8/16/2019 Amintiri Din Copilarie - Comentariu - Ion Creanga

1/3

Amintiri din copilarie - comentariu - Ion Creanga

Amintiri din copilarie

de Ion Creanga

“Amintiri din copilarie” reprezinta opera de maturitate artistica a lui Creanga, dovedind un scriitor pedeplin format, cu un stil ranat si cu o exceptionala capacitate de xare a unui univers uman necunoscutpana atunci in literatura romana.

Cartea este un “roman” al varstei inocente si al formarii, al modelarii umane. Proiectata in spatiulunui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut, copilaria nu reecta numai dominantelevarstei, ci si specicul mediului am!iant. "e aceea, “Amintiri din copilarie” este si o evocare a satuluitraditional, un ta!lou del al unei lumi traind in spiritul o!iceiurilor xate printr-o existenta multimilenara.#$#%&!pj'#evc'(

Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca, daca prin amanunte )icaeste propria sa ipostaza, asa cum i-o pastreaza amintirea, tipologic vor!ind, eroul sau este “copilul universal”*+. Calinescu “asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta sipamantul”.

Izvoarele de inspiratie sunt auto!iograce, iar evocarea se face din perspectiva indepartata amaturitatii, ind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit nostalgia.

Constructia textuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. In cele patru parti, scriitorul nuurmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor, ci selectarea acelor momente ce constituie puncte dereferinta in formarea eroului.

Partea I se descide cu evocarea scolii, ridicata prin stradania parintelui, unde s-a adunat o multimede !aieti si fete, printre care si )ica. "ar copiii nu inteleg rostul invataturii, asa ca primesc in dar pe “Calul/alan” si “0fantul )icolai” pentru a-i indemna in acest sens. )ica va raspunde numai la staruintele mamei siale !unicului "avid Creanga. pv#%&!$#'#evvc

1upt de vatra satului, )ica pleaca impreuna cu !unicul sau la scoala din /rosteni. Aici, eroul va aveaparte de o serie de peripetii caderea in 2zana, sederea in gazda la Irinuca, umplerea de raie capreasca, fugacu pluta pe /istrita.

 

Inceputul partii a II-a sta su! semnul lirismului nostalgic, evocarea indreptandu-se asupra caseiparintesti. Apare cipul mamei, odata cu intamplarile din copilarie uratul de Anul )ou, pupaza din tei, lascaldat, etc.

1ememorarile intereseaza in masura in care au contri!uit la formarea lui )ica, ca om, dandu-i oimagine asupra lumii, im!ogatindu-i universul cunoasterii.

 

"ialogul cu propriul cuget *din de!utul partii a III-a este o modalitate de disimulare a intentiilor unuiartist genial, constient de valoarea propriei creatii.

In acest capitol, eroul devenit adolescent este infatisat urmandu-si in continuare drumul, ca elev lascoala domneasca din 3argul )eamtului, apoi la scoala de catieti din 4alticeni. 0criitorul urmareste procesulformarii adolescentului )ica in raporturile lui cu viata sociala, cu conditiile in care tinerii urmau scoala.

 

In capitolul al I5-lea, memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care, in toamnalui 6$&&, paraseste satul pentru a urma seminarul de la 0ocola. Aceasta despartire reprezinta dezradacinareadin universul 7umulestilor, iesirea din taramul miraculos al copilariei. 8umea in care patrunde eroul este

inferioara celei din care tocmai a iesit, iar )ica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpuluiireversi!il.

 

8/16/2019 Amintiri Din Copilarie - Comentariu - Ion Creanga

2/3

)umarul personajelor ce apar in “Amintiri din copilarie” este relativ mare, fara ca portretul care l-i seface sa e adancit in mod deose!it. Aproape toate sunt conturate sumar, prin caracterizare directa, prinactiune ori lim!aj. Creanga reuseste sa le sciteze o individualitate prin tenica detaliului, care ii permite sanuanteze caracterele.

9ulte personaje se retin prin lapidarele si expresivele caracterizari pe care le face autorul0marandita e o “zgatie de fata”, !adita 5asile - “arnic si rusinos ca o fata mare” etc. Altele seamana cu eroiidin !asme 9ogorogea e certaret ca +erila, )ica 2slo!anu pare o varianta a lui Cirica din povestea “0tanPatitul”.

9ai !ine conturate sunt portretele parintilor 0tefan a Petrii e !ar!at arnic si gospodar, dardispretuieste invatatura. Ca re e moale, dar Creanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici sipentru munca depusa pentru a-si intretine familia.

0maranda este ica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei caputere de intelegere a lucrurilor. 3ipologic, ea se inscrie in portretul clasic al mamei, ca o inta autoritara,dar si cu tact pedagogic, manuind cu a!ilitate rasplata si pedeapsa. A!senta portretului zic concentreazaatentia spre cel caracteriologic. Creanga o evoca mai intai ca pe o inta cu daruri fantastice “cu adevarat ca

stia a face multe si mari minunatii alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si a!atea grindina inalte parti, ingand toporul in pamant, afara, dinaintea usii” etc. Apoi este vazuta prin modul in care isimanifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. 0maranda este o re mai aspra, cu vointa neclintita, careisi iu!este copiii fara sentimentalisme, dar cu un devotament nemarginit.

Insa, dincolo de toate celelalte portrete, )ica este personajul constitutiv al textului, si in jurul sausunt reunite toate semnicatiile. Ca structura a unei existente, )ica se contureaza de la indeterminare laautodeterminare.

:rmarind evolutia scolara a lui )ica, scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al deveniriisale intelectuale. ;roul este “slavit de lenes”, “un pierde vara” impins spre invatatura de mama si !uniculsau. Ipostazele devenirii releva fatetele personalitatii sale, nu lipsita de contradictii. “2m din doi oameni”,framantat din “uma din 7umulesti”, si inzestrat cu ar, apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage.

)ica se deneste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea riiumane.

"in punct de vedere al artei narative, Creanga este un povestitor desavarsit, impresionand prinmodul in care “spune”. In aceasta privinta, el se aa intre Ion )eculce si 9iail 0adoveanu, toti trei alcatuindin literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. Principalatrasatura a operei lui Creanga este tendinta scenica, tenica orala a spunerii. ;l scrie ca si cum ar tre!ui sa-siinterpreteze textul, placandu-i sa imite, sa parodieze, sa exagereze, sa gesticuleze, sa treaca de la monologla dialog, sa intre in pielea ecarui personaj. In nici o imprejurare nu-si uita insa interlocutorii imaginari,carora li se adreseaza direct “0i dupa cum am cinstea sa va spun” sau “va puteti imagina *

8/16/2019 Amintiri Din Copilarie - Comentariu - Ion Creanga

3/3

1asul este starnit si de prezenta termenilor familiari, a caror menire este sa ingroase, sa exagereze,sa caricaturizeze fetele sunt “dracoase”, iar !aietii “mangositi”, “prostalai”, “giavoli”, “ojmalai” etc.

5oia !una este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale, cu expresiipopulare si vor!e de du, prin care se caracterizeaza o situatie, se ingroasa o trasatura, se face o aluzieironica sau, pur si simplu, se provoaca rasul *“3ot patitu-i priceput”, “:rsul nu joaca de !una voie” etc.

Acelasi umor este starnit si prin caracterizare ironica *fata Irinucai era “!alcaza si lalaie de-ti erafrica sa innoptezi cu dansa in casa”, prin nume sau porecle amuzante *3raznea, +atlan, Ciorpec, prinautopersiare *)ica era “slavit de lenes” sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc azul.

Arta lui Cranga nu se opreste insa aici. 8im!ajul sau il face inconfunda!il, prin termenii specicifolositi, prin modul exprimarii si prin oralitatea stilului.

Cuvintele cele mai numeroase din “Amintiri din copilarie” sunt de origine populara, unele au aspect

fonetic moldovenesc, multe sunt regionalisme? lipsesc aproape complet neologismele.

Creanga nu povesteste rece, indiferent? el se implica, participa sueteste, apreciaza, solicitainterlocutorii, si prin aceasta atitudine lim!ajul primeste accente afective. Autorul isi marceaza participareasueteasca prin interjectii, exclamatii, dativ etic, etc.

0crisul lui Creanga este lipsit de metafore, expresivitatea lim!ii sale provine din comparatii si dinprezenta altor tropi “plangea ca o mireasa”, “mi-i era a invata cum nu ii e cainelui a linge sare”.

"esi scrise, frazele umulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere. 0emnul distinct aloralitatii este, mai intai, a!undenta expresiilor onomatopeice, a interjectiilor si ver!elor imitative*“troscpleosc”, “a !ancani”, “a !azai”, “uta” etc. dar si multimea zicerilor tipice, a expresiilor specicelim!ii vor!ite sau a intre!arilor si exclamarilor. Alteori in text apar versuri populare sau forme ritmate.

2rala e si sinteze frazei. Autorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vor!irii, si nu a scrisului,unde topica este mai controlata.

"ar, in ciuda aparentelor, ne aam in prezenta unui lim!aj artistic, a unui stil foarte original.Creanga nu copiaza lim!a taraneasca, ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale, de undeprovine si originalitatea.