DJ 592.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
10
Pentru a garanta siguranta instalatiei fotovoltaice, zona va fi dotata oportun cu
telecamere de supraveghere cu circuit inchis, in masura sa inspectioneze intregul perimetru al
amplasamentului.
Durata de functionare a parcului fotovoltaic este de 20 ani.
Perioada de realizare a parcului fotovoltaic este de 82 zile.
1.4.Obiectivul planului
Obiectivul planului const ă înă realizareaă unuiă parcă fotovoltaică pentruă producereaă
curentuluiă electrică cuă ajutorulă energieiă solare,ă înă extravilanulă localit iiăBacova,ă jud.ăTimiş,ă peă
terenăproprietateăprivat ăaăSC AROTHREEPOWER SRL.
Înă acestă scopă aă fostă ob inută Certificatulă de Urbanism nr. 72/03.09.2012, Avizul de
Gospod rireă aăApelorănr.ăABAB-301/19.12.2012, Avizul de amplasament favorabil de la Enel
Distributie Banat nr. 36219325/04.10.2012, Avizul ANIF nr. 1368/12.12.2012, Acord pentru
etapa urmatoare a procedurii din partea custodelui sitului ROSPA0128 Lunca Timisului-
USAMVB Timisoara nr. 1221/01.03.2013, Notificare de la Directia de Sanatate Publica Timis
nr. 645/M/06.12.2012, Acord prealabil din partea CJ Timis nr. 2963/11.01.2013, Acord de
principiu din artea Primariei Buzias nr. 10384/03.10.2012.
Amplasamentul studiat se afla in judetul Timis, in partea de vest a extravilanului
localitatii Bacova, pe o suprafata totala de 50.400 mp, fiind teren arabil extravilan, reglementat
prin extrasele de carte funciara CF nr. 403140-Buzias, S= 14.500 mp, CF nr. 403141-Buzias,
S=24.400 mp, CF nr. 403149-Buzias, S= 11.500 mp, proprietate a SC AROTHREEEPOWER
SRL.
Scopul planului este de a crea in zona, un mediu propice de cooperare in domeniul
tehnologiilor pentru economia energiei si productia energiei din surse regenerabile.
1.5.Informaţiiăprivindăproducţiaăcareăseăvaărealiza
Suprafata pe care se va realiza parcul fotovoltaic este de 5,04 ha, capacitatea parcului
fotovoltaic va fi de 2,599 MW.
Parcul de panouri fotovoltaice este format din 4725 panouri fotovoltaice Alea Avim A18-
240 Wp cu puterea nominala de 240 Wp si 6.237 panouri fotovoltaice Aleo Avim A18-235 Wp
cu puterea nominala de 235 Wp, montate pe suporti metalici cu picioare autoforante, impartite in
grupuri de cate :
-63 panouri de 235 Wp si 63 panouri de 240 Wp care insumeaza o putere de 29,925 Wp;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
11
-126 panouri de 235 Wp care insumeaza o putere de 29,61 kWp.
Fiecare grup de 126 se va lega intr-un invertor Power One Trion 27,6 TL-OUTS-S2X-
400. Amplasarea panourilor este inspre sud orientate cu un unghi azimutal de 2,5 grade si un
unghi de inclinare de 30 grade. Se vor folosi un numar de 87 invertoare cu puterea nominala de
27,6 kW.
Vor fi contruite 37 stringuri (randuri) de panouri, cu o medie de 296 panouri/string.
Date tehnice panouri fotovoltaice
Avim A 18 U235 STC Iradiatia 1000W/m2, temperatura 25 grade
Putere W 235 Tensiunea V 29,8 Curentul A 7,89 Tensiunea de gol V 36,9 Curentul de scurt circuit A 8,35 Randamentul 14,30%
NOCT Iradiatia 800W/m2, temperatura 20 grade, viteza vantului 1m/s Puterea W 168 Tensiunea V 26,9 Curentul A 6,25 Tensiunea de gol V 33,3 Curentul de scurt circuit A 6,74
Avim A 18 U240 STC Iradiatia 1000W/m2, temperatura 25 grade
Putere W 240 Tensiunea V 30,7 Curentul A 8,16 Tensiunea de gol V 37,6 Curentul de scurt circuit A 8,61 Randamentul 15,20%
NOCT Iradiatia 800W/m2, temperatura 20 grade, viteza vantului 1m/s Puterea W 179 Tensiunea V 27,6 Curentul A 6,47 Tensiunea de gol V 33,9 Curentul de scurt circuit A 6,95
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
12
TRIO-27,6-TL-OUTD Tensiunea maxima absoluta V 1000 Tensiunea in cc V 360 (250...500) Tensiunea in cc W 28600 Nr. De MPPT 2 Puterea maxima in cc pentru fiecare MPPT W 1600 Curentul maxim de intrare pentru fiecare MPPT A 64/32 Puterea in ca W 27600 Puterea maxima in ca W 30000 Tensiunea in ca V 320...480 Curentul maxim in ca A 45 Frecventa Hz 50 Factorul de putere 0,995
Instalatia fotovoltaica, potrivit marimii de putere si cererilor distribuitorului de energie
electrica ce opereaza la locul instalatiei, va fi racordata cu iesire de tensiune medie de 20 KV+/-
15% (TRAFO JT/MT).
Pentru a garanta fluxul corect de informatii provenite de la instalatia fotovoltaica este
fundamental sa se aiba la dispozitie o conexiune rapida la internet (linie ADSL sau fibra optica).
Puterea nominala sistemului FV: 2600.0 kW (siliciu cristalin)
Pierderi estimate datorate temperaturii: 9,5% (folosind temperatura ambianta locala)
Pierdere estimata datorata efectelor de reflexie unghiulare: 2,8 %
Alte pierderi (cabluri, invertoare, etc): 0,9 %
Pierderi combinate ale sistemului PV: 19.9%
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
13
Sistem fix: inclinare=350 Orientare=70
Luna Ed Em Hd Hm Ianuarie 4540.00 141000 1.98 61.4 Februarie 6700.00 188000 2.99 83.6 Martie 8910.00 276000 4.14 128 Aprilie 10200.00 307000 4.92 148 Mai 11400.00 353000 5.64 175 Iunie 11500.00 345000 5.78 173 Iulie 12000.00 372000 6.07 138 August 11600.00 365000 5.92 1S4 Septembrie 10400.00 313000 5.07 152 Octombrie 8370.00 259000 3.96 123 Noiembrie 4970.00 149000 2.25 67.5 Decembrie 3620.00 112000 1.58 49.0 An 8710.00 265000 4.20 128 Total/an 3180000 1530
Ed =media productiei de energie electrica/zi din sistemul dat kWh) Em =media productiei de energie electrica/luna din sistemul dat (kWh) Hd =suma medie zilnica a iradierii solare globale/mp primita de modulele sistemului dat (kWh/m2) Hm =suma medie lunara a iradierii solare globale/mp primita de modulele sistemului dat (kW/m2)
1.6.Informaţiiădespreămateriileăprime,ăsubstanţeleăsauăpreparateleăchimiceăutilizate
Materiile prime care se vor utiliza la construirea parcului fotovoltaic sunt redate in tabelul
de mai jos. Cantitatile sunt totale si nu pe luna sau an, deoarece parcul fotovoltaic va avea o
perioada de realizare de 82 zile si cantitatile au fost calculate/perioada de realizare a parcului.
Materii prime utilizate la construirea parcului fotovoltaic Nr. crt.
Tipul materiei prime Unitate de masura
Cantitate totala
1 Panouri fotovoltaice 235 Wp Buc. 6237 2 Panouri fotovoltaice 240 Wp Buc. 4725 3 Invertor Power 27,6 nr. 86 Buc. 87 4 Structura metalica fixa ml 5500 5 Gard metalic ml 950 6 Cabluri curent continuu ml 6000 7 Cabluri curent alternativ joasa tensiune ml 1000 8 Cabluri curent alternativ medie tensiune ml 300 9 Cabine de transformare Buc. 2
10 Aparatura de monitorizare video, senzori de perimetru si iluminare
ml 950
11 Pietris x kg 300 12 Asfalt xx kg 1200 13 Samanta pentru gazon (spatiu verde)xxx kg 600
Pietrisul x este achizionat pe baza de contract de la unitati specializate autorizate, utilizat la amplasarea cabinelor de transformare si cabina de racord. Asfaltul xx este achizionat pe baza de contract de la unitati specializate autorizate, utilizat pentru realizare
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
14
.acces auto si racord DJ. Samantaxxx pentru gazon este achizionata de la unitati specializate autorizate.
Cabinele prefabricate de transformare sunt de tip container si fiecare cabina (statie) de
transformare va contine urmatoarele echipamente:
1.cabina (statie) de transformare CT1: un tablou electric de medie tensiune (20 kV), un
transformator MT/BT de putere 1600kVA 20/0,4kV, cu grila de separare aferenta, un tablou
electric de joasa tensiune.
2.cabina (statia) de transformare CT2: un tablou electric de medie tensiune (20kV), un
transformator de putere 1250kVA 20/0,4kV cu grila de separare aferenta, un tablou electric de
joasa tensiune.
Alimentareaă cuă combustibilă lichid,ă repararea/între inereaă utilajeloră seă efectueaz ă la
societ iăspecializateăautorizate.
Înăactivitateănuăvorăfiăutilizateăalteăsubstan eăsauăpreparateăchimiceăpericuloase.
2.Localizareaăgeografic ăşiăadministrativ ,ăcuăprecizareaăcoordonatelorăSTEREOă70
Terenulă seă afl ă înă extravilanulă localit iiăBacova,ă jud.ăTimiş,ă fiindăproprietateăprivat ă aă
SC AROTHREEPOWER SRL.
Suprafa aăpeăcareăseăvaărealizaăparculăfotovoltaicăesteădeă5,04ăha,ăfiindăstructurat ăastfel:
-zona panouri fotovoltaice 2,9993 ha (60%);
-zona functiuni conexe Parc Fotovoltaic (cabine de transformare si elemente necesare
parcului fotovoltaic) 0,3364 ha (6,67%);
-circulatii pietonale total 0,0427 ha (0,84%);
-parcari propuse 0,0172 ha (0,34 %);
-circulatii auto parcela 0,1324 ha (2,15 %);
-spatii verzi total parcela 1,5120 ha (30%).
Din punct de vedere administrativ, proiectul este amplasat în jud. Timis, extravilanul
localit ii Bacova, in partea de vest a acesteia, teren arabil extravilan cu suprafa a de aproximativ
50.400 mp (5,04 ha), CF nr. 403149 Buzias S=11.500 mp, CF nr. 403140 Buzias S=14.500 mp,
CF nr. 403141 Buzias S=24.400 mp. Terenul pe care se vaă executaă investitiaă seă afl ă înă
proprietatea SC AROTHREEPOWER SRL.
Vecinatatile amplasamentului sunt:
-la nord-teren proprietate privata;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
15
-la est-drum de exploatare De 134/3 si teren proprietate privata;
-la vest –teren proprietate privata;
-la sud-teren proprietate privata, canalul de desecare HCn 135, DJ 592.
Coordonatele STEREO 1970 ale proiectului sunt urmatoarele:
Coordonate STEREO 1970
Nr.pct. X(m) Y(m) 1 468930.515 228626.170 2 468937.640 228463.136 3 468802.101 228448.794 4 468796.847 228449.491 5 468724.521 228459.086 6 468714.287 228460.491 7 468645.699 228469.907 8 468638.489 228634.898 9 468706.755 228632.857
10 468788.941 228630.401
Fig. nr. 2.1.Vedere amplasament (foto original)
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
16
Fig. nr. 2.2. Vecinatati amplasament (foto original)
Accesul rutier la parcul fotvoltaic se va face printr-oă intersectieă clasicaă deă tipă “T”ă cuă
drumul DJ 592.
3.Modific rileăfiziceăceădecurgădinăplan
Peăparcursulărealiz riiăproiectuluiăseăvorăînregistraăurm toareleămodific riăfizice :
Realizarea racordului rutier la drumul judetean DJ 592 km 24+871 stanga se va
amenaja printr-o intersectie de tip T fara posibilitatea de viraj la stanga. Accesul
va avea o latime de 3,5 m, iar amenajarare sensurilor de intrare si iesire se va face
cu o insula separatoare de delimitare. (aviz CJ Timis nr. 2963/11.01.2013) ;
Delimitarea si dotarea zonelor functionale.
Nu se va decoperta sol pentru montarea panourilor solare deoarece stringurile de
panouri fotovoltaice se vor monta pe structuri prefabricate metalice cu picioare
autoforante, montate ingropat in pamant la minim 1,5 m fata de cota finita a
terenului sistematizat. Stringurile de panouri se vor inalta la 1 m fata de cota finita
a terenului iar distanta intre strunguri va fi de 6 m. Se vor executa lucrari de
decopertare a solului doar pentru realizarea accesului (50 cm) iar pentru lucrarile
de plantare a doi stalpi (lucrare prevazuta in ATR-avizul pentru energie electrica
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
17
iar lucrarea de plantare a celor doi stalpi va fi realizata de Enel Electrica si nu de
titularul planului), 150 cm. Cantitatea de sol decopertat va fi de aproximativ 15
mc, si va fi redistribuita pe amplasament, fara depozitare temporara.
Situaţia existentă :
Amplasamentul studiat se afla in judetul Timis, in partea de vest a extravilanului
localitatii Bacova, pe o suprafata totala de 50.400 mp, fiind teren arabil extravilan, reglementat
prin extrasele de carte funciara CF nr. 403140-Buzias, S= 14.500 mp, CF nr. 403141-Buzias,
S=24.400 mp, CF nr. 403149-Buzias, S= 11.500 mp, proprietate a SC AROTHREEEPOWER
SRL. Terenul este propus pentru scoaterea din circuitul agricol. In zona exista o linie electrica
aeriana de 20 kv. Prin PUZ-ul de fata, terenului i se va schimba destinatia, in zona cu caracter
preponderent de productie a energiei neconventionale.
Situaţia propusă :
Prezentul plan urbanistic zonal propune organizarea si amenajarea unei arii de dezvoltare
noi, cu functiunea exclusiva de parc fotovoltaic 2,599 MW, pe o suprafata de 50.400 mp (din
care zona panouri fotovoltaice 60%, zona functiuni conexe 6,67%, circulatii pietonale total
0,84%, parcari propuse 0,34 %, circulatii auto parcela 2,15 %, spatii verzi total 30%).
Beneficiarul doreste construirea unui parc fotovoltaic pentru producerea curentului
electric cu ajutorul energiei solare.
Panourile solare fotovoltaice sunt plate si pot fi montate la un unghi de expunere sud-fix
sau pe un dispozitiv de urmarire a soarelui care sa le permita sa capteze lumina soarelui in
decursul unei zile.
4.Resurseleă naturaleă necesareă implement riiă planului:ă preluareă deă ap ,ă resurseă
regenerabile, resurse neregenerabile, etc.
Apa
Apa necesara pentru spalarea si curatarea panourilor fotovoltaice se va realiza dintr-un
foraj de mica adancime Hmax=30 m. Forajul va fi echipat cu o pompa submersibila cu debit
instalat mai mic decat debitul de exploatare al forajului. Pentru masurarea volumului de apa
captat din foraj, pe conducata de refulare, se va monta un apometru omologat. In jurul forajului
se va institui o zona de protectie sanitara conform HG nr. 930/2005 si a Ordinului 1278/2011, in
scopul prevenirii pericolului de alterare a calitatii apelor. Nu sunt evacuate ape uzate menajere.
Fosele aferente wc-urilor ecologice se vor vidanja periodic de catre firma detinatoare prin
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
18
contractul de inchiriere. Apele pluviale rezultate de pe suprafata studiata vor fi colectate prin
intermediul retelei de rigole din incinta, trecute printr-un decantor-separator de produse
petroliere si deznisipator, vor fi colectate intr-un bazin de retentie cu V=100 mc, iar preaplinul
va fi descarcat controlat in canalul de desecare HCn 127 din zona. Debitul de ape pluviale va fi
Qpluvial=6418,44 mc/an. (avizul de gospodarire a apelor nr. ABAB-301/19.12.2012, avizul
ANIF nr. 1368/12.12.2012).
Energia solara
Puterea nominala sistemului FV: 2600.0 kW (siliciu cristalin)
Pierderi estimate datorate temperaturii: 9,5% (folosind temperatura ambianta locala)
Pierdere estimata datorata efectelor de reflexie unghiulare: 2,8 %
Alte pierderi (cabluri, invertoare, etc): 0,9 %
Pierderi combinate ale sistemului PV: 19.9%
Sistem fix: inclinare=350 Orientare=70
Luna Ed Em Hd Hm Ianuarie 4540.00 141000 1.98 61.4 Februarie 6700.00 188000 2.99 83.6 Martie 8910.00 276000 4.14 128 Aprilie 10200.00 307000 4.92 148 Mai 11400.00 353000 5.64 175 Iunie 11500.00 345000 5.78 173 Iulie 12000.00 372000 6.07 138 August 11600.00 365000 5.92 1S4 Septembrie 10400.00 313000 5.07 152 Octombrie 8370.00 259000 3.96 123 Noiembrie 4970.00 149000 2.25 67.5 Decembrie 3620.00 112000 1.58 49.0 An 8710.00 265000 4.20 128 Total/an 3180000 1530
Ed =media productiei de energie electrica/zi din sistemul dat kWh)
Em =media productiei de energie electrica/luna din sistemul dat (kWh)
Hd =suma medie zilnica a iradierii solare globale/mp primita de modulele sistemului dat (kWh/m2)
Hm =suma medie lunara a iradierii solare globale/mp primita de modulele sistemului dat (kW/m2)
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
19
Nu se va decoperta sol pentru montarea panourilor solare deoarece stringurile de panouri
fotovoltaice se vor monta pe structuri prefabricate metalice cu picioare autoforante, montate
ingropat in pamant la minim 1,5 m fata de cota finita a terenului sistematizat. Stringurile de
panouri se vor inalta la 1 m fata de cota finita a terenului iar distanta intre strunguri va fi de 6 m.
Se vor executa lucrari de decopertare a solului doar pentru realizarea accesului 50 cm iar
pentru lucrarile de plantare a doi stalpi (lucrare prevazuta in ATR-avizul Enel Electrica iar
lucrarea de plantare a celor doi stalpi va fi realizata de Enel Electrica si nu de titularul planului),
150 cm. Cantitatea de sol decopertat va fi de aproximativ 15 mc, si va fi redistribuita pe
amplasament, fara depozitare temporara.
5.Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului
-
6.Emisiiă şiădeşeuriăgenerateădeăplană înăap ,ăaer,ăpeăsuprafaţaăundeăsuntădepozitateă
deşeurileăşiămodalitateaădeăeliminareăaăacestora
6.1.Protecţia apei
În prezent nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa si de canalizare in
interiorul zonei studiate.
Alimentarea cu apa pentru angajatii care se ocupa cu realizarea parcului fotovoltaic si
intretinerea tehnica a instalatiilor, consumul de apa potabila se va asigura cu apa imbuteliata,
prin grija beneficiarului
Apa necesara pentru spalarea si curatarea panourilor fotovoltaice se va realiza dintr-un
foraj de mica adancime Hmax=30 m. Forajul va fi echipat cu o pompa submersibila cu debit
instalat mai mic decat debitul de exploatare al forajului. Pentru masurarea volumului de apa
captat din foraj, pe conducata de refulare, se va monta un apometru omologat. In jurul forajului
se va institui o zona de protectie sanitara conform HG nr. 930/2005 si a Ordinului 1278/2011, in
scopul prevenirii pericolului de alterare a calitatii apelor. Nu sunt evacuate ape uzate menajere.
Fosele aferente wc-urilor ecologice se vor vidanja periodic de catre firma detinatoare prin
contractul de inchiriere. Apele pluviale rezultate de pe suprafata studiata vor fi colectate prin
intermediul retelei de rigole din incinta, trecute printr-un decantor-separator de produse
petroliere si deznisipator, vor fi colectate intr-un bazin de retentie cu V=100 mc, iar preaplinul
va fi descarcat controlat in canalul de desecare HCn 127 din zona. Debitul de ape pluviale va fi
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
20
Qpluvial=6418,44 mc/an. (avizul de gospodarire a apelor nr. ABAB-301/19.12.2012, avizul
ANIF nr. 1368/12.12.2012).
6.2.Protecţiaăaerului
Surse de impurificare a aerului:
-surse mobile: utilajele si masinile din zona de realizare a parcului fotovoltaic;
Emisii de poluanţi:
-surse mobile: utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament, vor fi dotate cu
motoare Diesel,ănoxeleăeliberateăînăaerăvorăfiăgazeleădeăeşapament:ăoxiziădeăazot,ăoxiziădeăsulf,ă
monoxidădeăcarbon,ăparticuleăînăsuspensie,ăcompuşiăorganiciăvolatili.ă Înăperioadaădeărealizareăaă
proiectului,ăsurseleădeăpoluan iăpentruăaerăsuntăreprezentateădeăarderea combustibililor lichizi în
motoareleăcuăardereăintern ăaleăutilajelor,ăînăzonaăamplasamentului. Alimentarea cu combustibil
aăutilajelor,ăîntre inerea/reparareaăacestoraăseăvaăfaceădoarăprinăintermediulăunit ilorăspecializateă
autorizate.
6.3.Protecţia solului si subsolului
Sursele de impurificare ale solului pot fi:
-depozitareaănecontrolat ăaădeşeurilorămenajere si metalice;
-posibileăpolu riiăaccidentaleăcuăcombustibiliălichiziădeălaăutilajeleădinădotare.
Petruăevitareaăpolu riiăsoluluiăseăvorăluaăurm toareleăm suri:
-încheiereaă unuiă contractă deă preluareă aă deşeuriloră menajereă siă metaliceă cuă unitati
specializate autorizate. Personalulă vaă fiă instruită pentruă respectareaă modalit iloră deă gestionareă
corespunz toareăaădeşeurilor.
-folosireaăunorăutilajeă şiămaşiniăperformanteăpentruăevitareaăunorăscurgeriă accidentaleă aă
carburan ilorăînăsol.ăÎnăcazulăînăcareăvaăexistaăoăastfelădeăsitua ie,ăseăvorăluaăm suriădeăînl turareăaă
acestoraădinăzonaărespectiv ăşiăanun areaădeăurgen ăaăorganelorăcompetente.ăăă
Alimentareaă cuă combustibilă aă utilajelor,ă între inerea/reparareaă acestoraă seă vaă faceă doară
prinăintermediulăunit ilorăspecializateăautorizate.
6.4.Protecţiaăîmpotrivaăzgomotuluiăşiăvibraţiilor
Pe perioada de realizare a parcului fotovoltaic, lucrarile se vor incadra ca si nivel de
zgomot in prevederile legale si anume STAS 100009/88. Utilajele prevazute sunt cu un grad
ridicatădeăfiabilitateăsiăusorădeăexploatat.ăZgomotulăseăvaăintensificaăînăzon ădatorit ăfunc ion riiă
utilajelor;ă acesta,ăvaăvaria,ă înă func ieădeă tipulă şiă intensitateaăopera iiloră realizate.ă Înă acestă sens,ă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
21
desfasurarea activitatilor de santier se va realiza in limitele parametrilor normali de lucru,
respectandă perioadeleă deă cuib rire,ă migra ieă pentruă speciileă deă p s ri,ă asigurându-se astfel
p strareaăechilibruluiăecologicădinăzon .ă
Mentionez ca amplasamentul se afla in imediata apropiere a drumului judetean DJ 592
km.
6.5.Protecţiaăîmpotrivaăradiaţiilor
Nuăeăcazul.ăActivitateaănuăvaăaveaăniciunăimpactăasupraăniveluluiădeăradia iiădinăzon .
6.6.Protecţiaăecosistemelorăterestreăşiăacvatice
Tipulădeăhabitatădinăzon ăesteăreprezentatădeăterenăarabil.
Pe perioada de realizare cat si pe perioada de functionare a planului se vor respecta:
-conditiile impuse in avizele obtinute;
-se vor interzice orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere a vreunei specii
de flora si fauna;
-se va inlatura orice impact negativ asupra solului, apei, aerului prin depunerea
necontrolata a deseurilor de orice fel, posibile scurgeri de combustibili, ulei, etc;
-se va respecta perioada de cuibarit, hranire, migrare, reproducere a pasarilor.
6.7.Peisajul
Prinăimplementareaăproiectuluiăpeisajulăvaăfiămodificatădatorit ăurm toarelorăactivit i:
Realizarea racordului rutier la drumul judetean DJ 592 km 24+871 stanga se va
amenaja printr-o intersectie de tip T fara posibilitatea de viraj la stanga. Accesul
va avea o latime de 3,5 m, iar amenajarare sensurilor de intrare si iesire se va face
cu o insula separatoare de delimitare. (aviz CJ Timis nr. 2963/11.01.2013) ;
Delimitarea si dotarea zonelor functionale.
6.8.Protecţiaăaşez rilorăumane
Amplasamentul este situat in extravilanul localitatii Bacova, jud. Timis. Din acest punct
deăvedereănuăexist ăunăimpactăasupraăaşez rilorăumane.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
22
6.9.Deşeuri
Deşeurileărezultateădinăactivitate se împart în trei categorii:
-deşeuriămenajere:ărezultateădeălaăangaja i;
-deseuri metalice: resturi (deseuri) rezultate din activitatea de realizare a parcului
fotovoltaic, montare/asamblare echipamente;
- Solul fertil de la decopertare pentru realizarea accesului va fi de 50 cm iar pentru
lucrarile de plantare a doi stalpi 150 cm;
- Deseuri din lemn pe care vin panourile (Europaleti).
În tabelul de mai jos suntăprezentateăcantit ileădeădeşeuriăgenerateăpeăparcursulăactivit iiă
de realizare a proiectului. Proiectul fiind realizat pe o perioada de 82 de zile, cantitatile de
deseuri prezentate vor fi per total si nu pe luna/an.
Gestionareaădeşeurilor
Nr. crt.
Deseuri Cod deseu conf. H.G.
nr.856/2002
Gestionare UM Cantit totala
1 Deseuri menajere 20 03 01 Europubele + preluat de societ iăspecializateăautorizate
mc 4
2 Deseuri metalice
20 01 40 Container+ preluat de societ iăspecializateăautorizate
kg 20
3 Solul fertil de la decopertare pentru realizarea accesului si pentru lucrarile de plantare a doi stalpi
17 05 04 Redistribuit pe amplasament fara depozitare temporara
mc 15
4 Deseuri din lemn pe care vin panourile (Europaleti)
20 01 38 Container+ preluat de societ iăspecializateăautorizate
kg 500
ConformăH.G.ănr.ă856/2002ătitularulăactivit iiăvaă ineăoăeviden ăaădeşeurilor.
6.10.Gospod rireaăsubstanţelorăchimiceăşiăpericuloase
Înă activitateă seă utilizeaz ă doară combustibilă lichid.ă Alimentareaă cuă combustibil lichid,
repararea/între inereaăutilajelorăseăefectueaz ălaăsociet iăspecializateăautorizate.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
23
Nuăvorăfiăutilizateăalteăsubstan eăsauăpreparateăchimiceăpericuloase.
7.Cerinţeălegateădeăutilizareaăterenuluiănecesareăpentruăexecuţiaăplanului : categoria
deăfolosinţ ăaăterenului,ăsuprafeţeădeăterenăceăvorăfiăocupateătemporar/permanentădeăc treă
plană (ex.ă drumuriă deă acces,ă tehnologice,ă amprizaă drumului,ă şanţuriă şiă pereţiă deă sprijin,ă
efecte de drenaj, etc.)
Înă prezentă amplasamentulă respectivă seă g seşte înă extravilanulă localit iiă Bacova,ă jud.ă
Timis,ăpeăunăterenăproprietateăprivat ,ăapar inândătitularuluiădeăproiect.ăAccesulăînăzon ăseăfaceă
din DJ 592 km.
Terenulăesteăarabilăînăpropor ieădeă100ș.ă
Vecinatatile amplasamentului sunt:
-la nord-teren proprietate privata;
-la est-drum de exploatare De 134/3 si teren proprietate privata;
-la vest –teren proprietate privata;
-la sud-teren proprietate privata, canalul de desecare HCn 135, DJ 592.
Se va realiza un racord rutier la drumul judetean DJ 592 km 24+871 stanga se va amenaja
printr-o intersectie de tip T fara posibilitatea de viraj la stanga. Accesul va avea o latime de 3,5
m, iar amenajarare sensurilor de intrare si iesire se va face cu o insula separatoare de delimitare.
(aviz CJ Timis nr. 2963/11.01.2013).
Suprafa aăpeăcareăseăvaărealizaăparculăfotovoltaicăesteădeă5,04ăha,ăfiindăstructurat ăastfel:
-zona panouri fotovoltaice 2,9993 ha (60%);
-zona functiuni conexe Parc Fotovoltaic (cabine de transformare si elemente necesare
parcului fotovoltaic) 0,3364 ha (6,67%);
-circulatii pietonale total 0,0427 ha (0,84%);
-parcari propuse 0,0172 ha (0,34 %);
-circulatii auto parcela 0,1324 ha (2,15 %);
-spatii verzi total parcela 1,5120 ha (30%).
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
24
8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea,
reamplasareaădeăconducte,ă liniiădeă înalt ă tensiune,ăetc.,ămijloaceădeăconstrucţieănecesare),ă
respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta
integritatea ariei naturale de interes comunitar
Dupa terminarea perioadei de exploatare a Parcului fotovoltaic, terenul va fi adus la
starea lui initiala de teren arabil prin efectuarea urmatoarelor operatii:
-demontarea parcului fotovoltaic;
-scarificare;
-fertilizare cu ingrasaminte naturale;
-doua araturi adanci pe directii perpendiculare;
-pregatirea patului germinativ;
-insamantarea.
Dezafectarea si aducerea terenului la starea initiala nu va afecta integritatea ariei naturale
protejate datorita faptului ca starea initiala a terenului a fost teren arabil.
9.Durataă construcţiei,ă funcţion rii,ă dezafect riiă proiectuluiă şiă eşalonareaă perioadeiă
de implementare a planului etc.
Durataărealiz riiăplanului va fi de 82 de zile. Esalonarea perioadei de realizare a planului
se gaseste redata in tabelul de mai jos.
Durata de functionare a Parcului fotovoltaic va fi de 20 de ani.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
25
Eşalonareaăperioadeiădeărealizareăaăplanului Nr. crt.
Denumireăetap ădeărealizare Responsabil Perioada Sursa de finanţare
1 Realizarea imprejmuirii instalatiei cu accese carosabile
Titularul proiectului
10 zile Surse proprii de finan are
2 Realizarea structurii din tarusi de otel zincat infipti in pamant
Titularul proiectului
10 zile Surse proprii de finan are
3 Realizarea de trasee ale instalatiei pentru exploatarea
echipamentelor
Titularul proiectului
5 zile Surse proprii de finan are
4 Realizarea structurilor de fixare a panourilor din otel zincat
ancorate la structura metalica prin piulite si suruburi speciale
si buloane
Titularul proiectului
8 zile Surse proprii de finan are
5 Instalarea modulelor fotovoltaice
Titularul proiectului
7 zile Surse proprii de finan are
6 Pozarea cablurilor de conectare intre modulele fotovoltaice si
invertoare
Titularul proiectului
5 zile Surse proprii de finan are
7 Realizarea instalatiei electrice cu pozarea de tablouri electrice
Titularul proiectului
8 zile Surse proprii de finan are
8 Realizarea instalatiei de pamantare
Titularul proiectului
4 zile Surse proprii de finan are
9 Realizarea accesului la racordul cu Enel Electrica
Titularul proiectului
3 zile Surse proprii de finan are
10 Amplasarea cabinei de racord Electrica Enel
Titularul proiectului
10 zile Surse proprii de finan are
11 Realizarea drumului pietonal si a accesului auto
Titularul proiectului
10 zile Surse proprii de finan are
12 Inierbarea spatiilor dintre randurile de panouri fotovotaice
cu specii ierboase specifice conditiilor climatice din zona
Titularul proiectului
2 zile Surse proprii de finan are
Total 82 zile -
Perioada de dezafectare a proiectului va fi de 37 zile si va contine urmatoarele etapele din
tabelul de mai jos.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
26
Eşalonareaăperioadeiădeădezafectareăaăplanului Nr. crt.
Denumireăetap ădeădezafectare
Responsabil Perioada Sursa de finanţare
1 Demontarea parcului fotovoltaic
Titularul proiectului
30 zile Surse proprii de finan are
2 Scarificare Titularul proiectului
1 zi Surse proprii de finan are
3 Fertilizare cu ingrasaminte naturale
Titularul proiectului
1 zi Surse proprii de finan are
4 Doua araturi adanci pe directii perpendiculare
Titularul proiectului
3 zile Surse proprii de finan are
5 Pregatirea patului germinativ Titularul proiectului
1 zi Surse proprii de finan are
6 Insamantarea Titularul proiectului
1 zi Surse proprii de finan are
Total 37 zile -
10.Activit ţiăcareăvorăfiăgenerateăcaărezultatăalăimplement riiăplanului
Activit ileăgenerateăcaărezultatăalăimplement riiăplanuluiăconstauăîn:
activit iădeăorganizareădeăşantier;
realizarea racordului rutier la drumul judetean DJ 592 km 24+871 stanga se va
amenaja printr-o intersectie de tip T fara posibilitatea de viraj la stanga. (aviz CJ
Timis nr. 2963/11.01.2013);
delimitarea si dotarea zonelor functionale;
realizarea spatiului verde la nivelul parcului fotovoltaic.
11.Descrierea proceselor tehnologice ale planului
Procesul de realizare al parcului fotovoltaic va consta în efectuarea urm toarelorălucr ri:
-realizarea imprejmuirii instalatiei cu accese carosabile;
-realizarea structurii din tarusi de otel zincat infipti in pamant;
-realizarea de trasee ale instalatiei pentru exploatarea echipamentelor;
-realizarea structurilor de fixare a panourilor din otel zincat ancorate la structura
metalica prin piulite si suruburi speciale si buloane;
-instalarea modulelor fotovoltaice;
-pozarea cablurilor de conectare intre modulele fotovoltaice si invertoare;
-realizarea instalatiei electrice cu pozarea de tablouri electrice
-realizarea instalatiei de pamantare;
-realizarea accesului la racordul cu Enel Electrica;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
27
-amplasarea cabinei de racord Electrica Enel;
-realizarea drumului pietonal si a accesului auto;
-inierbarea spatiilor dintre randurile de panouri fotovotaice cu specii
ierboase specifice conditiilor climatice din zona. Procedeul se va realiza
prin hidroinsamantare, cu samanta de la unitati specializate autorizate.
Parcul de panouri fotovoltaice este format din 4725 panouri fotovoltaice cu puterea
nominala de 240 Wp si 6.237 panouri fotovoltaice cu puterea nominala de 235 Wp montate pe
suporti metalici cu picioare autoforante, impartite in grupuri de cate :
-63 panouri de 235 Wp si 63 panouri de 240 Wp care insumeaza o putere de 29,925 Wp;
-126 panouri de 235 Wp care insumeaza o putere de 29,61 kWp.
Fiecare grup de 126 se va lega intr-un invertor Power One Trion 27,6 TL-OUTS-S2X-
400. Amplasarea panourilor este inspre sud orientate cu un unghi azimutal de 2,5 grade si un
unghi de inclinare de 30 grade.
Stringurile de panouri fotovoltaice se vor monta pe structuri prefabricate metalice cu
picioare autoforante, montate ingropat in pamant la minim 1,5 m fata de cota finita a terenului
sistematizat. Stringurile de panouri se vor inalta la 1 m fata de cota finita a terenului iar distanta
intre strunguri va fi de 6 m.
Vor fi construite 37 stringuri de panouri cu o medie de 296 panouri/string. Amprenta la
sol a panourilor: 18.200 mp.
Imprejmuirea zonei va fi realizata cu tarusi din otel zincat la cald, cu inaltimea deasupra
pamantului egala cu cel putin 2,5 m; tarusii vor sustine o retea metalica din otel zincat cu
inaltimea de circa 2 m si vor fi infipti direct in pamant la o adancime maxima de 50 cm.
Imprejmuirea va fi inaltata cu circa 30 cm fata de teren pentru a permite trecerea faunei de mici
dimensiuni.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
28
Fig. nr. 11.1. Parc Fotovoltaic (foto din perioada de constructie)
-realizat de titular pe alt amplasament-
Fig. nr. 11.2. Parc Fotovoltaic (foto din perioada de constructie)
-realizat de titular pe alt amplasament-
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
29
12.Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact
cumulativ cu planul careăesteăînăprocedur ădeăevaluareăşiăcareăpoateăafectaăariaănatural ădeă
interes comunitar
In zona amplasamentului vecinatatile sunt:
-la nord-teren proprietate privata;
-la est-drum de exploatare De 134/3 si teren proprietate privata;
-la vest –teren proprietate privata;
-la sud-teren proprietate privata, canalul de desecare HCn 135, DJ 592.
Proiecte viitoare aprobate nu se cunosc in vecinatatea amplasamentului.
Dină punctă deă vedereă ală impactuluiă cumulativă potă concluzionaă c ă impactul indus de
fragmentareaătemporar ăaăhabitatelorăşi posibila perturbare aăfauneiăprinăactivit ileădesf şurateă
în sit, este nesemnificativ.
13.Alteăinformaţiiăsolicitateădeăc treăACPM
Nu e cazul.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
30
II.ă Informaţiiă privindă aria naturala protejata de interes comunitar afectata de
implementarea planului
2.1. Date privind aria naturala protejata deăinteresăcomunitar,ăsuprafaţa,ătipuriădeă
ecosisteme,ătipuriădeăhabitateăşiăspeciileăcareăpotăfiăafectateăprinăimplementareaăplanului
2.1.1. Suprafaţ
Amplasamentul este situat in ROSPA0128 Lunca Timişului, judetul Timis.
Ariaăprotejat ănaturalaăROSPA0128 Lunca Timişului esteădistribuit ăpeărazaălocalit ilor
Buziaşă (9ș),Chevereşuă Mareă (51ș),ă Girocă (12ș),ă Moşni aă Nou ă (7ș),ă P dureniă (30ș),ă
Racovi aă(20ș),ăRecaşă(2ș),ăSacoşuăTurcescă(21ș), Topolov uăMareă(Ţ1ș),ăŞagă(7ș),
Fig.ă2.1.Încadrareaăînă ar ,ăregiune,ăjude ă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
31
Din punct de vedere al regiunii biogeografice, situl Natura 2000 ROSPA0128 Lunca
Timişului esteăintegrataăînăregiuneaăContinental ăşiăînăregiuneaăPanonic .ă
Ariaădeăprotec ieăspecial ăavifaunistic ăROSPA0128ăLuncaăTimişului conform descrierii
dină formularulă standardă dină H.G.ă nr.ă 971/2011ă pentruă modificareaă şiă completareaă H.G.ă nr.ă
1284/2007ă privindă declarareaă ariiloră deă protec ieă special ă avifaunistic ă caă parteă integrant ă aă
re eleiă ecologiceă europeneă Naturaă 2000ă înă România,ă areă oă suprafa ă deă 13.404 ha, având
urm toareleă coordonate:ă latitudineă Nă 45ºă 41'ă 2'',ă longitudineă Eă 21ºă 23'ă 39''ă (ocup ă 51șă dină
suprafa a comunei Chevereşu Mare, incluzând vatra localit ii Chevereşu Mare şi teritoriul de la
nordulălocalit ii,ăpân ălaămalurileărâuluiăTimiş).
Din punct de vedere administrativ, proiectul este amplasat în jud. Timis, extravilanul
localit ii Bacova, in partea de vest a acesteia, teren arabil extravilan cu suprafa a de aproximativ
50.400 mp (5,04 ha), CF nr. 403149 Buzias S=11.500 mp, CF nr. 403140 Buzias S=14.500 mp,
CF nr. 403141 Buzias S=24.400 mp. Terenulă peă careă seă vaă executaă investitiaă seă afl ă înă
proprietatea SC AROTHREEPOWER SRL.
Vecinatatile amplasamentului sunt:
-la nord-teren proprietate privata;
-la est-drum de exploatare De 134/3 si teren proprietate privata;
-la vest –teren proprietate privata;
-la sud-teren proprietate privata, canalul de desecare HCn 135, DJ 592.
Coordonatele STEREO 1970 ale proiectului sunt urmatoarele:
Coordonate STEREO 1970
Nr.pct. X(m) Y(m) 1 468930.515 228626.170 2 468937.640 228463.136 3 468802.101 228448.794 4 468796.847 228449.491 5 468724.521 228459.086 6 468714.287 228460.491 7 468645.699 228469.907 8 468638.489 228634.898 9 468706.755 228632.857
10 468788.941 228630.401
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
32
Suprafata ocupata de plan raportandu-ne la suprafata ariei naturale protejate va fi de
0,04%.
Fig. nr. 2.2. Pozitionarea amplasamentului planului in aria naturala protejata situl Natura 2000
ROSPA0128 Lunca Timisului
Circulatia se face la sudul terenului de pe DJ 592.
2.1.2. Tipuri de ecosisteme
Tipul de ecosistem in zona amplasamentului este de ecosistem agricol. La nivelul
intregului sit ROSPA0128 Lunca Timisului, acest tip de ecosistem este in proportie de 31% si
respectiv 18%.
Caracteristici: situl se încadreaz în regiunea biogeografic panonic , fiind situat în
Câmpia Timişului. La vestăesteăm rginit de localitatea Şag,ălaănordăurm reşteăluncaăinundabil ăaă
Râului Timiş, la nord-estăincludeăP dureaăHitiaş, la est localitatea Sârbova, iar la sud localitatea
Sacoşu Turcesc. Cuprindeăterenuriăagricole,ăp duriădeălunc ,ăp şuniăşi zone umede. Climatul este
temperat continental moderat, caracteristic par ii de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
33
influen e submediteraneeneă(variantaăadriatic ).ăMaseleădeăaerădominante,ăînătimpulăprim verii şi
verii, sunt cele temperate, de provenien ăoceanic ,ăcareăaducăprecipita ii semnificative. În mod
frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi şiăz peziă
însemnate, mai rar valuri de frig. Regimul precipita iilor are însa un caracter neregulat, cu ani
mult mai umezi decât mediaăşi ani cu precipita ii foarte pu ine. Seăresimteăinfluen aăciclonilorăşi
maselor de aer cald dinspreăMareaăAdriatic ăşiăMareaăMediteran ,ăcareăiarnaăgenereaz ădezghe
complet, iar vara impun perioadeădeăc ldur ăînn buşitoare. (Formularul Standard 2011)
Calitate şi importanţ : situlăcuprindeăp duriădeălunc ,ăz voaie,ăterenuriăagricole,ăp şuni
şi zone umede, fiind important pentru popula iileă cuib ritoareă deă Coraciasă garrulusă şi pentru
efectivele de Aythya nyroca, care aparăînăperioadeleădeămigra ie. Parte din acest sit este declarat
AIA. De la declararea acestuia, s-a dovedit importan aăp duriiă dină aval,ă deă laăŞag, respectiv a
terenurilor arabile adiacente mai ales pentru Falco vespertinus şi Coracias garrulus. (Formularul
Standard 2011)
Vulnerabilitate: conform Formularului Standardă vulnerabilitateaă esteă relativă sc zut , ea
fiindădat ădoarăde activit ile agricole prin utilizarea pesticidelor şiăîngr ş mintelorăchimice.
Terenurileă suntă atâtă înă proprietateaă statuluiă câtă şiă înă proprietateă privat . P durileă
(proprietateă public ă de stat administrate de RNP Romsilva prin D.S.ă Timişoara),ă luncaă râuluiă
Timşă (domeniuă deă stată administrat de Apele Române), iar terenurile aferente sunt domeniu
privat.
2.1.3. Tipuri de habitate şi specii
Tipurile de habitate în ROSPA0128 Lunca Timişului, conform H.G. nr. 971/2011,
situa iaăseăprezint ăastfel:
Cod Clase de
habitate
Procent de ocupare
%
N12 culturi (teren arabil) 31%;
N14 p şuniăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 11%;
N15 alte terenuri arabile 18%;
N16 p duriădeăfoioaseăăăăăă 40%
ÎnăfişaăsituluiăROSPA0128ăLuncaăTimişului,ăconformăformularului standard Natura 2000,
suntăcuprinseăurm toareleăspeciiăfaunistice:
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
34
Specii de p s ri enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Nr.
crt. Cod Specie Denumireăştiinţific
1 A402 Accipiter brevipes
2 A229 Alcedo atthis
3 A255 Anthus campestris
4 A089 Aquila pomarina
5 A024 Ardeola ralloides
6 A060 Aythya nyroca
7 A403 Buteo rufinus
8 A224 Caprimulgus europaeus
9 A196 Chlidonias hybridus
10 A031 Ciconia ciconia
11 A030 Ciconia nigra
12 A080 Circaetus gallicus
13 A081 Circus aeruginosus
14 A082 Circus cyaneus
15 A084 Circus pygargus
16 A231 Coracias garrulous
17 A122 Crex crex
18 A238 Dendrocopos medius
19 A236 Dryocopus martius
20 A027 Egretta alba
21 A026 Egretta garzetta
22 A097 Falco vespertinus
23 A092 Hieraaetus pennatus
24 A338 Lanius collurio
25 A339 Lanius minor
26 A246 Lullula arborea
27 A023 Nycticorax nycticorax
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
35
28 A072 Pernis apivorus
29 A193 Sterna hirundo
Speciiă deă p s riă cuă migra ieă regulateă nemen ionate în anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC
Nr.
crt. Cod Specie Denumireăştiinţific
1 A348 Corvus frugilegus
2.1.4. Descrierea biotopului existent în aria naturala protejata
Relieful. Reliefulă Banatuluiă seă caracterizeaz ă printr-o mare complexitate a formelor
morfologice,ăcuăstructuriăgeologiceăspecifice,ălegateădeăgenezaăînătimpăşiăspa iuăaăp r iiădeăvestăaă
rii.ăAspectulăgeneralăesteădeăamfiteatruăcuăoăcâmpieălargădeschis ăspreăvest,ăflancat ădeădealuriă
şiă mun iă înă est. Luncaă Timişuluiă esteă situat ă înă Câmpiaă Timişului,ă câmpieă joas ,ă situat ă peă
cursurileă inferioareă aleă principaleloră râuriă b n ene,ă deă laăBegaăVecheă înă nord,ă şiăMoravi aă înă
sud, incluzându-le pe acestea. Crovurileă suntă maiă pu ină întâlnite,ă întâlnindu-se numai pe
interfluviul Bega – Timişă şiă înă stângaă Timişului,ă laă Jebel.ă Pantaă foarteă mic ă favorizeaz ă
inundareaăşiămen inereaăapelorăcareăpersist ăperioadeăîndelungate,ăfenomenăînlesnităşiădeănivelulă
ridicată ală apeloră freatice.ă Toateă caracteristicileă hidrogeochimiceă aleă Câmpieiă Timişuluiă auă
determinatăefectuareaăunorălucr riădeăcanaliz ri,ădesec riăşiăîndiguiriăînc ădinăsecolulăXVIII,ăcareă
seăcontinu ăşiăînăprezent.ăCuătoateăacesteaăsuntăînc ăprezenteăurmeleăvechilorărâuriăcuămeandre,ă
bra eăşiăcursuriăp r site,ăcuăb l iăşiălacuri,ăceleămaiămulteăpermanente, dovezi ale fenomenelor de
divagareăaăprincipalelorăcursuriădeăap ăTimişăşiăBega.ă Altitudinea scade de la nord-est spre sud-
vest de la 90-95ă mă laă 80ă mă şiă chiară subă aceast ă valoare,ă altitudineaă medieă aă arieiă naturaleă
protejate fiind de 94 m.
Clima. Pozi iaăgeografic ăaăBanatuluiălaăinterferen aămaselorădeăaerăcuăcaracterămaritimă
dinăvestăcuăceleăcuăcaracterăcontinentalădinăestăşiănordă– est,ălaăcareăseăadaug ăşiăinfluen aăunoră
maseădeăaerăcaldădinăBazinulăMediteranean,ădetermin ăexisten aăînăaceast regiune a unui climat
temperată cuă gradă deă continentalismă moderată şiă cuă influen eă submediteraneeneă variateă caă
intensitateă deă laă oă zon ă laă alta.ă Climaă regiunii,ă caracterizat ă deă dateleă Sta ieiă Meteorologiceă
Timişoaraă înregistreaz ă temperaturiă mediiă multianuale de 10,60 C în perioada 1872 – 1999,
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
36
înregistrându-se maxima de 410Că înă dataă deă 16.08.1952ă şiăminimaă deă -35,30C în 29.01.1963.
Num rulămediuă ală zileloră cuă înghe ă esteă deă ca.ă 42ă – 44,ă iară num rulă zileloră tropicaleă (t.ămax.ă
≥300C)ăoscileaz ăînămedieăîntre 26ăşiă40.ăUmiditateaăatmosferic ăînregistreaz ăoămedieăanual ădeă
72ș,ăcuăvaloriămaiăridicateăînălunaăianuarieăşiămaiăsc zuteăînălunaăiulie. Precipita iileăatmosfericeă
anuale medii sunt cuprinse între 625 – 631ămm,ăiarănum rulămediuăanualădeăzileăcuăprecipita iiă
este cuprins între 128 – 141.ăNebulozitateaăesteăînăgeneralăsc zut ,ăînălunileădeăvar ăşiăcevaămaiă
ridicat ătoamnaăşiăiarna.ăMediaăplurianual ăaănebulozit iiălocaleăesteă5,2. Num rulămediuăanuală
al zilelor cu vânt este cuprins între 258 – 266. Viteza medie a vântului este de 2 – 4m/s, iar
frecven aămedieăesteădeă10ș.ăAustrulăsufl ătotătimpulăanuluiăcuăpreponderen ăvara,ădinspreăSă–
Vă şiă V,ă aduceă usc ciuneă şiă datorit ă vitezeiă sporiteă (deă pesteă 100ă km/h)ă uneoriă determin ă
prelungirea sezoanelor secetoase (vara) sau a celor geroase (iarna).
Din punct de vedere climatologic, in zona studiata au fost inregistrate urmatoarele date:
-media anuala a temperaturii aerului: 10-110C
-maxima: +400C;
-minima -29,20C;
-numarul mediu de zile senine: 130-140 zile /an;
-numarul mediu de zile acoperite: 100-120 de zile/an;
-precipitatii: media cantitatii anuale: 600-700 mm;
-numarul anual de zile cu precipitatii: 0,1mm: 120-130;
-numarul anual de zile cu ninsoare: 15-20;
-numarul anual de zile cu strat de zapada: 20-30 zile/an.
Predomina vanturile de vest si Austrul (componenta submediteraneana).
Adancimea de inghet: conform STAS 6054-77 adancimea de inghet a perimetrului studiat
este de 0,60-0,70 m.
Geologia. CâmpiaădeăVestăareăoăconstitu ieăpetrografic ăsimpl .ăPesteăblocurile cristaline
din fundament s-auă aşternută forma iuniă sedimentareă apar inândă tortonianuluiă (nisipuri,ă argile,ă
calcare,ă gresii),ă sarma ianuluiă (marne,ă nisipuri,ă marneă nisipoase),ă panonianuluiă (marne,ă argile,ă
nisipuri,ă pietrişuri),ă iară depoziteleă deă vârst ă cuaternar ă (pietrişuri,ă nisipuri,ă argile,ă argil ă roşie,ă
loessuri)ăacoper ăîntreagaăcâmpie.
Hidrologia. Dinăpunctădeăvedereăhidrografic,ăariaănatural ăprotejat ăLuncaăTimişuluiăesteă
dominat ă deă râulăTimiş.ăBazinulă hidrograficăTimişă esteă celămaiă extinsădin Banat. RâulăTimiş,
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
37
afluentădeăordinulăIăalăDun rii,ăizvor şteădeăpeăversantulăesticăalăMun ilorăSemenic,ădeăsubăvârfulă
PiatraăGozneiă (1145ăm),ădeă laăaltitudineaădeă1280ăm,ăşiăpeăoă lungimeădeă244ăkmă(peă teritoriulă
riiănoastre)ăcolecteaz ăapeleăaă150ădeărâuri,ăcuăoălungimeăaăre eleiăhidrograficeădeă2434ăkmăşiăoă
densitate de 0,33km/km2.ăSuprafa aăbazinuluiăesteădeă7310ăkm2.ăÎnăsectorulăs uămontan,ăTimişulă
primeşteădoiăafluen iămici:ăBrebuăşiăSemenic,ăiarădup ă25ăkmădeălaăizvoareăp trundeăînăculoarulă
Timişă - Cernaă undeă primeşteă afluen iă înă modă simetrică dinspreăMun iiă Semeniculuiă şiă dinspreă
arcuă (afluen iiă deă dreaptaă suntă maiă dezvolta i):ă Teregova,ă Râulă Receă (Hidegul),ă Feneşul,ă
Sadovi a,ăGoletul,ăBolvaşni a.ăLaăCaransebeşăconflueaz ăcuăSebeşul,ădup ăcareăTimişulăprimeşteă
peăcelămaiămareă afluentă ală s u,ăBistra.ăDup ăconfluen aăBistreiă cuă râulăTimiş,ă începeăconulădeă
dejec ieăalăTimişuluiădezvoltatăsubăform ădeăevantaiăaproapeăpân ălaăgrani aăcuăSerbia.ăÎnăarealulă
acestuiă conă seă observ ă oă abatereă treptat ă aă Timişuluiă înă dreapta,ă înă bun ă parteă dină cauzaă
afluen ilorăs iădezvolta iămaiăalesădinăstânga.ăTendin aădeăabatereăspreădreaptaăaăTimişuluiăesteă
tradat ădeăbra ulăsauăp r sit,ăTimişulăMort,ăcareăpeăvremuriăeraăcursulăprincipalăalărâului.ăTraseulă
urm ritădeărâulăTimiş,ăprezint ăunăcoeficientădeăsinuozitateădeă2,50ăşiăoăpant ămedieădeă5‰,ăoă
geologieă silicioas ă cuă ună substrată ală albieiă formată dină bolov niş,ă pietriş,ă nisipă şiă mâl. Apele
freaticeăseăg sescălaăadâncimeaădeă2-4 m în Câmpia Banatului. Viiturile, frecvente în sezonul de
prim var ,ăgenerateădeăploiăşiăînămaiămic ăm sur ădeătopireaăz pezilor,ăcreeaz ădestuleădificult iă
înă cîmpieă maiă ales,ă prină suprasolicitareaă vechiloră sistemeă deă canalizareă şiă dirijareaă apeloră înă
exces.
Hidrogeologia: la data efectuarii cercetarii pe teren freaticul nu a fost interceptat in
forajul executat (august 2012). Se apreciaza urmatoarele nivele hidrostatice caracteristice:
NHmax=1,50 m fata de nivel teren actual;
NHmect=2,50 m fata de nivel teren actual.
Pedologia. Înă aceast ă zon ,ă datorit ă substrateloră litologice,ă vegeta iei,ă condi iiloră
climaticeă şiă hidrologice,ă potă fiă identificateă numeroaseă tipuriă geneticeă deă sol,ă înă diverseă stadiiă
evolutiveăşiăcuăoăampl ăvariabilitateătrofic .ăP durileădinăluncaărâuluiăTimişăsuntăcaracterizate de
soluriă dină urm toareleă clase:ă molisoluri,ă soluriă hidromorfeă şiă soluriă neevoluate.ă Tipurileă şiă
subtipurile de sol întâlnite aici sunt:
cernoziom tipic,ă formată înă câmpieă peă luturiă m rnoase;ă acidă pân ă laă moderată acid,ă
foarte humifer, cu troficitate ridicat ă(con inutămareăînăhumus,ăbazeăşiăazotătotal),ăcuă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
38
ună regimă deă umiditateă normală şiă cuă oă capacitateă mareă deă aprovizionareă cuă ap ă
cedabil ;
sol aluvial tipic, formată înă lunc ă peă aluviuniă heterogeneă dină punctă deă vedereă
granulometric; acid, moderat humifer, troficitate mijlocie, regim de umiditate normal
şiăcapacitateămareădeăre inereăaăapei;
sol aluvial molic-vertic,ă formată înă lunc ă peă aluviuniă fine;ă acidă pân ă laă slabă acidă
moderatăhumifer,ătroficitateăfoarteăridicat ăşiăvolumăedaficămijlociu;
sol aluvial gleizat, formatăînălunc ăcuănivelulăapeiăfreaticeălaăadâncimeaădeă100-125
m;ăacidăpân ălaăneutru,ăslabăpân ălaăfoarteăhumifer,ăluto-nisiposăpân ălaăargilos;
sol aluvial molic gleizat, formată înă lunc ăpeă aluviuniămaiă fine;ă acidăpân ă laăneutru,ă
moderatăpân ălaăfoarte humifer, luto-pr fosăpân ăla luto-argilos sau chiar argilos.
Solurile din zona sunt soluri aluviale si aluvo-coluviale.
Sub aspect geologic, stratificatia terenului pe adancimea cat intereseaza din punct de
vedere geologic este reprezentata de pamanturi argiloase neogene care in partea superioara pe
adancimi pana la 3-6 m prezinta un grad avansat de alterare. Acestea permit fundarea direct a
constructiilor de medie importanta la adancimi de 1-1,5 m cu presiuni conventionale de calcul la
ordinal a 150-180 kPa. Din punct de vedere seismic intreg teritoriul este situat in zona D cu
Ks=016 si Tc=1 in conformitate cu normativul P100-92.
Regimul eolian: frecventa mai mare a vanturilor din sectorul vestic, cu precipitatii bogate
si viteze medii ale acestora de 3-4 m/s. Vantul dominant bate din sectorul vestic (15%).
2.1.5. Alte date privind ariile naturale protejate de interes comunitar
Arealulă viitoruluiă amplasamentă seă suprapuneă pesteă situlă deă importan ă special ă
avifaunistic ă ROSPA0128ă Luncaă Timişului in proportie de 0,04%.ă Acestă sită deă protec ieă
avifaunistic ăareăcaăobiectiveădeăconservareăunănum rădeă29ăspeciiădeăp s riăcaracteristiceăatâtă
zonelorăumede,ăcâtăsiăp durilorădeăfoioase,ădarăşiăzonelorăstepice.ă
Situl Natura 2000 ROSPA0128 Lunca Timişului, a fost înfiin at conform H.G. 971/2011
pentru modificarea şi completarea Hotarârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor
de protec ieăspecial ăavifaunistic ăcaăparteăintegrant ăaăre elei ecologice europene Natura 2000 în
România
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
39
Scopul principal al instituirii arieiă deăprotec ieă specialãă avifaunisticãăROSPA0128ăLunca
Timişului esteă deă protec ieă şiă ocrotireă aă avifaunei,ă desemnat ă conformăDirectiveiă 79/409/CEEă
privindăconservareaăp s rilorăs lbatice.
2.2.ă Dateă despreă prezenţa,ă localizarea,ă populaţiaă şiă ecologiaă speciiloră şi/sauă
habitateloră deă interesă comunitară prezenteă peă suprafaţaă şiă înă imediataă vecin tateă aă PP,ă
menţionateăînăformularulăstandardăalăarieiănaturaleăprotejateădeăinteresăcomunitar
Speciileădeăp s ri din formularul standard ROSPA0128 LuncaăTimişului
Nr.
Crt.
Cod
Specie Denumireăştiinţific
rezi
dent
cuib
rit
iern
at
pasa
j
Sit
pop.
cons
erva
re
izol
are
glob
al
1 A402 Accipiter brevipes - 0-1 p - - C C B C
2 A229 Alcedo atthis - 6-8p 15-20i - C C C C
3 A255 Anthus campestris - 1-2p - - C C C C
4 A089 Aquila pomarina - 10-20p - 15-20i D - - -
5 A024 Ardeola ralloides - 0-2p - - D - - -
6 A060 Aythya nyroca - 1-3 p - 50-100i C C C C
7 A403 Buteo rufinus - 1-2p - - C C C C
8 A224 Caprimulgus
europaeus - 1-2p - - D - - -
9 A196 Chlidonias hybridus - - - 100-200i C C C C
10 A031 Ciconia ciconia - 15-20p - 50-100p C B C B
11 A030 Ciconia nigra - 2-4p - 100-200i C B C B
12 A080 Circaetus gallicus - 0-1p - - C C C C
13 A081 Circus aeruginosus - 1-2 - 30-60i C C C C
14 A082 Circus cyaneus - - 3-5i 10-15i C C C C
15 A084 Circus pygargus - - - 3-10i D - - -
16 A231 Coracias garrulus - 20-22p - - C B C B
17 A122 Crex crex - 3-8p - - D - - -
18 A238 Dendrocopos medius 20-35p - - - C B C B
19 A236 Dryocopus martius - 4-6p - - D - - -
20 A027 Egretta alba - - - 60-90i C C C C
21 A026 Egretta garzetta - 15-30p - - C C C C
22 A097 Falco vespertinus - 5-10p - - C C C C
23 A092 Hieraaetus pennatus - 1-2p - - C B C B
24 A338 Lanius collurio - 20-30p - - D - - -
25 A339 Lanius minor - 30-45p - - D - - -
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
40
26 A246 Lullula arborea - 3-5p - - D - - -
27 A023 Nycticorax nycticorax - 30-50p - - C B C B
28 A072 Pernis apivorus - 0-2p - - D - - -
29 A193 Sterna hirundo - p? - 10-20i D - - -
Interpretare abrevieri Formular Standard:
Rezidenţă: P: permanent-se gasesc în sit pe tot parcursul anului, R: reproductiv- folosescă situlă pentruă creştereaă puilor,ă C:
concentraţie –folosescăsitulăcaăpunctădeătrecere,ăspa iuădeăcuib rire,ăpopasăînăcursulămigra ieiăsauăpentruăăn pârlireăînafaraăariilor de
împrerechere excluzând iernatul, W: iernat –situlăesteăfolosităpeătimpulăiernii,ăunit iădeăm sur ăaăpopula iei:ăăp-perechi, i-indivizi,
Sit Pop.- populaţia-raportulădimensiuniiăşiădensit iiărelativeăaăpopula ieiăsituluiăraportat ălaăceaălaănivelăna ionalăA:ă100ș≥p>15ș;ă
B:ă15ș≥p>2ș;ăC:ă2ș≥p>0ș;ăD:ăpopula ieănesemnificativ ,ăspecieăobservat ărar.ă
Conserv.-gradă deă conservareă aă caracteristiciloră habitatuluiă relevanteă pentruă specieă şiă posibilit iă deă regenerare-A: conservare
excelent ,ăB:ăconservareăbun ,ăC:ăconservareămedieăsauăredus
Izolare-gradulădeă izolareă ală specieiă prezenteă înă sită fa ă deă ariaădeă r spândireănatural ă aă speciei- A:ăpopula ieă aproapeă izolat ,ăB:ă
popula ieăneizolat ,ădarălaălimitaăarieiădeăr spândire,ăC:ăpopula ieăneizolat ăcuăoăarieădeăr spândireăexins .ăă
Global-evaluareă global ă aă importan eiă situluiă pentruă conservareaă speciei- A:ă valoareă excelent ,ă B:ă valoareă bun ,ă C:ă ă valoareă
semnificativ .
Speciileă deă p s ri cuă migraţiuneă neregulat ă nemenţionateă înă anexaă I a Directivei
Consiliului 2009/147/EC
Nr.
crt.
Cod
Specie Denumireăştiinţific
rezi
dent
cuib
rit
iern
at
pasa
j
Sit
pop.
cons
erva
re
izol
are
glob
al
1 A348 Corvus frugilegus - 220-300 p - - C C C C
Analizaăspeciilorăşiăhabitatelorăînăzonaădeăinfluenţ ăaăplanului
P S RIă
Nr.
crt.
Cod
Specie Denumireăştiinţific
Prezenţ ăamplasament/vecin tate
Relaţiaădintreăteritoriulăarieiăprotejateăşiă
plan Identificare
% din
suprafaţaă
sitului
% din
populaţiaă
sitului
1 A402 Accipiter brevipes A 0,04 - - habitatulădeăcuib ritănuăesteăafectatădeăplan;
- nu se reduce biocenoza din regnul animal.
2 A229 Alcedo atthis A 0,04 - - planul nu areăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă
suprafa aăhabitatuluiăs uăcuă0,04%.
3 A255 Anthus campestris P 0,04 0,04 - planul nu are efect asupra speciei ;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
41
4 A089 Aquila pomarina A 0,04 -
- planul nuăinfluen eaz ăprezen aăsp.
- prezen ăincert ;
- arealul de cuib rităşiăhr nireănuăesteăafectat.
5 A024 Ardeola ralloides A 0,04 - - arealulădeăcuib rităşiăhr nireănuăesteăafectat.
6 A060 Aythya nyroca A 0,04 - - planulănuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă
suprafa aăhabitatuluiăs uăcuă0,04%
7 A403 Buteo rufinus P 0,04 0,04 - planul nuăinfluen eaz ăprezen aăsp.
- arealulădeăcuib rităşiăhr nireănuăesteăafectat.
8 A224 Caprimulgus
europaeus A 0,04 -
- planul nuăinfluen eaz ăprezen aăsp.
- impactănesemnificativăcaăurmareăaăfaptuluiăc ă
înăvecin tateaăplanului este dispus habitatul de
cuib rit.
9 A196 Chlidonias hybridus A 0,04 - - planul nuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă
suprafa aăhabitatuluiăs uăcuă0,04%
10 A031 Ciconia ciconia A 0,04 - - planul nuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă
suprafa aă habitatuluiă s uă cuă 0,04șă şiă seă
diversific ăhrana;
- biomasaă surseiă deă hran ă creşteă odat ă cuă
implementarea planului .
11 A030 Ciconia nigra A 0,04 -
12 A080 Circaetus gallicus A 0,04 - planulă nuă afecteaz ă arealulă deă cuib rită şiă
hr nire.
13 A081 Circus aeruginosus A 0,04 - - caut ăhran ăpeăterenurileăagricoleăsauăpajişti.
14 A082 Circus cyaneus A 0,04 - planulă nuă afecteaz ă arealulă deă cuib rită şiă
hr nire. 15 A084 Circus pygargus A 0,04 -
16 A231 Coracias garrulus A 0,04 - planulă nuă afecteaz ă arealulă deă cuib rită şiă
hr nire.
17 A122 Crex crex A 0,04 - planulă nuă afecteaz ă arealulă deă cuib rită şiă
hr nire.
18 A238 Dendrocopos medius A 0,04 - - Nuăseăfacădefriş riăînăzonaădeăimplementareăaă
planului.
- planulă nuă afecteaz ă arealulă deă cuib rită şiă
hr nire. 19 A236 Dryocopus martius A 0,04 -
20 A027 Egretta alba A 0,04 - - planulănuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă
suprafa aă habitatuluiă s uă cuă 0,04șă şiă seă
diversific ăhrana.
- biomasaă surseiă deă hran ă creşteă odat ă cuă
implementarea planului.
21 A026 Egretta garzetta A 0,04 -
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
42
22 A097 Falco vespertinus A 0,04 -
- nuăauă fostă identificateăhabitateădeăcuib rită înă
zona de implementare a planului.
- Nuăseăfacădefriş riăînăzonaădeăimplementareăaă
planului.
23 A092 Hieraaetus pennatus A 0,04 - -planul nu afecteaz ă arealulă deă cuib rită şiă
hr nire.
24 A338 Lanius collurio A 0,04 - - Nuăseăfacădefriş riăînăzonaădeăimplementareăaă
planului.
- Nuă suntă afectateă habitateleă deă cuib rită şiă
hr nire.
25 A339 Lanius minor A 0,04 -
26 A246 Lullula arborea A 0,04 -
27 A023 Nycticorax nycticorax A 0,04 -
28 A072 Pernis apivorus A 0,04 - - Nuă suntă afectateă habitateleă deă cuib rită şiă
hr nire.
29 A193 Sterna hirundo A 0,04 -
- planulănuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă
suprafa aă habitatuluiă s uă cuă 0,04șă şiă seă
diversific ăhrana.
- biomasaă surseiă deă hran ă creşteă odat ă cuă
implementarea planului.
A – sp.ăabsent
P – sp.ăprezent
Impactul planului asupra speciilorădeăp s riădină formularul standard ROSPA0128 Lunca
Timişului se poate exprima astfel:
Planul NU are efect asupraăspeciilorăsauăaăpopula iilor de pasari.
2.3.ă Descriereaă funcţiiloră ecologiceă aleă speciiloră şiă habitateloră deă interesă comunitară
afectateă (suprafaţa,ă locaţia,ă speciileă caracteristice)ă şiă aă relaţieiă acestoraă cuăariileănaturale
protejate de interes comunitarăînvecinateăşiădistribuţiaăacestora
Evaluareaă popula ional ă s-aă f cută peă bazaă referin eloră oferiteă deă IUCNă şiă Waterbirdă
PopulationăEstimatesăpublica ieăaăWaterlandsăInternational.ăă
1.Alcedo atthis - Pesc ruşă verde,ă pesc raş,ă pesc relă vân t,ă pesc riţ ,ă pesc relă azuriuă
(Linţia,ă 1954),ă pescară verde,ă pesc ruşă verzuliu,ă pesc ruşă vân t,ă Ivană pescarul,ă Ivană
pesc ruşă (B cescu,ă 1961),ă pesc raşă albastruă (Munteanu,ă 1992;ă Bruună versusă
Munteanu,1999)
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
43
Cod A299 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Alcedo athhis esteă unulă dintreă ceiă patruă reprezentan iă africaniă aiă genuriloră cunoscuteă înă
faunaă riiă noastreă (Merops, Coracias, Upupa, Alcedo).ă Pas reă deă talieămic ,ă nuă dep şeşteă caă
lungime 18 cm (de la vârful ciocului la vârful cozii); cioculăesteăconformatămoduluiădeăhr nireă
ihtiofag.ă Celeă dou ă culoriă dominanteă dină penajulă p s riiă suntă îmbinareaă cromatică armonic ă
complementar ădintreăportocaliuă şiă albastru.ăOrange-ulăp r iiăventraleăesteăasiguratădeăprezen aă
pigmen ilorăcarotenoiziăînătimp ceăparteaădorsal ,ăirizant ,ăcuăfluctua iiăîntreăalbastruăşiăalbastru-
verdeă esteă rezultantaă conlucr riiă celulelorămelaniceă cuă celeă hialineă dină structuraă peneiă careă înă
aceast ă îmbinareă reflect ădină spectrulă luminosădoară lungimeaădeăund ăpentruă culoareaă albastr ă
(450 nm - 475ă nm).ă Guşa:ă alb ;ă totă albă înă repetare,ă penajulă distală ală tectriceloră auriculare.;ă
picioareleăsuntăroşii.
Specieă sedentar ă (dară şiă oaspeteă deă iarn ă atunciă cândă condi iileă climaticeă particulareă
aspectuluiă hiemală adaug ă popula ieiă autohtoneă indiviziiă coborâ iă dină latitudiniă maiă nordice),ă
cuib reşteă laă noiă de-a lungul intervalului martie- începutulă luiă aprilieă pân ă c treă sfârşitulă luiă
iunie,ă începutulă luiă iulie.ăDurataă incuba ieiă ou loră esteă deă 19-21 de zile. Cuibul este plasat la
cap tulăuneiăgaleriiădeăpân ă laă2ămă lungimeăs pat ă înămalulăverticalăală râurilor,ă fluviilor,ăundeă
femela depune în medie 7 (6-10)ăou ;ăcuiburiăauăfostăg siteăşiămalurileăabrupteăaleăunorălacuriădară
şiăînăalunec rileădeăterenădinăpreajmaăapelor.ăGrijaăpentruăincubareaăou lorăapoiăprogenitur ăesteă
înăegal ăm sur ăasigurat ădeăfemel ăşiădeămascul.
Activitate:ăspecieădiurn .ăÎnăc utareădeăhran ăesteăpermanentăprezentăde-a lungul cursului
râurilor,ăfluviilorăşiălacurilor;ăurm reşteăpeştiiă„laăpunctăfix”ădeăpeăîn l imeaăunei crengi pe care îi
prindeăprinăplonjareăşiăchiarăscurt ăurm rireăsubăap .ăPradaăoăreprezint ăspeciileădeătalieămic .
Regim alimentar: ihtiofag.
Ecologie, habitat: Pesc raşulă albastruă esteă oă specieă palustr ,ă acvatic ,ă strictă legat ă deă
existen aăsistemelorăloticeăşiălentice;ăprezentădeopotriv ăînăDelt ,ăcumăşiăde-aălungulă rmuriloră
fluviiloră(Dun re),ărâurilorăinterioare,ăiazurilor,ălacurilor,ăpesc riilor.ăIernileăfoarteăgreleăpotăduceă
la declinul demografic al speciei.
Repartizareă geografic : repartizareaă geografic ă concord ă zoneiă nemoraleă aă Europeiă cuă
extindereaăarealuluiăeuropeanăpân ăpeăcoastaănordic ăaăAfriciiăşiănord-vestului Asiei Mici. La noi
esteăr spândităde-aălungulărâurilorăînăîntreagaă ar .
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
44
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectivei Consiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).
Statutulăpopulaţieiă
Înă ar ăefectiveleăsuntă ăstaţionare aşaăcumăsuntădeăaltfelăinterpretateădeăIUCNăcaăfiindăpeă
continent.ăPrincipalulă factoră limitativăpentruăprezen aă specieiă esteă regularizareaă cursuluiă apeloră
cu remodelarea malurilor,ăexploatareaăpietrişuluiălimanurilorăşiădesec rile.
2.Anthus campestris - Fâs -de-câmp,ă fâs ă campestr (Dombrowski,1946) şi Băcescu (1961),
fâsă-de-câmp (Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999)
Cod A255 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Dimorfismulă sexuală esteă abiaă sesizabilă pân ă laă absent.ă Penajulă p s rilor:ă brună palid.ă
Sprânceanaăesteăbineăconturat .ăParteaădorsal ,ătectricele,ătoate,ădemarcateămaiăîntunecatălaăpolulă
bazală cumă şiă peneleă deă peă creştet.ă Dintreă fâseă esteă speciaă ceaămaiămare,ă inconfundabil ă prină
cânteculă ei.ă Determin rileă f cuteă deă noiă seă bazeaz ă maiă cuă seam ă peă înregistr rileă sonoreă
prelucrate ulterior spectral ca în imaginea de mai jos.
Cânteculăesteăinconfundabilăşiăfaciliteaz ădeterminareaăp s riiăşiăf r ăaăfiănecesarăcontactulă
optic cu ea.
Cuibulăesteăplasatăpeăp mântăşiăformatădinăvegeta iaăaflat ăînăimediataăpreajm .ăPerioadaădeă
cuib rităesteăcuprins ă întreămijloculă luiămaiăşiă începutulă luiă iulie,ă înă func ieădeăpereche.ăDurataă
incuba iei:ădou ăs pt mâni.ăOu leăînănum rădeă4-6ăformeaz ăunicaăpont ădinăan.ăExist ă îns ăşiă
ponteădeăînlocuireăaşaăcumăesteăposibil ăşiăoăaădouaăpont ă(rar)ă(Cramp, 1988., Makatsch, 1976).
Fondulăcromaticăalăou lorăvariaz ădeălaăbrunădeschisălaăbrunăînchis,ăpeteleă(maculele)ădeăpeăou ă
fluctuândă întreă oă dispersieă r zle it ă pân ă laă densitateaă aceloraşiă dus ă aproapeă deă unificareă
(imagineaă deă maiă jos).ă Formaă ou lor:ă oval-rotunjit ,ă oval-alungit ă alteoriă ovoid ă dară şiă
ovoconic .
Activitate:ăspecieădiurn ,ămigratoare.
Regim alimentar: insectivor.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
45
Ecologie, habitat. Laă noiă esteă oă prezen ă aă silvostepeiă preferândă întinsurileă arideă cuă
vegeta ieăjoas ădarăşiăluncile,ăluminişurileăsporite,ăp şunile,ăar turileănisipoase,ăzoneleăinundabileă
sau terenurile umede.
Repartizareăgeografic .ăDinăEuropaăpân ăînăUraliăapoiăparteaăvestic ăaăSiberieiăiarăînăsud-
estă AsiaăMic .ă Speciaă îşiă maiă extindeă arealulă şiă asupraă uneiă buneă p r iă aă Africiiă deă Nordă cuă
comas riăimportanteăînăparteăsaănord-vestic .ăLaănoiăînă ar ădateleăidentific rilorăcuib ririiăspeciei
provinămaiăcuăseam ădin Dobrogea,ăMoldova,ăCâmpiaăRomân ăşiăvestăsud-vestulă rii.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).
Statutulăpopulaţieiă
Înă ar ă efectiveleă suntă ă înă ă regresă fa ă deă perioadaă aniloră 1980-1990 când num rulă
perechilorăclocitoareăaăfostăestimatădeăpân ălaă800.000.
3.Buteo rufinus rufinus - Şorecarămare,ăşorecarăferoce,ăşorecarăacvilin,ăuliuămareă(Linţia, 1954),
şorecară feroce,ă şorecară mareă (Băcescu, 1961), şorecară mareă (Bruun versus Munteanu,1999),
şorecar mare (Munteanu, 2009).
Cod A404 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Esteăcelămaiămareădintreăşorecariăajungândăuneori,ădup ăLinţia (1954),ădeăm rimeaăacvilei-
ip toare-mici (Aquila pomarina). Penajul general: cafeniu. Capul este mai deschis la culoare, la
felăbordulădeăatacăalăaripilor.ăVentralăşiăproximalăesteădeăasemeneaămaiădeschisălaăculoareănuan aă
întunecându-seăpeăparcursulătreceriiăspreăparteaăposterioar .ăExist totuşiăvaria iiădeăculoareădeălaă
crem la brun distingându-seă totodat ă dou ă fazeă cromaticeă unaă deschis ,ă cealalt ă intermediar ă
spreăîntunecat.ăAdul iiăfazeiădeschiseăprezint ăcoadaăcrem-alb ă(aproape)ăf r ădungiătransversaleă
deărecunoscutătotuşi,ăuneoriăşiăslab,ăînăcontre-jour.ăAceeaşi,ăbanda iaădeci,ăesteăprezent ăînănum ră
deă10ă(11)ăstriuriăşiăpoateăfiăf r ădubiiăconstatat ălaăfazaăintermediar .ăOdat ăcuăînaintareaădeălaă
fazaădeăjuvenilălaăceaădeăadultăpoten areaăliniaturiiăseăpierde.ăVârfulăremigelorăesteăbrunăîntunecată
spreă negruă caă şiă bordulă posterioră al aripiiă (laă adult)ă oriă limitaă extrem ă aă rectriceloră – penelor
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
46
codale.ăÎnăzborăşiăînăfunc ieădeăinciden aăluminiiădevineăevident ăatâtădorsalăcâtăşiăventralănuan aă
maiădeschis ăuneoriăcuăiriza iiăspreăalbăaătreimiiăexterneăaăaripii.
Petele întunecate de la încheietura aripii (cubitus-radiusă şiă metacarpiene)ă respectivă
subalare,ă particulareă şorecaruluiă comună suntă slabă conturateă oriă solviteă înă restulă maculelor.ă Înă
stadiulătân răesteăuşorăconfundabilăcuătân rulădeăşorecarăcomună(Buteo buteo) fazaădeschis .ă
Se cunoscădou ăraseăaleăspeciei:ăButeo rufinus cirtensis aproapeă identicăasem n toareăcuă
speciaănoastr ădarămultămaiăroşcat ă(dinăAfricaădeăNVăpân ăînăSinai)ăşiăButeo rufinus rufinus (din
fostaăYugoslavieăşiăSiriaăpân ălaămargineaăestic ăaăarealuluiădeăr spândire).
Reproducere.ă Specieă diurn ,ă rapace,ă prezint ă ună jocă nup ială probabilă apropiată deă celă ală
speciei nominate Buteo buteo.ă Formareaă perechilor,ă ”zborulă nup ial”ă suntă pu ină cunoscute.ă
Intervalulă probabilă deă s vârşireă aă acestoraă esteă celă prevernală şiă vernal depunereaă ou loră
petrecându-seăînăGreciaăîncepândăcuăaădouaătreimeăaăluniiăMartieăşiăterminându-seălaăjum tateaă
lui Aprilie; acelaşiăesteăintervalulăpentruăperechileădinăAlgeria,ăAsiaăCentral ,ăMaiă– Iunie pentru
AltaiăşiăMartieăpentruăAfricaădeăNVărespectiv Turkestan (Makatsch, 1974). Pontaăconst ădină2ă–
5ăou ă(deăregul ă3)ăf r ăluciu,ăstropiteămaiăcuăseam ălaăpolulăbazalăcuăpeteăşiăgrafiz riăînăform ădeă
puncteă oriă virguleă dară careă seă potă întindeă chiară peă suprafa aă întregiiă coaje.ă Exist ă oă fluctua ieă
numeric ăaăou lorădepuseăînăfunc ieădeăzonaăgeografic .ăCuibulădinăanulăprecedentănuăeste,ădecâtă
rarărepopulatăchiarădac ăteritoriulădeăcuib rităr mâneărigurosăp stratăpesteăani.
Activitate:ăspecieădiurn .ăExecut ăzboruriăplanateăacoperindăcaăsuprafa ăkilometri întregi
deăsuprafe eădeschise;ă înăcazulănostruăLunca Mureşului de la Bata la Pojoga apoiă înăv ileămaiă
largi din N-NE sitului (Toc deăex.);ăconformăliteraturiiăpândeşteădeăregul ăhranaădeăpeăîn l imiă
care pot fi atât dâmburi mai înalte, stânci, arbori oriăstâlpiădeătelegraf,ădeăînalt ătensiune,ăetc.;ănoiă
l-amăobservatădoarăînăzborăşiăoăsingur ădat ăpoposindăpeăbârnaăunuiăgardălaămargineaăMureşului.
Regimă alimentar:ă carnivor.ă Hranaă deă baz ă oă asigur ă micromamifereleă (Microtus) unele
sciuride (Citellus, Spermophilopsis) ori cricetidaele (Cricetus). Peă lâng ă acesteaă dină tainulă
şorecaruluiă mareă maiă facă parteă v tuiiă deă iepuriă (Lepus),ă cârti eleă (Talpa), uneoriă şopârleleă
(genurile Lacerta şiă Eremias)ă chiară şerpiiă deă cas ă (Natrix) sau viperele (Vipera), îns ă rar.
Ocazională suntă pr dateă chiară broaşteleă deă p mântă (Bufo bufo şiăBufo viridis).ăDintreă p s riă seă
cunoaşteă ataculă asupraă ciocârliiloră (Alauda), ciufului-de-câmp (Asio flammeus), fazanilor,
g inilorăşiăpotârnicilor,ătotuşiăarareori.ăExist ăşiădoveziădeănecrofagie (Glutz, U.N. et all., 1971).
L custeleă(Locusta) suntăvânateăprinădeplasareăterestr .
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
47
Ecologie, habitat. Zborulă seă desf şoar ă cuă aripileă largă deschiseă şiă uşoră ridicate,ă
particularitateă aă plan rii.ă Exploateaz ă curen iiă atmosfericiă ascenden i.ă Înă coborârileă rapideă îşiă
frângeăaripileădeălaăcotăpân ălaăpesteă450 .ăZborurileăpotăfiăîns ăcaăfenologieăvariabileăînăfunc ieădeă
inciden aă şiă dominan aă unuiaă dintreă factoriiă abioticiă sauă coroborareaă sinergic ă aă acestoraă
(Mestecăneanu, A., Mestecăneanu, F., 2010). Laă noiă înă ar ă esteă oaspeteă deă var ă înă perioadaă
martie-octombrie.;ăr mâneărarăpesteăiarn .ăÎnălocurileădeăbaştin ăseămanifest ăsedentarăcuătendin eă
deăeratismăînafaraăperioadeiădeăreproducere.ăEsteăspecieăparticular ăzonelorălargiădeăcâmpieăsauă
de coline, step ă oriă întinsuriă arideă cuă vegeta ieă deă step ă m rginiteă deă pâlcuriă deă arboriă sauă
abrupturiăstâncoaseănuădeparteădeăoăap ăcurg toareăsauăstagnant .ăOăfaun ăbogat ădeăroz toareăînă
habiatăesteădefinitorieăpentruăprezen aăşorecaruluiămare.ăPropriuăcaăprezen ăînăsitălunciiăîntufiteă
reg sit ă înă habitatulă 91E0*ă - păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-
Padion, Alnion incanae, Salicion albae), (Doniţă et all.,2005).
Repartizareăgeografic .ăSudulăPalearcticiiădinăMarocăpân ăînăMongolia;ăînăAfrica pe Valea
Niluluiăpân ălaăAssuană– 240 N,ăiarăînăNVăpân ăînăSaharaămauritan ;ăpentruăEuropaăînăSE,ăapoiă
Turcia iar în E peste nordul Rusiei.
Înă Bulgariaă şiă Ungariaă speciaă esteă ă bineă reprezentat ă numerică caă urmareă aă expansiuniiă
demografice din ultima jum tateădeăsecol.ăNum rulă totalăalăpopula ieiăeuropeneăesteăestimată laă
2.700 – 6.000 de perechi (Munteanu, 2009). Raritateaă semnal riloră dină araă noastr ă înă Nă
Transilvaniei (Klemm, Kohl, 1988),ăBanatăşiă sud-estulă riiă (Linţia, 1954) în secolul precedent,
credemăc ăesteărezultatulămetodeiădeăconfirmareăaăsemnal rilorăsigur-doveditoare doar pe seama
exemplareloră împuşcateă sauă recoltateă înă scopămuzeal.ă Oămaiă atent ă şiă temeinic ă observa ieă aă
specieiăarăfiădusăprobabilălaăoăalt ăimagineăaăşorecaruluiămareăînă araănoastr ăatâtaăvremeăcâtă rileă
vecineăc roraăsuntemăgeograficăinterpuşiăprezint ăînătimpăalt ăipostaz .ăDovad ăpentruănoiăeste,ă
ast zi,ăconfirmareaăpermanen eiăşiăcuib rituluiăspecieiăînăDobrogeaă (Munteanu, 2009) urmare a
abord riiădiferiteădeăînregistrareăaărealit iiădinăteren.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexa 3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
48
Legea 407/2006 si 197/2007;
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis );
Birds in the European Union – a Status Assessment 2004, 2007;
The State ofăEurope’săCommonăBirds, 2007.
Statutulăpopulaţieiă
Înă ar ăefectiveleăsuntăînăcreştereăcaăurmareăaăunuiăprocesănaturalădarăşiădatorit ăprotej riiă
stricteăaăp s rilorăr pitoare.ăStatutulăr mâneătotuşiădeăspecie vulnerabilă.
4.Caprimulgus europaeus - Caprimulg comun, rândunea-de-noapte-nordic ,ă p p lud ănordic ,ă
mulg torulă caprelor (Linţia,1954), lipitoare, mulge-caprele,ă caprimulg,ă ciob naş,ă lichitoare,ă
lipici,ă mulgu ,ă şişneab,ă spaim ,ă spaima-nop ii,ă v c raş,ă strig ă (Băcescu,1961), caprimulg
(Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999)
Cod A224 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Oaspeteă deă var ă întreă lunileă aprilieă şiă octombrie,ă caprimulgulă esteă oă specieă silvestr ă cuă
regimădeăvia ănictimeral-nocturn.ăCuloareaăgeneral ăaăpenajuluiăbrun-cenuşieăsubliniaz ălaănivelă
deăpan ădelimit riăalb-umbriteăspreăg lbui,ăîndeosebiăpeămijloculăcapuluiăşiăînăzonaăaxilar ;ăaiciă
potă fiă recunoscuteăşiăuneleănuan eăspreăcastaniu.ă Înăgeneralăpenajulăseăaseam n ăfoarteăbineăcuă
scoar aă arboriloră realizândă astfelă prină criptizare un excelent mod de camuflare pentru specie.
Diferen aădintreămasculăşiăfemel ăseăremarc ălaănivelulăprimelorăremigeăprimareăundeămascululă
prezint ăpeteăalbeădungiformeăaşaăcumălaăextremitateaărectricelor,ăaăcodalelorăaşadar,ăeviden iaz ă
asemenea dou ămaculeăalbeădeăfiecareăparteăaăcozii.ăP s rileătinereăsuntămaiădeschisăşiămaiăroşcată
colorate.ă Cioculă esteă scurtă dară cavitateaă bucofaringian ămare,ă urmareă aă adapt riiă laămodulă deă
hr nireăinsectivor.ăPr d torănocturnăareăînăacestăscopădezvoltateăînă jurul ciocului, a comisurilor
cavit iiăbucale,ăunănum rămareădeăvibriseă(peneătransformate)ăcareăjoac ărolădeăperiăsensitivi.
Reproducerea. Cuibulăesteăplasatăpeăp mânt,ă f r ăurm ădeăajustare.ăPeă loculăales,ă femelaă
depuneădou ăou ,ăcaăform ăelipticeăpân ălaăeliptic-alungite,ăf r ăluciu;ăpeăfondulăalb,ăalb-verzui,
alteoriăslabăroziuăseăafl ăpres rateăpeteălargiăcenuşiiăpesteăcareăseăsuprapun,ăcuăaspectămozaicat,ă
maculeă bruneă deă toateă nuan ele.ă Ponteleă potă fiă depuseă începândă cuă sfârşitulă luiă Maiă pân ă laă
mijloculăluiăIulie.ăEmbriogenezaădureaz ă17-18 zile.
Activitate: specie nictimeral-nocturn ,ămigratoare.
Regim alimentar: insectivor.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
49
Ecologie, habitat. Caprimulgul esteăoăpas reăforestier ăf r ăaăagreaăconformăbiologieiăsaleă
profunzimeaă p duriiă ciă maiă degrab ă limiteleă eiă spreă ecoton.ă Prefer ă p durileă deă conifereă dară
vie uieşteă şiă înă celeă deă foioase,ă cuă ă aplecareă îns ă deă amestec.ă Predilecteă suntă şiă luminişurile,ă
t ieturileăpentruăliniileădeăcurentăelectrică(sauănu),ăliniileăsomiereălargi,ăp şunileăîmp durite,ătoate
îns ăneacoperite de un strat ierbos înalt.
Repartizareăgeografic . DinăEuropaăpân ălaălaculăBaikalăşiăurmândăliniaădeăsud-vestăpân ăînă
Afganistan. Pe continentul African în nord-vest iar în nordul Europei în cea mai mare parte în
Anglia, Irlanda iar spreăestăînăDanemarca,ăSuedia,ăpar ialăNorvegia,ăEstonia,ăLetonia.ă
ÎnăRomânia,ăseăpareăc ăarăocupaăoăbun ăparteădină teritoriu;ăcumănuăexist ă îns ăunăstudiuă
axatănumaiăpeăproblemaădemografieiăşiăchiarăaăprezen eiăspecieiălaănoiădateleăoferiteădeăliteraturaă
deăspecialitateăsuntărezultatulăobserva iilorăîntâmpl toare;ădeăaiciăşiăslabaăgradareăaăinforma iiloră
concentrateăînăpuncteăaleăexisten eiăspeciei,ăpeăhart .
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).
Statutulăpopulaţieiă
Înă ar ă efectiveleă suntă ă înă ă regresă fa ă deă perioadaă aniloră 1980-1990ă cândă num rulă
perechilorăclocitoareăaăfostăestimatădeăaăfiăîntreă2000ăşiă6000.ă
5.Ciconia nigra - Cocostârc negru, cocostârc-de-p dure,ă barz ă neagr ,ă barz ă cernit , barz ă
ig neasc ă (Linţia, 1954), cocost rcă negru,ă barz ă neagr ,ă barz -de-p dure,ă barz ă popeasc ă
(Băcescu, 1961), barz ăneagr ă(Bruun versus Munteanu,1999), barză neagră (Munteanu, 2009).
Cod A030 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Ca morfologie este perfectă asem n toareă cuă barzaă alb ă diferen aă fiindă deă cromatic ă aă
penajului.ăPas reaăadult ăesteăneagr ă(negru-brunatic ),ăcuăunăluciuămetalicăverde-ar miuăpropriuă
capului,ăgâtului,ă aripilor,ă spatelui,ă înclusivăpenelorăcodale.ăPieptul,ă abdomenulă şiăgambele sunt
albe.ăTotăalbeăsuntăsubalareleămariăpân ălaăjum tateaăzeugopoduluiă(humerus),ădispunereăuşorădeă
recunoscutălaăpas reaăînăzboră(imagineaădeămaiăjos).
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
50
Reproducere.ăOaspeteă deă var ă dinăAprilieă pân ă înăOctombrie,ă seă reproduceă înă intervalulă
Mai-Iulie. Cuibulăesteăamplasatăîntreă10ăşiă20ămăîn l imeădeăregul ăpeăarboriiămariădinăinteriorulă
p duriloră (stejar,ă fag,ă mesteac n,ă arin,ă pin)ă şiă esteă refolosită ană deă an;ă înă timpă masivitateaă
construc ieiăsporeşteăprinăad ugirileădeăreparareăşiăîmprosp tareăaăvetrei,ăobiceiărepetatăodat ăcuă
sosirea în teritoriu.
Perechileăsuntăstabile,ăcomportamentulăpremerg torădepuneriiăponteiăfiindăapropiatădeăcelă
alăberzeiăalbe.ăNum rulădeăou ădepuseăesteăînămedieădeă4ă(min.ă3,ămax.ă5)(Makatsch, 1974), de
form ăoval ,ăoval-rotunjit ,ămaiărarăeliptice,ăalbeăşiăfinăgranulate.ăOu leăsuntădepuseăînăr stimpulă
aă48ădeăore.ăIncuba iaăîncepeăoădat ăcuădepunereaăprimuluiăsauăceluiădeăalădoileaăou.ăPerioadaădeă
clocitădureaz ăîntreă30ăşiă38ădeăzile,ăpân ălaă46ăînălimiteleănordiceăaleăarealului. Participarea la
clocită aă parteneriloră esteă egal ,ă intervalulă nocturnă revenindă precump nitoră femelei.ă Puiiă suntă
hr ni iădeăambiiăp rin iăprinăregurgitareaăhraneiăînăcuib.ăPân ălaăaădeveniăzbur toriăauănevoieădeă
îngrijireaăadul ilorăîntreă63ăşiă71ădeăzile.ă
Activitate:ă specieă diurn .ă Execut ă zboruriă planateă înă alternan ă cuă celeă activeă survolândă
kilometriăîntregiădeăsuprafe eădeschiseăaidomaăp s rilorădeătalieămare,ărapacelorădiurne;ăînăcazulă
nostruămaiăcuăseam ăînăSEăsitului,ălaăSădeăPojogaăşiăS lcivaăpeste horstulădominatădeăcarpenăşiă
fagăstr b tutădeăv ile:ă iganilor,ăPojoga,ăBurguleaăsauăValeaăluiă erban.
Esteăoăpas reătem toareăşiăextremădeărezervat ăfa ădeăom.ă
Regimă alimentar:ă carnivor:ă diferiteă animaleă acvatice,ă inclusivă peşti,ă prinseă dină apeleă
curg toareăsauăstagnanteăaflateăînăhabitatăşiăpreajmaăacestuia.
Ecologie,ă habitat.ă Barzaă neagr ă esteă prină excelen ă oă specieă solitar ,ă particular ă
ecosistemelorăforestiere.ăEvit ăpentruăamplasareaăcuibuluiămargineaădeăp dureădarăcareăesteădeă
g sită(greu)ă- atunci când este cazul - înăadâncimeaăei;ăcondi iaăcaăloculăs ăfieăalesăesteăprezen aăaă
celăpu inăunuiăfirădeăap ăînăpreajm .ăP dureaătrebuieăs ăfieăîntins ,ăcopaciiăînal i.ă
Repartizareăgeografic .ăSpecie transpalearctic ăcuăarealădiscontinuuăcuprinsăîntreă300 şiă600
latitudineănordic ,ăîntreăAtlanticăşiăPacific.ăPas reămigratoareăierneaz ăînăAfricaăşiăînăsudulăAsieiă
(Munteanu, 2009).
Esteă deă întâlnită dină peninsulaăBalcanic ă şiă nordulăEuropeiă pân ă laăAmur,ă dinăAsiaăMic ă
pân ă înăMun iiăAltai,ăapoiăMongolia,ăcuăoădisjunc ieă întreăNăşiăSăsubăform ădeăculoarăceă treceă
pesteăMareaădeăAzovăşiăMareaăCaspic .ăIzolatăcuib reşteăşiăînăAfricaădeăEstăşiăSud.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
51
ÎnăEuropaăspeciaăseăafl ăînăc dereănumeric ăfiindădisp rut ădinăSuediaăşiăSpania.ăLaănoiăseă
cunosc date certe ale cuib rituluiăspecieiăînc ădinăsecolulă19ămaiăfrecventeădinăsecolulă20ăpentruă
întreaga Transilvanie având ca suport baza de date strânse de Salmen şiăprelucrateădeăKlemm şi
Kohl (1988) ;ăaceleaşiăsuntăsumateăşiăprezentateăpeăhartaădeăr spândireăaăberzeiănegreăcaăpas reă
clocitoare în România de Munteanu şi colab.(1994). Efectivulădeăperechiăcuib ritoareăesteăîns ă
greuă deă stabilit,ă apreciată cuă aproxima ieă deă pân ă laă 100-150. (Munteanu şi colab., 1994;
Munteanu, 2009).
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectivei Consiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn, anexa II;
Legea 407/2006 si 197/2007;
Birds in the European Union – a status assessment 2004, 2007.
Statutulăpopulaţieiăşiăevoluţiaăeiăpotenţial ă
Corespunz toră luiăPapazoglu şi colab. (2010) popula iaă continental ă deă berzeă negreă esteă
apreciat ăcaăfiindăcuprins ăîntreă4.200ăşiă6.000ăperechi,ăcuăevolu ieăpozitiv ăşiăavândăunăstatutădeă
conservareă stabil.ă Afirma iaă esteă totuşiă contradictorieă cuă realitateaă şiă nuă seă justific ă dină
perspectivaădispari ieiăspecieiădinăSuediaăşiăSpania.
R spândireaă înă Româniaă poateă fiă considerat ă caă insuficientă cunoascut . Statutul speciei:
vulnerabilă.
6.Circaetus gallicus - Şerpar,ăvulturăşerpară(Linţia,1954), şopârlar,ăbrehanac ,ăuliuăbroscar,ă
(Băcescu,1961), şerpar (Bruun versus Munteanu,1999).
Cod A080 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Parteaăsuperioar ăaăcorpuluiăesteăbrun ,ăparteăventral ădeschis ălaăculoareă(alb )ăcuădungiă
longitudinale.ă Peă flancuriă şiă peă tibii,ă peneleă suntă p tateă cu brun.ă Coadaă bandat ă (3ă ştraifuri).ă
Treimeaăanterioar ăaăcorpuluiă(cap,ăpiept,ăpân ălaănivelulăabdomenului)ăbrune.ăAripileăsuntălungiă
cuăcap tulădistalăalăremigelorănegruă(oriăbrunăîntunecatăspreănegru).ă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
52
Reproducerea. Oaspeteă deă var ă (III-X)ă şiă specieă deă pasaj,ă aă fostă dup ă Linţia (1954), la
începutul secolului trecut,ăpas reăclocitoareăînă toat ă ara.ăSeăreproduceăînăperioadaăaprilie-iulie,
construindu-şiă înă fiecareă ană altă cuibă plasată deă regul ă înă arboriiă înal iă dină liziereă sauă rarişti.ă Oă
particularitateă aă specieiă esteă aceeaă c ă depuneă ună singură ouă ceeaă ceă înă condi iileă actualeă poateă
reverberaă negativă înă rataă natalit iiă realizate;ă neă pronun mă astfelă deoareceă oă aă douaă pont ă deă
înlocuireă esteă pu ină probabil .ă Oulă esteă oval,ă alb,ă mat,ă indirectă p tată prină contactă cuă resturileă
organiceăr maseă(chiarădac ănumaiătemporar)ăînăcuib.ăMaturitateaăsexual ăoăatingeălaă3-4 ani.
Activitate: diurn .ă Ziua,ă sta ioneaz ă peă arboriă înal iă careă îiă asigur ă prină posibilitateaă
controluluiăunuiăcâmpălargăvizualăcoeficientulădeăsiguran ănecesar.
Regimul alimentar: carnivor.ă Seă hr neşteă cuă amfibieniă şiă reptile,ă ophidieni,ă deă undeă iă seă
trageăşiănumele.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale a floreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).
Statutulăpopulaţieiă
Specieăvulnerabil ăNuăneăputemăpronun aăasupraăcalit iiăspecieiăcaăpas reăcuib ritoareăoriă
nu,ăcertăesteăfaptulăc ăprezen aăsaăesteădeănet g duit.
7.Circus aeruginosus - Uliu-de-trestie, uliu-de-stuf, gaie-de-trestie, uliu-de-balt ,ă şorecar-de-
balt ,ă herete-de-balt (Linţia,1954), corui,ă hultan,ă vierete,ă şov ă (Băcescu,1961), erete-de-stuf
(Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999)
Cod A081 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Caăurmareăaăexisten eiădimorfismuluiăsexual,ămasculul are penajul galben-ruginiuăşiăbrun,ă
capulă galben,ă peă arip ă cuă o zon ă cenuşie,ă subă arip ă şiă laă baz ă remigeleă nuan ateă alb,ă aceleaşiă
proximal deci cu vârfurile, negre în timp ce femela esteăîmbr cat ămaiăuniformăbrun,ăpeăcreştet,ă
cerbice,ă pieptă şiă peă umeriă nuan at ă galben-ruginiu.ă Ceara,ă col urileă guriiă şiă picioareleă sunt la
ambele sexe galbene.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
53
Reproducerea. Obişnuit,ă cuibulă esteă plasată peă solă avândă caă suportă stufulă dină imediataă
apropiereă frântă (indoit,ă culcat),ă centrulă prezentândă oă scufund tur ă pu ină adânc ă (5-7 cm.).
Diametrul vetrei ajunge în schimb la cca. 1 m. Cuibulărefolosităînăaniiăurm toriăsufer ăunăadaosă
deămaterialăformatădinăcrengi,ămuşchi,ădiferiteăierburi,ăînăaşaămodăcaămargineaăsaăs ădep şeasc ă
oglinda apei cu aproximativ 40-80ăcm.ăPontaăesteăformat ădină4-5ă(6)ăou ăovaleăoriărotund-ovale,
albeă cuă iriza iiă albastreă sauă verzi,ă f r ă luciuă evident.ă Intervalulă perioadeiă deă reproducereă esteă
cuprinsăîntreăultimaătreimeăaăluiăAprilieăpân ăspreămijloculăluiăMai;ăîntreăprimulăouăşiădepunereaă
celui de al doilea sunt necesare 2-3ă zileă şiă iar şiă atâteaă intervaleă pentru fiecare ou în parte.
Incuba iaădureaz ă32ă(36,38)ădeăzile.ăClocitulăesteăaiguratădoarădeăfemel .ăPuiiăsuntăsta ionariăînă
cuibămaiămultădeăoălun ăşiădevinăzbur toriădup ăaă56-a zi.
Activitate:ă specieă diurn ,ă carnivor ,ă survoleaz ă întinsuriă largiă înă c utareă deă hran ;ă
terenurileăexplorateăînăacestăsensăsuntăînml ştinirile,ăzoneleăumedeăînăgeneral,ăsuprafe eleădeăap ,ă
terenurileăagricole,ăluncileăşiăpeăcâtăposibilăchiarăp şunile.
Regimă alimentar:ă carnivor,ă regimă alimentară formată dinămicromamifere,ă insecteă şi p s riă
mici.
Ecologie,ăhabitat.ăSpecieărezident ,ăeretele-de-stufăesteăr spânditămaiăcuăseam ăînăregiunileă
deă câmpieă cuă preferin ă pentruă stuf rişuriă înă perioadaă deă reproducereă laă ad postulă c roraă îşiă
construieşteăcuibul.ă
Prefer ă inuturileă întinse,ă stepice,ă câmpiaă înierbat ,ă pajiştileă naturaleă necultivate,ă luncileă
înierbate,ă terenurileă ml ştinoaseă înă apropiereaă b l iloră sauă lacuriloră (acesteaă dină urm ă putândă
oferiănuănumaiăoăsurs ătrofic ăvariat ădarăşiă”furnizarea”ăunorălocuriăpotriviteăpentruăcuib rit) iar
ca habitat secundar, terenurile agricole.
Repartizare geografica: Africa de nord-vest,ă Europaă cuă excep iaă nordic ă aă continentului,ă
Asiaă Central ,ă AsiaăMic ă pân ă înă Afganistan.ă Cuib ritulă ereteleui-de-stuf în România: pentru
estulă riiă dină nordă pân ă înă sudă iară pentruă vestă totă astfelă dară cuă confirm riă maiă rare;ă înă
Transilvania doar în nord apoi est.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectivei Consiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
54
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).
Statutulăpopulaţieiă
Dup ăMunteanu şi colab. (1994),ă înă ar ăarăcuib riiă întreă700ăşiă900ădeăperechi.ăPentruăaă
stabiliă careăesteă statutulă specieiă înămomentulădeă fa ă laănoiăpresupuneă totuşiăoă investiga ieămaiă
subliniat ;ăefectiveleăsuntăoricumăînăsc dereăatâtaăvremeăcâtăpracticileădeărecuperareăaăterenuriloră
prinădesec rileăexecutateăauăreverberatănegativăînădemografiaăspecieiăcuătoateăc ăînc ăseăvorbeşteă
despre o stabilitate a acesteia.
8.Crex crex - Cristeiă roşu,ă cristei,ă cârstel,ă creste ,ă crastaniu,ă cârstei (Linţia,1954), cristel-de-
iarb ,ăcristeiaşăpestri ,ăcristeiaşămic,ăcristeiu-de-câmp,ăcresteu,ăcrist lă(Băcescu,1961), cârstel-de-
câmp (Bruun versus Munteanu,1999)
Cod A122 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Parteaă dorsal ă esteă brun-m slinieă roşcat ă cuă peteă întunecate;ă remigeleă suntă brună suriiă cuă
steagulăexternăroşcatăiarămargineaăaripiiăalbicioas .ăCoadaăesteămaiăroşcat ădecâtăspatele.ăB rbia,ă
gâtulăşiăguşaăsuntăcenuşiu-alburiu-roşcate,ăpeneleăflancurilorăşiătectriceleăsubcodaleăroşu-ruginii
bandate transversal. Dimorfismul sexual se manifest printr-oăcromatic ămaiăpronun at ălaămasculă
şiălipsaăcenuşiuluiăpeăgât-guş ălaăfemel .ăPas reămigratoare.
Reproducerea. Pas reă migratoareă soseşteă înă teritoriuă înă aă douaă jum tateă aă luiă aprilieă caă
începândăcuăsfârşitulăluiămaiăs ăfieădejaădeăg sităprimeleăcuibareă(complete). Locurile favorabile
amplas riiă loră suntă terenurileă uscateă cuă vegeta ieă înalt .ă Ou leă suntă ovaleă sauă scurt-ovale de
culoareaăm slinelorăverzi,ăalteoriăalb-alb struiăoriădeănuan aăuntuluiărânced;ăsuntăintensăp tateăînă
brun, brun-roşcată maiă cuă seam ă laă nivelulă poluluiă bazal.ă Num rulă ou loră depuseă deă femel ă
variaz ăîntreă7-9 (8-12)ăiarănum rulăpontelorăpeăanăseărezum ălaăunaăsingur ;ăpotăexistaăîns ăşiă
ponteădeăînlocuireădac ăînăperioadaăcosituluiăcuibarulăini ialăaăfostădistrus.ăPerioadaădeăincuba ie
oscileaz ăînăjurulăaă19ăzile.
Activitate:ădeăregul ădiurn ;ăactivitateaăsaăceaămaiăintens ăesteăînăzoriădarăpoateăfiăauzităşiă
noapteaăemi ândăsuneteleăcaracteristiceăasem n toareăsunetuluiăemisădeătrecereaăunuiăobiectădură
pesteădin iiăunuiăpieptene.ăZboar ălaăîn l imeăjoas ,ăseădeplasez ăînămajoritateaăcazurilorăpeăsolă
r mânândăascunsăvederiiă dină cauzaăvegeta ieiă înalteă careă îiă serveşteădreptă camuflaj.ăCaăurmareă
majoritateaădetermin rilorăprezen eiăp s riiăîntr-unăhabitatăseăfacăpeăcaleaărecept riiăacustice.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
55
Regimul alimentar: este format preponderent din nevertebrate (insecte: Tetrix, Acrididae,
Tettigoniidae, Gryllotalpa, Gryllidae, coleptere, heteroptere, furnici, himenoptere, libelule,
muşte, fluturi, apoi miriapode, râme;ă moluşte:ă Laciniaria, Limnaea, Galba, etc., ocazional
vertebrateădeătalieămic ă(broaşteătinere,ăpuiiăînc ămiciăaiăunorăp s riă/rar/)ăşiăsemin eriiădeătoateă
felurile,ătulpiniădeăgraminee,ăcojiădeăou ,ăetc.ă
Ecologie, habitat. Specie migratoare – oaspeteădeăvar ;ăprimeleăexemplareăsosesc la noi în
Aprilie reîntoarcerea spre latitudinile sudice începând cu luna August. Locurile favorite
cârstelulului-de-câmpăsuntă fâne eleăumedeăneamendateăchimic,ămarginileă lacurilorăacoperiteădeă
rogoz,ă locurileă ierboaseă sauă celeă copleşiteă deă buruieni,ă zonele inundabile din lunca râurilor;
prefer ăzoneleăumedeăcuăasocia iiădeătipăMolinietum caeruleae Kuhn 1937,ăvegeta iaăcuăCarex,
Juncus, Cirsium, Phleum darăşiăculturileăagricoleădeăcerealeăp ioase,ătrifoiăoriălucern ..ăSubăacestă
aspectăLuncaăMureşuluiăar îndepliniămajoritateaăcondi iilorăprivindăaspectulăofertei de recuzite
pentru Crex crex. Dup ărecoltareăcristeiiăseăretragăînăporumbişti,ăpârloage,ăierburiăcuătufe.
Repartizareăgeografic
Arealulă specieiă acoper ă întregulă continentă cuă excep iaă Spaniei,ă Peninsuleiă Balcaniceă şiă
rileădinăNordădarăseăprelungeşteăînăestăpân ălaăLaculăBaikal,ăvestulăChinei,ăcuprinzândăînăsudă
AsiaăMic ăşiăIranul.
Laănoi,ădateăsigureăaleăcuib ririiăcârsteluluiăprovinădinăjum tateaăestic ăaă riiămaiăpu inădină
rest cu presupunerea uneiăr spândiriămaiălargiădecâtăceaăştiut ă înăprezent.ăCeleămaiăpu ineădateă
provinădinăBanat.ăCaăşiăînărestulăEuropeiăefectiveleăsuntăînăsc dere,ăînă1997ănum rulăperechiloră
clocitoareăfiindăcuprinsăînc ăîntreă20.000ăşiă22.000ă(?)ă(Carmen Gache, op.cit Munteanu, 2009).
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaăde la Berna - Legea nr 13 din 11.03.1993;
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).
Statutulăpopulaţieiă
Nuă exist ă date,ă prină compara ieă cuă celeă afirmateă înă literaturaă deă specialitate,ă careă s ă
dovedeasc ă schimb riă esen ialeă înă abunden aă popula iiloră deă cârstel-de-câmpă înă araă noastr .ă
Presupunereaăc ăefectiveleăs-ar fi diminuat - totuşiă- seăbazeaz ăpeăfaptulăc ăspeciaăaăfostămult ă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
56
vremeăobiectăcurentădeăvân toare;ăprincipaliiăfactoriăcareăauăafectatăîns ăpopula iileădeăCrex crex
sunt restrângerea habitatelor,ădrenareaăluncilorăumede,ăintensificareaăşiămecanizareaăagriculturii,ă
transformareaă pajiştiloră naturaleă înă terenuriă agricole,ă cositulă mecanic,ă extindereaă culturiloră deă
porumbă înă defavoareaă celoră deă p ioase,ă aridizareaă câmpiilor,ă p şunatulă excesiv,ă pr darea prin
câiniiăhoinari.ăTo iăaceştiăfactori anun a iăintr ăînăcategoriaăcelorălimitativi pentru specie.
9.Lanius collurio - Sfrânciocă roşietic,ă sfrânciocă roşu,ă Berbecelă roşietic,ă Şofran,ă Cod lbi
(Dombrowski,1946., capra dracului (Băcescu, 1961), sfrâncioc roşiatic (Munteanu, 1992; Bruun
versus Munteanu,1999).
Cod A299 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Masculul adultăareăcapulăşiă târti aăcenuşiiă iarăpesteăochiăprezint ăoădung ăneagr .ăSpateleă
esteă brună roşcat,ă flancurile corpuluiă şiă pieptulă rozii,ă abdomenă albă (spreă culoareaă untului).ă Laă
femelă caăşiălaăjuvenili penajulăesteădominantăbrunăcuăintercal riădeănuan ămaiădeschis ădeăundeă
şiăaspectulăpestri ăăalăacestuia.ăăMaculeleădeăpeăpieptăauăaspectăsemilunar.
Reproducerea. Cuibulă esteă construită maiă cuă seam ă înă tufeleă deă Prunus spinosa, Prunus
mahaleb ori Rosa canina dară şiă înă salcâmiă ă (Robinia), soc (Sambucus), zmeur (Rubus), alun
(Alnus), apoi, dar mai rar, acolo unde s-auăpracticat”t ieturi”ăforestiereădeăstejar,ăconifere,ăfagăşiă
undeăcur rileăauăr masănefinalizate,ăprintreăcrengi;ăconstruc iaăăesteăamplasat ăcuăprec dereălaăă
in l imeaămedieă deă 1.20ăm.ăOu leă suntă ovaleă spreă ovoid-ovaleă uneoriă ascu iteă laă polulă apical,ă
mate,ăcuăpeteăcenuşiiăpeăfondăverzui,ăg lbuiăsauăroziu. Lanius collurio este printre passeriforme
speciaăcuăceaămaiămareăvariabilitateădeăform ăşiăcromatic ăaăou lor.ăNum rulădeăou ăînăpont :ă5-
6.ăCuiuriăcuăou ăpotăfiăg siteădeălaămijloculăluiămaiăpân ălaămijloculăluiăiulie;ădurataăincuba iei:ă
14-16 zile.
Activitate:ă specieă diurn .ă Înă c utareă deă hran ă sfrâncioculă esteă prezentă înă zoneleă cuă
deschidereămaiălarg ăundeăvâneaz ădeălaăinsecteălaăvertebrateă(şopârle).ă
Regim alimentar: insectivor (carnivor).
Ecologie, habitat. Esteă speciaă ecotonuriloră şiă aă tufeloră r zle eă dină lunc ,ă luminişuriă şiă
p şuni.ă
Repartizareăgeografic .ăEuropa,ăCrimeea,ăCaucazăpân ăînăIran.ăLaănoiăînă ar ăpretutindeniă
dar cu un puternic regres al perechilor clocitoare pentru ultimele 2-3 decenii.
Statutul speciei
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
57
Directivaăp s ri,ăanexaăIăa Directivei Consiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Legeaăvân torii anexaă2ă(vânareaăinterzis ).
Statutulăpopulaţieiă
Înă ar ă efectiveleă suntă ă înă ă regresă fa ă deă perioadaă aniloră 1980-1990ă cândă num rulă
perechilorăclocitoareăaăfostăestimatădeăpân ălaă800.000.
10.Pernis apivorus - Vespar,ăv spar,ăviespar,ăşorecarulăviespilor (Linţia,1954), vespár, prigorui,
prigoruia (Băcescu,1961), viespar, Cătuneanu et all.(1972), Bruun versus Munteanu (1999).
Cod A072 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Penajul spatelui este uniform brun, ventral alb-g lbui,ă bandată şiă p tată brun.ăCoadaă areă oă
band ăterminal ăbrun ăşiătreiăbenziăbazaleătransversale;ăîntreăbenziămaiăsuntăprezenteăalteleă5-6,
îngusteăşiădeănuan ămaiădeschis .ăIrisulăesteăgalben.ăMascululăadultăareăcapulăşiăobrajiiăcenuşii.ă
Observat de la distan ,ă esteă remarcabil ă trecereaădeă laăcenuşiulăcapuluiăprinăbrunulăspateluiă laă
întunecarea remigelor spre negru (brun obscur).
Reproducerea. Oaspeteă deă var ă peă intervalulă aprilie-septembrieă şiă specieă deă pasaj.ă
Cuib reşteă înă p durileă întinseă dară şiă înă arboretele fragmentate. Depune 2-3ă ou ,ă alteoriă unulă
singur.ăOu leă suntă ovaleămaiă rară elipticeă deă culoareă alb-g lbuieă şiă p tateă brun;ămaculeleă suntă
prostăconturate,ăavândămaiădegrab ăaspectulădeăpat ăştears .Perioadaădeăincuba ieădureaz ăîntreă
30ăşiă35ădeăzile.ăCuibulăesteăamenajatăînăarboriăînal iă(stejar,ăfag,ămesteac n,ăpin)ălaăoădistan ădeă
10-22 m de sol.
Activitate:ăspecieădiurn .ă
Regimul alimentar: insectivor-carnivor;ăhranaăconst ădină insecteămaiămari,ăviespi,ăalbine,ă
bondariădarăpr deaz ăşiămamifereleămici,ăreptilelelăsauăp s rile.ă
Ecologie,ăhabitat.ăprefer ăzoneleăîmp duriteăundeăexist ăşiăoăalternan ăcuăpajiştileădarăşiălaă
locădeă t ietur ,ă rarişteăoriăpoian ,ăgolămontan.ăCauzaăprincipal ăaăprezen eiăsaleă într-un loc dat
esteăofertaătrofic .
Repartizareăgeografic . Viesparul este o specie vest-palearctic ăcareăcuprindeăceaămaiămareă
parteăaăEuropeiă şiă seă întindeăpeămaiădeparteă spreă r s rităpân ă înăAsiaăCentral .ăLimitaănordic ă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
58
esteădat ădeăizotermaădeă150 C pentru luna iulie, punctul cel mai sudic formând-ul Peloponesos.
Cuib reşteă înă toateă rileă Europei,ă popula iileă celeămaiă frecventeă aflându-se în Rusia, Belarus,
Polonia,ăGermaniaăşiăFran a.
Viesparulă areă capacitateaă deă aă populaă planta iileă forestiereă conduseă prină lucr riă
silviculturale spre arborete cuă aspectă natural.ă R spândireaă înă Româniaă esteă discontinu ă cuă
prec dereăînăzonaăcolinar ăşiămaiăpu inăînăceaămontan ăsauădeăcâmpie.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectivei Consiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).
Statutulăpopulaţieiă
Specieăvulnerabil .ăCaăînăcazulă tuturorăspeciilorăr pitoareăcareăcuib rescă înăarboriămariăşiă
b trâni,ă copaciă supuşiă extrageriloră deă cur are,ă suportulă amplas riiă cuibuluiă astfelă înl turată s-a
reflectată înă sc dereaănumeric ă aăperechiloră clocitoareănuănumaiă peăplanăna ionalădară îndeosebiă
aici.
11.Lullula arborea – ciocârlieădeăp dureă
Cod A246 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Prezint ă oă talieă deă 15ă cm,ă esteă singuraă specieă careă seă aşeaz ă peă arbori.ă Coloritulă esteă
cafeniu-galbuiăcuăpeteăîntunecate,ăventralăesteăalbicios.ăPeăcapăareăunămo ămic.ăSeăîntâlneşteăînă
zonaădeăstep ăşiăsilvostep .ăCuibulăşi-lăinstaleaz ăpeăsolulăînierbat,ăîntr-oăadâncitur .ăOu leă(4-5),
p mântiiăcuăpeteăbrune,ăsuntăclociteădeăfemel ă14ăzileăîncepândădin lunaăaprilie.ăCloceşteădeădou ă
ori pe sezon. Masculul cânta deseori în apropierea cuibului. Toamna se retrag în sudul
continentului,ăpeăvaleaăNiluluiăinferiorăşiăsud-vestul Asiei.
Habitat:ăPrefer ăzoneădeschiseăcuăarbuştiă şiăcopaciă r sfira i,ă liziere,ăcrânguriăşiădumbr vi,ă
apareăregulatăînăzoneăcuămicroreliefăcaracteristicărespectivăcuămicroclimatăcald.ăEsteăprezent ăînă
specialăînăzoneăcolinareăşiădepresiuniădarăşiăînăzoneămuntoaseădeăaltitudineămic ăşiămijlocie.ăLargă
r spândit ăînăRomânia,ăîns ăabunden aălocal ădifer ăsemnificativăîntreădiferiteleăzoneăaleă rii.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
59
Ecologie:ă Perioadaă deă reproducereă începeă odat ă ceă p s rileă revină înă ar ă înă lunaă aprilie.ă
Mascululă cânt ă înă zbor,ă înă timpă ceă descrieă ună zboră ondulată maiă pronun ată decâtă ciocârliaă deă
câmp. De asemenea,ăcânt ăşiăstândăpeăstâlpiăsauăînăvârfulăcopacilor.ăFemelaădepuneă3-5ăou ăînă
cuiburiăconfec ionateă înă adâncituriă s pateă înăp mânt,ădeă regul ă înăvegeta iaădeă laă lizier ă sauă laă
baza arborilor. Seăhr nescăpeăsol,ăcuădiverseăspeciiădeăinsecteăşiăcuăsemin e.
Distribu ie:ăEsteăoăspecieăpredominantăeuropean ,ăcuăoădistribu ieăpân ăînăIranăşiăînăsudulă
Turkmenistanuluiă înă Asiaă şiă nord-vestul Africii. Prefer ă climatulă temperată şiă mediteranean,ă
cuib rindă laă liziereă şiă înă zoneleă împ durite.ă Specieă migratoare,ă popula iileă nordiceă şiă centrală
Europeneămigreaz ă şiă cartiereleă lorădeă iernareă ină seă suprapunăcuă arealulă popula iilorădină sudulă
Europei, care sunt sedentare.
Popula iaădinăRomânia:ăînăprezentăefectivulăcuib ritorăna ionalăesteăapreciat ălaă65000ă- 87000 de
perechiă(7ășădinăpopula iaăUE).
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
12.Aquila pomarina – acvilaă ip toareămic
Cod A246 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Are dimensiunea de aprox. 56-68 cm (între corb şi g in ),ăcuăcolorităcafeniu,ăciocăcenuşiu
albastru, picioare galbene şi gheare negre.
Habitat:ăCuib reşteămaiăalesă înăp duriădeăfoioaseă înconjurateădeăzoneăumedeăsauă terenuriă
agricoleăcultivateăînămodătradi ional.ăÎnănordulăşiăestulăarealuluiăprefer ăzoneăumede mai întinse
şiăp durileădeăcâmpie,ăînăEuropaăCentral ăşiădeăEstăîns ăoăîntâlnimăşiălaăaltitudiniădeăpân ălaă1800ă
m.
Ecologie:ă Specieămigratoare,ă oă întâlnimă înă locurileă deă cuib rită întreă aprilieă şiă octombrie.ă
Ierneaz ă înăAfrica,ă laă sudădeăSahara,ă înăEtiopiaă şiă regiuneaăTransvaal.ă Înăperioadaădeămigra ieă
uneoriă seă adun ă înă grupuriă deă pân ă laă 20ă indiviziă înă loca iiă bogateă înă hran .ă Perechileă deseoriă
sosescăîmpreun ălaăloculădeăcuib rit,ăundeăseăcomport ăfoarteăteritorial.ăÎşiăconstruiescăcuibulăînă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
60
copaci, la circa 14-15ămădeăsol.ăCuibulăesteăconstruitădinăcrengi,ăşiăcamuflatăcuăfrunzeăverzi.ă Îşiă
refolosesc cuibul în de la un an la altul, deseori având 2 cuiburi în teritoriu. Femela depune 2
ou ,ăincuba iaădureaz ăpân ălaă41ăzile.ăăPuiiăsuntăhr ni iătimpădeă58ăzile,ăapoiăînc ăoălun ădup ă
p r sireaăcuibului.ăDeăobiceiădoară1ăpuiăsupravie uieşte.ăă
Acvilaă ip toareămic ă seă hr neşteămaiă alesă cuămamifere,ă dară prindeă amfibieni,ă reptileă şiă
insecte,ă dară şiă p s riămiciă şiă deă talieămijlocie.ă Caut ă hranaă zburândă şiă planând,ă deseoriă st ă laă
pând ăsauăcoboar ălaăsol,ăundeăseăplimb ăşiăpândeşteăprada.ă
Distribu ie:ăAceast ăspecieăareăoădistribu ieădestulădeărestrâns ăînăCentrulăşiăEstulăEuropei.ă
Dup ăultimeleăstudiiăreieseăc ăRomâniaăg zduieşteăoăpopula ieăimportant ăpeăplan global. Cele
maiăbuneăhabitateăsuntăînăcentrulăşiăEstulăTransilvaniei.ă
Popula iaădinăRomânia:ăînăprezentăefectivulăcuib ritorăna ionalăesteăapreciatălaă2500ă-2800 (26 %
dinăpopula iaăUE).
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
13.Dendrocopos medius - cioc nitoareaădeăstejar
Cod A238 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Areă21ăcmălungime.ăApareăînămajoritateaăp durilorăcuăfrunzişăc z tor,ăşiăpeăv ileărâurilor.ă
Areăacelaşiăcolorităcaăşiăprecedenta,ădarăcuăroşuăşiăpeăcreştet.ăÎn luna mai-iunie femela depune 5-6
ou ălucioaseăalbe,ăcareăsuntăclociteădeăambiiăso iă14-15ăzile.ăEsteăoăpas reăsedentar .
Reproducere:ădeăregul ăexist ăoăsingur ăpont ăpeăan;ăLaăprocesulăciopliriiăparticip ăambiiă
parteneri.ăOu leădeăculoareăalb ăînănum rădeă5-6, mai rar 7-8ăsuntădepuseăpeărumeguşulărezultată
dinăd ltuire,ă aflată peă fundulă scorburii.ă Incuba iaă dureaz ă14ăzile,ă clocitulă revenindă atâtă femeleiă
cumăşiămasculului.ă
Activitatea:ădiurn ;ăspecieăsolitar ăşiăsedentar ăcareăseăpoateăîns ăasociaăînătimpulăierniiăstoluriloră
polispecificeă(pi igoi,ăgai e)ăeratice,ăaflateăînăc utareădeăhran .ăSpecieăcomun ăînăEuropaăcentral ă
şiă deă est,ă cuă excep iaă Italiei,ă începândă dină Pirineiă pân ă înăUrali,ă iară înă sud,ă circumscrisăM riiă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
61
Negre, în Bulgaria,ăTurciaăpân ălaăMareaăCaspic ăspreăIran.ăTotalulăperechilorăclocitoareăînă araă
noastr ăesteăapreciatălaă3.000-10.000ădeăperechiă(Weberăşiăcolab.,ă1994).
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;ă
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
14.Dryocopus martius - cioc nitoarea neagr
Cod A236 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Esteăceaămaiămareăcioc nitoareădeălaănoi,ădeătaliaăuneiăciori.ăAreăcoloritulăcompletănegru,ă
avândădoarăoăpataăro ieăpeăcreştet.ăTr ieşteăînăzonaăp durilorădeăconifereăşiăde amestec, mai rar se
întâlneşteă laă şes.ă Cuibulă şi-lă sap ă înă trunchiul,ă laă 3-20ămă deă sol,ă cuă intrareă oval .ă Pontaă esteă
depus ăînăaprilie-mai,ăalc tuit ădină3-5ăou ăalbeălucioase,ăcareăsuntăclociteădeăambeleăsexe,ătimpă
de 13-14ă zile.ăEsteă oă specieă sedentar ,ă zborulă eiă spreă deosebireă deă celelalteă cioc nitoriă nuă areă
întreruperi.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
15.Lanius minor - sfrâncioculăcuăfrunteaăneagr
Cod A339 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descrierea speciei
Areăoătalieădeă20ăcm,ăpenajulăesteăcenuşiuăcuănegruăşiărozăpeăparteaăinferioar .ăCuibulăesteă
construitălâng ătrunchiulăcopacului,ălaăîn l ime,ădinăpelin.ăOu leăverzui-alb strui,ăcuăpeteăbrune-
violacee,ăfiindăînănum rădeă5-6ăşiăsuntădepuseăînămai-iunie. Ierneaz ăînăsudulăAfricii.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
62
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
16.Accipiter brevipes – uliul cu picioare scurte
Cod A402 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
R spândire
Arealărestrânsăaproapeăexclusivăeuropean.ăPopula iaăesteăestimat ălaă3.600-5.800 perechi
(dină careă 90șă seă afl ă înăRusia,ăUcrainaă şiăGrecia).ăAsem nareaă cuăuliulă p s rară poateă generaă
confuziiăidentificare,ăimplicitădeăestimareănumeric ă(BotnariucăşiăTatoleăVictoria,ă2005).
Biotop
P duriădeăfoioaseăcuărariştiă şiă luminişuri,ăarboreteămici,ădumbr vi,ăparcuriămari,ăpajişti,ă
culturaăagricole.ăEvit ăp durileămariăşiădese,ădeădealăşiădeămunte,ăpopulateă înăgeneral,ădeăuliulă
p s rară(BotnariucăşiăTatoleăVictoria,ă2005).
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectivei Consiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn, anexa II.
17.Ardeola ralloides – stârc galben
Cod A024 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Lungime de aproximativ 44 - 47 cm. Aripa 206 - 234 mm; coada 78 - 285 mm; tarsul 59 -
63 mm; ciocul 60 - 80 mm.
Penajulă esteă înă generală g lbuiă spreă roşiatic,ă spateleă galbenă - cafeniu cu dungi
longitudinale negre - cafenii,ăabdomenulăalburiu.ăÎnătimpulăclocitului,ăgâtulăînăparteaăinferioar ,ă
cuăcâtevaăpeneăalbeăcuămargineaăgalben ă- cafenie, iar pe spate câteva pene prelungite, cafenii.
În Europaăesteăr spândităînă rile de pe coastele Mediteranei. ÎnăRomâniaăoaspeteădeăvar ,ă
dinăaprilieăpân ăînănoiembrie,ădestulădeăfrecventăînădelt ăşiăînăb l ileămaiămariădinăinteriorulă rii.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
63
Corpulăşiăcapulăocruăpalăcareăcontrasteaz ăcuăaripileăşiăcoadaădeăunăalbăcaăz pada.ăÎnăterenă
cândă st ă peă locă pareă maronie,ă dară cândă seă ridic ă înă zboră devineă aproapeă completă alb .ă Seă
deosebeşteădeăstârculădeăciread ăşiăprinăculoareaăcioculuiă(înăperioadaădeăcuib rităverdeă– g lbuiă
cuă albastruă şiă cuă vârfulă neghru,ă înă restulă anuluiă verzui).ă Îşiă petreceă ziuaă deseoriă înă copaciă sauă
tufişuri.ă Îşiă caut ăhranaămaiă alesă înă amurg.ă Înă afaraă cuib rituluiă esteăpredominantă solitar.ăZboră
lent,ă cl tinat.ă R spândită înă SEă Europeiă înă regiuniă ml ştinoase,ă delteă laguneă şiă b l iă undeă
cuib reşte înătufişuriăsauăînăcopaci,ădeăobiceiăcuăal iăstârci,ăînăcolonii.
Peăcontinentalăeuropeanăcuib reşteăaproximativă10.000ădeăperecí,ăiarăînăRomâniaă3.000-
3.500 perechi.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;ă
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
18.Aythya nyroca – ra aăroşie
Cod A060 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Cuib reşteă înăSudulăşiăCentrulăEuropeiăpeă lacuriăşiă stuf rişuri.ăEsteăpu inămaiămic ădecâtă
ra aămo at ,ăiarădungaăalb ădeăpeăarip ăesteămaiăîngust ăşiămaiăevident ă(înăzbor).ăMascululăeste
maro-roşuăînchisăintens,ăcuăochiăalbiăşiăsubcodaleleăalbe.ăPor iuneaăalb ădeăpeăabdomenăesteămaiă
restrâns ă şiă completă înconjurat ă deă oă culoareă închis .ă Femelaă esteă deă culoareă marou-cenuşiuă
închisă cuăochiănegriă şiă subcodaleă albe:ăCreştetulă capuluiă esteă înalt,ă cioculă lung,ă careă al turiă deă
dungaădeschis ă(alb )ădeăpeăarip ăsuntăsemneădistinctiveăpentruăoăidentificareăcomparativ ăcuăra aă
mo at .
Totalulăpopula ieiăeuropeneăesteădeă15.000-23.000 perechi.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectivei Consiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
64
Conven iaădeălaăBonn,ăanexa II.
19.Chlidonias hybridus – chirchi ăcuăobrazăalb
Cod A196 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Cuib reşteă înămlaştinileă dină Sudulă Europei.ă Penajulă deă laă distan ă pareă albicios,ă iară laă oă
lumin ă puternic ă culoareaă închis ă deă peă parteaă inferioar ă aă corpuluiă poateă fiă confundat ă cuă
efectul unei umbre.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
20.Ciconia ciconia – barzaăalb
Cod A031 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Aripa la mascul 600 - 629 mm,ălaăfemel ă560ă- 580 mm; coada 240 - 260 mm; tarsul 170 -
190 mm; ciocul 180 - 195 mm.
Totăpenajulăalbămurdar.ăRemigeleăşiătectriceleăceleămaiălungiăaleăaripilorăsuntănegre.ăCiocul
esteăroşuăstr lucitor,ălaătineriăesteănegricios.ăOchiiăsuntăcafenii.ăTarsulăesteăroşuă- sânge.
R spândităînăEuropaăşiăînă inuturileăpalearcticeăaleăAsiei.ă
ÎnăRomânia,ăoaspeteădeăvar ,ădinămartieăpân ăînăoctombrie,ăînătoat ă araăprinăregiunileădeă
step ,ăsilvostep ,ăşiăpeălâng ăapeleălinăcurg toare.ă
Femela depune 4 - 5ăou ,ăalbe - sp l cit.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven ia de la Berna - Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
65
21.Circus cyaneus – ereteăvân t
Cod A082 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Cuib reşteă înă regiuniă deschise,ăml ştinoase,ă planta iiă tinereă deă conifere.ă Se aseam n ă cuă
ereteleăsurăşiăalb.
Strig tulăascu it:ă“che-che-che”,ărepetatădes;ăună“pi-e”ăplâng tor,ăînăparad ă“pri-pri-pri…”
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
22.Circus pygargus – erete sur
Cod A084 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Cuib reşteă înă mlaştini,ă pajişti,ă culturaă agricole,ă planta iiă tinereă deă conifere.ă Aripileă suntă
lungiă ascu ite(remigeleă primareă 2-4ă formeaz ă vârfulă aripii);ă cândă oă siluiaz ă seă aseam n ă CUă
vânturelulă roşu.ăMareaă majoritateă apopula iloră seă afl înă Rusiaă undeă cuib rescă 1.000-2.000 de
perechi
Strig tulădeăalarm :ă“chi-chi-chi”ăscurt,ărepetatărapidăădeă10-15 ori.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
23.Coracias garrulus – dumbr veanc
Cod A231 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Esteă r spândit ă înăSudulă şiăEstulăEuropei,ă înă regiuniădeschiseă cuăcopaciămariă scorburoşi.ă
Cuib reşteăînăscorburi,ăuneoriăpeăd r p n turi.ăSeăobserv ăfrecventăstândăpeăsârmeătelegrafice,ăpeă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
66
crengi sau cioturi de copaci. Culoare:ăalbastruăpaLăpeăcorpăşiăaripi,ăastfelălaăluminaăputernic ăaă
soareluiăpareăalbastruămarin.ăZborulăesteăasem n torăcuăcelăalăst ncu ei,ădarămaiărapid,ăcuăb t iă
mai viguroase de aripi.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
24.Egretta alba – Casmerodius albus - egreta mare
Cod A027 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Aripa 410 - 470 (rar 580) mm; coada 175 - 200 mm; tarso - metatarsul 165 - 212 mm;
ciocul 110 - 116 mm.
Penajulă esteă albă curat.ă Laă ceaf şiă laă gâtă peneleă suntă pu ină alungite.ăOchiiă suntă galbeni.ă
Cioculăesteăgalbenăîntunecat,ăvariabilădup ăsezon.ăTarsulăesteăcenuşiuăîntunecat.ă
Tinerii nu au egrete (pene mai alungite).
R spândit ămaiămultăînă inuturileămediteraneeneăaleăglobului.ăÎnăEuropa mai mult în sud -
est.ă Înă România,ă înă trecută aă fostă destulă deă comun ă înă regiuneaă Dun riiă şiă peă rmurileăM riiă
Negre.ăAst ziăapareărar,ăcaăoaspeteădeăvar ,ădinăaprilieăpân ă înănoiembrie,ă înăcoloniiămici,ămaiă
alesăînădelt .
Statutul speciei
Directivaăp s ri, anexa I a Directivei Consiliului Europei 79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
25.Egretta garzetta - egretaămic
Cod A026 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
67
Cuib reşteăînăzoneleăml ştinoase,ădelteăşiăb l iăcuăpâlcuriădeăcopaci.ăÎnărestulăanuluiăpoateă
fiăv zut ăpeămaluriădeărâuriăşi lacuri.ăCompletăalb .ăDegeteleăsuntăgalbene,ăcareăcontrasteaz ăcuă
picioareleănegre.ăCoculăesteăcompletănegru.ăEfectivulăeuropeanăesteăsituatăîntreă30.000ăşiă40.0000ă
de perechi, iar în România efectivul actual se apropie de 3.000 perechi, dintre care aproximativ
2.400ăînădelt ăşiăccaă600ăînăinteriorulă rii.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
26.Falco vespertinus – vânturelădeăsear
Cod A097 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Specieădestulădeăcomun ăînăSEăEuropeiăînăstepeăşiăterenuriădeschise,ăcultívate,ăcuăpâlcuriă
deă copaci.ăCuib reşteă colonial,ă deă obiceiă înă cuiburiă deă cioar ă deă sem n tur .ă Seă aseam n ă cuă
vânturelulăroşuăînăcomportament,ădarăareăaripileăpropor ionalămaiălungiăşiăcoadaămaiăscurt ă,ăfiindă
astfelă asem n toră cuă şoimulă rândunelelor,ă areă îns ă coadaămaiă scurt .ă Adeseaă st ă peă fireleă deă
electrice.
Înăeuropaăexist ăaproximativă3.000-3.500ădeăperechi,ăiarălaănoiăînă ar ă600-1.200 de perechi
clocitoare.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
27.Hieraaetus pennatus –acvilaămic
Cod A092 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
68
Esteă ceaă maiă mic ă acvil ă european ă şiă esteă întâlnit ă înă p duriă cuă frunzeă c z toare,ă cuă
luminişuriăşiăpoieni,ădeăobiceiăînăregiuniămontaneămaiăjoase,ădarăşiălaăcâmpie.ăPrezint ădou ăfazeă
deăculoareă,ăunaăobişnuit ădeschis ăşiăunaămaiărar ăînchis .
Înă Europa,ă celeă maiă denseă şiă stabileă popula iiă seă afl ă înă Spaniaă (ccaă 3.000ă perechi),ă
Portugalia (100-300ăperechi)ăşiăFran aă(205-500ăperechi).ăÎnăRomânia,ăpopula iaăesteăestimat ălaă
30-80 perechi.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
28.Nycticorax nycticorax – stârc de noapte
Cod A023 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Aripa la mascul 281 - 305ămm,ălaăfemel ă274ă- 290 mm; coada 103 - 116 mm; tarsul 70 -
78 mm; ciocul 65 - 76 mm.
Creştetul,ăceafa,ăparteaăanterioar ăaăspateluiăşiăum rulăsuntănegreă- verzui,ărestulăspateluiăşiă
laturileăgâtuluiăsuntăcenuşiiă- întunecat. Partea posterioar ăaăabdomenuluiăesteăgalben ă- roşiatic .ă
Egreteleă(peneleălungi)ădeăpeăcapăsuntăalbe,ărarănegreăpeăoăparteădinălungimeaălor.ăP r ileănudeăaleă
capului sunt verzui. tarsul este galben - verde.
Tinerii sunt cafenii pe spate, cu petelongitudinale galbene - roşiiăşiăalbeă- g lbui.ăGâtulăesteă
p tatăcafeniuăpeăfondăgalben,ăiarăabdomenulăesteăp tatăcafeniuăpeăfondăalbicios.ă
R spândităînăp r ileăsudiceăşiăcentraleăaleăEuropeiă(45.000-55.000 perechi)
ÎnăRomânia,ăoaspeteădeăvar ,ădinămartieăpân ăînăoctombrie,ăcuib rindăînăluncileădinălungulă
Dun riiăşiăînădelt ă(4.000-5.000ăperechi),ăînăcoloniiăcuă ig nuşi,ăcormoraniăpitici,ăegreteămici.
Femela depune 4 - 5ăou ,ăverziăsp l cit.
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
69
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
29.Sterna hirundo – chiraădeăbalt
Cod A093 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Descriere
Cuib reşteăînăperechiăizolateăsauăînăcoloniiămiciăpeămlaştinileădinăregiunileădeăcoast ăşiăpeă
rmurileă lacuriloră continentale.ă Zboar ă cuă b t iă deă aripiă iu i,ă dară aparentămaiă rigide.ă Plonjez ă
frecventăînăap ăpentruăaăprindeăpeşti.ăCalotaăcapului laăadul iiăesteăneagr ,ăcioculăroşu-portocaliu
cu vârf negru; penaj dorsal gri deschis, ventral alb; rémige primare întunecate, remigele
secundareăformeaz ădedesubtăoăpat ăclar ăalb .
Statutul speciei
Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);
Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.
Statutulădeăconservareăaăspeciilorăşiăhabitatelorădeăinteresăcomunitar
Speciile prezente în situl ROSPA0128 Lunca Timisului, aşa cum apar în formularul
standard Natura 2000, sunt încadrate preponderent la stadiul de conservare categoria C.
Speciileădeăp s ri dinăformularulăstandardăROSPA0128ăLuncaăTimişului DirectivaăP s riă
79/409EEC
Nr.
crt. Cod Specie Denumireăştiinţific conservare global
1 A402 Accipiter brevipes C C
2 A229 Alcedo atthis C C
3 A255 Anthus campestris C C
4 A089 Aquila pomarina - -
5 A024 Ardeola ralloides - -
6 A060 Aythya nyroca C C
7 A403 Buteo rufinus C C
8 A224 Caprimulgus europaeus - -
9 A196 Chlidonias hybridus C C
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
70
10 A031 Ciconia ciconia B B
11 A030 Ciconia nigra B B
12 A080 Circaetus gallicus C C
13 A081 Circus aeruginosus C C
14 A082 Circus cyaneus C C
15 A084 Circus pygargus - -
16 A231 Coracias garrulus B B
17 A122 Crex crex - -
18 A238 Dendrocopos medius B B
19 A236 Dryocopus martius - -
20 A027 Egretta alba C C
21 A026 Egretta garzetta C C
22 A097 Falco vespertinus C C
23 A092 Hieraaetus pennatus B B
24 A338 Lanius collurio - -
25 A339 Lanius minor - -
26 A246 Lullula arborea - -
27 A023 Nycticorax nycticorax B B
28 A072 Pernis apivorus - -
29 A193 Sterna hirundo - -
Interpretare abrevieri Formular Standard:
Conservare-gradulădeăconservareăaăstructuriiăşiăfunc iilorătipuluiărespectivădeăhabitatănaturalăşiăposibilit ileădeăregenerareăaleălui. A: conservare
excelent ,ăB:ăconservareăbun ,ăC:ăconservareămedieăsauăredus .ăă
Evaluare globală-evaluareaă global ă aă importan eiă situluiă pentruă conservareaă habitatului-A:ă valoareă excelent ,ă B:ă valoareă bun ,ă C:ă valoareă
semnificativ .
Din punct de vedere al terenului agricol (31% culturi teren arabil respectiv 18% alte
terenuri arabile la nivelul intregului sit), acesta este afectat de lucrarile agricole.
2.4. Dateăprivindăstructuraăşiădinamicaăpopulaţiilorădeăspeciiăafectate
Evaluarea unui plan care ar putea afecta integritatea unui sit Natura 2000 se face în
principală prină determinareaă efecteloră poten ialeă aleă activit iloră respectiveă asupraă speciiloră şiă
tipurilor de habitat pentru care a fost desemnat situl.
Descriereaă tipuriloră deă habitateă şiă aă speciiloră deă faun ă s-a realizat prin consultarea
bibliografiei de specialitate, referitor la caracterul geografic, ecologic, fitosociologic al
fitocenozei,ăprecumăşiăaăceleiăcuăreferireălaăecologiaăşiăetologiaăspeciilorăidentificate.
Suprafa aădină ariaănaturalaăprotejat ămodificat ăprină implementareaăplanuluiă esteădeă5,04ă
ha,ăceeaăceăreprezint ă0,04șădinăsuprafa aătotal ăaăarieiăcareăesteădeă13.404ăha.
Amplasamentulăpropusăprinăplanănuăesteăfolosităcaălocădeăcuib ritădeăp s rileădinăsit,ăfiindă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
71
câmp deschis exploatat prin activitatiă agricole.ă Pierdereaă pentruă uneleă speciiă deă p s riă înă
principal cele de zoneădeshiseăsauădeăm r cinişuri (Anthus campestris, Lullula arborea , Lanius
minor, Lanius collurio, Crex crex, Coracias garrulus)ă şiă maiă pu ină celeă r pitoare (Accipiter
brevis,Aquila pomarina, Buteo rufinus, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus cyaneus,
Circus pygargus, Falco vespertinus, Hieraaëtus pennatus, Pernis apivorus)ă esteă dat ă deă
pierdereaăsuprafe eiăcaă locădeăhr nireăşiăesteă inexistent ăpentruă speciileădeăap , lunc (Alcedo
atthis, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Chlidonias hybrida, Egretta alba, Egretta garzetta,
Nycticorax nycticorax, Sterna hirundo) p dure (Caprimulgus europaeus, Ciconia nigra,
Dendrocopos medius, Dryocopus martius) sau cele antropizate (Ciconia ciconia, Corvus
frugilegus).
2.4.1.Metodeleă utilizateă pentruă culegereaă informaţiiloră privindă speciileă şi/sau
habitatele de interes comunitar afectate
Pentruă identificareaă speciiloră deă p s ri dină zonaă deă interesă aă fostă utilizat ă metoda
traseelor. Au fost notate: specia, nr. de indivizi, eventuale cuiburi.
În cadrul perimetrului delimitat s-aăabordatăpentruăinterogareaăavifauneiătraseeloră(Ferryăşiă
Forchot,ă 1958),ă îmbun t it ă deă c treă Conf.ă dr.ă biol.ă Dană ST NESCU.ă P s rileă auă fostă
reperate/identificateăcuăochiulăliber,ărespectivăcuăbinoclulă(8x50)ăşiăs-a notat imediat specia si
num rulă deă indiviziă aparţin tori,ă observaţiă înă acelă moment.ă Totodat ă p s rileă auă fostă
reperate/identificateă şiă dup ă amprentaă vcocal /sonor ă (tril),ă iară acoloă undeă auă existată
incertidudini s-a apelat la determinatorul ilustrat – P s rileădinăRomâniaăşiăEuropaă(1999).
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
72
Fig.ănr.ă2.3.ăZonaădeăinterogareăştiin ific ăaăavifaunei
Fig.ănr.ă2.4.Imagineădeăansambluăaăzoneiădeăinterogareăştiin ific ă
(marcajulăroşuăreprezint ădelimitareaăSituluiăNaturaă2000ăROSPA0128ăLuncaăTimişului;ă
marcajulăgalbenăreprezint ăzonaădeăinterogareăştiin ific ăaăavifaunei)
Datorit ă faptuluiăc ă zonaă interogat ănuăprezint ăvegetaţieă lemnoas ă (arbuştiă şiăarbori)ă
[excepţieămargineaădrumuluiă592],ă aăoferităun spaţiuă vizualădeă lucru/spaţiuădeăanaliz ămultă
maiămareăfaţ ădeăspaţiulădeălucruăfizicăabordat.ă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
73
Pentruăoăimagineămaiăclar ăspaţiulăinterogatăaăfostămonitorizatăatâtăînăsezonulăcaldă(05-
06 mai 2012; 02-03ăiunieă2012),ăcâtăşiăînăsezonulăreceă(06-07 noiembrie 2012, respectiv 20-22
2012 noiembrie).
Speciileă deă p s riă identificateă înă zonaă deă interogareă ştiinţific ă (zon ă careă integreaz ă
subzonaă deă implementareă aă planului,ă respectivă ceaă dispus ă înă vecin tateaă subzoneiă deă
implementare a planului) au fost:
Nr.
crt. Specia Specificare
1 Anthus campestris
Denumireăpopular fâs ădeăcâmp
Foto
Foto: Joël Bruezière
Total indivizi
repera i/identifica i 1
GPS 45°39'59.89"N
21°30'45.93"E
Profil specie
Dimorfismulăsexualăesteăabiaăsesizabilăpân ălaăabsent.ăPenajul
p s rilor:ă brună palid.ă Sprânceanaă esteă bineă conturat .ăParteaădorsal ,ă tectricele,ă toate,ă demarcateă maiă întunecată laă polulăbazalăcumăşiăpeneleădeăpeăcreştet.ăDintreăfâseăesteăspeciaăceaămaiă mare,ă inconfundabil ă prină cânteculă ei.ă Determin rileăf cuteădeănoiăseăbazeaz ămaiăcuăseam ăpeăînregistr rileăsonoreăprelucrate ulterior spectral ca în imaginea de mai jos.
Cânteculăesteăinconfundabilăşiăfaciliteaz ădeterminareaăp s riiăşiăf r ăaăfiănecesarăcontactulăopticăcuăea. Cuibul este plasat p
eăp mântă şiă formată dinăvegeta iaă aflat ă înă imediataăpreajm .ăPerioadaă deă cuib rită esteă cuprins ă întreă mijloculă luiă maiă şiăînceputulă luiă iulie,ă înă func ieă deă pereche.ă Durataă incuba iei:ădou ăs pt mâni.ăOu leăînănum rădeă4-6ăformeaz ăunicaăpont ădinăan.ăExist ăîns ăşiăponte deăînlocuireăaşaăcumăesteăposibil ăşiă oă aă douaă pont ă (rar)ă (Cramp,ă 1988.,ă Makatsch,ă 1976).ăFondulăcromaticăalăou lorăvariaz ădeă laăbrunădeschisă laăbrunăînchis,ăpeteleă(maculele)ădeăpeăou ăfluctuândăîntreăoădispersieăr zle it ăpân ălaădensitateaăaceloraşiădus ăaproapeădeăunificareă(imagineaă deă maiă jos).ă Formaă ou lor:ă oval-rotunjit ,ă oval-
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
74
alungit ăalteoriăovoid ădarăşiăovoconic . Activitate:ăspecieădiurn ,ămigratoare. Regim alimentar: insectivor.
Ecologie,ă habitat.ă Laă noiă esteă oă prezen ă aă silvostepeiăpreferândă întinsurileă arideă cuă vegeta ieă joas ă dară şiă luncile,ăluminişurileă sporite,ă p şunile,ă ar turileă nisipoase,ă zoneleăinundabile sau terenurile umede.
Repartizareăgeografic .ăDinăEuropaăpân ăînăUraliăapoiăparteaăvestic ă aă Siberieiă iară înă sud-estă Asiaă Mic . Speciaă îşiă maiăextindeăarealulăşiăasupraăuneiăbuneăp r iăaăAfriciiădeăNordăcuăcomas riă importanteă înă parteă saă nord-vestic .ă Laă noiă înă ar ădateleă identific riloră cuib ririiă specieiă provină maiă cuă seam ădinăDobrogea,ăMoldova,ă CâmpiaăRomân ă şiă vestă sud-vestul
rii.
Statutul speciei
Directivaă p s ri,ă anexaă Iă aă Directiveiă Consiliuluiă Europeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor
naturaleăprotejate,ăconservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3); Conven iaădeăla Berna - Legea nr 13 din 11.03.1993;
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).
2 Buteo rufinus rufinus
Denumireăpopular şorecarămare,ăşorecarăferoce,ăşorecarăacvilin,ăuliuămare
Foto
Foto original
Total indivizi
repera i/identifica i 2
GPS
45°39'58.07"N
21°30'40.84"E
45°39'42.88"N
21°30'54.72"E
Profil specie
Esteă celă maiă mareă dintreă şorecariă ajungândă uneori,ă dup ăLin iaă (1954),ă deă m rimeaă acvilei- ip toare-mici (Aquila
pomarina). Penajul general: cafeniu. Capul este mai deschis la
culoare,ă laă felăbordulădeăatacăală aripilor.ăVentrală şiăproximalăesteădeăasemeneaămaiădeschisălaăculoareănuan aăîntunecându-
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
75
seă peă parcursulă treceriiă spreă parteaă posterioar .ă Exist ă totuşiăvaria iiădeăculoareădeălaăcremălaăbrunădistingându-seătotodat ădou ă faze cromaticeăunaădeschis ,ăcealalt ă intermediar ă spreăîntunecat.ă Adul iiă fazeiă deschiseă prezint ă coadaă crem-alb ă(aproape)ăf r ădungiătransversaleădeărecunoscutătotuşi,ăuneoriăşiăslab,ăînăcontre-jour.ăAceeaşi,ăbanda iaădeci,ăesteăprezent ăînănum ră deă 10ă (11) striuriă şiă poateă fiă f r ă dubiiă constatat ă laăfazaăintermediar .ăOdat ăcuăînaintareaădeălaăfazaădeăjuvenilălaăceaădeă adultă poten areaă liniaturiiă seăpierde.ăVârfulă remigelorăesteăbrunăîntunecatăspreănegruăcaăşiăbordulăposteriorăalăaripiiă(la adult) ori limitaăextrem ăaărectriceloră– penelor codale. În
zboră şiă înă func ieă deă inciden aă luminiiă devineă evident ă atâtădorsalăcâtăşiăventralănuan aămaiădeschis ăuneoriăcuăiriza iiăspreăalb a treimii externe a aripii.
Petele întunecate de la încheietura aripii (cubitus-radiusă şiămetacarpiene)ă respectivă subalare,ă particulareă şorecaruluiăcomun sunt slab conturate ori solvite în restul maculelor. În
stadiulă tân ră esteă uşoră confundabilă cuă tân rulă deă şorecarăcomună(Buteoăbuteo)ăfazaădeschis .ă Seă cunoscă dou ă raseă aleă speciei: Buteo rufinus cirtensis
aproapeăidenticăasem n toareăcuăspeciaănoastr ădarămultămaiăroşcat ă (dină Africaă deă NVă pân ă înă Sinai)ă şiă Buteoă rufinusărufinusă(dinăfostaăYugoslavieăşiăSiriaăpân ălaămargineaăestic ăaăarealuluiădeăr spândire). Reproducere. Specie diurn ,ă rapace,ă prezint ă ună jocă nup ialăprobabil apropiat de cel al speciei nominate Buteo buteo.
Formareaă perechilor,ă ”zborulă nup ial”ă suntă pu ină cunoscute.ăIntervalulăprobabilădeăs vârşireăaăacestoraăesteăcelăprevernalăşiăvernalădepunereaăou lorăpetrecându-se în Grecia începând cu
aădouaătreimeăaăluniiăMartieăşiăterminându-seălaăjum tateaăluiăAprilie;ă acelaşiă esteă intervalulă pentruă perechileă dină Algeria,ăAsiaă Central ,ă Maiă – Iunieă pentruă Altaiă şiă Martieă pentruăAfrica de NV respectiv Turkestan (Makatsch, 1974). Ponta
const ădină2ă– 5ăou ă(deăregul ă3)ăf r ăluciu,ăstropiteămaiăcuăseam ă laăpolulăbazală cuăpeteă şiă grafiz riă înă form ădeăpuncteăoriăvirguleădarăcareă seăpotă întindeăchiarăpeă suprafa aă întregiiăcoaje. Exist ăoăfluctua ieănumeric ăaăou lorădepuseăînăfunc ieădeăzonaăgeografic .ăCuibulădinăanulăprecedentănuăeste,ădecâtărară repopulată chiarădac ă teritoriulă deă cuib rită r mâneă rigurosăp stratăpesteăani. Activitate:ă specieă diurn .ă Execut ă zboruriă planateă acoperindăcaă suprafa ăkilometriă întregiă deă suprafe eădeschise; în cazul
nostruăLuncaăMureşuluiădeălaăBataălaăPojogaăapoiăînăv ileămaiălargi din N-NE sitului (Toc de ex.); conform literaturii
pândeşteă deă regul ă hranaă deă peă în l imiă careă potă fiă atâtădâmburi mai înalte, stânci, arbori ori stâlpi de telegraf, de
înalt ă tensiune,ă etc.;ă noiă l-amă observată doară înă zboră şiă oăsingur ă dat ă poposindă peă bârnaă unuiă gardă laă margineaă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
76
Mureşului. Regimă alimentar:ă carnivor.ă Hranaă deă baz ă oă asigur ămicromamiferele (Microtus) unele sciuride (Citellus,
Spermophilopsis) ori cricetidaeleă(Cricetus).ăăPeălâng ăacesteaădină tainulă şorecaruluiă mareă maiă facă parteă v tuiiă deă iepuriă(Lepus),ă cârti eleă (Talpa),ă uneoriă şopârleleă (genurileă LacertaăşiăEremias)ăchiarăşerpiiădeăcas ă(Natrix)ăsauăvipereleă(Vipera),ăîns ă rar.ă Ocazională suntă pr dateă chiară broaşteleă deă p mântă(Bufoăbufoă şiăBufoăviridis).ăDintreăp s riă seă cunoaşteă ataculăasupra ciocârliilor (Alauda), ciufului-de-câmp (Asio
flammeus),ă fazanilor,ă g iniloră şiă potârnicilor,ă totuşiă arareori.ăExist ă şiă doveziă deă necrofagieă (Glutz,ă U.N.ă etă all., 1971).
L custeleă(Locusta)ăsuntăvânateăprinădeplasareăterestr . Ecologie,ă habitat.ă Zborulă seă desf şoar ă cuă aripileă largădeschiseă şiă uşoră ridicate,ă particularitateă aă plan rii.ăExploateaz ă curen iiă atmosfericiă ascenden i.ă Înă coborârileărapideăîşiăfrângeăaripileădeălaăcotăpân ălaăpesteă450ă.ăZborurileăpotă fiă îns ă caă fenologieă variabileă înă func ieă deă inciden aă şiădominan aă unuiaă dintreă factoriiă abioticiă sauă coroborareaăsinergic ă aă acestoraă (Mestec neanu,ă A.,ă Mestec neanu,ă F.,ă2010).ăLaănoiăînă ar ăesteăoaspete deăvar ăînăperioadaămartie-octombrie.;ă r mâneă rară pesteă iarn .ă Înă locurileă deă baştin ă seămanifest ăsedentarăcuătendin eădeăeratismăînafaraăperioadeiădeăreproducere.ă Esteă specieă particular ă zoneloră largiă deă câmpieăsauă deă coline,ă step ă oriă întinsuriă arideă cuă vegeta ieă deă step ăm rginiteă deă pâlcuriă deă arboriă sauă abrupturiă stâncoaseă nuădeparteădeăoăap ăcurg toareăsauăstagnant .ăOăfaun ăbogat ădeăroz toareăînăhabiatăesteădefinitorieăpentruăprezen aăşorecaruluiămare.ă Propriuă caă prezen ă înă sită lunciiă întufiteă reg sit ă înăhabitatul 91E0* - p duriă aluvialeă cuă Alnusă glutinosaă şiăFraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion
albae),ă(Doni ăetăall.,2005). Repartizareăgeografic .ăSudulăPalearcticiiădinăMarocăpân ă înăMongolia; în Africa pe Valea Nilului pân ălaăAssuană– 240 N,
iară înă NVă pân ă înă Saharaă mauritan ;ă pentruă Europaă înă SE,ăapoi Turcia iar în E peste nordul Rusiei.
ÎnăBulgariaăşiăUngariaăspeciaăesteăăbineăreprezentat ănumericăcaăurmareă aă expansiuniiă demograficeădinăultimaă jum tateădeăsecol.ă Num rul totală ală popula ieiă europeneă esteă estimată laă2.700 – 6.000 de perechi (Munteanu, 2009). Raritatea
semnal riloră dină araă noastr ă înă Nă Transilvanieiă (Klemm,ăKohl,ă1988),ăBanatăşiăsud-estulă riiă(Lin ia,ă1954)ăînăsecolulăprecedent,ăcredemăc ăesteărezultatul metodei de confirmare a
semnal riloră sigur-doveditoare doar pe seama exemplarelor
împuşcateă sauă recoltateă înă scopă muzeal.ă Oă maiă atent ă şiătemeinic ă observa ieă aă specieiă ară fiă dusă probabilă laă oă alt ăimagineă aă şorecaruluiă mareă înă araă noastr ă atâtaă vremeă cât
rileă vecineă c roraă suntemă geografică interpuşiă prezint ă înă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
77
timpăalt ăipostaz .ăDovad ăpentruănoiăeste,ăast zi,ăconfirmareaăpermanen eiă şiă cuib rituluiă specieiă înă Dobrogeaă (Munteanu,ă2009)ăurmareăaăabord riiădiferiteădeăînregistrareăaărealit iiădinăteren.
Statutul speciei
Directivaă p s ri,ă anexaă Iă aă Directiveiă Consiliuluiă Europeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor
naturaleăprotejate,ăconservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3); Conven iaădeălaăBerna - Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII; Legea 407/2006 si 197/2007;
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ); Birds in the European Union – a Status Assessment 2004,
2007;
TheăStateăofăEurope’săCommonăBirds,ă2007.
3 Carduelis carduelis
Denumireăpopular sticletele
Foto
Foto original
Total indivizi
repera i/identifica i
18
GPS
45°39'55.16"N
21°30'44.71"E
45°40'4.27"N
21°30'43.46"E
45°39'56.08"N
21°30'40.74"E
Profil specie
Sticleteleă esteă r spândită dină Europaă Occidental ă pân ă înăregiunileăcentraleădinăSiberia,ăAfricaădeăNord,ăAsiaăCentral ,ăAsia de Sud-Vest.ăÎnăAustralia,ăNouaăZeeland ă iăuneleăinsuleădinăOceaniaăaăfostădus ădeăom.ăPenajulăviuăcoloratăînăregiuneaăcioculuiă esteă ro u,ă iară ceafa,ă coadaă iă aripileă sunt colorate
negruăcuăgalben,ăpeăcândărestulăcorpuluiăesteăcafeniu.ăAceast ăcaracteristic ă ajut ă p s reaă laă marcareaă revirului,ă iă laăasigurareaăsuccesuluiăînăreproducție.ă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
78
Înă general,ă caă laă toateă speciileămiciă deă p s ri,ă puiiă ajungă laăcâteva luni la maturitateăsexual .ăSticleteleăcloce teăînăgeneralăînăregiunileăjoase,ădară iăpeăv ileămontane.ăCuibul este mic, cu
unănum rădeă4- 5ăou ăalb struiăpunctateăro cat.ăElăesteăa ezatăînă arboriă deă în lțimeă mijlocie,ă celă maiă frecventă peă salcâmi.ăSticletele este sedentar,ă ierneaz ă înă țar ,ă laă careă seă adaug ăpopulațiileă deă sticlețiă nordiciă dintreă careă uneleă ierneaz ă înăAfricaădeăNordă iăAsiaădeăSud-Vest.
Hranaăsticlețilorăsuntăsemințeădeăpeătufi uri,ăscaiețiăsauădeăpeăpaji ti.ăEsteăoăpas reănepretențioas ,ă fiindă înă trecut simbolul
prim verii,ăalăfecundit țiiă iăalăr bd rii.
Statutul speciei
Directivaă p s ri,ă anexaă Iă aă Directiveiă Consiliuluiă Europeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei şiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3); Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII; Legea 407/2006 si 197/2007;
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ); Birds in the European Union – a Status Assessment 2004,
2007;
The StateăofăEurope’săCommonăBirds,ă2007.
4 Corvus frugilegus
Denumireăpopular cioar ădeăsem n tur
Foto
Foto original
Total indivizi
repera i/identifica i 17
GPS
45°39'50.50"N
21°30'46.67"E
45°39'50.70"N
21°31'4.46"E
Profil specie
Cioara de sem n tur ă(45ăcm)ănu-siăschimb ăînătimpulăanuluiăcoloritul negru cu nuante roscate al penajului, iar ca aspect nu
se pot confunda cu alte specii. Are un cioc putin încovoiat,
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
79
ascutit siă puternic.ă Esteă oă zbur toareă bun ,ă putândă fiă usor
recunoscut ă dup ă cronc nit,ă careă îsiă schimb ă tonulă dup ăsituatiileă cândă pas reaă esteă agresiv ă sauă îsiă salut ă perechea.ăSuntă p s riă activeă ziua,ă putândă fiă v zuteă peă ogoareă deă laăr s ritulă soareluiă pân ă înă amurg.ă Cuibulă îlă auă înă arboriă si
tr iescăînăcoloniiămari,ăzburândăînăstoluri, pe ogoare. Ele pot
fiăsedentareăsauăp s riămigratoareăînăfunctie de temperaturile
sc zuteă dină regiuneaă undeă tr iesc.ă Ciorileă suntă monogame,ăcuibul fiind asezat pe copaci, sub poduri, tufisuri. Ponta
maxim ăconst ădină9ăou ăcenusii verzui, clocite 16–19 zile de
femel ,ă careă eă hr nit ă înă acestă timpă deămascul.ă Puiiă stauă înăcuibă pân ă laă vârstaă deă 1ă lun ,ă timpă înă careă suntă hr niti de
ambiiă p rinti. La vârsta de 1 an tineretul este apt pentru
reproductie.
Cioaraă deă sem n tur ă esteă oă pas reă careă tr ieste în grupuri
relativ mari, în regiunile de ses,ădeădealăcuăp duri,ăcâmpuriăsi
pe ogoare, putând fi destul de greu diferentiat ă deă „cioaraăneagr ”ă(Corvusăcorone).ăEaăesteăr spândit ădinăvest- Irlanda,
Marea Britanie, Franta si Spania de Nord- pân ăînăstepeleădinăAltai.ăNuă tr ieste în Elvetia sau unele regiuni din Austria si
Italia.ă Limitaă deă r spândireă spreă nordulă Europeiă esteăDanemarca, Suedia de Sud, si regiunea de sud-estă aă M riiăNegre siăM riiăCaspice.ăÎnălunileădeăiarn ăseăretrageăînăsudulăBalcanilor- Grecia siăTurcia.ăAăfostăintrodus ăcuăsuccesădeăomăînăNouaăZeeland ăundeăînăprezentăesteăenergicădecimat . Ca siă celelalteă p s riă dină aceast ă familie,ă ciorileă consum ăhran ă deă natur ă vegetal ă siă animal ,ă deă laă viermi,ă melci,ăinsecte, larve, mamifere mici, de exempluă roz toare,ă sauăocazionalăp s releăsauăou leăacestora,ăcadavre,ăfructe,ădiferiteăseminte vegetale ca siăceleădeăpeăsem n tur ăpeăcareăleăscotăcuăcioculădinăp mânt.
Statutul speciei Speciiădeăp s riăcuămigra ieăregulateănemen ionateăînăanexaăIăa Directivei Consiliului 2009/147/EC.
OUG 57/2007 – Anexa 5C
5 Cuculus canorus Denumireăpopular cucul
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
80
Foto
Foto original
Total indivizi
repera i/identifica i 2
GPS
45°39'50.50"N
21°30'46.35"E
45°39'44.14"N
21°30'50.25"E
Profil specie
Caracteristicileă acestoră p s riă suntă culoareaă cenusie si
cânteculălorăprinăcareămascululămarcheaz ăteritoriulăsi care se
poateăasem naăcuădenumireaădat ăp s rii.ăAreăm rimeaăunuiăporumbel suplu (30–35ă cm).ă Pas reaă nuă cloceste, ci femela
depuneă ou leă înă cuiburiă str ine careă suntă deă regul ă aleă unorăp s riă cânt toareă maiă mici.ă Laă mascul,ă capulă si partea
superioar ă aă corpuluiă suntă deă culoareă cenusie, iar partea
inferioar ă aă corpuluiă areă oă nuant ă cenusieă alb struie.ă Coadaăesteălung ăpestrit ăsi penele foarte grele.
Cucul esteăoăpas reămigratoare,ăierneaz ăînăAfricaătropical ăsi
în sudul Asiei.
Habitatulăcuculuiăesteăfoarteălarg.ăElăpoateăfiăg sităînăp durileădeă foioase,ă crângurileă deă peămalulă apeloră curg toare,ă coastaăm riloră sauă laămargineaăoraselor.ăMaiă tr ieste si în regiunile
cuăsmârcuriăsauădeăstep ,ăundeătr iescăsiăp s rileăcareăîiăcrescăpuii. Cucul a fost întâlnit de exemplu în Elvetiaălaăoăîn ltime
de 2.400 de m, iar în India la altitudinea de 5.250 m deasupra
n.m.ăPas reaăesteăr spândit ămaiăalesăînăemisferaănordic , dar
ierneaz ăînăregiunileădeăsavan ădinăsudulăAfricii. uculă seă hr neste în special cu insecte, fiind printre putinele
p s riă careă consum ă siă larveleă p roaseă deă insecte,ă p ianjeniăsauămelci.ăÎnăperioadaăîmperecherii,ămascululăr mâneăcircaăoăs pt mân ăîmpreun ăcuăfemela.
Statutul speciei -
6 Parus major Denumireăpopular pi igoiămare
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
81
Foto
Foto original
Total indivizi
repera i/identifica i 13
GPS
45°39'59.96"N
21°30'45.17"E
45°39'50.73"N
21°30'46.37"E
Profil specie
Specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat .ăEsteăunulădintreăceiămaiăcunoscu iăpi igoi,ăprezentăatâtă înăp durileă joaseăcâtă şiă înăceleădeămunteăpân ă înăzonaăconiferelor.ăAreăcrestetulănegru,ăspatele verde-cenuşiu,ă aripileă şiă coadaă alb strui,ă iară parteaăinferioar ă eăgalben-verzuie cuăoădungaăneagr ă longitudinala.ăFrecventăseăîntâlneşteăînăparcuri,ăgr dini,ălivezi.ăCuib reşteăînăscorburi,ă cr p turi,ă eviămetaliceădeăgarduri.ăCeleă10-12ăou ăalbe,ă p tateă cuă ruginiuă suntă depuseă înă lunaă martie-aprilie,
femelaă leă cloceşteă 14ă zile.ă Iarnaă ramână înă aceleaşiă regiuni,ăfiindăoăpas reăsedentar .ăSuport ăhabitateăantropizate.
Statutul speciei -
7 Passer domesticus
Denumireăpopular vrabia de casa
Foto
Total indivizi
repera i/identifica i
17
GPS
45°40'0.80"N
21°30'38.60"E
45°39'54.90"N
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
82
21°30'51.00"E
45°39'48.30"N
21°30'48.07"E
Profil specie
Specieă nevulnerabil ă şiă nuă esteă protejat ă - are 15 cm, este
specieă antropofil .ă Mascululă esteă cafeniuă p tat pe spate,
cenuşiuăpeăfrunte,ăcreştetăşiăpiept,ănegruăpeăb rbie.ăFemelaăareăpenaj cafeniu-striat.ăCuib reşteăînăarbori,ăînăspecialăînăplopiăşiăsalcâmi,ăîntreăcrengiăcâtăşiăînăscorburi;ăînăurmaăp trunderiiăînălocalit iă şiă aă devieriiă eiă antropofileă aă începută s -şiă instalezeăcuiburileăînăacoperişuri,ăînăgolurileăsauăcr p turileădinăzidurileăunoră cl diriă sauă construc iiă industriale.ă Înă prim verileă caldeăcuib ritulăîncepeădup ăprimaădecad ăaăluniiămartieăşiădureaz ăpân ă laă începutulă luniiă august.ăEsteă specie sedentar .ăSpecieăcuă oă mareă capacitateă deă adaptare.ă Suport ă habitateăantropizate.
Statutul speciei -
8 Phasianus colchinus
Denumireăpopular fazanul
Foto
Foto original
Total indivizi
repera i/identifica i
4
GPS
45°39'55.81"N
21°30'44.92"E
45°40'4.42"N
21°30'48.85"E
Profil specie
Fazanulăesteăoăspecieăomnivor ă(DINESCUăşiăcolab.,ă2004).ăHranaăluiăesteăextremădeădiversificat ,ămergândădeălaăinsecte,ălarve,ă ou ă deă furnici,ă p ianjeni,ă şopârle,ă melciă şiă mergândăpân ă laă boabeă deă oriceă fel,ă fructe,ă semin e,ă suculenteă etc.ă(www.vân torul.ro;ăBUDăşiăcolab.,ă2003). Dup ăopiniaăluiăDINESCUăşiăcolab.ă(2004)ăînăhranaăfazanuluiăsunt strict necesare grâul, orzul, floarea-soarelui, porumbul,
rapi a,ăcânepaăetc.ăÎnăgeneralăcerealeleăformeaz ăhranaăluiăde
baz ,ălaăcareăseămaiăadaug ăsfecla,ăvarza,ăghinda,ăjirul,ăfructe,ăm cieşe,ă porumbeă ş.a.ă Înă afar ă deă acestea,ă fazanulă consum ă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
83
cuămareăpl cereăinsecte,ălarveăşiăchiarăcarne,ăatunciăcândăiăseăiveşteăprilejul. Maturitateaă sexual ă esteă atins ă deă fazaniă laă vârsta de
aproximativă10ăluniă(COTTAăşiăcolab.,ă2001). Împerecherea fazanilor începe de obicei în luna martie, dar
momentulă seă poateă decalaă înă func ieă deă evolu iaă vremii.ă Înăanumiteă perioadeă aleă anului,ă cocoşulă deă fazană tr ieşteă într-o
bun ă vecin tate,ă dară la apropiereaă prim veriiă cocoşiiă devinăbrusc susceptibili.
Cocoşulădeă fazanăscoateăună ip tă strident.ăGlasulă luiăpoateă fiăauzităsearaăcândăseăurc ăînăarboreăpentruădormit,ădiminea aăînăzoriă cândăcoboar ,ăcândăseă simteăamenin atădeăvreunăpericolă(vulpe sau altăr pitor),ădarăîndeosebiăînăperioadaăîmperecheriiă(în aprilie-mai)ă (COTTAă şiă colab.,ă 2001).ă Înă momentulă înăcareăareăinten iaădeăaăseălansaăînăzbor,ăcocoşulăscoateăoăserieădeă „co-ro, co-ro”ă foarteă puterniceă (DURANTELă şiă colab.,ă1993).
Femela de fazan scoateăună„tic it”ăslab.ăSeăurc ăînăcopacăf r ăaădaăglasăvreunuiăsunetă(COTTAăşiăcolab.,ă2001). Urmaăfazanuluiă (fig.ă36)ăesteădat ădeăceleă3ădegeteăorientateăanterior.ă Prezen aă acesteiaă esteă util ă pentruă constatareaăexisten eiă fazanuluiă într-un anumit teren de vân toareă sauă laăhr nitori,ăprecumăşiăpentruăevaluareaăefectivului. Urma fazanuluiăesteădat ădeăceleă3ădegeteăorientateăanterior.ăPrezen aă acesteiaă esteă util ă pentruă constatareaă existen eiăfazanului într-ună anumită terenă deă vân toareă sauă laă hr nitori,ăprecumăşiăpentruăevaluareaăefectivului.
Statutul speciei -
9 Pica pica Denumireăpopular co ofana
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
84
Foto
Foto original
Foto original
Foto original
Total indivizi
repera i/identifica i 5
GPS
45°39'55.17"N
21°30'41.22"E
45°39'44.48"N
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
85
21°30'43.03"E
Profil specie
Specieă nevulnerabil ă şiă nuă esteă protejat ă - are 48 de cm.
Coloritulă esteă negruă cuă albă peă umeriă şiă piept,ă iară coadaă eăneagr ăcuăreflexeăverzui.ăCuib reşteăînăregiunileăjoaseăşiăceleădeădeală şiăpeăv ileă râurilor.ăFaceăunăcuibăsfericădin spini, cu
intr riălateraleătapisatăînăinteriorăcuălut.ăOu leăsuntă5-7 depuse
în luna aprilie, de culoare verzui cu pete brune. Femela le
cloceşteăsingur ă17-18ăzile.ăEsteăspecieăsedentar . Statutul speciei -
10 Streptopelia decaocto
Denumire popular guguştiucul
Foto
Foto original
Total indivizi
repera i/identifica i 3
GPS 45°39'50.97"N
21°30'46.07"E
Profil specie
Specieănevulnerabil ,ădarăesteăprotejat ă(AnexaăVăCă– Specii
deă interesă comunitară aă c roră vân toareă esteă permis ă -
Ordonan ădeăurgen ănr.ă57ădină20/06/2007ăprivindă regimulăariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
floreiă şiă fauneiă s lbatice);ă suport ă habitateă antropizateă – are
28ăcm,ăesteăoăspecieăcuămareăplasticitateăecologic .ăColoritulăesteă p mântiuă înă parteaă dină spateă aă gâtuluiă areă ună guleraşănegru,ăaripileăsuntămaiăcenuşii.ăCuib reşteăaproapeătotătimpulăanului,ă numaiă înă localit iă sauă înă imediataă apropiereă aă lor.ăPontaăesteăformat ădinădou ăou ăalbe,ăceăsuntăclociteădeăambiiăp rin iătimpădeă14ăzile. Este sedentar la noi. Specie cu o mare
capacitate de adaptare.
Statutul speciei
Directivaă p s ri,ă anexaă Iă aă Directiveiă Consiliuluiă Europeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3); Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
86
Legea 407/2006 si 197/2007;
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ); Birds in the European Union – a Status Assessment 2004,
2007;
TheăStateăofăEurope’săCommonăBirds,ă2007.
11 Sturnus vulgaris
Denumireăpopular graur
Foto
Total indivizi
repera i/identifica i 31
GPS
45°39'50.72"N
21°30'53.42"E
45°39'52.38"N
21°31'6.64"E
Profil specie
Specieănevulnerabil ,ădarăesteăprotejat ă(AnexaăVăCă– Specii
deă interesă comunitară aă c roră vân toareă esteă permis ă -
Ordonan ădeăurgen ănr.ă57ădină20/06/2007ăprivindă regimulăariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
floreiăşiăfauneiăs lbatice);ăsuport ăhabitateăantropizate - are 23
cm, coloritul corpului este negru, cu desen mai deschis pe
spateă şiă reflexeă verzi-violaceeă peă capă şiă piept.ăOu le,ă 5-7 la
num r,ă suntă albastruă deschis,ă depuseă înă aprilieă şiă clociteă 14ăzileă deă ambiiă parteneri.ă Creşteă dou ă genera iiă deă puiă pe an.
Ierneaz ă înă sud- vestul Europei. Poate imita cântecul altor
p s ri.
Statutul speciei
Directivaă p s ri,ă anexaă Iă aă Directiveiă Consiliuluiă Europeiă79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3); Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII; Legea 407/2006 si 197/2007;
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis );
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
87
Birds in the European Union – a Status Assessment 2004,
2007;
TheăStateăofăEurope’săCommonăBirds,ă2007.
12 Turdus merula
Denumireăpopular mierla
Foto
Foto original
Total indivizi
repera i/identifica i
9
GPS 45°39'57.24"N
21°30'53.81"E
45°39'46.97"N
21°30'42.84"E
Profil specie
specie nevulnerabil ă şiănuăesteăprotejat ă - are 27 cm. Specie
comun ă întâlnit ă înă p durileă joaseă şiă deă deal,ă înă z voaieleăapelor,ă gr diniă şiă parcuriă publice.ă Mascululă esteă negru,ă iarăfemelaă cafeniuă închis.ă Cuib reşteă înă tufişuriă şiă boschete,ăcuibul este construită dină lută şiă ierburi.ă Pontaă esteă depus ă înălunaăaprilie,ăcostituit ădină4-5ăou ăalbastru-verzui stropite cu
brun,ăclociteădeăfemel ă14-15ăzile.ăPeăvar ăapară2-3 randuri de
pui.ă Esteă oă pas reă sedentar ,ă dară efectiveleă seă reînoiescă cuăexemplare din regiunile muntoaseă maiă nordice.ă Suport ăhabitate antropizate.
Statutul speciei -
13 Upupa epops Denumireăpopular pup za
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
88
Foto
[http://tolweb.org/Upupa_epops/92747]
Total indivizi
repera i/identifica i 3
GPS
45°39'56.60"N
21°30'42.94"E
45°39'51.70"N
21°30'38.69"E
45°39'43.85"N
21°30'42.09"E
Profil specie
Specieălargăr spândit ăînăEuropa,ăAsiaăsi Africa de nord, dar
si în sudul Saharei si Madagascar. Cu exceptia celor din
SuduluiăAfricii,ăpupezeleămigreaz ălaătropiceăînătimpulăiernii. Habitatul lor este reprezentat de spatiile cultivate deschise, cu
iarb ă scurt .ă Îsi petrec mult timp pe sol, vânând insecte si
viermi.
Pup zaăareăoălungimeădeă25–29 cm,ăcuăoăanvergur ăaăaripilorăde 44–48 cm.ă Aceast ă pas reă esteă neconfundabil ,ă maiă alesădin cauza zboruluiă haotic,ă asem n toră unuiă flutureă gigactic.ăCreastaăesteăerectil ,ădarăînăprincipiuătinut ăînchis . Sunetul produs de ele este trisilabic "pu-pu-pu", fapt ce a dat
nastere numelui comun si celui stiintific.
Cuibulă esteăoăgaur ă într-un copac sau într-un perete. Acesta
tindeă s ă contin ăoă cantitateămareădeă fecaleă si miroase foarte
urât, ca protectieăîmpotrivaăpr d torilor.ăPupezele care au pui
sunt capabile la aruncarea de fecale pe intrusi.
Statutul speciei
Directivaă p s ri,ă anexaă Iă aă Directiveiă Consiliului Europei
79/409/CEE;
OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor
naturaleăprotejate,ăconservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3); Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;
Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII; Legea 407/2006 si 197/2007;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
89
Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ); Birds in the European Union – a Status Assessment 2004,
2007;
TheăStateăofăEurope’săCommonăBirds,ă2007.
2.5.ă Relaţiileă structuraleă şiă funcţionaleă careă creeaz ă şiă menţină integritateaă ariei
naturale protejate de interes comunitar
Pân ăînăprezentălaănivelulăsitului nuăaăfostădescrisăsetulădeărela iiăstructuraleăşiăfunc ionaleă
ceăparticip ă laămen inereaă integrit ii. Structura sitului esteăafectatădeăactivit ileăantropice,ăaşaă
cum apar descriseăînălistaădeă„activit iăşiăconsecin eăînăinteriorulăsitului”ădinăcadrulăFormularuluiă
standard de desemnare.
2.6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo
unde au fost stabilite prin planuri de management
În momentulădeăfa ănuăexist ăelaboratăşiăaprobatăPlanulădeămanagementăpentruăsitulădeă
ROSPA0128ăLuncaăTimisului.ăSitulăaăfostăatribuităînăcustodieăUniversit iiădeăŞtiinteăAgricoleăşiă
Medicin ăVeterinar ăaăBanatuluiăTimişoaraăînăparteneriatăcuăAgen iaăpentruăProtec iaăMediuluiă
Timiş.ăPâna în prezent a fost elaborat doar Regulamentul deăfunc ionare.
UniversitateaădeăŞtiinteăAgricoleăşiăMedicin ăVeterinar ăaăBanatuluiăTimişoara în calitate
deă (coordonator/beneficiar)ă şiă Agen iaă pentruă Protec iaăMediuluiă Timişă înă calitate de partener
deruleaz ăună„ElaborareaăplanuluiădeămanagementăintegratăpentruăROSCI0109ăLuncaăTimişuluiă
şiă ROSPA0095ă P dureaă Macedonia”ă SMIS-CSNR 36396 - proiectă finan ată prină Programulă
Opera ionalăSectorialăMediuă2007-2013 (POS Mediu).
Asigurareaă st rii de conservare favorabile a sitului Natura 2000 se va face prin
respectareaăcondi iiloră impuseădeăcustode,ăprecumăşiăaă tuturorăcondi iiloră impuseăprinăacteleădeă
reglementareăemiseădeăautorit ileăcompetenteăpotrivitălegii.
2.7.ă Descriereaă st riiă actualeă de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar,ăinclusivăevoluţii/schimb riăcareăseăpotăproduceăînăviitor
Înătabelulăexpusămaiăjosăsuntăexpuseădateleăreferitoareălaăimportan aăpopula iilor,ăgraduluiă
deă conservare,ă deă izolareă şiă evaluareă global ă conformă criteriilorăManualuluiă deă completareă aă
formularuluiă standardă Naturaă 2000,ă aprobată prină OMă 207/2006ă ină concordan ă cuă formularulă
standard Natura 2000.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
90
Cod Denumire specie
Stareaăactual ădeăconservare Starea viitoare de conservare
În a
mpl
asam
entu
l
plan
ului
Sit
pop.
cons
erva
re
izol
are
glob
al
% p
osib
ila a
fect
are
indu
sa d
e im
plem
enta
rea
plan
ului
Sit
pop.
cons
erva
re
izol
are
glob
al
A402 Accipiter brevipes D C C B C 0,04 C C B C
A229 Alcedo atthis D C C C C 0,04 C C C C
A255 Anthus campestris C C C C C 0,04 C C C C
A089 Aquila pomarina D D - - - - D - - -
A024 Ardeola ralloides D D - - - - D - - -
A060 Aythya nyroca D C C C C - C C C C
A403 Buteo rufinus D C C C C 0,04 C C C C
A224 Caprimulgus europaeus C D - - - 0,04 D - - -
A196 Chlidonias hybridus D C C C C - C C C C
A031 Ciconia ciconia D C B C B 0,04 C B C B
A030 Ciconia nigra C C B C B 0,04 C B C B
A080 Circaetus gallicus C C C C C 0,04 C C C C
A081 Circus aeruginosus D C C C C 0,04 C C C C
A082 Circus cyaneus D C C C C 0,04 C C C C
A084 Circus pygargus D D - - - 0,04 D - - -
A231 Coracias garrulus D C B C B 0,04 C B C B
A122 Crex crex D D - - - - D - - -
A238 Dendrocopos medius D C B C B - C B C B
A236 Dryocopus martius D D - - - - D - - -
A027 Egretta alba D C C C C - C C C C
A026 Egretta garzetta D C C C C - C C C C
A097 Falco vespertinus C C C C C - C C C C
A092 Hieraaetus pennatus D C B C B - C B C B
A338 Lanius collurio D D - - - - D - - -
A339 Lanius minor D D - - - - D - - -
A246 Lullula arborea D D - - - 0,04 D - - -
A023 Nycticorax nycticorax D C B C B - C B C B
A072 Pernis apivorus D D - - - 0,04 D - - -
A193 Sterna hirundo D D - - - D - - -
Sit Pop.- populaţia-raportulă dimensiuniiă şiă densit iiă relativeă aă popula ieiă situluiă raportat ă laă ceaă laă nivelă na ională A:ă 100ș≥p>15ș;ă B:ă
15ș≥p>2ș;ăC:ă2ș≥p>0ș;ăD:ăpopula ieănesemnificativ ,ăspecieăobservat ărar.ă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
91
Conserv.-gradă deă conservareă aă caracteristiciloră habitatuluiă relevanteă pentruă specieă şiă posibilit iă deă regenerare-A:ă conservareă excelent ,ă B:ă
conservareăbun ,ăC:ăconservareămedieăsauăredus
Izolare-gradul de izolare al speciei prezenteă înă sită fa ă ădeă ăariaă ădeă ă r spândireănatural ă aă speciei- A:ăpopula ieă aproapeă izolat ,ăB:ă popula ieă
neizolat ,ădarălaălimitaăarieiădeăr spândire,ăC:ăpopula ieăneizolat ăcuăoăarieădeăr spândireăexins .ăă
Global-evaluareăglobal ăaăimportan eiăsituluiăpentru conservarea speciei- A:ăvaloareăexcelent ,ăB:ăvaloareăbun ,C:ăvaloareăsemnificativ .ăă
Starea de conservare- A:ăexcelent ,ăB:ăbun ,ăC:ăslab ,ăD:ăabsent ăînăareal
Implementarea planului nu determin ă amputareaă terenuluiă dină circuitulă natural.ă Terenul
este teren agricol.
Înă zonaă deă implementareă aă planuluiă nuă suntă şiă nuă auă fostă identificateă speciiă careă s ă fieă
dependenteădeăsuprafa aăpropus ăpentruăimplementareaăplanului.
Înă zonaă deă implementareă aă planuluiă nuă suntă şiă nuă auă fostă identificateăhabitate de interes
comunitar.
Starea de conservare a avifaunei Sitului ROSPA0128 Lunca Timişuluiănuăesteăafectat de
implementarea planului.
2.8.ăAlteăinformaţiiărelevanteăprivindăconservareaăarieiănaturaleăprotejateădeăinteresă
comunitar,ă inclusivă posibileă schimb riă înă evoluţiaă natural ă aă arieiă naturaleă protejateă deă
interes comunitar
Planul propusăesteădispusăînăinteriorulăArieiădeăImportan ăAvifaunisticaăLuncaăTimişuluiă
ROSPA 0128 careăareăoăsuprafa ă13.404ăhaăşiăcareăcuprindeăterenuriăarabileă(31ș),ăalteăterenuriă
arabileă(18ș),ăp duriădeăfoioaseă(40ș),ăpasuniă(11ș).
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
92
Fig. 2.5.Limita Ariei de Importan ăAvifaunisticaăLuncaăTimişului (contur roşu)
(http://iba.sor.ro/Maps/lunca_timisului_harta_satelitara.htm)
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
93
Fig. 2.6.LimitaăArieiădeăImportan ăAvifaunistic ăLuncaăTimişuluiă(conturăroşu)
(http://iba.sor.ro/Maps/lunca_timisului_harta_satelitara.htm)
2.9.ăAlteăaspecteărelevanteăpentruăariaănatural ăprotejat ădeăinteresăcomunitar.
Zona de ine un poten ial turistic deosebit mai ales prin valorificarea râului Timiş şi a
tradi iilor locale.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
94
III. Identificarea şi evaluarea impactului
3.1.Tipuriădeăpoluareăcareăpoateăfiăgenerat ădeăplan
3.1.1.Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia
poluanţilorăînămediu
a.ăProtecţiaăcalit ţiiăapelor:
În prezent nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa si de canalizare in
interiorul zonei studiate.
Alimentarea cu apa pentru angajatii care se ocupa cu realizarea parcului fotovoltaic si
intretinerea tehnica a instalatiilor, consumul de apa potabila se va asigura cu apa imbuteliata,
prin grija beneficiarului.
Apa necesara pentru spalarea si curatarea panourilor fotovoltaice se va realiza dintr-un
foraj de mica adancime Hmax=30 m. Forajul va fi echipat cu o pompa submersibila cu debit
instalat mai mic decat debitul de exploatare al forajului. Pentru masurarea volumului de apa
captat din foraj, pe conducata de refulare, se va monta un apometru omologat. In jurul forajului
se va institui o zona de protectie sanitara conform HG nr. 930/2005 si a Ordinului 1278/2011, in
scopul prevenirii pericolului de alterare a calitatii apelor. Nu sunt evacuate ape uzate menajere.
Fosele aferente wc-urilor ecologice se vor vidanja periodic de catre firma detinatoare prin
contractul de inchiriere. Apele pluviale rezultate de pe suprafata studiata vor fi colectate prin
intermediul retelei de rigole din incinta, trecute printr-un decantor-separator de produse
petroliere si deznisipator, vor fi colectate intr-un bazin de retentie cu V=100 mc, iar preaplinul
va fi descarcat controlat in canalul de desecare HCn 127 din zona. Debitul de ape pluviale va fi
Qpluvial=6418,44 mc/an. (avizul de gospodarire a apelor nr. ABAB-301/19.12.2012, avizul
ANIF nr. 1368/12.12.2012).
b.ăProtecţiaăaerului:
Surse de impurificare a aerului:
-surse mobile: utilajele si masinile din zona de realizare a parcului fotovoltaic.
Emisii de poluanţi:
-surse mobile: utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament, vor fi dotate cu
motoareăDiesel,ănoxeleăeliberateăînăaerăvorăfiăgazeleădeăeşapament:ăoxiziădeăazot,ăoxiziădeăsulf,ă
monoxidădeăcarbon,ăparticuleăînăsuspensie,ăcompuşiăorganiciăvolatili.ă Înăperioadaădeărealizareăaă
proiectului, sursele deăpoluan iăpentruăaerăsuntăreprezentateădeăardereaăcombustibililorălichiziăînă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
95
motoareleăcuăardereăintern ăaleăutilajelor,ăînăzonaăamplasamentului. Alimentarea cu combustibil
aăutilajelor,ăîntre inerea/reparareaăacestoraăseăvaăfaceădoarăprinăintermediulăunit ilorăspecializateă
autorizate.
c.ăProtecţiaăîmpotrivaăzgomotuluiăşiăvibraţiilor:
Pe perioada de realizare a parcului fotovoltaic, lucrarile se vor incadra ca si nivel de
zgomot in prevederile legale si anume STAS 100009/88. Utilajele prevazute sunt cu un grad
ridicatădeăfiabilitateăsiăusorădeăexploatat.ăZgomotulăseăvaăintensificaăînăzon ădatorit ăfunc ion riiă
utilajelor;ă acesta,ăvaăvaria,ă înă func ieădeă tipulă şiă intensitateaăopera iiloră realizate.ă Înă acestă sens,ă
desfasurarea activitatilor de santier se va realiza in limitele parametrilor normali de lucru,
respectandă perioadeleă deă cuib rire,ă migra ieă pentruă speciileă deă p s ri,ă asigurându-se astfel
p strareaăechilibruluiăecologicădinăzon .ă
Pe perioada de functionare a planului, nivelul de zgomot va fi cu mult redus fata de
perioada de realizare a planului, sursele de zgomot fiind reprezentate de folosirea unor
echipamente tehnice exterioare, parcarile si manevrele vehiculelor, respectand bineinteles
prevederile legale in vigoare.
Mentionez ca amplasamentul se afla in imediata apropiere a drumului judetean DJ 592
km.
d.ăProtecţiaăîmpotrivaăradiaţiilor:
Nu e cazul. Activitateaănuăvaăaveaăniciunăimpactăasupraăniveluluiădeăradia iiădinăzon .
e.ăProtecţiaăsoluluiăşiăaăsubsolului:
Sursele de impurificare ale solului pot fi:
-depozitareaănecontrolat ăaădeşeurilorămenajere si metalice;
-posibileăpolu riiăaccidentaleăcuăcombustibiliălichiziădeălaăutilajeleădinădotare.
Petruăevitareaăpolu riiăsoluluiăseăvorăluaăurm toareleăm suri:
-încheierea unui contract de preluareă aă deşeuriloră menajereă siă metaliceă cuă unitati
specializate autorizate. Personalulă vaă fiă instruită pentruă respectareaă modalit iloră deă gestionareă
corespunz toareăaădeşeurilor.
-folosireaăunorăutilajeă şiămaşiniăperformanteăpentruăevitareaăunorăscurgeriă accidentale a
carburan ilorăînăsol.ăÎnăcazulăînăcareăvaăexistaăoăastfelădeăsitua ie,ăseăvorăluaăm suriădeăînl turareăaă
acestoraădinăzonaărespectiv ăşiăanun areaădeăurgen ăaăorganelorăcompetente.ăăă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
96
Alimentareaă cuă combustibilă aă utilajelor,ă între inerea/repararea acestora se va face doar
prinăintermediulăunit ilorăspecializateăautorizate.
f.ăProtecţiaăecosistemelorăterestreăşiăacvatice:
Tipulădeăhabitatădinăzon ăesteăreprezentatădeăterenăarabil.
Pe perioada de realizare cat si pe perioada de functionare a planului se vor respecta:
-conditiile impuse in avizele obtinute;
-se vor interzice orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere a vreunei specii
de lora si fauna;
-se va inlatura orice impact negativ asupra solului, apei, aerului prin depunerea
necontrolata a deseurilor de orice fel, posibile scurgeri de combustibili, ulei, etc;
-se va respecta perioada de cuibarit, hranire, migrare, reproducere a pasarilor
g.Peisajul
Prinăimplementareaăproiectuluiăpeisajulăvaăfiămodificatădatorit ăurm toarelor activit i:
Realizarea racordului rutier la drumul judetean DJ 592 km 24+871 stanga se va
amenaja printr-o intersectie de tip T fara posibilitatea de viraj la stanga. Accesul
va avea o latime de 3,5 m, iar amenajarare sensurilor de intrare si iesire se va face
cu o insula separatoare de delimitare. (aviz CJ Timis nr. 2963/11.01.2013) ;
Delimitarea si dotarea zonelor functionale.
h.ăProtecţiaăaşez rilorăumaneăşiăaăaltorăobiectiveădeăinteresăpublic:
Amplasamentul este situat in extravilanul localitatii Bacova, jud. Timis. Din acest punct
deăvedereănuăexist ăunăimpactăasupraăaşez rilorăumane.
i.ăGospod rireaădeşeurilorăgenerateăpeăamplasament:
Deşeurileărezultateădinăactivitate se împart în trei categorii:
-deşeuriămenajere:ărezultateădeălaăangaja i;
-deseuri metalice: resturi (deseuri) rezultate din activitatea de realizare a parcului
fotovoltaic, montare/asamblare echipamente;
- Solul fertil de la decopertare pentru realizarea accesului prevazut si pentru lucrarile de
plantare a doi stalpi.
În tabelul de maiăjosăsuntăprezentateăcantit ileădeădeşeuriăgenerateăpeăparcursulăactivit iiă
de realizare a proiectului. Proiectul fiind realizat pe o perioada de 82 de zile, cantitatile de
deseuri prezentate vor fi per total si nu pe luna/an.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
97
Gestionareaădeşeurilor Nr. crt.
Deseuri Cod deseu conf. H.G.
nr.856/2002
Gestionare UM Cantit totala
1 Deseuri menajere 20 03 01 Europubele + preluat de societ iăspecializateăautorizate
mc 4
2 Deseuri metalice
20 01 40 Container+ preluat de societ iăspecializateăautorizate
kg 20
3 Solul fertil de la decopertare pentru realizarea accesului prevazut si pentru lucrarile de plantare a doi stalpi
17 05 04 Redistribuit pe amplasament fara depozitare temporara
mc 15
4 Deseuri din lemn pe care vin panourile (Europaleti)
20 01 38 Container+ preluat de societ iăspecializateăautorizate
kg 500
ConformăH.G.ănr.ă856/2002ătitularulăactivit iiăvaă ineăoăeviden ăaădeşeurilor.
j.ăGospod rireaăsubstanţelorăşiăpreparatelorăchimiceăpericuloase
Înă activitateă seă utilizeaz ă doară combustibil lichid. Alimentarea cu combustibil lichid,
repararea/între inereaăutilajelorăseăefectueaz ălaăsociet iăspecializateăautorizate.
Nuăvorăfiăutilizateăalteăsubstan eăsauăpreparateăchimiceăpericuloase.
3.1.2.Analiza gradului de poluare asupra componentelorădeămediuăap ,ăaer,ăsol.ă
a.Poluarea apei:
În prezent nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa si de csnalizare in
interiorul zonei studiate.
Alimentarea cu apa pentru angajatii care se ocupa cu realizarea parcului fotovoltaic si
intretinerea tehnica a instalatiilor, consumul de apa potabila se va asigura cu apa imbuteliata,
prin grija beneficiarului
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
98
Apa necesara pentru spalarea si curatarea panourilor fotovoltaice se va realiza dintr-un
foraj de mica adancime Hmax=30 m. Forajul va fi echipat cu o pompa submersibila cu debit
instalat mai mic decat debitul de exploatare al forajului. Pentru masurarea volumului de apa
captat din foraj, pe conducata de refulare, se va monta un apometru omologat. In jurul forajului
se va institui o zona de protectie sanitara conform HG nr. 930/2005 si a Ordinului 1278/2011, in
scopul prevenirii pericolului de alterare a calitatii apelor. Nu sunt evacuate ape uzate menajere.
Fosele aferente wc-urilor ecologice se vor vidanja periodic de catre firma detinatoare prin
contractul de inchiriere. Apele pluviale rezultate de pe suprafata studiata vor fi colectate prin
intermediul retelei de rigole din incinta, trecute printr-un decantor-separator de produse
petroliere si deznisipator, vor fi colectate intr-un bazin de retentie cu V=100 mc, iar preaplinul
va fi descarcat controlat in canalul de desecare HCn 127 din zona. Debitul de ape pluviale va fi
Qpluvial=6418,44 mc/an. (avizul de gospodarire a apelor nr. ABAB-301/19.12.2012, avizul
ANIF nr. 1368/12.12.2012).
b.Poluarea aerului:
Surse de impurificare a aerului:
-surse mobile: utilajele si masinile din zona de realizare a parcului fotovoltaic.
Emisii de poluanţi:
-surse mobile: utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament, vor fi dotate cu
motoare Diesel, noxeleăeliberateăînăaerăvorăfiăgazeleădeăeşapament:ăoxiziădeăazot,ăoxiziădeăsulf,ă
monoxidădeăcarbon,ăparticuleăînăsuspensie,ăcompuşiăorganiciăvolatili.ă Înăperioadaădeărealizareăaă
proiectului,ăsurseleădeăpoluan iăpentruăaerăsuntăreprezentateădeăardereaăcombustibililor lichizi în
motoareleăcuăardereăintern ăaleăutilajelor,ăînăzonaăamplasamentului. Alimentarea cu combustibil
aăutilajelor,ăîntre inerea/reparareaăacestoraăseăvaăfaceădoarăprinăintermediulăunit ilorăspecializateă
autorizate.
c.Poluarea solului:
Sursele de impurificare ale solului pot fi:
-depozitareaănecontrolat ăaădeşeurilorămenajere si metalice;
-posibileăpolu riiăaccidentaleăcuăcombustibiliălichiziădeălaăutilajeleădinădotare.
Petruăevitareaăpolu riiăsoluluiăseăvorăluaăurm toareleăm suri:
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
99
-încheiereaă unuiă contractă deă preluareă aă deşeuriloră menajereă siă metaliceă cuă unitati
specializate autorizate. Personalulă vaă fiă instruită pentruă respectareaă modalit iloră deă gestionareă
corespunz toareăaădeşeurilor.
-folosireaăunorăutilajeă şiămaşiniăperformanteăpentru evitarea unor scurgeri accidentale a
carburan ilorăînăsol.ăÎnăcazulăînăcareăvaăexistaăoăastfelădeăsitua ie,ăseăvorăluaăm suriădeăînl turareăaă
acestoraădinăzonaărespectiv ăşiăanun areaădeăurgen ăaăorganelorăcompetente.ăăă
Alimentarea cu combustibil a utilajelor,ă între inerea/reparareaă acestoraă seă vaă faceă doară
prinăintermediulăunit ilorăspecializateăautorizate.
Seă poateă concluzionaă caă dină punctă deă vedereă ală factoruluiă deă mediuă aer,ă ap ă şiă solă
activitateaădeăpeăamplasamentulă studiatănuă reprezint ăoă sursaă semnificativ ădeăpoluareădac ăseă
respect ăcondi iileămen ionateăanterior.
3.2.Tipuriă deă impactă asupraă factoriloră deămediuă careă potă s ă afectezeă negativă ariaă
protejat
3.2.1.Impact direct şi indirect asupra mediului
In faza de realizare a planului, impactul direct si indirect asupra solului, aerului poate
exista doar in cazul in care:
-nu sunt utilizate utilaje si masini performante;
-daca vor exista scurgeri accidentale de combustibil sau uleiuri pe sol;
-daca deseurile nu vor fi gestionate corespunzator.
Impactul direct asupra apei nu exista datorita faptului ca in zona nu exista cursuri de apa.
Impactul direct si indirect asupra avifaunei poate exista in conditiile in care nu se
respecta perioada de hranire, reproducere, cuibarit, clocit si migrare a pasarilor.
Cadrul natural va fi modificat, drept urmare in acest caz, va exista un impact direct, prin
amplasarea panourilor. Mentionez ca dupa dezafectarea planului acest cadru natural va reveni la
starea initiala de teren arabil.
Prin implementarea planului, nu se distrug habitate de interes national si comunitar , nu
au loc exploatari de resurse naturale.
Nu se vor realiza defrisari pe amplasament pe perioada de realizare a planului.
Pe perioada functionarii planului, impactul direct si indirect asupra avifaunei va putea
fi prezent in cazul in care nu se respecta urmatoarele conditii:
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
100
-distanta dintre randurile de panouri sa fie de minim 7 m, fapt ce permite rapitoarelor de
zi sa pradeze la nivelul solului fara a exista posibile accidente in timpul actiunii de procurare a
hranei;
-stalpii utilizati la imprejmuirea amplasamentului vor fi prevazuti cu spatii de
odihna/spatiiădeăanalizaădeăformaălitereiă“T”ăpentruăspeciileărapitoareădeăzi;
-nu se vor face gropi de imprumut in zona de implementare a planului;
-nu se vor amplasa capcane pentru animale (nevertebrate si vertebrate) in zona de
implementare a planului;
-nu se utilizeaza substante chimice menite sa combata animalele (nevertebrate si
vertebrate);
-nu se vor amplasa dispozitive cu inregistrari audio menite sa alunge speciile de pasari
din zona de implementare a planului;
-tehnologia de implementare a planului actual si se vor aborda unele masuri tehnologice
pentru reducerea asemanarii suprafetei panourilor cu luciul (lipirea de benzi albe, utilizarea de
panouri fara reflexii) .
Impactul direct si indirect asupra celorlati factori de mediu: apa, aer, sol, pe perioada de
functionare a planului, mentionez ca acesta va fi nesemnificativ.
3.2.2.Impact pe termen lung asupra mediului poate fi prezent asupra avifaunei daca nu
se respecta conditiile enumerate mai sus, pe perioada de functionare a planului si anume:
-distanta dintre randurile de panouri sa fie de minim 7 m, fapt ce permite rapitoarelor de
zi sa pradeze la nivelul solului fara a exista posibile accidente in timpul actiunii de procurare a
hranei;
-stalpii utilizati la imprejmuirea amplasamentului vor fi prevazuti cu spatii de
odihna/spatiiădeăanalizaădeăformaălitereiă“T”ăpentruăspeciileărapitoareădeăzi;
-nu se vor face gropi de imprumut in zona de implementare a planului;
-nu se vor amplasa capcane pentru animale (nevertebrate si vertebrate) in zona de
implementare a planului;
-nu se utilizeaza substante chimice menite sa combata animalele (nevertebrate si
vertebrate);
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
101
-nu se vor amplasa dispozitive cu inregistrari audio menite sa alunge speciile de pasari
din zona de implementare a planului;
-tehnologia de implementare a planului actual si se vor aborda unele masuri tehnologice
pentru reducerea asemanarii suprafetei panourilor cu luciul (lipirea de benzi albe, utilizarea de
panouri fara reflexii).
3.2.3.Impact pe termen scurt asupra mediului
Perioada de construire:
-poluarea fonica indusa de utilajele care sunt folosite pentru realizarea parcului
fotovoltaic. Prin aplicarea normelor legale privind zgomotul admis conform STAS10009/1998
„Acusticaăinăconstructii.ăAcusticaăurbana”-Limitele admisibile ale nivelului de zgomot; precum
si respectarea perioadelor de reproducere, cuibarit, clocit, hranire si migrare, acesta va fi
nesemnificativ.
Pe perioada de implementare a planului nu exista impact pe termen scurt.
3.2.4.Impact rezidual. Ofertaăsc zut ădeăhabitateădinăzonaădeăimplementareăaăplanului a
indusăoăpopulareămic ăcuăspeciiădeă interesăcomunitarăsi rpin urmare induce un impact rezidual
redus.
3.2.5.Impactul cumulativ proiectul este situat in extravilanul localitatii Bacova, jud.
Timis. Înă imediataăapropiereăaăamplasamentuluiăseăg seşte drumul DJ 592. Nu se cunosc pana
acum alte proiecte aprobate in zona. Deci nu poate fi vorba de un impact cumulativ cu alte
proiecte.
Descriereaărezumativ ăaăimpactului:ă
impactul asupra popula iei – nu exista impact, zona amplasamentului este in
extravilan;
impactulăasupraăs n t ii umane - f r ăimpactăasupraăs n t iiăumane;
impactul asupra florei – nu exista impact deoarece terenul destinat planului este
arabil, ca atare nu prezinta un tablou vegetal important din punct de vedere
floristic ;
impactul asupra faunei: este nesemnificativ deoarece se tine cont de habitatul
speciei din toate punctele de vedere (hranire, reproducere, cuibarit, etc);
impactul asupra solului - nu existã şiă nuă auă fostă identificate surse de poluan i
pentru sol şiăsubsol;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
102
impactulă asupraă calit ii şi regimului cantitativ al apei – f r ră impact;ă nuă exist ă
surse de poluare a apelor;
impactul asupraă calit ii aerului, climei – afectat doar in perioada de executie a
planului;
impactul asupra zgomotelor şi vibra iilor – redus la nivelul zonei de implementare
a planului, absent in faza de realizare a planului;
impactul asupra peisajului şi mediului vizual – impact direct redus;
impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interac iunilor dintre
aceste elemente – f r ăimpact, deoarece înăzon ănuăexist ăşiănuăauăfostăidentificateă
obiective ale patrimoniului istoric şi cultural;
extindereaă impactuluiă (zonaă geografic ,ă num rulă popula iei/habitatelor/speciiloră
afectate) – nuăseăpreconizeaz ăoăextindereăaă impactuluiăasupraăzoneiăgeografice,ă
popula ieiădinăzon ăşiădină localit ileă învecinate,ăasupraăhabitatelorăsauăanumitoră
specii, impactul general fiind unul nesemnificativ.
magnitudineaăşiăcomplexitateaăimpactuluiă- impact general nesemnificativ;
probabilitatea impactului –redus ;
durata,ă frecven aăşiă reversibilitateaă impactuluiă – impact redus numai în perioada
de constructie;
natura transfrontier ăaăimpactului – nu este cazul.
3.3.Presiuni antropice în zona ariei protejate: se manifesta in zona amplasamentului
prin activitatile agricole, terenul fiind unul arabil. Traficul rutier de pe DJ 592 reprezinta cea mai
importanta presiune antropica identificata in acest moment in zona de implementare a planului.
Implemetarea planului atât în faza de construcţie cât şi în cea de functionare nu
induce un impact semnificativ asupra speciilor de interes comunitar pentru care a fost
desemnata aria protejata SPA Lunca Timişului, deoarece presiunea antropica majora e
reprezentata de DJ 592, fapt ce a determinat migrarea speciilor de pasari in zonele
invecinate, zone care nu sunt expuse implementarii planului actual.
Impactul în faza de construcţie:
-eliminarea ecosistemului agricol in favoarea parcului fotovoltaic va reduce efectul
antropic datorat activitatilor agricole, care au in prezent un impact negativ semnificativ asupra
ariei naturale protejate;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
103
-poluarea fonica indusa de utilajele care sunt folosite pentru realizarea parcului
fotovoltaic. Prin aplicarea normelor legale privind zgomotul admis conform STAS10009/1998
„Acusticaăinăconstructii.ăAcusticaăurbana”-Limitele admisibile ale nivelului de zgomot; precum
si respectarea perioadelor de reproducere, cuibarit, clocit, hranire si migrare, acesta va fi
nesemnificativ.
Impactul în faza de functionare: poate fi prezent asupra avifaunei daca nu se respecta
conditiile enumerate mai sus, pe perioada de functionare a planului si anume:
-distanta dintre randurile de panouri sa fie de minim 7 m, fapt ce permite rapitoarelor de
zi sa pradeze la nivelul solului fara a exista posibile accidente in timpul actiunii de procurare a
hranei;
-stalpii utilizati la imprejmuirea amplasamentului vor fi prevazuti cu spatii de
odihna/spatiiădeăanalizaădeăformaălitereiă“T”ăpentruăspeciileărapitoareădeăzi;
-nu se vor face gropi de imprumut in zona de implementare a planului;
-nu se vor amplasa capcane pentru animale (nevertebrate si vertebrate) in zona de
implementare a planului;
-nu se utilizeaza substante chimice menite sa combata animalele (nevertebrate si
vertebrate);
-nu se vor amplasa dispozitive cu inregistrari audio menite sa alunge speciile de pasari
din zona de implementare a planului;
-tehnologia de implementare a planului actual si se vor aborda unele masuri tehnologice
pentru reducerea asemanarii suprafetei panourilor cu luciul (lipirea de benzi albe, utilizarea de
panouri fara reflexii).
3.4.Evaluareaăimpactuluiăpotenţialăasupraăspeciilorăşiăhabitatelorădinăariaănatural ă
protejat ădeăinteresăcomunitar
3.4.1.Impactulăasupraăvegetaţieiăşiăfaunei
Impactul asupra vegetatiei este redus pentru ca in zona amplasamentului nu exsita specii
de interes comunitar. Datorita activitatilor agricole din zona se constata prezenta unor specii de
pasari comune care folosesc amplasamentul pentru migrare, hranire. Nu exista impact deoarece
terenul destinat planului este arabil, ca atare nu prezinta un tablou vegetal important din punct de
vedere floristic.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
104
3.4.2.Impact asupra speciilor şi habitatelor ariei naturale protejate datorit
destinaţiei terenului
Acestătipădeăimpactăseădatoreaz :
-pierderii habitatului – înăzonaădeăimplementareăaăplanuluiănuăexist ăhabitateădeăinteresă
comunitar sau habitate tipice ale speciilor de interes comunitar;ă datorit ă moduluiă actuală deă
exploatare al terenurilor agricole;
- fragmentării habitatului – esteătemporar ăsi nu definitiva deoarece dupa implementarea
planului (20 ani) se va reveni la habitatul actual si anume teren arabil;
- modificării habitatului - esteă temporar ăsi nu definitiva deoarece dupa implementarea
planului (20 ani) se va reveni la habitatul actual si anume teren arabil;
- perturbării speciilor – in prezent speciile de pasari sunt oricum perturbate de traficul
rutier de pe DJ 592 care se afla in vecinatatea amplasamentului. Planul actual nu contribuie la
perturbareaăspeciilorădinăzonaăşiănuăinfluen ez ăstatutulădeăconservareăalăspeciilorădinăsit.
- dislocării speciilor- implementarea planului actual nu duce la o disclocare a speciilor de
interes comunitar.
3.4.3.Gradulădeăafectareăaăintegrit ţiiăarieiănaturaleăprotejateădeăinteresăcomunitar
a. reducerea habitatelor deă interesă comunitară şiă aă speciiloră şiă habitateloră acestoraă - nu
este cazul deoarece nu au fost identificate în zona de implementare a planului habitate prioritare
şiădeăinteresăcomunitar;ă
b. fragmentării habitatului – esteă temporar ă si nu definitiva deoarece dupa
implementarea planului (20 ani) se va reveni la habitatul actual si anume teren arabil;
c. impactul negativ asupra factorilor de menţinere a stării favorabile-nu este cazul;
d. modificările dinamicii relaţiilor structurale sau funcţionale ale ariei naturale de
interes comunitar - nuăesteăcazulădeoareceăaceast ăparteăaă situluiă şiă arealulăpropusăesteă formată
doar din terenuriăarabileăacesteaăfiindăagroecosistemeăaăc rorărela iiăstructuraleăşiăfunc ionaleăsuntă
minimalizateăşiăcontrolateădeăom.ă
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
105
Impactul planului asupraăspeciilorăprotejateăînăsitulădeăimportanţ ăcomunitar
Specia
Efectiv la
nivelul
sitului
inclusiv
efective de
pasaj
Prezenţaăînăamplasament/vecin tate
Impactul planului asupra speciei Identificare
% din
suprafaţaăhabitatului
folosit
pentru
hran ăsauăodihn
% din
populaţiaăsitului
afectat ă
Accipiter
brevipes 0-1p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Alcedo atthis 6-8 p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Anthus
campestris 1-2 p 1 max. 0,04 max. 0,04
Nu afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Aquila
pomarina 10-20 p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Ardeola
ralloides 0-2 p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Aythya nyroca 50-100 i 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
specie/habitate.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
106
Buteo rufinus 1-2 p 2 max. 0,04 max. 0,04
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Caprimulgus
europaeus 1-2 p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Chlidonias
hybridus 100-200i 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Ciconia ciconia 50-100 i 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Ciconia nigra 100-200i 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Circaetus
gallicus 0-1 p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Circus
aeruginosus 30-60 i 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
107
Circus cyaneus 10-15 i 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
specie/habitate.
Circus pygargus 3-10 i 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Coracias
garrulus 20-22p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Crex crex 3-8 p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Dendrocopos
medius 20-35 p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Dryocopus
martius 4-6 p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Egretta alba 60-90 i 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
108
Egretta garzetta 15-30 p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Falco
vespertinus 5-10 p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Hieraaetus
pennatus 1-2p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Lanius collurio 20-30p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual a
speciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
specie/habitate.
Lanius minor 30-45p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual a
speciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Lullula arborea 3-5 p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Nycticorax
nycticorax 30-50 p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
109
Pernis apivorus 0-2 p 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă de conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Sterna hirundo 10-20 i 0 max. 0,04 0
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstarea global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
specie/habitate.
Corvus
frugilegus 220-300 p 17 max. 0,04 max. 0,04
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Speciileădeăp s riăidentificateăînăzonaădeăimplementareăaăplanuluiăşiăînăvecin tateaăzoneiădeăimplementareăauăfostă(zona de
interogareăştiinţific )
Carduelis
carduelis - 18 i max. 0,04 max. 0,04
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Parus major - 13 i max. 0,04 max. 0,04
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Cuculus
canorus - 2 i max. 0,04 max. 0,04
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Turdus merula - 9 i max. 0,04 max. 0,04
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
110
Streptopelia
decaocto - 3 i max. 0,04 max. 0,04
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Passer
domesticus - 17 i max. 0,04 max. 0,04
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Pica pica - 5 i max. 0,04 max. 0,04
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Phasianus
colchinus - 4 i max. 0,04 max. 0,04
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Sturnus vulgaris - 31 i max. 0,04 max. 0,04
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciie/habitate.
Upupa epops - 3 i max. 0,04 max. 0,04
Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ine
stareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.
Planul nu are impact semnificativ negativ asupra
speciei/habitate.
Leg turileăplanuluiăcuăariaăprotejat :ă
- planul propus este situat înăROSPA0128ăLuncaăTimişuluiă ocupandăoă suprafataă deă
0,04% din sit;
- planul nuă areă impactă asupraă speciiloră şiă habitatelor din ROSPA0128 Lunca
Timişuluiădacaăseărespectaămasurileămentionateălaăcapitolulămasuriădeăreducereăaăimpactuluiă
asupra mediului.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
111
3.5.M suri de reducere a impactului asupra mediului
Masurile de reducere a impactului asupra mediului se regasesc in tabelele de mai jos pe
ambele perioade ale planului: de executie si functionare a planului.
Masurile de reducere a impactului asupra mediului pe perioada de executie si
functionare a planului Nr. Crt.
Masuri de reducere a impactului asupra mediului
Etapa de realizare a planului
Masuri de reducere a impactului asupra mediului
Etapaădeăfuncţionareăaăplanului 1 Gardul ce va delimita suprafata parcului
fotovoltaic va fi inaltata cu circa 30 cm fata de teren pentru a permite tranzitarea perimetrului parcului de catre fauna terestra, pentru a evita fragmentarea habitatelor specifice faunei terestre.
Monitorizarea efectivelor de pasari identificate in zona de implementare a
planului (aprilie-iunie, septembrie-noiembrie) in vederea stabilirii dinamicii
populationale
2 Inaltimea gardului ce va delimita suprafata parcului sa fie de cel mult 2,5 m pentru a nu crea un obstacol mare in culoarul de zbor a unor specii de pasari care zboara la joasa inaltime
Identificarea respectiv remedierea efectelor care induc reducerea efectivelor
de pasari in cazul in care panourile fotovoltaice induc/cauzeaza mortalitati in randul populatiilor de pasari din zona de
implementare a planului 3 Cablurile care vor realiza conexiunea
intre panouri si centrala fotovoltaica nu vor fi amplasate in aer ele urmand a fi ingropate, evitandu-se astfel electrocutarea accidentala a pasarilor respectiv a faunei terestre.
Mentinerea spatiilor verzi de pe arealul planului intr-o stare favorabila pentru a spori productivitatea naturala (baza piramidei trofice) situatie care va favoriza aparitia unor lanturi trofice bine consolidate
4 Respectarea intervalelor de odihna (sezon cald aprilie-septembrie, interval orar 21-08, sezon rece octombrie-martie, interval orar 17-09 ) in vederea evitarii mortalitatii speciilor de vertebrate de talie mica
Interzicerea amplasarii pe raza planului a unor dispozitive care prin sunetul lor sa
perturbe bioritmul faunei terestre
5 Respectarea perioadelor de reproducere specifice vertebratelor de talie mica in vederea evitarii mortalitatii speciilor de vertebrate de talie mica (aprilie-iunie)
Respectareaăcondi iilorăimpuseăînăacteleăde reglementare, avizul custodelui sau a altorăavize/acorduriăob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare
6 Respectareaăcondi iilorăimpuseăînăacteleăde reglementare, avizul custodelui sau a altorăavize/acorduriăob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare
Interzicereaă oric reiă formeă deă recoltare,ăcapturare, ucidere a vreunei specii de flor ăsauăfaun ădinăzon
7 Respectarea normelor/programului de lucru
Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate
8 Înl turareaăoric ruiăimpactănegativăasupraă Intezicerea pe toata durata de desfasurare
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
112
solului, apei, aerului (ex. scurgeri de combustibil,ă ulei,ă depunereaă necontrolat ăaădeşeurilorădeăoriceăfel,ăetc)ă
a activitatii a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul perimetrului
9 Interzicereaă oric reiă formeă deă recoltare,ăcapturare,ăucidereăaăvreuneiăspeciiădeăflor ăsauăfaun ădinăzon
Utilizarea doar a drumurilor de acces desemnate pentru circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate
10 Organizareaăcorespunz toareăşiăcronologic ăaăactivit ilorădeăşantier:ă -realizarea imprejmuirii instalatiei cu accese carosabile; -realizarea structurii din tarusi de otel zincat infipti in pamant; -realizarea de trasee ale instalatiei pentru exploatarea echipamentelor; -realizarea structurilor de fixare a panourilor din otel zincat ancorate la structura metalica prin piulite si suruburi speciale si buloane; -instalarea modulelor fotovoltaice; -pozarea cablurilor de conectare intre modulele fotovoltaice si invertoare; -realizarea instalatiei electrice cu pozarea de tablouri electrice -realizarea instalatiei de pamantare; -realizarea accesului la racordul cu Enel Electrica; -amplasarea cabinei de racord Electrica Enel; -realizarea drumului pietonal si a accesului auto; -inierbarea spatiilor dintre randurile de panouri fotovotaice cu specii ierboase specifice conditiilor climatice din zona. Procedeul se va realiza prin hidroinsamantare, cu samanta de la unitati specializate autorizate.
-
11 Monitorizareaăst riiătehniceăaăutilajelorăşiămaşinilorăutilizate
-
12 Instruirea personalului care executa lucrarile prevazute in proiect, referitoare la importanta amplasamentul desemnat ca sit Natura 2000, asigurandu-se obiectivele de conservare al sitului
-
13 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale
-
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
113
protejate 14 Intezicerea pe toata durata de realizare a
proiectului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul planului
-
15 Utilizarea doar a drumurilor de acces desemnate pentru circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate
-
3.6.Monitorizarea impactului
Monitorizarea impactului în perioada de realizare a planului: se reg seşteăînătabelulădeă
mai jos.
Calendar de implementare si monitorizare a masurilor de reducere a impactului, în perioada de realizare a planului
Nr. crt.
Denumireăm sur Responsabil Perioada Sursa de finanţare
1 Gardul ce va delimita suprafata parcului fotovoltaic va fi inaltata cu circa 30 cm fata de teren pentru a permite tranzitarea perimetrului parcului de catre fauna terestra, pentru a evita fragmentarea habitatelor specifice faunei terestre.
Titularul planului si dirigintele de santier
Pe perioada de realizare a planului
82 zile
Surse proprii de finan are
2 Inaltimea gardului ce va delimita suprafata parcului sa fie de cel mult 2,5 m pentru a nu crea un obstacol mare in culoarul de zbor a unor specii de pasari care zboara la joasa inaltime
Titularul planului si dirigintele de santier
Pe perioada de realizare a planului
82 zile
Surse proprii de finan are
3 Cablurile care vor realiza conexiunea intre panouri si centrala fotovoltaica nu vor fi amplasate in aer ele urmand a fi ingropate, evitandu-se astfel electrocutarea accidentala a pasarilor
Titularul planului si dirigintele de santier
Pe perioada de realizare a planului
82 zile
Surse proprii de finan are
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
114
respectiv a faunei terestre.
4 Respectarea intervalelor de odihna (sezon cald aprilie-septembrie, interval orar 21-08, sezon rece octombrie-martie, interval orar 17-09 ) in vederea evitarii mortalitatii speciilor de vertebrate de talie mica
Titularul planului si dirigintele de santier
Aprilie-septembrie interval orar 21-08 Octombrie-martie interval orar 17-09
Surse proprii de finan are
5 Respectarea perioadelor de reproducere specifice vertebratelor de talie mica in vederea evitarii mortalitatii speciilor de vertebrate de talie mica (aprilie-iunie)
Titularul planului si dirigintele de santier
Aprilie-iunie Surse proprii de finan are
6 Respectareaăcondi iilorăimpuse în actele de reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduriăob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăîn vigoare
Titularul planului si dirigintele de santier
Pe perioada de realizare a planului, 82 zile
Surse proprii de finan are
7 Respectarea normelor/programului de lucru
Titularul planului si dirigintele de santier
Pe perioada de realizare a planului, 82 zile
Surse proprii de finan are
8 Înl turareaă oric ruiăimpact negativ asupra solului, apei, aerului (ex. scurgeri de combustibil, ulei, depunereaă necontrolat aă deşeuriloră deă oriceăfel, etc)
Titularul planului si dirigintele de santier
Pe perioada de realizare a planului, 82 zile
Surse proprii de finan are
9 Interzicereaă oric reiăforme de recoltare, capturare, ucidere a vreuneiă speciiă deă flor ăsauăfaun ădinăzon
Titularul planului si dirigintele de santier
Pe perioada de realizare a planului, 82 zile
Surse proprii de finan are
10 Organizarea corespunz toareăşiăcronologic ăaăactivit ilorădeăşantier:ă -realizarea
Titularul planului si dirigintele de santier
Pe perioada de realizare a planului, 82 zile
Surse proprii de finan are
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
115
imprejmuirii instalatiei cu accese carosabile; -realizarea structurii din tarusi de otel zincat infipti in pamant; -realizarea de trasee ale instalatiei pentru exploatarea echipamentelor; -realizarea structurilor de fixare a panourilor din otel zincat ancorate la structura metalica prin piulite si suruburi speciale si buloane; -instalarea modulelor fotovoltaice; -pozarea cablurilor de conectare intre modulele fotovoltaice si invertoare; -realizarea instalatiei electrice cu pozarea de tablouri electrice -realizarea instalatiei de pamantare; -realizarea accesului la racordul cu Enel Electrica; -amplasarea cabinei de racord Electrica Enel; -realizarea drumului pietonal si a accesului auto; -inierbarea spatiilor dintre randurile de panouri fotovotaice cu specii ierboase specifice conditiilor climatice din zona. Procedeul se va realiza prin hidroinsamantare, cu samanta de la unitati specializate autorizate.
11 Monitorizareaăst riiătehnice aăutilajelorăşiămaşinilorăutilizate
Titularul planului Conformăverific rilorătehnice specifice utilajelorăşiămaşinilorăutilizate
Surse proprii de finan are
12 Instruirea personalului care executa lucrarile
Titularul planului si dirigintele de santier
Pe perioada de realizare a planului,
Surse proprii de finan are
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
116
prevazute in plan, referitoare la importanta amplasamentul desemnat ca sit Natura 2000, asigurandu-se obiectivele de conservare al sitului
82 zile
13 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu), ISU, cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate
Titularul planului si dirigintele de santier
Pe perioada de realizare a planului, 82 zile
Surse proprii de finan are
14 Intezicerea pe toata durata de realizare a planului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul planului
Titularul planului si dirigintele de santier
Pe perioada de realizare a planului, 82 zile
Surse proprii de finan are
15 Utilizarea doar a drumurilor de acces desemnate pentru circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate
Titularul planului si dirigintele de santier
Pe perioada de realizare a planului, 82 zile
Surse proprii de finan are
Monitorizarea impactului în perioada de functionare a planului: se reg seşteăînătabelulă
de mai jos.
Calendar de implementare si monitorizare a masurilor de reducere a impactului, în perioada de functionare a planului
Nr. crt.
Denumireăm sur Responsabil Perioada Sursa de finanţare
1 Monitorizarea efectivelor de pasari identificate in zona de implementare a planului (aprilie-iunie, septembrie-noiembrie) in vederea stabilirii dinamicii
Titularul planuluiăşiăpersonalul de specialitate contractat în acest sens
Aprilie-iunie, Septembrie-noiembrie
In primii 2 ani
Surse proprii de finantare
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
117
populationale 2 Identificarea
respectiv remedierea efectelor care induc reducerea efectivelor de pasari in cazul in care panourile fotovoltaice induc/cauzeaza mortalitati in randul populatiilor de pasari din zona de implementare a planului
Titularul planuluiăşiăpersonalul de specialitate contractat în acest sens
Atunci cand e cazul .
Surse proprii de finantare
3 Mentinerea spatiilor verzi de pe arealul planului intr-o stare favorabila pentru a spori productivitatea naturala (baza piramidei trofice) situatie care va favoriza aparitia unor lanturi trofice bine consolidate
Titularul planului Pe perioada de functionare a
planului (20 ani)
Surse proprii de finantare
4 Interzicerea amplasarii pe raza planului a unor dispozitive care prin sunetul lor sa perturbe bioritmul faunei terestre
Titularul planului Pe perioada de functionare a
planului (20 ani)
Surse proprii de finantare
5 Respectarea condi iilorăimpuseăînăactele de reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduri ob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare
Titularul planului Pe perioada de functionare a
planului (20 ani)
Surse proprii de finantare
6 Interzicerea oric reiăforme de recoltare, capturare, ucidere a vreunei specii de flor ă sauă faun ă dinăzon
Titularul planului Pe perioada de functionare a
planului (20 ani)
Surse proprii de finantare
7 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului,
Titularul planului Pe perioada de functionare a
planului (20 ani)
Surse proprii de finantare
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
118
Garda Nationala de Mediu), ISU, cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate
8 Intezicerea pe toata durata de desfasurare a activitatii a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul perimetrului
Titularul planului Pe perioada de functionare a
planului (20 ani)
Surse proprii de finantare
9 Utilizarea doar a drumurilor de acces desemnate pentru circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate
Titularul planului Pe perioada de functionare a
planului (20 ani)
Surse proprii de finantare
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
119
CONCLUZII
Implemetarea planului atât în faza de construcţie cât şi în cea de functionare nu
induce un impact semnificativ asupra speciilor de interes comunitar pentru care a fost
desemnata aria protejata ROSPA0128 Lunca Timişului, deoarece presiunea antropica
majora e reprezentata de DJ 592, fapt ce a determinat migrarea speciilor de pasari in
zonele invecinate, zone care nu sunt expuse implementarii planului actual.
Impact pe termen lung asupra mediului poate fi prezent asupra avifaunei daca nu se
respecta conditiile enumerate mai jos, pe perioada de functionare a planului si anume:
-distanta dintre randurile de panouri sa fie de minim 7 m, fapt ce permite rapitoarelor de
zi sa pradeze la nivelul solului fara a exista posibile accidente in timpul actiunii de procurare a
hranei;
-stalpii utilizati la imprejmuirea amplasamentului vor fi prevazuti cu spatii de
odihna/spatiiădeăanalizaădeăformaălitereiă“T”ăpentruăspeciileărapitoareădeăzi;
-nu se vor face gropi de imprumut in zona de implementare a planului;
-nu se vor amplasa capcane pentru animale (nevertebrate si vertebrate) in zona de
implementare a planului;
-nu se utilizeaza substante chimice menite sa combata animalele (nevertebrate si
vertebrate);
-nu se vor amplasa dispozitive cu inregistrari audio menite sa alunge speciile de pasari
din zona de implementare a planului;
-tehnologia de implementare a planului actual si se vor aborda unele masuri tehnologice
pentru reducerea asemanarii suprafetei panourilor cu luciul (lipirea de benzi albe, utilizarea de
panouri fara reflexii).
Presiuni antropice în zona ariei protejate: se manifesta in zona amplasamentului prin
activitatile agricole, terenul fiind unul arabil. Traficul rutier de pe DJ 592 reprezinta cea mai
importanta presiune antropica identificata in acest moment in zona de implementare a planului.
Impactul în faza de construcţie:
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
120
-eliminarea ecosistemului agricol in favoarea parcului fotovoltaic va reduce efectul
antropic datorat activitatilor agricole, care au in prezent un impact negativ semnificativ asupra
ariei naturale protejate;
-poluarea fonica indusa de utilajele care sunt folosite pentru realizarea parcului
fotovoltaic. Prin aplicarea normelor legale privind zgomotul admis conform STAS10009/1998
„Acusticaăinăconstructii.ăAcusticaăurbana”-Limitele admisibile ale nivelului de zgomot; precum
si respectarea perioadelor de reproducere, cuibarit, clocit, hranire si migrare, acesta va fi
nesemnificativ.
Impactul în faza de functionare: poate fi prezent asupra avifaunei daca nu se respecta
conditiile enumerate mai sus, pe pagina anterioara, pe perioada de functionare a planului.
Cadrul natural va fi modificat, drept urmare in acest caz, va exista un impact direct, prin
amplasarea panourilor. Mentionez ca dupa dezafectarea planului acest cadru natural va reveni la
starea initiala de teren arabil.
Prin implementarea planului, nu se distrug habitate de interes national si comunitar , nu
au loc exploatari de resurse naturale.
Nu se vor realiza defrisari pe amplasament pe perioada de realizare a planului.
Descrierea rezumativ ăaăimpactului:ă
impactul asupra popula iei – nu exista impact, zona amplasamentului este in
extravilan;
impactulăasupraăs n t ii umane - f r ăimpactăasupraăs n t iiăumane;
impactul asupra florei – nu exista impact deoarece terenul destinat planului este
arabil, ca atare nu prezinta un tablou vegetal important din punct de vedere
floristic ;
impactul asupra faunei: este nesemnificativ deoarece se tine cont de habitatul
speciei din toate punctele de vedere (hranire, reproducere, cuibarit, etc);
impactul asupra solului - nu existã şiă nuă auă fostă identificate surse de poluan i
pentru sol şiăsubsol;
impactulă asupraă calit ii şi regimului cantitativ al apei – f r ră impact;ă nuă exist ă
surse de poluare a apelor;
impactulă asupraă calit ii aerului, climei – afectat doar in perioada de executie a
planului;
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
121
impactul asupra zgomotelor şi vibra iilor – redus la nivelul zonei de implementare
a planului, absent in faza de functionare a planului;
impactul asupra peisajului şi mediului vizual – impact direct redus; se va reveni la
cadrul natural anterior dupa implementarea planului (20 ani);
impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interac iunilor dintre
aceste elemente – f r ăimpact, deoarece înăzon ănuăexist ăşiănuăauăfostăidentificateă
obiective ale patrimoniului istoric şi cultural;
extindereaă impactuluiă (zonaă geografic ,ă num rulă popula iei/habitatelor/speciiloră
afectate) – nuăseăpreconizeaz ăoăextindereăaă impactuluiăasupraăzoneiăgeografice,ă
popula ieiădinăzon ăşiădină localit ileă învecinate,ăasupra habitatelor sau anumitor
specii, impactul general fiind unul nesemnificativ.
magnitudineaăşiăcomplexitateaăimpactuluiă- impact general nesemnificativ;
probabilitatea impactului –redus ;
durata,ă frecven aăşiă reversibilitateaă impactuluiă – impact redus numai în perioada
de constructie;
naturaătransfrontier ăaăimpactului – nu este cazul.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
122
BIBLIOGRAFIEăSELECTIV
1. ARSENE G., BANADUCT D., BANATEAN-DUNEA I., BITEA N., DUMA I.,
FRATILA E., GROZEA I., ILIE V., MORET J., PARVULESCU L., STANESCU D. –
2007 - Caiet de habitate si specii; Ed. Balcanic, Timisoara.
2. BUIAăA.,ăPRODANăI.,ă1961,ăFloraămic ăilustrat ăaăRPR.,ăEdituraăAgrosilvic ăBucureşti.
3. CAHIERSăD’HABITATSăNATURA 2000, Connaisance et gestion des habitat set des
especesăd’interetăcommunautaire.
4. C TUNEANUăI.I.ă- 1952 - P s riăfolositoareăăînăagricultur ,ăp s riăsedentare,ăeraticeăşiă
migratorii;ăEd.ădeăStatăpentruăLiteratur ăŞtiin ific ,ăBucureşti.ă
5. CIOCHIA V, NEGRUZI A. - 1984 - Dinamicaă şiă migra iaă popula iiloră deă p s riă şiă
mamifere; EdăŞtiin ific ăşiăEnciclopedic ,ăBucureşti.
6. CIOAC ,ăD.ăM suriă deă conservareă pentruă speciileă deă p s riă deă interesă comunitară dină
România, dependente de zonele umede, octombrie 2006
7. CLARC W., SCHMITT N., PORTER R.,1998, A field guide to the raptors of Europe, the
Middle Est, and North Africa, Oxford University Press.
8. COMBROUX Isabelle, SCHWOERER Christian – Evaluarea statutului de conservare al
habitatelorăşiăspeciilorădeăinteresăcomunitarădinăRomânia.
9. DANCIUă M.,ă GUREANă D.,ă INDREIC ă A.,ă 2007,ă Planteă vasculareă periclitate,
vulnerabileăşiărareădinăp durileăRomâniei.
10. DIMITRIE R. - 1983 - Micăatlasăornitologic;ăEd.ăAlbatros,ăBucureşti.
11. DIRECTIVA – 79/409/EEC(modificat ăşiăcompletat )ă ăprivindăconservareaăspeciilorădeă
p s riăs lbatice.
12. DIRECTIVA – 92/43/EEC(modificat ă şiă completat )ă privindă conservareaă habitateloră
naturaleăşiăaăspeciilorădeăflor ăşiăfaun ăs lbatic .
13. DONI ăN.,ă POPESCUăA.,ăMIH ILESCUăS.,ă 2005,ăHabitateleă dinăRomaniaăEdituraă
Tehnic ,ăSilvic ăBucureşti.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
123
14. FERRY C., FROCHOT B. -1958- Un methode pour denombrer Ies oiseaux nicheurs;
Terre e Vie 12., Paris.
15. GABRIELă L.,ă ST NCIOIUă T.,ă TUDORANă M.ă – Habitate forestiere de interes
comunitar – Amenin riăpoten iale;ăEd.ăUniv.ă“Transilvania”,ăBraşov.
16. HAMLYN G. – (1999) – P s rileă dină Româniaă şiă Europaă – Determinator ilustrat –
Versiuneaăromâneasc :ăMunteanuăD.;ăOctpusăPublishingăGroupăLtd.
17. HEINROTH O., HEINROTH M. -1911 - Die Vogel Mitteleuropas voi.1,11,III, Berlin.
18. HOT RÂREAăDEăGUVERN nr. 1284/24.10.2007 (M.Of. nr. 739/31.10.2007) privind
declararea ariilor de protec ieăspecial ăavifaunistic ăcaăparteăintegrant ăaăre eleiăecologiceă
europene Natura 2000 în România.
19. HOT RÂREAăDEăGUVERN nr.ă1581/08.12.2005ă(M.Of.ănr.ă24/11.01.2006)ăHot râreaă
deă Guvernă nr.ă 1143/18.09.2007ă (M.Of.ă nr.ă 691/11.10.2007)ă Hot râreaă deă Guvernă nr.
2151/30.11.2004ă(M.Of.ănr.ă38/12.01.2005)ăprivindăinstituireaăregimuluiădeăarieănatural ă
protejat ăpentruănoiăzone..ă
20. HOT RÂREAăDEăGUVERN nr. 1586/08.11.2006 (M.Of. nr. 937/20.11.2006) privind
încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umedeă deă importan ă
interna ional .
21. KOHL ST. - 1967 - Studiu ornitocenologic în apropierea Reghinului. StudiiăşiăMaterialeă
II. Muz.Jud. Tg. Mureş.
22. KONIG H – 1972 - Mitteilungen der Interessengemeinschaft Avifauna Deutschlands der
Biologischen gesellschaft Deutschlands. No 5. Berlin.
23. LEGEA nr.ă 451ă dină 8ă iulieă 2002ă pentruă ratificareaă Conven ieiă europeneă aă peisajului,ă
adoptat ălaăFloren aălaă20ăoctombrieă2000ăPublicatăinăMonitorulăOficial,ăParteaIănr.ă536ă
din 23 iulie 2002.
24. LEGEA nr. 13/1993 pentru ratificareaăConventieiăprivindăconservareaăvie iiăs lbaticeăşiăaă
habitatelor naturale din Europa , Berna, 19.07.1979 - M.Of.nr. 62/25.03.1993.
25. LEGEA nr. 5/06.03.2000 (M.Of. nr. 152/12.04.2000) privind aprobarea Planului de
amenajareăaăteritoriuluiăna ională– Sec iunea a III-a – zone protejate.
26. LIXANDRU B. – 2006 - Metodologieăecologic ;ăEdăEurobit,ăTimişoara.
27. LIXANDRU B., PETROMAN I. - 1995 - Elementeădeăecologieă factorial ;ăEd.ăMirton,ă
Timişoara.
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
124
28. MARUŞCAă T.,ă 2006,ă Îndrumară metodologică deă gospod rireă ecologic ă aă pajiştiloră înă
ariileăprotejate,ăAcademiaădeăŞtiin eăAgricoleăşiăSilviceăBucureşti
29. MINISTERUL MEDIULUI-INCDD, 2006, Scientific Annals of the Danube Delta
Institut, Tulcea.
30. MOHAN GH., ARDELEAN A. – 1993 - Ecologie si protectia mediului, Manual
preparator, Ed. Scaiul Bucuresti.
31. OLTEANăM.,ăNEGREANăG.,ăPOPESCUăA.,ă1994,ăListaăroşieăaăplantelorăsuperioareădină
România.
32. ORDINUL MINISTRULUI MEDIULUIă ŞIă DEZVOLT RII DURABILE nr.
1964/13.12.2007ă(M.Of.ănr.ă98/07.02.2008)ăprivindăinstituireaăregimuluiădeăarieănatural ă
protejat ă aă situriloră deă importan ă comunitar ,ă caă parteă integrant ă aă re eleiă ecologiceă
europene Natura 2000 în România.
33. ORDONAN AăDEăURGEN A GUVERNULUI nr.ă195/22.12.2005ăprivindăprotec iaă
mediului (M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare în M.Of. nr. 88/31.01.2006)ă aprobat ă
prinăLegeaănr.ă 265/29.06.2006ă (M.Of.ănr.ă 586/06.07.2006)ămodificat ădeăOrdonan aădeă
urgen ă nr.ă 114/17.10.2007ă (M.Of.ă nr.ă 713/22.10.2007)ă şiă deăOrdonanțaă deă urgenț ă nr.ă
164/19.11.2008 (M.Of. nr. 808/03.12.2008).
34. ORDIN nr. 19/2010 ordin al ministruluiămediuluiăşiăp durilorăpentruăaprobareaăGhiduluiă
metodologică privindă evaluareaă adecvat ă aă efecteloră poten ialeă aleă planuriloră sauă
proiectelor asupra ariilor nasturale protejate de interes comunitar.
35. ORDIN MINISTRULUI AGRICULTURII,ăP DURILOR, APELORăŞIăMEDIULUI nr.
552/26.08.2003ă (M.Of.ă nr.ă 648/11.09.2003)ă privindă aprobareaă zon riiă interioareă aă
parcuriloră na ionaleă şiă aă parcuriloră naturale,ă dină punctă deă vedereă ală necesit iiă deă
conservareăaădiversit iiăbiologice.
36. ORDONAN Aă DEă URGEN , nr. 57 din 20 iunie 2007, privind regimul ariilor
protejate,ăconservareaăhabitatelorănaturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice.
37. ORDONAN AăDEăURGEN nr. 57/20.06.2007 (M.Of. nr. 442/29.06.2007) privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,ă aă floreiă şiă fauneiă
s lbaticeă (modificată şi completată de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.
154/12.11.2008 – M.Of. nr. 787/25.11.2008) .
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
125
38. PASPALEVA M., TALPEANU M. – 1975 - Etude quantitative et qualitative des
peuplementsă d oiseauxă nicheursă dansă ună foret de chenes. Travaux du Museum d'Hist.
Naturelle Gr. Antipa. Buc.volXVI.
39. PÂRVUăC.,ă2000,ăUniversulăplantelor,ăEdituraăEnciclopedic ăBucureşti
40. POPăO.,ăIONESCUăD.,ăFURNIC ăR.,ă2006,ăP s riădinăParculăNa ionalăPiatraăCraiului,ă
EdituraăUniversit iiăTransilvaniaăBraşov.
41. SARKANY KISS, Starea ecologica a Râului Mures, Targu Mures, 1994
42. SCHUBERT R. – 1991 - Lehrbuch der Okologie. Gustav Fischer Verlag Jena..
43. SIMON D. – 1976 - Contribu iiă laă cunoaştereaă dinamiciiă popula iiloră deă p s riă
insectivoreăşiărolulăacestoraăînăsistemulădeăcombatereăaăd un torilorăp durii.ăBraşov,ăTez ă
de doctorat.
44. SOCIETATEAăORNITOLOGIC ăROMÂN ,ă2004,ăAriileădeă importan ăavifaunistic ă
din România, Editura Alma Mater Cluj-Napoca
45. SOCIETATEAăORNITOLOGIC ă ROMÂN ,ă 1994,ă P s rileă dină Româniaă şiă Europa,ă
determinator ilustrat, Octopus Publishing Group..
46. ST NESCUă V.,ă ŞOFLETEAă N.,POPESCUă O.,ă 1997,ă Floraă forestier ă lemnoas ă aă
României, Editura Ceres.
47. St nescuă D.ă – 1971 - Omitofauna parcului Sub-Ariniă dină Sibiu.ă Analizaă calitativ ă şiă
cantitativ ăaăpopulapilrădeăp s ri.ăStudiiăşiăComunic riădeăŞtiin eăNaturale.ăNr.ă16ăMuzeulă
Brukenthal Sibiu.
48. TATOLE Victoria – 2010 - ManagementulăşiămonitoringulăspeciilorădeăanimaleăNaturaă
2000ădinăRomânia;ăEd.ăExcelsiorăPrint,ăBucureşti.
49. TATOLE Victoria, IFTIMIE Al., STANăMelaniya,ăIORGUăElena,ăIORGUăI.,ăO ELăV.ă–
2009 – SpeciileădeăanimaleăNaturaă2000;ăEd.ăImperiumăPrint,ăBucureşti.
50. http://monitoring.sor.ro
51. www.amphibiaweb.org
52. http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Triturus_vulgaris_dis.png
DOCUMENTATII TEHNICE SI AVIZE CARE AU STAT LA BAZA ELABORARII
STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATA
1.Memoriu de prezentare-QMB ENERG SRL Timisoara
Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş
office@amhmediuexpert.ro, www.amhmediuexpert.ro
126
2.Documentatie Urbanism-SC CHROM ART AND ARCHITECTS SRL
3.Certificat de Urbanism nr. 72/03.09.2012
4.Aviz de Gospodarire a Apelor nr. ABAB-301/19.12.2012
5.Aviz ANIF nr. 1368/12.12.2012
6.Aviz Enel Distributie Banat nr. 36219325/04.10.2012
7.Aviz de trecere intr-o etapa urmatoare a Custodelui sitului ROSPA0128 Lunca
Timisului nr. 1221/01.03.2013
8.Acord prealabil CJ Timis nr. 2963/11.01.2013
9.Aviz Primaria Buzias, jud. Timis, nr. 10384/03.10.2012
10.Notificare D.S.P. Timis, nr. 645/06.12.2012
top related