2 protectia civila la nivel national - redus
Post on 11-Dec-2015
11 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Protecţie Civilă I - Anul 3
II Protecția civilă la nivel
naţional
Protecția civilă la nivel naţional
Dovezile scrise privind urmările războaielor sau ale catastrofelor naturale asupra comunităților sunt extrem de sărace
Prima dovadă scrisă referitoare la protecţia populaţiei în caz de război:
• Scrisoarea Domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521) către fiul sau Teodosie, în care îl sfătuiește pe el și pe urmași, ca, în caz de război, populația civila (bătrâni, copii, femei) să fie dusă (protejată prin evacuare în zone inaccesibile cotropitorilor), înapoia zonelor unde urmează să aibă loc luptele cu vrăjmaşi cotropitori.
Protecția civilă la nivel naţional
Primul război mondial a adus o serie de elemente noi care au influențat modul de organizare a protecției populației și a bunurilor materiale, datorită:
folosirii avionului ca mijloc de luptă (Apărarea
Locală Antiaeriană - ALA),
dar și întrebuinţărilor în mod organizat a Substanţelor Toxice de Luptă – STL
Protecția civilă la nivel naţional
28 Februarie 1933 - Regele Carol al II-lea, prin „Înalt Decret Regal nr. 468“, a aprobat Regulamentul Apărării Contra Atacurilor Aeriene, ca o necesitate a protejării populaţiei civile, rezultată în urma efectelor devastatoare ale primului război mondial Acesta constituie Actul de
naştere al Protecţiei Civile în România, având ca scop limitarea efectelor bombardamentelor asupra populaţiei și resurselor teritoriului
28 februarie Ziua Protecţiei Civile în
România
PROTECŢIA CIVILĂ
1939 - „Legea pentru apărarea antiaeriană activă şi pasivă a teritoriului”
1952 - Se înfiinţează „Apărarea Locală Antiaeriană”
1978 - apare „Legea nr. 2 privind Apărarea Civilă în România” • stabileşte pentru prima dată că Apărarea Civilă este parte componentă a Sistemului Naţional de Apărare • asigură protecţia populaţiei şi bunurilor materiale în caz de război, calamităţi sau catastrofe
PROTECŢIA CIVILĂ
Decembrie 1989 moment de cotitură pentru perfecţionarea măsurilor de protecţie civilă • 1990 România a ratificat Protocoalele adiţionale I şi II la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949
Prin protecţie civilă se înţelege îndeplinirea sarcinilor umanitare, destinate să protejeze populaţia civilă împotriva pericolelor ostilităţilor sau ale catastrofelor şi să o ajute să depăşească efectele lor imediate, asigurând condiţiile necesare supravieţuirii acesteia.
Protecția civilă la nivel naţional
Până în anul 1989, obiectivul Protecţiei Civile era de a asigura:
• alarmarea, adăpostirea, evacuarea și protecţia populaţiei împotriva armelor de nimicire în masă,
• misiuni desfăşurate în special pe timpul conflictelor din cele două războaie mondiale
După Revoluţia din Decembrie 1989, apare tot mai pregnant, necesitatea unei reforme, datorate creşterii riscurilor nonmilitare, pe fondul: • accelerării tendinţelor de globalizare, al schimbărilor climatice
radicale, al diversificării activităţilor economice și producerii de dezastre.
PROTECŢIA CIVILĂ
1996 Legea Protecţiei Civile • a pus bazele noii structuri a Protecţiei Civile funcţie de
sursele de risc existente pe teritoriul României
Inspectorate de Protecţie Civilă Judeţene
2000 Comandamentul Protecţiei Civile a trecut de la Ministerul Apărării
Naţionale la Ministerul Administraţiei şi Internelor
În Legea apărării naţionale nr. 45 din 01 iulie 1994 apare în mod oficial denumirea
de „protecţie civilă”
Protecția civilă la nivel naţional
Reforma în domeniul protecţiei civile a cunoscut practic un proces de modernizare începând cu anul 2004 prin adoptarea Ordonanţei de Guvern nr. 21 din 15 aprilie privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă
Acest act normativ a asigurat instituirea, în cel mai scurt timp, a unui cadru legal modern și a unor mecanisme manageriale perfecţionate, menite să asigure, în mod unitar și profesionist, apărarea vieţii şi sănătăţii populaţiei, a mediului înconjurător, a valorilor materiale și culturale importante, pe timpul producerii unor situaţii de urgenţă și care să permită restabilirea rapidă a stării de normalitate.
Protecția civilă la nivel naţional
Legea 418/2004 => Protecția Civilă din România a devenit componentă a Sistemului de Management al Situațiilor de Urgență S.N.M.S.U. din 15 Decembrie 2004, în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, instituție aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne
Afilierea la diferite organisme ale O.N.U, U.E și N.A.T.O., pe linia Protecției Civile, a impus alinierea la noile acte normative cu aplicabilitate pe plan internațional, avându-se în atenție cu prioritate prevenirea și soluționarea urgențelor, întărirea structurilor de pregătire și răspuns pentru asemenea situații.
DE REŢINUT
1933 • Apărare
pasivă
1952 • Apărarea
Locală Antiaeriană - ALA
1978 • Apărare
civilă
1996 • Protecție
civilă
Regulamentul Apărării Pasive Contra Atacurilor Aeriene, aprobat prin Înaltul Decret Regal nr. 468 din 28 februarie 1933 este considerat actul de naştere al Protecției civile din România.
28 februarie este Ziua Protecției Civile din România și se aniversează în fiecare an la aceasta dată.
1 Martie este Ziua Internaţională a Protecției Civile, stabilită printr-o rezoluţie O.N.U. in anul 1972
13 Septembrie este Ziua Pompierilor din Romania, se aniversează în fiecare an la aceasta data și se comemorează vitejia pompierilor militari în bătălia din Dealul Spirii de la 1848.
DE REŢINUT
Protecția civilă la nivel naţional
Conform H.G.R. 630 din 29/06/2005, semnul distinctiv naţional prin care se identifică personalul și se marchează mijloacele tehnice, adăposturile, alte bunuri de protecţie civilă, uniforma şi cartea de identitate specifice personalului specializat cu atribuţii în domeniul protecţiei civile identic celui prevăzut de Protocolul adiţional nr. I din 10 iunie 1977 la convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale şi constă într-un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu.
Protecția Civilă în România
Definiţii şi principii generale
Protecţia civilă Activităţi specifice Măsuri şi sarcini
organizatorice
Măsuri şi sarcini tehnice
Măsuri şi sarcini operative
Ansamblu integrat
cu caracter umanitar şi de
informare publică
în scopul
prevenirii şi reducerii
riscurilor de producere a dezastrelor
protejării populaţiei, bunurilor şi
mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de
urgență, conflictelor armate
înlăturării operative a urmărilor acestora
asigurării condiţiilor necesare
supraviețuirii persoanelor
afectate
planificate, organizate şi
realizate potrivit legii
Definiţii şi principii generale
Activitatea de protecţie civilă
- este de interes naţional - are caracter permanent și - se bazează pe îndeplinirea obligaţiilor ce revin:
+ autorităţilor administraţiei publice
centrale şi locale + celorlalte persoane
juridice de drept public și privat române
persoanelor fizice
Definiţii şi principii generale
Concepţia, organizarea,
desfăşurarea şi managementul activităţilor de
protecţie civilă
se stabilesc şi se realizează, la nivel local și naţional, pe principiile :
» autonomiei » subsidiarităţii » legalităţii » responsabilităţii » corelării obiectivelor şi resurselor » cooperării şi solidarităţii
Atribuţiile protecţiei civile
Atribuţiile protecţiei civile
a) identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri de dezastre naturale şi tehnologice de pe teritoriul
României
b) culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea şi analizarea datelor și informaţiilor referitoare la
protecţia civilă
c) informarea și pregătirea preventiva a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă, măsurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de
protecţie puse la dispoziţie, obligaţiile ce îi revin și modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgenţă
Atribuţiile protecţiei civile
d) organizarea și asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor
pentru situaţii de urgenţă și a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu
e) înştiinţarea autorităţilor publice și alarmarea populaţiei in situaţiile de urgenţă
f) protecţia populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi arhivistice, precum și a
mediului împotriva efectelor dezastrelor și ale conflictelor armate
Atribuţiile protecţiei civile
g) asigurarea condiţiilor minime de supravieţuire a populaţiei în situaţii de urgenţă sau de conflict
armat
h) organizarea și executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civila şi pentru reabilitarea utilităţilor
publice afectate
i) limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor și a efectelor atacurilor din aer pe timpul conflictelor
armate
Atribuţiile protecţiei civile
j) asanarea și neutralizarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul
conflictelor militare
k) participarea la misiuni internaţionale specifice
l) constituirea rezervelor de resurse financiare și tehnico-materiale specifice in
situaţii de urgenţă sau de conflict armat
Organizarea protecţiei civile
Activitatea de protecţie civilă din România este coordonată de Primul-ministru, care conduce această activitate prin ministrul afacerilor interne
La nivelul instituţiilor publice centrale şi locale, activitatea de protecţie civilă este condusă de către preşedinţii Comitetelor pentru situaţii de urgenţă
La toate nivelurile de competenţă, în structurile cu activitate permanentă sau temporară din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă se constituie structuri specializate in domeniul protecţiei civile.
La nivelul municipiilor, al oraşelor, al comunelor, al instituţiilor publice și al agenţilor economici cuprinşi în clasificarea din punctul de vedere al protecţiei civile, se încadrează personal de specialitate cu atribuţii în domeniul protecţiei civile.
Organizarea protecţiei civile
Personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul protecţiei civile, de la municipii, oraşe, comune, instituţii publice și agenţi economici
• asigură permanent coordonarea planificării şi a realizării activităţilor și a măsurilor de protecţie civilă,
• participă la pregătirea serviciilor de urgenţă, a salariaţilor si/sau a populaţiei
• şi asigură coordonarea secretariatelor tehnice ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă, respectiv a celulelor de urgenţă
Organizarea protecţiei civile
La instituirea măsurilor excepţionale, precum şi în situaţii de conflict armat,
structurile existente pe timp de pace, ca și cele care se completează sau se
înfiinţează la mobilizare, îndeplinesc funcţiile și atribuţiile pe linia protecţiei civile prevăzute de lege, având în vedere respectarea prevederilor protocoalelor
adiţionale la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, privind protecţia civilă.
Organizarea protecţiei civile
Activitatea de prevenire în domeniul protecţiei civile şi/sau al intervenţiei operative se asigură de către serviciile de urgenţă, prin structuri specializate
Serviciile de urgenţă profesioniste sau voluntare şi celelalte structuri specializate pentru intervenţie și acţiune în situaţii de urgenţă (inclusiv serviciile de urgenţă private) cuprind personal și formaţiuni instruite în specialităţi necesare protecţiei civile.
Organizarea protecţiei civile
Atribuţii şi obligaţii privind protecţia civilă
Atribuţii ale autorităţilor administraţiei publice
Guvernul
Ministerul Apărării Naţionale
Ministerul Afacerilor Interne
Atribuţii şi obligaţii privind protecţia civilă
IGSU este autoritate de reglementare în domeniul protecţiei civile
Controlul de stat în domeniul protecţiei civile se realizează prin activităţi de avizare, autorizare, atestare, recunoaştere, verificare, control și se exercită prin Inspecţia de Prevenire din structura IGSU, respectiv prin inspecţiile de prevenire din cadrul ISUJ şi ISUMB
IGSU îndeplineşte rolul de punct naţional de contact în relaţiile cu organisme internaţionale de profil
Atribuţii şi obligaţii privind protecţia civilă
Consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor şi Consiliile locale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti
Prefectul
Primarul
Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate
Proiectanţii, constructorii şi beneficiarii de investiţii
Salariaţii
Atribuţii şi obligaţii privind protecţia civilă
Pregătirea pentru protecţia civilă
Pregătirea pentru protecţia civilă cuprinde:
pregătirea populaţiei şi a salariaţilor
pregătirea serviciilor de
urgenţă
pregătirea personalului cu funcţii de conducere
pe linia protecţiei
civile
personalului de
specialitate
Pregătirea pentru protecţia civilă
Iniţierea, calificarea, perfecţionarea sau specializarea
PRIN Cursuri / Convocări / Instructaje
Se desfăşoară în: - Centrul Naţional de Pregătire pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă - Centrele zonale ale acestuia - Institutul Naţional de Administraţie - alte instituţii de învăţământ de profil
Pregătirea pentru protecţia civilă
Formarea, perfecţionarea şi specializarea personalului
serviciilor de urgenţă profesioniste și al structurilor componente ale
SNMSU se realizează în instituţiile de învăţământ de profil din subordinea
MAI, a MApN, precum și în alte unităţi abilitate din ţară şi din străinătate
Pregătirea pentru protecţia civilă
Pregătirea populaţiei şi a salariaţilor
Informarea și educarea preventivă a populaţiei privind protecţia civilă sunt obligatorii şi se asigură prin: • instituţiile de învăţământ şi educaţie de toate
gradele, • mijloacele de informare în masă şi • serviciile profesioniste pentru situaţii de
urgenţă
Pregătirea pentru protecţia civilă
Pregătirea populaţiei şi a salariaţilor
Societăţile publice și private, naţionale şi locale, de radio şi televiziune, precum și presa scrisă sunt obligate să asigure prezentarea, în emisiunile, respectiv în ştirile şi reportajele acestora
• a riscurilor potenţiale • a măsurilor preventive și • a modului de acţiune și comportare a populaţiei pe timpul
situaţiilor de urgenţă civilă
Pregătirea pentru protecţia civilă
top related