rA m il a l S O - t e â N p . 2 0 7 « B a n i m D u m in ecă, 5 O cto m v rte I8 IW

« —— — I..III lin. — ■ni

li'? ' tI n l r v n n î ^ l ^ 4Q Q 0 P u r i f l S l Cu tot rentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n?ar fi fostI l l l t i l i u l u i d Ia lu O O d e U v l i i y u I i I I I « în stare să susţină singuri statul. (Istoria Transilvaniei). fl. Oariţitl.

Redacţia şi Administraţia _ ... _ B Abonamentul: t ^„Braşov, Str. Prundului Nr. 15. A p a r e © © © X S . Î X X dK L© C© X © Z l < 3 .© 1 \3 .C X \2 ,„ P e “” . ' I „ 9 0

Telefon 226. pentm sbreinătaU îndoit

Inconsecvenţă

Éituaţia României este foarte , frază, pe care atât partizanii rătianu cât şi ceilalaţi concu- reiB la stăpânirea ţării româneşti

au îmblătit-o şi repetat o în în- | eg decursul crizei, care părea a nu 5ai avea sfârşit.1 Este caiacteristic însă felul cum ţ°liticianii de peste Carpaţi au sim- |§i s’au lăsat pătrunşi de greută­ţi acestui avertisment, a cărui ur- «re logică ar fi fost ca să strângă Jţr’o singură tabără, întărită, pe toţi

chemaţi să ţie piept situaţiei >rave în care se afla ţara.

Ştim că cea mai bună soluţie, ^unoscută de altfel şi de partidele 6 dincolo, era formarea unui gu~ fU sub conducerea unui băibatne- Jteresat în harţuelile politice de Pte Carpaţi. Şi atunci necesitatea

căuta pe bărbatul chemat şi im- Mial a scos la suprafaţă figura d-lui m Maniu.

‘Niciodată d-1 Maniu n’a fost ten- .8ţ de ambiţia de a se vedea în frun- iej guvernului ţării româneşti, nu a Mat nici să-şi facă propagandă în Sjt sens şi nici ardelenii nu l’au jJmnat să ia asupra-şi această însăr- Şre. Şi dacă totuşi dânsul a trebuit ^ace, în decursul crizei, rolul pe

toţi îl ştim, aceasta au cerut-o ejurările. Hărţuielile interesate de |d în care săptămâni de-arândul păţea politica ţării româneşti, a-

ndu-i astfel şi mai mult situa- ât înăuntru cât şi în afară, a ca rezuitanta tuturor părerilor cari u o orientare şi eşire din această

reală, să se îndrepte spre preşe^ jjjjjtele Consiliului Dirigent din Ar-

Iar bărbatul, cu inimă pentru a ce-1 chema datoria, a primit să asupra-şi această sarcină, cu con- ia însă ca toate pait’dele din ve- iul regat să-şi dea asentimentul.

Dânsul primise la început asen- entul nesolicitat al domnului I.

r^tianu fără însă ca să consimtă Ia iceasta conservatorii, pentru ca mai tâtfflu d-nii Take Ionescu şi Averescu

accepte un guvern Maniu fără de probarea liberalilor.

Totul îţi face impresia unei ma­nevre politice, prin care şefii parti­delor de dincolo căutau să zădărni­cească frumoasele năzuinţi ale re­prezentanţilor din ţările eliberate, dupăce erau siguri că fără de asen­timentul comun al tuturor partidelor politice, d-1 Maniu nu va voi să for- Imeze şi să conducă noul guvern.

Rezultatul îl cunoaştem.Ir Sunt intenţii acestea cari des- coper şi mai mult interesele de cari au fost totdeauna şi sunt şi astăzi conduşi politicîanii vechiului regat. Iar faptul că se mar rosteşte între astfel de împrejurări, îngrijorătoarea frază că „situaţia ţarii este cât se poate de critică“, îţi face impresia unei necunoştinţe a intereselor nea fiului de către cei-ce nu vor să-şi recunoască micimea propriilor in­terese.

Această inconsecvenţă politică is- vorltă din interese cunoscute, a fost de altfel caracteristică totdeauna şi tuturor paitidelor din România de Până acum.

■ România Mare, de azi, însă îşi e oameni, cari să corăspundă şi poată da piept multiplelor nevoi crescute în raport cu lărgirea hota-

retor ei. Iar dacă politicianii veehiu- tegat vor să satisfacă actsior rioase trebuinţe ale ţârei, să nu că certuri de partid şi alergări mărire nu mai pot corespunde marea pe care o au în faţa {iei grave a ţărei româneşti.“

S fiitllifi i! i t i!

Nu ne sinucidem!Io articolul „Oraşe asediate“ din

„Sfatul Ţârei“ se vorbeşte despre o a- propiaiă ofensivă economică, care va şterge odată cu aparentele cosmopolite ale oraşelor noastre şi amintirea unui trecut dureros. E un accent de mândrie şi de optimism în aceste rânduri, isvorst din încrederea în forţa latenta care zace, alături de alte comori, în sufletul popo­rului nostru.

Asaltul e iminent, dar străinii prin­zând de veste au lucrat şi dacă astăzi nu împingem curajul până la temeritate, oraşele sunt pentru totdeauna pierdute. Tratatul de pace cu Austria, face din aceste oraşe, cetăţi inexpugnabile şi pe noi asediatorii ne leagă cu mâinile la spate.

Consiliul de cinci oameni, poate fi acuzat de răutate sau de inconştienţă, dar oprobiul nostru şi al generaţiilor vi­itoare, va acoperi pe acela care ar comite crima de a semna acest tratat, căci vom muri blestemând clipa în care a cedat.

Tratatul dela Bucureşti ne pierdea şi muip orăşeni se pregăteau să vândă tot şi să plece în lume, nemai putând suporta cinismul şi brutalitatea teutonă; plecau ducând cu ei amintirea duioasă a unei Puţi ii frumoase, care murea. Se pare că Conferinţa dela Paris nu vrea sâ ne cruţe aceste suplicii morale, dar să bage de seamă ce face din JRomânia tolerantă!

Experienţa ne spune că e teribil să aduci pe român la disperare.

A amor.

Tesfiinţarea permiselorPublicul mare, industriaşii şi comer­

cianţii vor lua cu plăcere la cunoştinţă desfiinţarea permiselor la resorb I do in­dustrie şi la direcţia alimentarei. D-nul Mihai Popovici a observat nefastele efecte ale permiselor, industriaşii, comercianţii trebuiau să facă dela distanţe mari dru­mul la S b;u după permise de transport, aveau apoi cheltuieli diverse, căci trebu­iau să aştepte zile de-arândul până se îndura funcţionarul să facă permisul gi persistă bănu ala că funcţionarul exploata pe solicitatori.

Toate aceste cheltuieli, evident, ne­gustorul le socotia ia marfă şi ast-fel su- feria publicul mare. Smmpetea exorbi­tantă a mărfurilor, a alimentelor se dafo- reşte în mare parle celor cari au dat fi­inţă permiselor.

Unde mai pui că la câteva re-ortmi s’au pus sumedenie de permise în circu­laţie, rte export şi import — pentru Bu­cureşti (şi peste tot vechiul regat), cu toatecă trebuie să ştiedd. şefi de resorturi că este o mare ilegalitate să „exoortezi“ ?) la Predeal şi Orşova când suntem în a- ceeaş ţară.

Permisele nu mai pot avea raţiune de existenţă. Ele trebuiesc desfiinţate cu totul. A sosit t mpul să scăpăm de sub tirania lor. Comerţul trebuie să fie liber. In bogata noastră ţară toate trebuiesc să fie ieftine. Ceiee au avut norocul de a fi puşi în situaţii dr> răspundere trebuie să facă totul pentru a ieftini traiul, nu pentru a-1 scumpi cu mizerabi a şi detestabria instituţie a permisurilor.

Ceilalţi şefi de resort ar trebui să imite imediat gestul d-lui Mihai Popovici, fiind-eă publicul mare rec! .mă aceasta.

Problemele zîleî.

Europa în pragul unei catastrofe— In jurul articolului lui Vanderlip: „Situa­ţia politică şi economică a Europei.“ —

Toţi credeam de sigur că odată cu încheerea definitivă a păcii vom intra nu­mai decât în faza de normalizarea vie­ţii. De aceea se aşteaptă cu atâta nerăb­dare împlinirea râfuelUor pentru a putea păş' spre începutul erei de pace cu îm­bunătăţirea condiţiilor de viaţă Dar indi­ciile unei asemenea direcţii lipsesc cu to­tu l Criza producţiei industriale ia propor­ţii gigantice, fără ca să se fi putut găsi mijlocul unei îndreptări. Pentru cei cari cted că vom intra numaidecât în viaţa normală şi că vor răsufla însfârşit liniştit, scriu aceste rânduri ca să se vadă că departe de a ne depărta de crizele cu cari an fost întovărăşiţi aceşti cinci ani împliniţi de răsboiu, suntem din contră în pragul unor evenimente şi unor crize ce-şi proectează perspectivele în culori ce dau mult de gândit.

Am cetit un articol al dlui Vander- lio în „Revue Mond’ale,“ reprodus din re­vista americană „Review o f Reviws“ în­titulat „S’tmţia politică şi economică din Europa,“ pe e- re mă grăbesc sâ-1 împăr­tăşesc şi cititorilor noştri, cu atât mai mult cu cât 'dne de la un om de o rară eom- petinţă, D. Vanderlip este un bărbat din­tre cei mai competenţi în domeniul finan­ciar din America. Fiind în fruntea mişcă­rii financiare a dovedit o rară perspicaci­tate în prezentarea soluţiilor. Vom rezu­ma articolul şi chiar vom ci-a părţi din el, ca sâ se vadă în ce stare se prezintă

La începutul vieţii de stat

• w e u M i m a u ; p n i l l i

Funcţionarul abusiv şi demagogul insinuantCredem că este foarte necesar a

reveni asupra greşelilor cari se ’mâlnese la începutul vieţii de stat. Aruncând lu­mină asupra lor, pot fi de timpuriu evi­tate şi statui este ferit de piedeci în evo­luţia sa firească. Noi suntem un stat tâ­năr şi este datoria tuturor oamenilor de bine să arză dela început rădăcina răului până nu începe sâ se împământenească. Vorbim mai ales de două tipuri cari dis­creditează moravurile publice.

O cauză a multelor nemulţumiri în stat, abuzuri ce se fac, se datoreşte men­talităţii sărace a slujbaşilor cari nu sunt în clar cu drepturile şi datoriile lor. Mai ales la întemeierea statului, când cei cari se angajează în posturile publice, nu au experienţa, nu au rutina, nu ştiu ce răs­punderi an fată de situaţia ce o au. De- aiei apoi o desorientare complectă şi în­ceputul abuzului.

Mentalitatea funeţonarilor, slujbaşi­lor, este astfel ciudată. Cei trai mulţi, în loc să studieze, să se intereseze, sâ jert­fească oboseală şi să facă muncă seri­oasă, adunând informaţiile necesare şi dându-şi truda să priceapă viaţa socială cu toate nevoile ei, ca astfel sâ ştie cum să trateze cu.poporul, iasă totul ia voia întâmplării şi dispun după plac, după o opinie personală Ia urma dispunerii ar­bitrare de puterea publică se nasc apoi nedreptăţile, conflictele, nemulţumirile,, agitaţiile, cari tulbură ordinea publică trezesc în cetăţeni neîncrederea în stat.

Pe aceşti exaltaţi, cari nu ştiu sâ proceadă loial şi sâ respecte judecata mulţimii, trebuie să-i reduci la neputinţă, să-i îolocueşti cu alte elemente cari în orice demers, orice disooziţie ar lua-o ar întruni sentimentul public, opinia celor mu ţi.

Stai îngrozit de multele plângeri pe cari ţi le aduc unii intelectuali despre po- prbrul neascultător, pe care-1 acuză, chiar şi pe ţaţă, de boalele moderne, chiar de bolşevism, penttucă se opune vre-uni act. înainte însă de a-1 acuza trebuie să-i cu­noşti sufletul şi trebuinţele şi să cauţi îndrumarea sănătoasă. Căci dacă nici până aci nu puteai să dispui după plac de tur­mă, ci te pomeneai cu satul contra ta, apoi cu atât mai mult de aci încolo, de câte ori vei căuta să exploatezi vre-o si­tuaţie în interesul tău şi contra lui.

Avertizăm pe acei cari sunt încrezuţi cu situaţiuni de conducere a neamului, ca să fie loiali in judecata lor şi să nu facă nimic contra interesului obştesc şi fără a avea asentimentul masseior populare. Să se lase de acuzări, şi să se trudiască a înţelege nevoile timpului nostru. Nu putem

concepe azi un funeţîonarism sterp, un biurocratism arbitrar. Vremea noua a de­tronat sistemul cârmuirii despotice şi a lăsat expresiune liberă a voinţei populare. Tipul funcţionarului abusiv trebuie să dis­pară.

Două tipuri sunt mai aies caracte­ristice la începutul vieţii de stat, ca men­talitate primejdioasă. Unul este acel amintit, al funcţionarului de s^at care n’are simţul răspunderilor ce emanează din postul pe care-1 ocupă şi dispune în mod fantastic de puterea sa. Acest tip este o rămăşiţă a. guvernării ungureşti şi l-am moştenit. Deaceea am putui vedea atâtea abuzuri de-ale funcţionarilor publici. Cel­lalt tip este tot aşa de vinovat şi vrednic de înfierat demagogul. .Dealtfel biuro- cratul şi demagoga!, cu toatecă prezintă doua extreme, se îniâlnesc în efectele ac­ţiune! lor: şi primul şi cestălalt abuzează. Pânâce bi oro ura tul dispreţuieşte poporul, cestălalt î! linguşeşte, se gudurează, ii ză­păceşte. Ambii sunt ego’şti şi conduşi de interese private.

Tipul demagogului va răsări tot mai des în perioada campaniei electorale. Vom avea deosebită grije şă r»u uităm să-i dăm în vileag pe toţi, nentruca să-i cunoască lumea mare. Demagogul se va presinta masseior populare foarte des, va vorbi foarte mult despre sine, va fi For­bul, se va înrinua, va abuza de btmăere- dinţa bieţilor ţărani. Va vocifera că par­tidul naţional nu are dreptul să pună candidaţi şi va vorbi în fiecare minută despre sacrele drepturi ale poporului.

Caracteristicele celor două tipui i sunt incultura, sărăcia intelectuală şi apoi obrăznicia insinuării şi minciunii.

Mai ales Ia începutul vieţii de stat te loveşti de ambele tipuri dezgustătoare, dar oamenii buni nu vor înceta să-i de- mascheze şi să arate goliciunea şi urîţenia sufletului lor. Sentimentul demnităţii de om se revoltă şi îndeamnă la luptă contra mentalităţii primejdioase de a abuza de neştiinţa şi bunăcredinţa poporului.

In ţările cu civilizaţie veche se ştie că orice funcţionar se întreabă întâi dacă este înzestrat cu ap'.itudineîe necesare, dacă poate fi capabil să corăspundă ne­voilor publice, iar ceice voies: a lepre- zinta în cameră interesele politice, nu au tupeul impertinenţii, nu se candidează sin­guri, ci sunt chemaţi, învitaţi de cetăţeni, solicitaji să-i reprezinte.

Aceasta este concepţia modernă şi adevărată democrată despre resortul func­ţionarilor publici şi reprezintării în cor­purile legiuitoare.

Politica externă.

Un război itaio-sâiii?Corespondenţii americani din

Paris au telegrafiat că in tf adevăr este primejdie de-a izbucni un război Halo sârb cu repercusiune în Balcani.

Războiul nu s’ar limita pe coasta Dalmaţiei ci s’ar întinde pe frontiera bulgară şi română.

In acelaş timp biroul presei iugo­slave comunică — se zice oficial — că nici vorbă nu poate fi de un război arătând că la Belgrad nu este nici o intenţie războinică. Asupra co­municatelor hiuroiilui de presă jugo- sluv trebuie să avem o rezervă, ex­plicabilă prin desminţirile ce a că­pătat pană acum. dela guvernul din Belgrad. Se ştie că acest biurou a lansat ştirea cii plebiscitul în Banat — des minţit apoi din loc oficial.

Rămâne dar situaţia aşa cum ne-o prezintă telegramele din Italia, mai apropiată de adevăr. Se spune că iugoslavii organizează o armată de voluntari şi soldaţi regulaţi care să atace şi să reia Fiurne.

Italia este însă pregăti ă pentru ori-ce. Bine înţeles că pe calea ar­melor, s’ar creii Jugo-slaviei o si­tuaţie grea, având în vedere că nu e atât de bine pregătită. Dar şi Italia n'ar avea o situaţie mai uşoară, dat fiind-că Stătele-Unite sprijină pe Slavi. Un blocus al coastelor italiene ar duce la mizeria economică.

Ori Statele-Unite, în caz de răz­boi, ameninţă cu acest blocus.

Deocamdată situaţia e aceasta: Italia şi Jugo-slavia se prepară de război. D’Annunzio stăpâneşte la Fiume.

Cam va f i viitorul?E de crezut că aliaţii vor in­

terveni cu toată energia să împie­dice conjlictul armat. Fapt este însă că se lovesc de încăpăţânarea preşe­dintelui Wilson, care nu vrea să ce­deze cu nici un chip — impunând Italiei condiţiuni inacceptabile.

Europa în judecata clară şi desinteresatăa eminentului bărbat.

„Eu am stat în Europa, spune d. Vanderlip, din Februar până în Maiu; am cercetat îndeauroane Anglia, Franţa, Italia, Spania, Belgia şl Eiveţia. In fiecare ţară m’am întâlnit cu aproape toţi miniştrii de finanţe şi cu mai mulţi primi miniştri. Am văzut pe cei mai mari financiari şi pe cei mai mari industriaşi. Nu vă dau deci o simplă părere personală, ci o sinteză ade vârâtă a opinidor celor mai de seamă spi­rite din Europa: aceasta este d td singura raţiune de altfel, pentru cate am scris a- cest articol şi mâ îndoiesc foarîe mult că altul ar putea aduce concluzii diferite.“

„Tabloul pe cere-I prezint este des­tul de sobru şi dacă am curajul să-l ex­pun, e fiindcă cred că nteresul Statelor- Umte îi cere — căci trrbue să lucrăm.D îcă vom munci, vom salva Europa din- tr’d catastrofa în care no* înşine suntem ameninţaţi să n lostogolint Evenimentele actuale dm Europa sunt aşa de grave m- cât pot avea asupra situaţiei sociale a. lu­mii o repercusiune mai gravă decât râs- boiul însuşi şi cred *ă trebue să facem totul ca s’o evriăm.“

„Daiă m’ar întreba cineva să-mî ex­prim părerea oominantă asupra situaţiei din Europa, î-aşî răspunde: industria este acolo paralizată. Este în Eurooa, şi în soe- crial în Anglia o extraordinară lene. (une vague de paresse extraordinaire).“

„Nu vorbesc de regiunile devastate de răsboiu; eu le-am vîz’tat dela frontie­ra germană la marea Nordului şi nu exis­tă cuvânt care să cuprindă întreaga gro­zăvie; e distrugere totală, distrugere ne­bună, nejosificată, făcută numai şi numai pentru a împiedeca orice viitoare activita­te comercială. Nu, nu vorbesc despre a- cesle regiuni. Lenea domneşte chiar în regiunile cari n’au fost atinse de răsboiu; sunt un milion de oameni în Anglia cari stau degeaba şi nu vor să lucreze.“

Descri'nd situaţia industrială, d. Van- derlio spune că „răsboiul a avut un efect deplorabil asupra moravului oamenilor.“ Şi acest lucru se ob-servă mai ales în Belgia, uneje toţi, nevoind să producă pen­tru ru mţi, aşteptând plecarea lor ca să se pună pe lucru, ei nu se apucă nici astăzi. Condiţiile financiare sunt extraor­dinar de deficile. In Polonia, stat nou creat, care a avut teri ’orii sub Rus», Ger­mani şi Austrieci este un, amestec de bani de tot soiul: ruble din timpul Ţarului, al lui Kerenrici şi de-ale bolşevicilor; ea are deasemeni mărci germane şi coroane aus­triaca Acest lucra complică toarte râu a- facerile de rot so;u! ale statului.

Aceleaşi dificultăţi le întâmpină şi Franţa: ea avea în timp de pace rnai pu­ţini de şase miliarde monedă hâiFe, în timp ce azi are 36 (treizeci şi şase) miliarde. Amjiia are în circulaţie mai mult da opt miliarde franci in bilete, pe cav d aur nu „ are decât şeapte sute de milioane.

Criza transporturilor este fără pe­reche şi această „paralizie“ loveşte în toată viaţa econom'câ a Europei. In Ger­mania de răsărit au murit sutu e mri de oameni, fiindcă iipsea materialul rulam cu care să se transporte alimentele din locuri în inter or. In ţările balcanice vi­tele lipsesc aproape total, «şa încât trans­porturile nu se pot efectua dela reţelele de căi ferate nici până ia cele mai apro­piate localităţi. Iu Belgia autorul a văzut oameni trăgând carele cu mânie.

„Ce poate face Earopa? se întreabă de Vanderlip. Munca este d zorganUată; salariile s’au urcat de trei-ori ca înainte de război; demoralizarea este imensă, va­poarele lipsesc. Pieţele Europei doresc mărfuri dar nu au cu ce le plăti. Situa­ţia este aşa de gravă încât nu ni-o pu­tem înch pui.“

In toate ţările enumerate mai sus criza este dezastruoasă. In Franţa miliar­dul şi-a perdut valoarea şi guvernul fran­cez trebue să facă faţă unui buget de douăzeci şi două de miliarde: ajutoarele pentru văduve, răniţi suut formidabile. Datoria totală a Franţei este de trei sute de miliarde.

Situaţia Italiei nu este mai favorabilă. Ea are ne^oe de un milion de tone căr­bune lunar şi nu are de unde-1 procura. Industria ei din această cauză stagnează. Spania, care n’a tost în război, deşi şi-a

îmbunătăţit întrucâtva situaţia financiară,

- 2'rnăm-im r\j*r,n*

este ameninţată de acelaşi cancer care roade organismul tuturor Statelor din Europa: situaţia uvrieră. «Există la Barcelona spune d, Vanderlip, o organizaţie care este un adevărat laborator de bolşevism, o organizaţie aşa de secretă încât mem­brii nu-şi eunosc şefii. Grevele sunt ho­tărâte ca simple exerciţii de gimnastică. Asasinatul este la înălţime; în câteva săptămâni s’a comis asasinarea a şeapte- zcci şi doi de «galbeni.® Nici un martor n’a voit să depună. Ei eu obligat un ziar să le plătească 5000 de peseias amendă, pentrucâ n’a supus o telegramă cenzurei lor. Banii le vine deîa Berlin şi Petrograd; la Petrograd în adevăr se fabrică monedele streine: franceze, engleze, italiene etc. şi .livre" bolşevice au şi pătruns în A»area- Briianie.

Dl. Vanderlip nu vede remediile decât în ajutorul, desinteresatul ajutor pe care Statele-Unlte, care au de toate, sunt da­toare sâ-l dea ţârilor europene; pentru a le scăpa de dezastrul ce le aşteaptă. Trebuie dat fiecărei ţări tot ce-i trebuie pentru a-şi pune în funcţie industria. „Trebue făcută aceasta continuă d. Van­derlip, dacă vrem să evităm isbucnirea bolşevismului pe care-1 doreşte o infimă minoritate, căreia toate aceste dificultăţi îi vin în ajutor dacă actualele greutăţi se agra­vează încă. Această minoritate vrea să proclame sdrobirea proprietăţii şi stabi­lirea unui regim comunist. Contagiunea poate fi mare în Europa; lăsaţi să apară turburarea, foametea; revoluţia va isbucni şi nu vom scăpa nici noi de ea. Noi o putem împiedeca, îngăduind Europei să se ridice repede din această ameţeală.“

Şi d. Vanderlip termină astfel s tu ­diul său:

„Trebue salvată numai decât şl ime­diat Europa, nu numai din caritate ci şi din interes. De altfel cuvântul de caritate n’are ce căuta aici, căci aici e vorba de solidaritate. Nici odată noi n’arn avut o sarcină mai frumoasă de îndeplinit. Noi suntem rezervorul de capital şi matedepri- mă. Viitorul nci tru este imens şi prezentul este minunat. Recompensa acţiune* noastre va veni imediat; salvând Europa de fa­liment, vom câştiga o situaţie morală şi financiară unică. Prosperitatea Europei va face prosperitatea noastră aşa de mare cum n'a mai fost niciodată."

Aceasta este situaţia. Ea nu con­vine desigur nici celor mai realişti oa­meni, necum optimiştilor. Şi ea merge a- gravâr.du-se fără sorţi de îndreptare. Noul orar al lucrătorilor a scăzut considerabil producţia. Tocmai astăzi când e cea mai mare lipsă în toate reuniunile industriale; au fost scăzute orele de muncă Grevele în toate ţerile se ţin lanţ. Pe de aiiă parte capacitatea de producere a lucrătorului a scăzut şi ea Ia rândul ei : o demoralizare complectă a cuprins clasa muncitoare a cărei consecinţe se resimt prin mica canti­tate de producţ'e. Ceea ce contribue mult la micşorarea producţiei este lipsa pres- când a cărbunelui şi care până îa prezent nu şi’-a găsit remediul. Anglia care ex­porta zeci de milioane ce tone lunar, nu mai exportă în prezent nimic; ea a prohi­bit în prezent orice export de cărbuni şi industria ei însăşi nu poate funcţiona normal din aceeaşi lipsă.

Elementul primordial şi esenţial al acestor crize însă ce se anunţă zdnic este spiritul demoralizat al lucrătorilor şi pre­tenţiile noi ce le ridică în fiecare zi. A- cum câteva zile chiar lucrătorii unor miae din America s’au pus în grevă cerând re­ducerea orelor de lucru la şease şi a zi­lelor săplămânei la cinci, cu un spor de salar de 40% Unde vom ieşi dacă conti­nuăm această cale pe care suntem azi ?

La dezastrul fatal care va aduce distrugerea vieţilor omeneşti ce mi mai pot suferi de foame şi nu mai pot trăi în asprimele timpului, lipsiţi de îmbrăcăminte. Acest pericol a făcut pe englezi să ia oarecare măsuri cel puţin pentru a evita urmările grevilor care se răsfrâng asupra nevoilor de prima necesitate. In instalaţiie induslriale care sunt de absolută necesi­tate pentru populaţia din oraşe, cum ar fi

FOILETONUL GAZETEI TRANSILVANIEI

Criza din OrientIn legătură cu foiletonul nostru din numeri1

re cu ţi, publicăm după Le Tems comentările inter- vievului apărut în .Hamburger Nachrichten“ acordat de generala prusian Liman von Sanders, c*re fu designat în 1913 pentru a pre­găti Tureia de răaboiu şi care a comandat în Orient p&nă la sfârşitul ostilităţilor.

«Cred, spuse el într’un ton melanco­lic, că este mai bine să fa^em cruce peste politica noastră cu Turcii“

Vechiul comandant al frontului din Palestina susţine că operaţiunile turco- germane n'au fost nici când periculoase pentru Englezi: .După părerea mea, suc­cese definitive şi decisive erau absolut imposibile Englezii, explică generalul pru­sian, aveau Egipetul ca bâz.< şi marea drept cale de comunieuţiune. Turcii, infe­riori ca număr, jena]i prin revolta arabă, na erau legaţi de Constantinopole decât printr’o singură cale ferată de 1.700 km. Nu aveam decât o cavalerie de 12.000 cai, pe când AUenby poseda 14.000 cai bine nutriţi sau cămile.“ in ochii germanilor frcntul Palestinei era deci sacrificate „Era deci vorba numai de-o ameninţare. Această ameninţare trebuia să constrângă pe Englezi de-aşi retrage de pe frontul occidental efective tâ t w»i mari şi a-!e piasa pe linia de etape. încă din vara anului 1918 am insistat necontenit pe lângă autorită­ţile competente, arătând că o expediţie în

W h z ' Bt â, T & A 207 •***%

de pildă uzinele electrice, de gaz, mijloa­cele de aprovizionare, sunt instruiţi şi pregătiţi bărbaţi cari au cu totul alte pro­fesii, astfel Încât la ivirea grevei să se poafă evita imediat consecinţele şi popu­laţiile să nu sufere. Lorzii împreună cu copii capabili de muncă se duc zilnic la acest exerciţiu preventiv pe care-1 fac cu plăcere.

Acest lucru însă nu-i deajuns. Fan­toma rămâne tot ameninţătoare. Trebue ridicat moralul lucrătorului. Dacă în spiri­tul fiecăruia a pătruns ideia că se poate trăi şi fără muncă s p u cu cât mai puţină mur că, trebueşie instruit că mai mult ca oricât omenirea are acum mai multă ne- voe de muncă. Fcirâ această muncă dată cu dragoste de fiecare, no va cuprinde dezastrul şi cei dintâi cari vor ti loviţi vor fi ei. Englezii au şi început aeea-iâ opera de ridicare a moralului lucrătorului. Din fabrică în fabrică umb’ă propa­gandişti.

Cât priveşte ţara noastră trebueşte

neîntârziat să se dea cea mai mare des- voltare industriei ce avem. Avjşaţi la propriile noastre forţe trebue să produ­cem cât mai muft, acoperind cât mai u r ­gent lipsurile. Altă cale nu este.

N. B.

Bîn Chişînău. Cercul studenţesc din localitate organizează serbări în beneficiul căminului studenţesc.

— Se ştie că a fest capturat cm ae­roplan german care ducea bani în Ucraina. Au fost prinşi cu această ocazie, un căpi­tan german, un funcţionar dela banca u- craîsiană, 4 p.loţi şi mecanici, membri ai aşa zisului guvern ţărănesc fi muncitoresc ui Basarabiei cu sediul ia Odesa.

— Funcţionarii din Cîrşinău s’au con­stituit într’o asociaţie pentru a obţine dela primărie şi dela Casa noastră pământ pentru case de locuit din moşia Raşcanea a primăriei îc întindere de 15 000 hectare. Moşia este ia marginea oraşului.

Numiri în învăţământul din Transilvania

în misiune prin Rusia, (Îimie-Sept. 1917)— însem nări pentru istoricul Corpului Voluntarilor Români —

de Victor Branisce(Fin*)

10 August.

De câteva zile trec prin gara Orei trenuri cu soldaţi transilvăneni. Fiind a proape z:lmc în gară, aflăm deîa ei, câ pleacă pe frontul românesc. S’au cerut şi ei acolo, unde ii chi&mă sângele. Intr’unul din Viigone am dai de 40 voluntari ro­mâni de origine din Ardeal, caii erau pe drum de 3 săptămâni venind din Siberia. Ţinta căatonei lor era oraşul Kiev, ca să se înrolezee în corpul voluntarilor români. Au vemt din propria iniţiativă înfruntând toate greutăţile. Conducătorul lor, un ser- gen!, era încins cu o eşarpă Iată tricoloră: Tot în gară am întâlnit’tiei subofiţeri vo­luntari, sosiţi din Eletr, cari se aflau în drum spre on şui Breansk, pentru a scăpa din robie pe eâţi-va prieteni, cari erau îm­piedecaţi de stăpâni ca să vină la Eleiz. întâlniri, de cari ne bucurăm reciproc şi cari produc însufleţire *în rândurile celor de-un neam şi-o lege.

De pe fronturi ne sosesc deasemenea ştiri bune. Românii se ţin fier, respingând atacurile înverşunate duşmane. Maj. Sa Regele Ferdiuand e în mijlocul lor. italienii au început o ofensivă fericită, luând la nord de Guriţa până acum peste 10.000 prisonieri. Li Verdun mari lupte, favora­bile Francezilor.

Eri am făcut un drum de 7 ore cu trăsura până la oraşul Krom, capitală de judeţ, unde am ţ:nut o adunare cu p i o ­nierii. Erau de faţă vreo 70, în majoritate invalizi (răniţi şi bolnavi.) Autorităţile lo­cale ne au comunicat câ în acest’ ţinut sunt plasaţi în pe ^ere prisonieri invalizi, fiind clima nui pTielnică. Ei sunt distri­buiţi îa munci mai uşoare. Cu toate că am înscris puţini voluntari — de-abea cinci— prezenţa noastră în mijlocul lor, a produs o nespusă bucurie. Pen‘ru unii dintre cei mai slabi am intervenit, ca să tie cu totul scutiţi de muncă, ceea-ce s’a şi d ispui îndată, iar altora, la cererea lor, le-am schimbat stăpânii.

Fiind favorizaţi de-un timp frumos, călătoria cu trăsura ne-a distras foarte mult. In colegul din comisie M., pe vre- muii avocat cn multă trecere în ţinutul Aradului, am descoperit un maie amator şi pricepător al muzicei. Am avut tot dru­mul o animată conversaţie în jurul muzi- cei noastre naţionale. Colegul M. termi­nase în prinsoare opera „Ileana", care în parte a şi fost orhestrată de-un profesor de muzică din Kiev. Părţi din ea au şi fost executate de una din cele dintâi or­chestre ale Kievului. A doua operă, o o- peră cu sujet comic „Trei de-odatâ“, era în lucrare. După terminarea acesteia avea de gând, dacă îi vor permite împrejurările,

sâ compună a treia operă luând ca sujet viaţa lui Tudor Viadimirescu.

Dacă n’ar fi fost războiul acesta — uri spunea zimblnd colegul M.~ nici prin minte uu mi-ar fi trecut sâ mai încerc compoziţii, câd meseria de -acasâ mi-ar fi absorbit tot timpul Frinsoarea îndelungată a adus însă cu rine necesitatea de-a lucra ceva şi iată rodul preocupărilor d :n timpul lunilor da prinsoare.

Şi ir.tr adevăr în prinsoare multe ta­lente s’au descoperit şj mult s’a învăţat. Mulţi după războiu, nu-şi vor mai conti­nua vechie meserii. Unii, având înclinări deosebite, s’au ocupat cu pictura, cu poezia şi în genere cu scrisul, aţii au învăţat me­serii agonisindu-şi cunoştinţe vaste. Intre intelectuală noştri soldaţi şj subofiţeri, cu deosebire învăţători sau studenţi, am în­tâlnit mulţi meseriaşi cari îşi ’lucrau eu plăcere meseria. Şi e au cei mai mulţumiţi căci pe când intelectualul ofiţer, ţinând cont de rangul său militar, ru se putea îndeletnici cu vreo meserie, aceştia învă­ţând o meserie de voie de nevoie, câştigau mulţi bani şi se bucurau şi da mai multă libtrtate. Am găsit între Românii noştri tineri, cari câştigau la zi cu meseria ior câte 15—20 ruble. Alţii agonisindn-şi ceva capital, s’au apucat de comercia şi iau pai te la diverse întreprinderi. După rnz- boiu se vor auzi şi vedea fără îndoială multe schimbări.

14 AugustConform unei telegrame sosite din

Kiew suntemj rechemaţi la Eletz unde avem să aşteptăm ordine ncui. Suntem deci nevoiţi să ne rupem activitatea

Alaîtăeri am vizitat cu trăsura oraşul Bolhov. la o distanţă de 80 verste de ora­şul OrioJ, Acest orăşel deşi numără numai 20.000 locuitori, are 24 bise­rici pompoase, toate pravoslavnice. Un adevărat iecord. Orăşelul poartă dealtfel şi numirea de «oraş al bisericilor“

Şeful militar din localitate era un Român basarabean, căpitanul Spânu, care ne-a primit cu multă dragoste dându-ne tot concursul său. Din cauza scurţimei tim­pului a rămas ca sâ vizităm din nou acest oraş, când — după promisiunile căpitanu­lui 5pânu,—voin gSsi aci concenirati pe toţi prisocicrii din satrie învecinate. Din la­gărul ofiţerilor ţrisonieri aici s’a înscris ca voluntari simpaticul locot- neut Alb d u , procuratul băncii diecezane din Gherla, un bun Român pe care l-am scos imediat din lagăr ducânda-i cu noi.

15 AugustAzi dimineafă am sosit la Eleiz, unde

ne-a aşteplat o mare surprindere : Ordinul telegrafic de-a părăsi de urg.nţă Rusia europeană şi de-a pleca la —- Onsk in Siberia, spre a ne continua acolo activitatea

In învăţământul secundar din Tran­silvania s’au făcut urmăloarela numiri, transferări şi detaşări. Au fost numiţi la liceele de băeţi d-n ii: Al. T. Stamatiad şl D. Panaitescu, da limba română ia Arad; Dm. Samian, limba română, Sighet; Al. Arbore, limba română, Sibiu; Eug. Spe­ranţă. limba română, Cluj; I. Odor, limba latină, Brrşov; P. Georgrscu, limbi fran­cezo, Cluj;*R. Brasey, limba franceză, Ti­mişoara; G. Mat&escu, istoria Cluj; Mih. Iliescu, istoria Braşov; Teodorescu Stoica, geografie. Tim’şoara; Petre Iuîan, mate- n atici, Oradea-rnare; Antonescu Preda, matematici, Arad; M. S. Sto’cescu, mate­matici, Făgăraş; Augustin Coman, mate­matici, Timîşioara; D. Georgeseu, mate­rna iei, Cluj; C. Mihăiîescu, şt. naturale, Alba Iul ia ; Al. Momuiann, şt. naturale, ,Sibiiu; St. 1. Mateescu, şt. naturale, Cluj; Eug. Mellnescu, şt, fizico chimice, Orăştîa; St. Pope seu, şt. fizico-chimice, Braşov; Andrei Anton, şt. fizico-chimice, Lugoş; Const. Teodorescu, şt. fizico-chimice, Arad; I. Nărui, şt. fizico-chimice, Turda; Al. Ispas, şt. fizico-chimice, Arad; Nicolae Sebastian, şt. fizico-chimice, Cluj; Anghelescu iQr- dacho, ş t fizico-chimice, Timişoara; D. Pe- rieţeanu, şt. fizico-chimice, Eraşov; D. Măn- cilescu, şt. fizico-chimice, Deva; Popescu Sura, şt. fizico-chimice, Dej; Mina Stancîu, muzica, D ej: T. Săvulescu, muzica, Fă­găraş; G. Chir va sî, muzica, Timişoara; E. Petrescu, gimnastica, Arad; D. Nestoresc-Ji, gimnastica, Braşov: Aurel lonescu, gim­nastica, Cluj; 1. lamşinseh', desemn, Turda; N. Găiuşcă, desemn, Bria Mare;D. Puvlu, desemn, Satmar; D. Stinghe, ş t comer­ciale, Braşov; lonescu Damian, limba fran­ceză, Făgăraş; P. Teodorescu, l;mba fran­ceză Braşov;’Victor lamandi, istorie, Cluj; G. lonescu. istorie. Arad; G, Nicoleseu, matematici, Cluj; Const ionescu, mate- ma’ici, Braşov; 1. Dimdriu, matematic5, Arad; Const. Cioflec, limba latmâ, Timişoara, Vi tor Roth. limba germană, Braşov; M. Macoveî, şt. naturale, Făgăraş; St. Buz- dvig n, şt. naturale ibaşfâh-u; C. Nkolau, şt fizico-ehi'-uice, Albi luiia; Al. Stănescu, şt. fizico-(himice, Oradea Mare; N- Oancea, muzica, A.ba talia; I Crishar», supi gim­nastică, Baia Mare; Mhail Antonescu, supt desemn, Sighet; I, D. Dangorozi supl. filo­zofia, geografia, Deva.

La şco lele secundare de fete au fost num'te:

Eugenia Belu, limba română, geogra­fie, istorie, Cluj; Nataiia Popescu Antoniu, română, geografie, isterie, Braşov; Livinia petrovan, română, geografie, istorie, O a- dia Mere; AngfJa Andrueseu, română, geo­grafie, istorie, Sightt; Olga Steflea, ger­mană, filozolm, Sibiu; Edssbeta Steflea, franceză latină, Târgu:-iVîurăşu!ui; Fiorica Flo'escu, franceză, latină, Cluj; Elena Da­mian, franceză, latină, Arad; Margareta Delavrarcea, franceză, latină, Temişoara; iVlaria Tuliu Viad» franceză, latină, Tg Mu­reşului; Elena Petreseu. ştr'nţe naturale, Temişoara; Coralia Niţescu, ş’irnţe natu­rale, Braşov; Maria Ştefănescu, ştiinţe na­turale, Sibiu; Sm. Ştefănescu-Arch p, ştiin­ţe fizice, Arad; Coralia Jipeescu, ştiinţe comerciale, Braşov; Maria Braş vesnu, desemn şi caligrafie, Cluj; Ersilia’ Braşo- vuanu, desemn şi caligrafie, Oradia Mare; Enger.ia Vlădoiu, d:semn şi caligrafie, Tg. Mureşului; Maria Bâlăcescu, ştiinţe natu­rale Sighet, Maria Gmlea. limbi română Cluj, Virginia Ursu, gimnastica Braşov, Io?na Gc bor, partea iherară Cluj, Eugenia Orghidan, partea literară Braşov, Mond. Fiii?' Beibiu Supl., limba eng'eză Cluj, Eu­genia Cassian Tit. Prov. franceză Ciuj, Matilda Brânescu supl, rufăiie Braşov, Hemieta AUxandrescu, prov. muzică Bra­şov, Valerîa Gr m, prov română, istorie, geografie Cluj, Zoe lonescu, supl. gimnas­tică Sibiu, Ecaterina Gheorghe| supl. isto­rie, geografie Sibiu, Elena Ciucureşcu, supl, fizico-chimice Oradia Mare, Lucia Ursuies- cu, supl* română, franceză Braşov, Ştefana Sudeţeanu, supl. muzica Cluj, Maria Nicu- lescu, suol. rufărie Oradia Mare, Maria

Cioflec, supl. gospodărie Temişoara, Va­lentina Carp, supl. croitorie Tg. Murăşuluî, Veronica Carp, supl. rufărie Arad, Maria Bănescu, supl. română, franceză Cluj, Ma­ija Puşcăria, supl. decerna şi caligrafie Braşov, Ioana Sporea, germană Deva (Şc. norm. direct); Aurelia Drăghicescu, româ­na, istoria, goagrafie Tg. Mureşului, Eca- teriua Ştefanovid, româna, istoria, geogra­fia Temişoara, Maria Taruovsehi, româna, franceza, latina Braşov, Maria Antóniádé, romáră, franceză. lab'nă Oradia Mare, Au­relia Steflea, română, franceză, latină Tg. Mureşului, Teodora Manolescu, ştiinţe na­tural? Cluj, Livia Anot. Dea etrescu. ştiinţe fizice braşov, Chat Procop. De metr», seu, română, franceză, latină Sibiu, Oprea Con­stanţa, roaâră, franceză, latină Oradia Mare, Niculescu Elena, română, franceză, latină Braşov, Popovid Olga R. Silvia, şt. fizico-chimice Cluj, Elena Szabó, română, germană, filozofie Cluj.

Au fost detaşaţi la şcolile din Tran­silvania d-nii:

D-l Traian Vulpescu, muzică Cluj Petre Andreescu matematică, fizică Sibiu Dem. Teodorescu, desemn şi caligrafie Braşov, 1. M. Soreiu, română Sibiu, Ec, Aurel Piooş, română, religie Alba Iulia, Victor Vestimeanu, latina, germană Sibiu, I. Tcdicescu, română, filozofie Braşov, Chir. Furmuzache, latina Cluj, Nicolae Or- ghidém, geografie, germană Braşov, Corne­lie Magheţu, germană, TenAşoara, G. Şte- fânescu Galaţi, şt. fizico chimre Temişoa- r*, D. Dimitrescu, lucrul manual Cluj, O. I. Codreanu, limba franceză Turda, C. D. Fortunesiu, limba franceză Sibiu, Alex. Giuglea, limba româaă S biu, Ion Cara- nicî , muzica Turda, Romulus Cioflec, ro­máié, filozofie S ghet, Dr. I. Mardan, supi. română, látná, religie Turda, Gh. Patait, limba franceză Baiu Mare, Emil Rousşlot, supl. limba franceză Şimlău-SMvaniei, Ma­niei Fitp Beibiu, supl. limba franceză Ca­ransebeş. (B. P ),

Câtţile diplo maţi ce

C i î i e - i ' f i i i o v a t u l ?— Tisza sau Berchtold? —

Redăm după „Le Figaro“ comenta- jiile ia^eresaiîe ale ,C\rţei Roşii“ publi­cată la Viena de consilierul Goo«.

„Pe Ia finea lunei Octomvre 1918 contele Tisa luă cuvântul în Camera din Budapesta, pentru a prezenta apologia sa. Omul de stat;maghiar vedea apropiindu-se cu paşi uriaşi, destinul. Ceasul prăbuşire) şi al responzabilităţilor sunase. Tisa îşi pronunţă discursuh său: el nu voise răz­boiul; cită o notă diu 8 Iulie 19]^» adre­sată de el regelui Francisc-Iopif^ pentru a’l abate dela aventura nebună. Fu ascul­tat. Publicul fu sceptic. Cincisprezece zile în urmă, Tisa fu omorât. Şi lumea în ­treagă salută asasinarea sa, ca pedeapsa unui provocator al războiului.

Ori, din întâmplare, Tisa poate că nu minţise. Cel puţin aceasta caută să de­monstreze suplimentul dela „Cartea ro­şie“ austro-ungară asupra orginei războ­iului, pe care consilierul Goos o publică la Viena, sub auspiciile Oficiului de afa­ceri străine. Această carte conţine o piesă de mare valoare: procesul verbal dela şe­dinţa consiliului de miniştri, care se ţinu în 7 Iulie 1914, Dacă acest document este autentic, Tisa, în ziua aceia, ar fi prezis dezastrul, însă sJa lovit de vanitatea răz­boinică a lui Berchtold.

Care este scopul acestei revelaţiuni? Şl pentru-ce se relevă cu atâta sgomot ?

Tisu, fu adevăratul maghiar. Berch- toîd, în fond nu era nici german, nici ma­ghiar, uu simplu aristociatde curte. Dacă nu ar fi vorba de-a se fixa responzabiii- tăţile individuale, alegerea între Tisa şi Berchtold n’ar importa. Scopul însă este

genul acesta trebuia să aibă un desnodă- mânt rapid şi supărăcios.“

Acest desnodământ a survenit de fapt, acum uu an. Dela 19 Septembre 1918, armata lui Allenby a trecut aîn victorie in victorie. In interesul reputaţi- unei sale generalul Liman de Sanders ar face mai bine să nu se plângă de greută­ţile misiune! sale ; trebuia să 18 prevadă din 1914, şi sâ nu încurce şi pe Turcia în războiu. Ori-cum insă, destăinuirile ex. mareşalului otoman sunt instructive ; ele indică că este mai g feu pentru o putere europeană să domineze Turcia decât să o învingă. .Anul trecut, această constatare era , încurajatoare pentru noi, deoarece Germania era aceea, care stăpânea la Constantinopole. Azi iasă, când Germania este redusă de a „face cruce“ peste poli­tica sa turcă, Aliaţii sunt aceia, cari cu armatele lor demobilizatex sunt stăpâni şi prin urmare responzabili de imperiul otoman.

Ştirile din Turcia continuă de a fi desti‘1 de îngrijitoare. Trei sunt punctele principale de preocupare:

1% Ofensiva turcă în hamcaucazia. La congresul naţional turc din Erzerum, care a urmat inspiraţiile generalului Mus- tafa Kemal şi a-le fostului ministru de mar.’nă Reouf, pare că s’ar fi dec:s ca for­ţele turceşti să reocupe teritoriile Kars, Ardahan şi Bafum.

Oricine îşi aminteşte că bolşevicii promiseseră, prin articolul 4 al tratatului din Brest-Litovsk, de a evacua aceste teri­torii de trupe ruseşti. Trupele turc şt» au pătruns aci, în 30 Octomvre 1918 însă, autorităţile turceşti au semnat cu admira-

lul englez Calthorpe armist ţiul, unde pu­tem ceti, la articolul 11: „Trupele turceşti au primit deja ordinul de-a evacua o parte din Transcaucazva; restul acestei ţâri va fi evacuat, dacă Aliaţii pretind aceasta, după ce vor fi studiat situaţia îa această ţară“. De atunc;a, Turcii s’au retras şi Trans- caucazia a rămas sub controlul Englezdor, cari ou înarmat pe Armeni. Eng ezb, la rândul lor încă au plecat, şi ostilităţile

' între Turci şi Armeni au început pe pe un front de 200 klm., între Olty şi Ba- yazid. Se pare că Turcii lucrează de acord cu Georgienii, cu musulmanii din Bat m. precum şi cu Tartarii stabiliţi pe ţărmurii occidentali ai mârei Caspiceţ şi că scopul comun al tuturor acestor populaţiuni este de-a lega Anatolia orientală cu regiunea Baku alungând pe Armeni din poziţiunile pe care aceştia ie ocupă, şi cu deosebire din Nakhitchevan. Trupele armene cari de prezent sunt angajate în aeeastă luptă, se pare că nu ascultă de guvernul armean din Erivan. Ele sunt amestecate cu bande turceşti şi cu Kurzi, toţi provăzuţi din a- bondenţâ cu tunuri şi mitraliere ; părerea generală este că nu vor putea rezista timp îndelungat

2. Propaganda în ţările, musulmane ale Asiei — Programa naţionaliştilor turci precum a fost stabilită în Erzerumo nu consistă numai în a apăra şi a estinde in caz de nevoe, limitele Turciei prapriu zise. Conţine de? asemenea organizarea unei propagande vaste în Asia centrală, în Mesopotania şi India. Această propa­gandă a produs deja anumite rezultate. Stă în raport cu agitaţiile din Egipet

3. Comunicaţia întreruptă în Asia- mică. Desvoltată prin cele două congrese din Erzerum şi Sivas, mişcarea naţiona­listă turcă nu s’a mărginit numai în ca­drele celor cloci vilayete. orientale a-le Anatoliei. Această mişcare s’a extins spre nord în vilayetele Trebizondei şi Kasta* mouni, în vest în Angora şi Konia. Ast­fel este în legătuiă directă cu forţele na­ţionaliste cari operează îri vilayetuî Ae- din. Căile ferate şi comunicaţia telegra­fică sunt întrerupte pretutindeni în Asia minoră, şi circulă svonul fără a fi încă confirmat oficios, că detaşamentele engleze su fost silite sâ lupte pentru n apăra li­nia Constantincpole-Konia

Faţă de această situaţiune n’ar ajunge declaraţia că consiliu! suprem se va disolva şi ca Aliaţii se vor ocupa numai mai târ­ziu cu Turcia. Trebue să se formeze de- acuma o politică. Insă ce politică? Inter­venţie sau nu ?

Credem că exprimăm opinia unani­mă a publicului francez, spunând câ ar desaproba categoric trimiterea de trupe franceze în Asia-Minoră şi cu deosebire în Anotalia orientală. Trupele franceze au deja datorlnţa de-a menţine liniştea în Cilicia. Este o funcţiune foarte utilă, atât pentru populaţia musulmanii şi creştină care locueşte în această ţară, cât în ge­neral pentru pacea din Orient pentru-că Cilicia este oarecum articulaţiunea unde ţinuturile turceşti şi kurde întâ*ae3c ţinu­turile arabe. Să ne mulţumim cu îndepli­nirea acestei misiuni importante şi deli­cate, la care se vor adăuga responzabili- tăţile Siriei» Mai spre nord, Franţa n’are

mmm mi ■■ nu numi

nici dreptul nici posibilitatea de-a inter­veni cu arma.

Anglia de asemenea nu are astfel de năzuinţe, de-oarece şi-a retras trupele din Transcaucazia. In Statele Un-te sentimen­tul naţional este contra ori cărei acţiuni militare în vechiul continent; şi preşedin­tele Wilson n’ar fi ajutat să obţină ratifi­carea tratatului de pace, dacă îi s’ar sug­géra azi să trimită 100000 sau 200.000 oameni între Angora şi Van. Iar în ceia-ce priveşte Italia, aceasta trebue să-şi men­ţină un loc în Asia-Minoră, şi acest loc nu este întotdeauna '•omod. Jn rezumat, nu se poate propune Aliaţilor o politică de intervenţiune. * ?

E necesar însă de-a se interveni Credem oare eă toţi Turcii sunt nişte e- xaitaţi cari vor să dea foc la ruinele’ ţăreî ior şi Orientului întreg ? Credem că ţăra­nul turc doreşte o mobilizare nouă, fie aceasta chiar numai a patru contingente, cun s’a cerut la Erzerum?

Chiar şi printre şef.4 mişcărei naţio­naliste turce, nu credem că există şi rea­lişti, oameni cari înţeleg necesitatea de-a se uci cu Aliaţii pentru a rentabili inde­pendenţa şi prosperitatea Turcji ?

Trebue să se vorbeas:a cu guvernul din Constantinopole, cât şi cu anumiţi şefi ai mişcărei naţionaliste turceşti. Pentru a discuta însă cu aceşti oameni, trebue să li se ofere altceva decât rolul de sinucis prin convingere. Trebue sâ h se spună : „Patria voastră va subsista. Să ne înţe­legem pentiu a o reorganiza“.

Nr. 207—1 »19 imagina 8.G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I "J18WU«*

jmai vast, mai pozitiv: năzuinţa de-a de­plasa responsabilităţile naţionale şi de-a |desvinovăţi în ace!aş timp Ungaria şi Ger*

lania în faţa universului.Austria a semnat iratatu! dela £aint-

iermain; faţă de greşelile trecutului, nu riscă de-a mai pierde nimic. Ungaria încă ’a încheiat pacea; desvinovătind jt emo­

ţia Iui Tisa, spere să se desvinovSliască însuşi. In primul rând însă este Germa­na, care urmărind cu încăpăţânare vîitoa- irea «revizuire“ a tratatului de îa Versailles, 6e grăbeşte de* a denatura sensul istoric, îoralitaiea ce reise din noua Carte Roşie. . . )eja, jurnalele germane Intonează un imn ie blestem contra diplomaţiei perfide a labsburgiior, care ^manevra“ angelica iplomaţie a Hohenzo1lero-ilor, şi care a recipitat Germania şi Europa în abis...

Berlinul condus de Viena, aceasta u le ajunge. Ziarul «Hamburger Nach- chten ' are curajul să scrie:

,De sine ’nţeles, noul expozeu, in iregime, nu schimbă întru nimica res-

onzabiiitatea esenţiala; responzabililctea să rămâne aceiaş.*

Aşa dară, chiar după citirea a- stei şedinţe nefaste din 7 Iulie 1914, în care

ontele Berchtold, nr nistrul oustro-ungar li afacerilor străine prevede şi premedi- ază răsboiui european, Germania se căpăţinează în a denunţa mobilizarea să ordonată numai în 29 Iulie. Aceasta să n’a fost decât o replică, o pr^cau- une înţeleaptă, după cum o demonstrează ii acest documert acuzator, care consti- e in privinţa aceasta o dovadă infalibiîă. u ne putem gândi la toate. Inspiratorii Cârţei Roşii“ au uitat să se cugete ia ceasta“.fu prilejul concertului Georgs Folescuf S'au perindat mulţi artişti anul acesta

in oraşul nostru şi concerte şi reprezen- {iuni de tot felul, tu fost destule.

Unii au fost la îrălţimea aşteptărilor “Iii au,înbecut aceste aşteptări ale noastre 1 fost însă şi unii — cam mulţi de alt- ' — care n’au putut ca să fie precum şv Jii caii n’au vrut ca să fie la această filţime, f?e din încrederea prea mare care .aveau în sir/e şi nu-si dădeau rjic» o pene ala pentru «provincie“, fie că. preo- W,i în chestia financiară, neglijau cu |Ul aria. Noi, Gaze! o. dori toi i a vedea p romanească etalată cât mai des pe |tne!e oraşului am dat concurs şi unora altora, îndemnând publicul să participe jcprezentaţiuni. Fluctuaţîuuile au fost ia diverse Cei nechemaţi a ne servi ivârata arta au fost mai numeroşi şi plicul a simţit-o. Pitrzândn-şi iluziile ntru această categorie de artişti au avut suferit şi cti cari meritau toată solici- ittea.

Putem de ca exemplu concerte’e d-ne’ leua Dragulinesccu Stinghe, Sibian şi Ba- HV, precum şi primele reprezentâţiuni e trtpei Teatrului Naţional din Craiova.

In Ardeal, publicul mai mult sau mai ţin e cunoscător al artei. A dovedit-o ocazia reprezentaţiunilor date de trupa irului Naţional din Bucureşii şi mai cu ocazia reprezentaţiunilor date de te Manolescu. In muzică, dat fiind ul în care se găseau, publicul este i pretenţios. Asociaţiile de muzică işti precum şi reuniunea de cântări şi ţastică românească, au rafinat gustul Jcal al populaţîunii de aici. N’au fost | dascăli ai ţării ca Enescu, seriozitatea ;ertelor pe cari le dădeau asociaţiunile de sus însă a fost destul capubiicul Ar- jin ?â fie iniţiat în ce-i|frumos.

ipunam acestea pentru a încunoştiinţa cari vin în mijlocul nostru ca â-

i ai Thaîiei, ca pe urmă să nu aibă ţiuns, cu atât mai mult că o spunem o lungă experienţă făcută.Când păşesc pragul Ardealului ar­să se înarmeze bine şi să lase la o ori-ce alt interes. Arta să primeze- Când se va constata lucrul acesta 'siguri că arta ştie să răsplătească punctul de vedere moral şi mai

din cel material.

— Nu cred nimica. Spun numai că este cei mai mare cântăreţ al României, şi regret că nu voi pute;» participa la con­certul Iui de Li ni, fiind chemat la Cluj,

Pururi am avut o mare dragoste pen­tru acest cântăreţ încă înainte de a fi cunoscut ţării, fiind într’o zi îa Dl Popo- vJ-Beyreuth n Bucureşti l’am auzit cân­tând. M’a impresionat mult vocea acestui cântăreţ şi cu prima ocazie l’am invitat în Braşov, la concertele date de reuniunea de cântări.

Nu mam înşelat în prevederi. De a- iunci em zis că Folescu va fi unul din cei mai mari ai noştri cântăreţi. Astăzi spun că este.

Folescu este singurul cântăreţ de o- peră, a cărui vece se pretează şi liedurilor.

Esie un cântăreţ admirabil de con­cert şi oratoriu. Vocea-i de un volum ma­ro esie frumoasă şi e modelată de cultură muzicale serioasă.

Acum când ştim cele de mai sus nu ne îndoim că concertul dlui G. Folescu va fi un adevărat .eveniment muzical pen­tru Braşov. Nerăbdarea cu care este aş­teptat ne îndreptăţeşte să-i asigurăm suc­cesul care va fi deplin.

Politica internă

* *

Ne va ierta marele nostru cântăreţ eorge Folescu dacă facem expozeul de ' sartoemoi astăzi în ajunul concertului

le. Prea mare este dânsul insă şi conştiu, ca să creadă că se răs-

ceva şi asupra sa. Am vrut sâ avertizăm şi publicul şi Thalia

ipă cum am spus’OjSl mai sus — ca să nu f e matfrniri pentru unii

întru alţii.*

Să vorbim acuma de mai ele şi râs cântăreţ Gh. Folescu ? . . .

Este destul de cunoscut Braşovenilor.patru-einci concerte care le-a dat

pul nostru, adus dinadins din Bueu- maestrul Gh. Dima, pentru reuni-

de cântă?i, atât românii cât şi străinii ilitate l-au putut aprecia.Paulus în Cavaleria Rusticana, ca

toate concertele sale, succesele cari >rtat i-au asigurat printre braşoveni

cult;* iubit de toţi, Gh. Fo- a ştiut i§ă-şi menţină iubirea prin

iozitatea care o pune când se pe scenă, în faţa publicului, întreaga Românie Gh. Folescu

Hilar. Succesele care le-a repurtat din Bucureşti ou fost foarte mari

cântăreţ riu este ascultat cu mai laţ ca el. Să dăm cuvântul maies-

Dima.credeţi maestre despre Gh.

Presa din Ardealşi n oul g u v e r n

. Ziarul «Patria* oficiosul partidului naţional scrie următoarele asupra formă- rei guvernnului de generali:

„M. S. Regele a însărcinat pe dl general Văitoianu cu formarea noului guvern, care se compune şj din 6 gene­rali. Am avea prin urmare un guvern de generali, cari, oricât şi-ar fi făcut da­toria pe front, p^esa politică nu-i scuteşte de atacurile întotdeauna îndreptate contra unui guvern politic. Ea nu face distinc­ţie între generalii, cari şi-au făcut datoria, şi oamenii cu mandat politic, ci, din vii - tutea de ostaşi a făcut pur şi simplu un motiv de atac la adresa situaţiei pohtice pe care o au astăzi.

Astfel presa polliică a denumit pri­mul comunicat al noului guvern, adică declaraţia pe care a făeut-o când a luat puterea: Ordin de zi. Cele trei cuvinte care au stat în fruntea tuturor îndemnu­rilor la vitejie pe timpul războiului, cele trei cuvinte cu care se releva şi se sanc­ţiona regal, după luptă, bravura colectivă a unităţilor ca şi eroismul Individual, au devenit, pe bazele presei politice, nici mai mult nici mai puţin, decât motiv de ironie, de zeflemea, de batjocură. Tot ce a avut o armată mai frumos, mai înălţă­tor, adică mijlocul de «relevare a cali- tăfilo* ostăşeşti este coborât în mocirla pontică.

Am protestat la timp, încă înainte de a deveni acută criza de guvern, contra amestecului Coroanei în luptele politice; — protestăm şi de data aceasta coatra amestecului Armatei în aceieaş lupte.

Ca şi Coroana, Armata trebue să stea ir.ai presus de hărtuelele de partid. Ea nu este menită să facă politică; ea este menită să apere ţara, pentrucă ea nu aparţine unei clase, nici-unui partid, fiind o colaborare a întregei naţiuni, în afară de clase şi pe deasupi$ partidelor.

Dacă am crezut de cuviinţă — în articolul nostru dela 30 August, Coroana şi partidele politice, — să tragem conclu­zia, după participarea M. S. Regelui, la rezolvarea chestiei agrare şi electorale, ca foimulă constituţională, Regele domneşte, iar nu guvernează, s’a putut şi inversa, în sensul că Regele domneşte guvernând în afară de partide şi guvernează domnind în lăuntrul poporului; în ceeace privi şte armata principiul rămâne fix: ea nu poate participa la luptele politice.

Pentru prestigiul acestei instituţii, nu trebue nici-odata să căutăm prilejul a o amesteca în tulburările politice. Nu este făcută ca să recurgem ia ea, pentru sal­varea politică şi de aceea ori de câte ori este Armata confundată cu acţiunea câ­torva militari, se face o gravă eroare.

Coroaua şi Armata sunt singurele pavăze ale ‘ conservării neamului care trebue să rămâe ne atinse de valurile politicei“.

®e-î tu rrp s trierea eirăralloi'-? In vederea naţionalizării instrucţiei, Consiliul Diligent a mumii în Tran­silvania o sumă de piofesori şi in­stitutori din vechiul regat. Cei mai mulţi dintre dânşii sunt oameni en- tusiasmaţi, cari au venit în iransil- vania însufleţiţi de cele mai hune intenţii, cu nobila dorinţă de muncă.

Consiliul Dirigent n’a luat insă măsuri destul de mulţumitoare în vederea încarteijuini acestor oameni

S'au înfiinţat, ce-i drept, .birouri de repatriere, aproape în toate cen­trele mai însemnate ale 1 ransilvaniei, cu scopul de-a evacua oraşele de populaţia străină şi a face lecfunc­ţionai nor români. Nu cunoaştem re­zultatul acţinnei în alte oraşe, ştim însă, că în Braşov biroul de repa­triere n’a mcarţeruit încă pe nimeni, şi oraşul geme şi astăzi de străini.

Bieţii profesori din vechiul re­gat de săptămâni de zile cutrieră străzile în căutarea de locuinţe. Şi sfârşitul îl poate ghici uşor oricine: bietul om disgustat şi obosit se va reîntoarce acasă.

Adresăm deci o modestă cerere biroului de repatriere, rugându-l să-şi accelereze lucrările. Din promisiuni a fost destult

Hssmdenl p e n irn şscW e mWtareDrec ierul şcolilor militare Bucuroşii dă următoarele informoţiuni: Numele ele­vilor leuşlţi la exnmenul pentru liceele militare se află pubiî- ate în Momtorul oficial Nr. 127 din 34 Septemvrie 19?9 — 2 Ministerul de râsbciv publică un al doilea exunen pentru Liceele n ilitsre ce se va Fne !a 10 Octomvrie 1919 în locahil scoriei militare de infanterie (str. isvor) Bucureşti. Nrul de locuri şl cend ţiunile de în*erie?e sunt prevăzute în decisia ministerială p i- biicatâ în Monitorul oficial.;

!& â® feimeîasere. Duminecă 5 1.. c. va fi o zi di binefacere pentru casa de orfani „Senator Tartîer“, sub proteeio- ratnl presbiteriului evangelic A. B.

. Cu acest prilej va avea loc la 9 ore a. m. un cortegiu cu muzica militară iar dela 11—12V» ore un concert al capelei orăşeneşti la promenadă. In decursul con­certului vor trece pt străzile oraşului care alegorice.

*îm p ărţirea de Să'Eă în săptămâna

asta, pe cuponul de făină al doilea, bile­tul ediţia a doua, se va împărţi făina şi va căpăta fiecare persoană 1 kgr. 70 dgr. şi adecă: V4 făină fină, Vi făină de fiert, V2 făină de pâue. — Oficiul orăşânesc de aprovizionare.

Kiaul I©sa1 s i s îg rra n ţe î de s ta td!n 3S**kş©v, — Se aduce la cunoştinţacelor interes di, câ servi« ini siguranţei s f- nerale a Statului pentru judeţele Braşov, Trei-Scaune ş< o p; rte d n Făgăraş,' s’a instalat de !a 1 Octombrie 1919. în stra­da Fântânei No. 32, unde se afla Poliţia ungară de graniţă. *

Ia Safţs speculei popoarelor se orga­nizează La congresul cooperatorilor, la Paris, d-1 Albert Thorr as a depus unproiect de org» niziue cooperativă între naţiuni care a fost primit în unanimitate,

tGreva dc?a căile fera ta dJn Aq-

gsîa cuprinde 500,000 grevişti. Transport iurile alimentare în Lord a se fac cu mo- to ire pe Tamba. Opinia pub'ică este îm­potriva greviştilor.

Parastas p e a ta eroi! dels Forum-*isae Mâine se va sluji un parastas pentru eroii căzuţi în cumplitele lupte dm 1916 la Porumbacul de sus şi cel de jos jud. Făgăraş.

Osemintele eroilor, împrăştiate pe întreg câmpul de luptă, an fost strânse şi aşezate înti’un cimitir la Porumbaculde sus, care m ine se va sfinţi.

*Duminecă în 5 Oct. va avea loc ora

de dans prelursbă liberă a meseriaşilor | sub conducerea D-rei Rit mer, în sala al- ! bastrâ deia Redcută oda 7— 11. Totodată ' se fac si înscrieri ia cursul nou de dans.

Şasăi&aro poporală. Mâne Du­minecă în 5 Octomvrie a. c. părintele Dr. Micolae Stinghe va ţinea o şe­zătoare poporală în localul şcoalei din deal (şcoala froebeliană) la orele 3 după masă. Parohienii dela Bise­rica sf. Nicolae sunt rugaţi a lua parte în număr cât mai mare în in­teresul cultivării lor morale,

Gorsaaa, leul şi 2e!ur funcţie- narilo r. — Atunci, când Ardealul se ali­pise la vechml r*:gat românesc, preţul co­roanei a fost stabilit la 50 bani, adecă jumătate valoare! leului.

De atunci însă — deşi oficial rapor­tul de valoare a celor două unităţi mone­tare a rămas acem-ş — preţul coroanei s a văzut de fapt împins tot mai la dis­tanţă de valoarea leului.

O ştim aceasta şi o simţim, ju toţii şi de sigur nici cei dela Sibiu nu sunt struni de cauză.

Lefurile funcţionarilor atât de stat cât şi din întreprinderile private sunt fixate şi se plătesc la noi, parte în lei, parte în coroane; ba de când se simte mai mult această scădere a preţului coroanei, a - proape toţi funcţionarii, chiar şi cei cu sa- l3reie stabilite în lei, îşi primesc lefurile în coroane, după scara 2 cor. — 1 leu.

Plângerea funcţionarilor acestora, cu lefuri stabilite în lei, cari au familii în vechiul regat, nu ni se pare neîntemeiată atunci când ei se simt prescurtaţi în drep­tul şi remuneraţia ier, în urma faptului că coroana a scăzut azi cu aproape un sfert din valoarea ei de-odată.

In urnrele celor interesaţi în cauză şi loviţi tot-odată de urmările ei, între­băm deci forurile competente, dacă cred că e normală această stare; iar dacă nu, atunci în ce mod vor să împace această plângere a celor ce zi de zi se văd tot mai mult şi mai greu loviţi în dreptul şi posibilitatea lor de existenţă?

*i Jiifra Poporului' S8 sfeţice dela

sSîS’er!'', — D-! general Averes;>u a de­clarat la întrunirea Ligei poporului cu or­ganizaţia politică de sub conducerea sa nu va lua parte !a alegerile pe? tru Con­stituantă, ca o protestare îmdctriva siârei de azi a lucrurilor.

Amânai ea alegerilor pentru— Când vor fii convocate

a apărut ur-

o s« a .

SUtli

BirOîiS au toriza! pentru mijlocirea de lucru Braşov, sic. Hirscher 23 aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că pot primi lucru: 1. Sodali; i argăsitor, 1 argintar, 1 ceasornicar, 1 faur, 1 pantofar, 1 foto­graf, 1 funar torcător, 1 gravor, 1 instala­tor de gaz şi apaduct, 1 roiar, 1 tâmplar, 1 tinichigiu.

2. Personal de serviciu ş. a.: 1 bu­cătăreasă, 15 zileri pentru fabiici de piele, petrol, acid sulfuric şi ziderie.

3. Ucenicilor li-se mijlocesc locuri în ori-ce branşă, aleasă de ei înşişi.

Ocupaţie caută: 2 lăcătuşi de maşini, 4 mecanici, 1 instalator de electricitate, 1 sculptor în lemn, 1 tapiser, 1 croitor com. pentru lucru mic, 1 friser, 1 morar, 1 co­fetar, 1 simigiu, 2 măcelari, 1 măcelar câr- năţar, 1 bucătăreasă la o popotă ofiţe­rească.

*

Gassa de asigurare municipală din Braşov caută să închirieze pro 1 Iu­lie 1920 uu local constatator din 10-12 camere, eventual o casă întreagă în p^sţă sau în apropierea acesteia.

Ofertele sunt a se adresa la oficiul de sus Str. Porţii Nr. 65. 1—5.

dsStahl se începe loca ul liceului a ţ nut la cre e

On

stenografie al dlui H azi la ore!e 3 d. a. în cla'a a IU a). D. tahi

11 o foarte interesantăconferinţă, făcând istoricul slenograbe», arătând foloasele recunoscute în toate ţă’ile iubitoare de libertate, lnrtegă con­feri n a a fost presărată de nenumărate glume. Publicul format mai ales din tine­retul şcolar a ascultat un interes confe- îinţa şi în mulţi se va fi sădit dorul de a învăţa arta serieii repeşi — stenografiei.

Ziarişti, profesori, advocaţi şi alţii r.u vor scăpa ocazia de a lua parte la cursul d-lui Sthal care va dura 6 —7 zile.

*iO&rt&le de petpsleu. Pentru întreg

teritoriul oraşului se vor împărţi deodată cartele de petroleu, care se va căpăta în localul de împărţire din Prund şi de pe promenada de jos. Locuitorii dm interio­rul oraşului vor căpăta cartelele lor tot în localul de pe promenadă.

Familiile care nu au servitoare vor oriini 3 litre, iar cari au servitoare 4 litre; pentru o singură persoană 2 litre.

Preţul unui litru 2 cor. 60 fileri. O- ficiul orăşenesc de aprovizionare.

. *îacuâoştmţa?©. La şcoala superioară

de fete ("liceu) cursurile vor începe în ziua de 15 c. în localul fostei şcoa’e civile (Bu­levardul Regele Ferdinand). înscrieri se mai primesc în fincare zi până la i0 c. — Direcţiunea.

In „Monitorul Oficial maiorul decret regal:

Art 1. — Alegerile generale pentru Adunarea deputaţilor şi pentru Senat, fixste prin dtcretu’ de convocare a cor­nului electoral eu Nc. 3589 d n 19 August 1919, pentru zilele de 5, 6 7, 10, 11 şi 12 Octombrie, se amână, atât pentru ve­chiul Regat şi Basarabia, cât şi pentru Bucovina, Transilvania, Banat, Crişara, Sât- mar şi Maramureş, la termenele prevăzute sub art. 2.

Art. II. — Alegerile pentru Adunarea depu!aţiior vor avea loc în zdeJe de 2, 3 şi 4 Noembrie a. c, iar alegerile pentru senat în zilele de 7 şi 8 Noembrie a. c.

Alegerea senatorilor de că're cole­giile universitare din B ucureşti, Cernăuţi, Cluj şi laş;, vor avea loc în ziua de9No- embrte a. c

Art III. — Alegerile în vechiul teri­toriu al Regatului, în Basarabia Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Sâtmar şi Maramureş, se vor face pe b *za decrete- lor-legi electorale respective.

Art. IV. — Declaraţiunile de candi­datură, făcute în vederea te meneîor din

Ridicarea cenzurai presei şi libertatea Întrunirilor

„Monitorul O-iciai“ publiiă urmă­torul decret regal:

Art. 1. -- Se ridică cenzura preven­tivă pentru presa cotidiană şi periodică.

Rămân însă interzise publicarea ata* curilor contra Coroanei, contra formei ac­tuale de guvernament, coatra armatei, con­tra puterilor aliate, precum şi incitarea la revobă sr-u contra ordinei legale.

De asemenea -urt oprite ştirile de orice fel care interesează situaţia militară în afară de cele autor zate.

In caz de abatere, se va face r^ori- mare conform legei şi decretului No 2798 dm 14 AugvistJ916 asupra stărei deasediu.

Art'. If. — Orîce alte» publicapuni, ca: broşuri, afişe, e tc , rămân supuse renzurei preventive, care se va exerciîa de către parchetele tribunalelor locului in de aceste pubiicaţiuni urmează a se tipări.

L th a r ia ta a lo te tia ir ld?Art. Iii. — Cu încioere dela apad-

tiunea prezentului decret în „Monitorul Oficial“ şi până la terminarea operaţiuni­lor electorale, se acordă libertatea întru­nirilor, sub rezerva păzise» bunei rânducli.

Ori-ce turburare, prin ori ce mijloa­ce, adusă ordinei publice, va fi reprimată conform Iegd asupra stărei de asediu.

Sunt considerate cu uneltiri îm po­triva hniştei şi siguranţei Statul ii, atacu­rile rostite în întruniri publice despre care se vorbeşte mai sus în alin aiul II de sub articolul 1 din prezentul demet, care cad de asemenea sub aplicfaţiunea legei asupra stărei de asediu.

ART. IV — în provinciile alipite, întrucât operaţiunile militare sunt imă în curs, se vor lua dispoziţi ani locale şi speciale.

ART. V. — Preşedintele consiliului nostru de miniştrii şî ministru de interne împreună cu miniştrii noştri secretari de Stat In departamentele războiului şi jus­tiţiei sunt însărcinaţi cu exercitarea acestui decret.

aiită.nouile Camere. —

anterioare rămândecretele de convocare valabile.

Modificările la aceste declaraţiuni precum şi nouile dec’araţiuni de candida­tură, se vor face l. termenele prevăzute in art. 29 d\n decretul lege cu Nr. 3402, art. 50 din decietul-lfge cu Nr. 3620 şi art. 38 din decretul-lege cu Nr. 3621, ad:câ : în vechiul Regat, în Bavarabia şi în Bucovina pană la 17 Octcmvrie îndu­ri v penîru Adunarea deputaţilor, şi pâră la 22 Octombrie inclusiv pentru Senat, iar in Transdvania, Bănat, Cri-ana, Sătmar şi Maramureş, pân* la 21 Octombrie inclusiv pen'mu adunarea deputaţilor şi până la 29 Octombrie inclusiv pentru Senat.

Deci raţ unile de cand’dalurâ pentru colegiile universitare se vor face până la 8 Noembrie inclusiv,

Toate termenele prevăzute în decre- tele-legi electorale privitoare Ia vechul Regat, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Bănat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, se vor se; ori faţă de data aleger.lor stabilită prin decretul de faţă.

Art. V. — Noile Adunări legiuitoare Const tuante sunt convocate în Bucureşti în ziua de 20 Noembrie 1919.

P ro b lem a o ra şu lu iFiume

Prgşetff&fele Wilson na este in- trasss gjent —

Agenţia Sîefanii din Roma desminte ştirea că preşedintei0 Wi s»'n ar fi »nrran- sigent în chestia oraşului Fiume. Dimno- tri vă, el n’a cerut ni ci expulzarea-lui D’A-- nunz'O, nici ad niterea fără modificări a proiect ilui său. Ei snune c i menbnând :-se pr ncipiile proiectului său i se pot aduce modificări de medaliate.

* * *D’Anunrmo anunţă că nu-i mai tre­

buie ajutoare nr Iii are. Cei 20,C00 soidaţi îi sunt de ajuns; dacă or mai veni şi alţii rr’ar ajunge hrana.

Din întreaga Italie se trm it la Fiume suni' considerări e de bani. Un vapor cu alimente a sosit în port.

Cru Mşetorul Costaiiazzo a trecut de partea Iu» D’Annunz o cu alte vase.

însăşi regimentele ita iene care blo­chează Fiume, cjutâ cu bini armata din oraş

D’A^nunrio a declarat că mai pr-pâdeşte întreg oraşul decât să-i dezîe iugoslavilor.

b: e ce-

az-so-să

dn rr.n l f r a n c e z a r e a l la CianevaGeneva 29/9. Schimbul francez s’a

ridicat Sâmbătă la bmsa din Geneva, ia 71.70 adecă o urcare da 370 asupra cur- su ui din ajun.

T re n u r i e x p re se ş i de Ins.Nauen. — La Insbruk au loc consfă­

tuiri între Cechosîovacia, Italia, Bavaria şi Austria pentru înfiinţarea de trenuri ex­prese internaţionale şi de lux.

Ucraina In război ca Den Îs sChîşinăo, — U *rairm a deriarat :

boi lui Oersikin. Bo'sericu au trim s o lie de pace lui Fetiiura. Acest s e gata primească oferta bolşevicilor.

Asffi s*:ifisnî! laeraază In cameleConsiliului Se miniştri

Horsea. — ’Marinarii americani cari au debarcat la Trogin, localitate în Dalma­ţia, invadată de oamenii lui D’Annunzio, au avut acest mandat din partea Consi­liului suprem.

. Un dlsoars al Iu! TittoniRoma. IVtoni a pruounţatin Camera

italiană un discurs foarte moderat cu pri­vire ia ah cerea Fiume. A amintit cu deo­sebire că ital enii nu sunt singurii cari nu au văzut realizate toate aspiraţiunile lor na­ţionale 'ci Belgia, România, şi Franţa ®p- săşi au avut decepţiuni de aeeUş iewA insistat asupra necesităţii în care se ahă Italia de a menţine o strânsă legătură cu aliaţii săi de războiu. Termină: Baza po­liticei noosrie externe trebue să rămâe fi­nirea cu aliaţii.

Ceosorat de loan Brotea

a

«sst* Pagina 4.' G A Z E T A T R A N S I L V A N E !

LIBRâRIA-FDITOABE S O C E C & CSOCIETATE AHONHWĂ B U C U R E Ş T I 32 CALEA VICTORIEI 21.

SUCURSALE: IA Ş’, CRAIOVA, PLOIEŞTI.

O M P.

LISTA cărţilor didactice aprobate pentru anul şcolar 1919-1920, conform programului în vigoare.CURS PRIMAR, URBAN ŞI RURAL.A b e c e d a r e

G. A. Anionescu, L. Mătăsara şi Ion I. Onu, Abecedar partea I.

~~ „ partea Ii.N. Nicolaescu şi Gr. teodossiu. Abecedar partea I.

— Abecedar partea II.

Cărţi d e c e t ir eG. N. Costescu, N.> Nicolaescu, C. Stoinescu şi I.

Ciorănescu, Carte de cetire pentru Clasa II Urbană.

Idem Idem pentru Clasa III Urbană.Idem Idem pentru „ IV „Idem Idem pentru Divizia II Rurală.Idem Idem pentru „ III „ Anul I.G. D. Scraba, Şt. Nogulescu, Gr. Teodossiu şi I. I.

Onu, Carte de cetire pentru Clasa II Urbană. Idem Idem pentru Clasa III Urbană.Idem Idem pentru „ IV „Idem Idem pentru Divizia II Rurală.Idem Idem pentru „ III „ Anul I.

G ra m a ticaN- Nicolaescu, Gr. Teodossiu, G. Stoinescu:

Gramatică pentru Clasa III urbană.« n u IV „

— n „ „ III rurală, Anul I.

G. A. Antonescu şi L. Mătăsaru, Geografia Con* tinentelor pentru Ciasa IV urbană şi Di­vizia III rurală, Amil II.

M. G. Mumuianu, Geografia României pentru Clasa III urbană şi Divizia III rurală, An. I.

G. Stoinescu şi N. Nicolaescu, Geografia Româ­niei pentru Clasa Iii urbană şi Divizia III rurală, Anul I.

— Geografia Continentelor pentru Clasa IV urbană şi Divizia III rurală, Anul II.

C a l i g r a f i io A. Anionescu, Curs complect de caligrafie

pentru CI. I şi Div. I.— Curs com plect de caligrafie pen'ru CI. Ii

şi Div. II.— Curs com plect de caligrafie peniru Cl. UI

şi Div. III, Anul J.— Curs com plect de caligrafie pentru CI IV

şi Div. III, Anul 11.V. Gr. Bcrgovan, N. Nicolaescu şi G. Stoinescu,

Curs gradat de caligrafie, CI. I, Div. L îi îî îi » „ II M R„ ii „ ii „ UI ii HI, An I.ii ii ii n ii IV „ J1 1 „ II.

C Nicolau, Ion 1. Ouu, C. Ionescu-Lungu, Noul curs metodic de caligrafie cbiigă pent-o Cl. I. şi Div. I.

I sec.

I. CiorăDescn,Idem Idem pentru Glasn 0 şi 1)ivizia II.

Aritmetica pentru Clasa I Urbană. Idem idem „ ,, i (l „ UI, Anul 1.--- » * 77 5, "K 1, Idem Idem 55 „ IV „ III „ 11.Nou — 77 .. UI

>i 17 7? „ I V i S e s e s i t w55 îl „ Divizia I rurală.

—- 77 77 55 U 55 G. A 1 Ani o r eseu, Curs comphiot de desemn— 77 )7 1, IU 5. i pentru Clasa I şi Div. I v;tralîl cu moiele

G. Dima, N. Nicolaescu şi G. Stoinescu: negre şi in culori şi iile al ne pentru exer-Aritmetică pentru Clasa I urbană.

_ 77 77 U H 77 Idem pentru Cias 1 1 1 ţ i Div. II rurală, Anul— 71 77 *,7 i î l ^ Idem „ „ 1 : 1 , „ 'II 5, ■ 5,—- T7 71 11 IV * idem „ „ IV , „ IU ,, „ 1 ?— 77 „ Divizia Í rurală. Ştefan Negulescu, Ces ~rnn cu modele negre

»i n n II r— „ „ „ IU A J şi II.

Ş t Negulescu, Gr. Tecdossiu şi C. Cerrescu: Aritmetică pentru clasa I urbană.

» n „ îl nB 11 51 IU ,«« ii îi iv „

— „ „ Divizia I rurală.“*■ « J» B 1 B— n n ii IU ii

Praja I. V-, Aritmetică pentru Clasa III urba: ă. „ n si Divizia II rundă.W îl îl I) Hi îl

G eografSîG. A. Antonescu şi L. Matasaru, Geografia Ro­

mâniei pentru Clasa III urbană şi Divizia III rurală, Anul I.

citii libere.ia .1 ! şi Div. II rurală, Anei

II.11.şi

iri culori pentru C l. I ui bană 1 i Div. I rura ă. (dorn negre şi in culori pertu i Cl ÎL nrb..;i D iv .l; ur. Idx-m „ „ „ „ „ D l urbană.Idem ,. ,, „ ,, „ ii 1 1 „Idem „ „ j , „ „ Div 1! ruială.Idem „ „ „ j , „ j , 1 1 1 , ,

Ştefan N<- gulescu, Desemn fără model pentru exerciţii libere.

Fent-' n in s titu to r i învă ţă tori.

Şt. Negiiícj'öu, Gr. Teodossiu şi C. Cernescu:Prob'em e şi Exerciţii de Aritmetică pentru CI. 1 şi il prim ară urbană şi Div. I şi II rw ală.

Şt. Ncguîeseu, Gr. Teodossiu şl O. Cernescu:Probleme şi Exerciţii da Aritmetică pentru Cl. HI şi IV urbană şi Div. IIf rurală.CURS SECUNDAR ŞI SUPERIOR.

G. Adamescu şi M- Dragomirescu, Limba română pentru cl. 1 sec. băeţi şi fete.„ „ 5 5 5 5 G. li S6C.n ” >i ii n II^ ji11 W « » 5 5 IV „

vSI I» 1» 11 51 v „

VI„ i» ti n „ ' l 5»• Vil„ 55 1» î l 55 V i l „

vnrts >5 51 11 75 V J 1 1

Ahn. Fy Metoda practică franceză partea 1 prelucrată de M. Rudinescu.W I ,5 55 55 75 I I r • »>

„ ,, germană „ 1 „51 „ »; - î l M l i î l

„ „ „ engleză „» „ „ itaiiană „ ,,

Ncu. Bădftrău şi l. Simionesca, Zodiogie pentru clasa V ii sec.Boroîanu D. şi Oiaga V., Vechiul şi noul testam ent pentru clasa I sec.

n „ Explicarea Evangaliilor „ „ II „„ „ Morala Creştină „ „ 111 ,,

Botez N., Fizica (Căldura) pentru clasa V sec. R. M.„ „ (Magnetîzmui şi Electricitate) pentru clasa VI sec. R. M.

Butculescu N , Studiul Comerţului şi al Transpoartelor p cl. I sec com. grad. II Cădere D. şi Popescu V-, Noţiuni de Chimie şi Mine alogie pentru clasa IV sec.Călinescu St. C., Morala Creştină pentru clasa III sec.Cantuniari N., Geografia Continentelor pentru clasa II sec.

„ Geografia Economică „ * V „Cicerone, Brutus sau Despre Renumiţii Oratori, Traducere RomâneascăCodrescu C., Curs de limba Italiană pentru clesa V realăConstantin eseu G., Chimie Elementară şi Experimentală pentru clasa IV sec.

„ Manual de Experienţe aplicate cursului de chimie pentru toate clasele.Coman G. Dr., Limba Germană clasa II sec.

Vn P H »» v PComan şi N. Malla, Formular da Matematici pentru uzul elevilor de Licee, şcoli comerciale etc. Demetrescu Elena, Carte de Citire pentru şcoalele de gospodărie rurală de fete şi pentru clasele

I şi II a şcoalelor de JS.'enaj Urbane.Demetrescu Elena, Economia Casnică.

„ Scarlat Botanica clasa VI.Dimitreacn şi Haneş, Limba Română clasa I Profesională Flore»cu I., Limba Latină pentru clasa III sec.

IV

Flora I. 3., istoria Popoarelor vechi pentru clasa „ ,5 „ Evului Mediu „ „ II „,, „ „ Timpurilor Nouă „ „ III „5' ii ii Medie „ ,, VI „

Ghermăuescu N , Manual de muzică pentru clasa I secundară.5* 15 51 55 >5 55 II 5,55 i r » îi ii n IU 1,5» îl 55 51 îl 15 IV »5' Îl 55 15 55 15 V ,,

Vi55 51 1) n »1 ” V X Îl» 55 51 55 55 55 VII ,,

Iacob H., Aritmetică practică pentru clasa I secăndară de băeţi.„ Geometria Plană „ „ II „ „>5 55 '> j, 5’ II 55 de fete„ Elemente de Geometrie „ „ III ,, de băeţi5> 55 „ 5, „ III 55 de fete,, „ „ „ în spaţiu peniru clasa IV secundară de băeţi.„ Geometria în spaţiu ,, ,, IV „ de fete.

I onu seu C- Iconou), Istoria S iân’ă a Vechiului şi Noului Testam ent pentru clasai, secundară.,, „ Istoria Bisericii Creştine pentru clasa V secundară,

lonescu Petre, Curs de Caiigrafio Cursivă.,, „ ,, ,, ,, Rondă.

Nou. lordănescu, Antichităţi Romane pentru clasa V secundară.Lăzărescu Andrei, (revăzută de I Niţulescu) Geografie generală pentru clasa I secundară.

,5 i, Continentele fără Europa pentru clasa II secundară.„ ţ, Europa pentru cla-a III secundară.

Leautey C. •,i Alesseanu T , Limba Franceză pentru clasa I băeţi.5* 51 5, 55 11 55 I tete.,i ii ,, ,, ,5 55 II băeţi.55 5) ., ,1 "5 15 II fete.

Leautey Limba Franceză pfntru clasa III băeţi şi fete.I1 ’5 5. 55 „ I V ,5 ,, 55,5 15 „ Redacţie şi corespi ndonţă peniru clasa IV secundară.,, 55 „ pentru clasa V ’ secundară. *

Le. utey C. şi Alesseanu T-, C ;lăuza Elevului pronunţarea f i g u r a t ă şi cheia temelor) pentru cl. I băeţi.55 ” 15 x „ 11 55 51 11 51 55 I f(Te„ ii ,, „ •„ cheia exerciţiilor de conversaţie

şi redacţie pentru clu.-a 1T feteii 57 „ „ „ „ „ Iii secundară.

Leautey C, Gramatica Franceză pentru Români partea I Pronunţarea.* 55 „ II Etimo’oi'ia.

Lecnida Natalia şi Eflim^scu Alexandrina, Fraceza pentru clasa IV profesională.

Lovine ca Eug., Limba Franceză pentru clasa 1 secundară.55 55 55 ' 11 II 1155 55 11 IU v,

Ccrs de Limba Română pentru Limba Latină

laşa II secundară.,, HI

- „ „ IVMaiorescu Tit \ Logica peniru cla-a VIII secundară.M an: cal ide şi Abr mcscu. Curs de Cosmografie c la sa VI băeţi şi VIII fete Nou. Marine.icu P , Curs clean nt.ir do Algebră s*. periuară p ntru clasa VI reală.

» 55 „ 5' >5 51 îl 51 »VII „55 55 ... ,, Geometrie analitică „ „ VIII ,,

Mehe iirţi S , Geografia Continentelor pentru clasa I secundară.Nou. Murg ci G şi 1 . .Popa Burcă, Geografia României si Ţârilor locuite de Români pentru clasa

IV secundară.Pjpoş Petru Ilr., Psihologia pentru şcoalele normale.

ii Pedagogia „ „ „Nou Popa Burcă 1., Geologie peniru clasa IV secundară.Popa L seanu, Limba Latină „ UI n

5» 55 11 15 I V 11Pcpa Liseauu Gramatica Limbai Latine Morfologia şi Sintaxa pentru elasa V secundară.

„ Versificaţie Latină (Prosodia ş. Metrica).C. Popescu Ecnnora Dr. .şi Constantineeu Lucaci, Istoria vechiului şi ' Noului Testam ent pentru

» clasa I secundară5, „ Expiicarea Evangheliilor pentru cl. II sec.j, „ Morala Creştină pentru clasa UI secundară.„ „ Dogmele Religiei Creştine pentru c-1. IV stc.„ „ Istoria Bisericei Creştine „ „ V „51 îi 5? 51 Române ,, n VI „„ „ Explicarea Evangheliilor Duminecale pentru

Şcoli profesionale, Normalo şi Seminarii. *Popovici Aurel, Limba germană pentru clasa II secundară

55 51 55 »5 UI 55

51 »5 , 15 )1 -fV „55 5’ 55 5’ . V „

RâduleScu E. Pogoneanu, Carte de Limba Franceză pentru clasa VI secundară ^ ich te r Konrad D r , Limiia Germană pentru clasa V secund ră

V i i r5’ 15 »1 55 » 5»Rudinescu M , Dialoguri Româno-Franceze

„ ,. Româno-GermaneScradeanu Alex , Carte de Chimie pentru clasa IV secundară Secula ludita, Economia de Cassă Simionescu 1, Zoologie pentru clasa I secundară.

„ Botanică „ „ II „„ Geologie „ „ IV „

Siraionescu şi Rădărău, Geologie pentru clasa VIII secundară Stâncesou Mihail, Caligrafie Cursivă per.tru clasa I secundară

55 »5 Rondă „ ,, II ,,Stoicescu St., Aritmetică Raţională pentru cla.-a II secundară Suchreanu I. şi Stroesca M., Limba Română pentru clasa I secundară

• * n»5 »1 1» 5» Î l X1 »*

55 55 15 55 55 IU »»15 55 15 55 »5 IV 15

Tacit, Dialogul O ratorilorNou. Teodorescu Ilie Econom, Istoria Bisericei Creştine pentru claia V secundarăTulbure Natalia, Atlas Istoric al României*) Ureche D r, Higiena pentru clasa IV secundară ediţie nouă

vm) 55 55 55 55 , u l 55 55 :»*) Voiculescu Toira, Comptabilitate cu aplicaţiunile ei.W achman Ed., Noţiuni de Muzică (Teoria).

,, ,5 ,5 (Solfegi).♦) Zaharescu P , G eografa pentru clasa I secundară.

«« «* %» i i ^ M

A v iz .Cantina cazarmei „Prinţul Ca-

roP din Braşov, Şirul honvezilor Nr.1 se va da în arândă pe un an, în­cepând cu 1 Ian. 1920.

Cei interesaţi vor avea să-şi înainteze ofertele în scris comanda- meonului cazarmei până în X Nov.

Condiţiuniie mai apropiate se pot Y£dea în oarele oficioase la co- mandameatul cazarmei odaia Nr. 111.

Comandantul cazarmeil —1 Colonel Pecurarin m. p.______

2 ucenici la făuria lui Teodor Mai erStr.

Căpitanului Nr. 17. 1—2Se caută

Locuinţă Un domn care vine de 5—6 ori pe lună

ta Braşov, caută o cameră elegant mobilată în centru, dacă e posibil cu bae. La ziar sub Excelsior.1 - 3

Dulceaţa, şerbet şi sirop de şuetase poate căpăta sau comanda şi în cantitate mai mare în Târgul grâului Nr. 5 etaj IL . 1—8

A f t f i m t a sosft un vag°n cioco- lată „Cuvertura“ Cacao

şi făină lactată „Nestle“ pentru co­pii, se vinde în an-gros, cu preţu­rile fabricei.

La biroul de agentură şi co­mision.

V. A. Jebeleanu şi F. Bartholo- mei reprezentanţii firmei Nestle pen­tru Transilvania.

Str. Porţii Nr. 23 Braşov. 1—2

Anunţ cvartir pentru băeţi de y şcoală se află în Strada

Cacova de sus Nr. 22. 1—2

C jest&UMtiil şi Cafeüeana lEDOUTE

Nr. 207—1919

Se aduce la cunoştinţa On. pubiic şi autorităţi

din Ardeal, că fosta Tipografie I. Herz din Braşov, St< ăda Lungă Nr. 9 trecând în o nouă conducere sub

firmamăsură a executa în cele mai bune condiţiuni, ori-ce lucrare de: tipo­grafie, litografie, legătorie şi carto- naje. Execută registre de birou le^ gate artistic, cutii de carton de ori-ce formă şi mărime, etc. etc. La cerere trimete probe şi preţuri pentru toate localităţile din Ardeal. 1— 3

ÜJ J 1 p U A u ş i r e n o v â n d u * ş iii kÙ 1j h atelierele, este în

In atenţiunea proprietarilor de cai.

In Braşov s’a ivit între cai mu- coarea. Prin aceasta se ordonează vizitarea tuturor cailor din Braşov. Caii din Stupini să fie aduşi Dumi­necă în 5 Oct. la orele 8 dimineaţa înaintea şcoalei.

Caii din Noa, Dârste şi Timiş tot în aceeaş zi a. m. la orele 10 în târgul vitelor.

Caii din Schei tot în ziua aceea d. p. !a orele 3 în piaţa Prundului, iar caii din oraşul intern, din Bra- şovul-vechi şi din Blumăna în 6 Oct, (Luni) d. p. la orele 3 în tîrgul vi­telor. Cine nu ?e prezintă cu caii va fi pedepsit. Caii erarului vor fi vizi­taţi deosebit.

mm

n fiinta şi

1—3

¥ cu placă bună de mar­moră, cu guma exce-

3 bile de vânzare cu Lei ia loan Zeidner,

Codi ea 494.

Fotografii pentru Legftimaţiun! de călătorie vor fi efectuate în cel mai scurt timp, conform prescripţii!- nilor legale prin Atelierul Fotografic S.arîî Str. Pcrţii Nr 52. 28 ~ i>0

Qi C*Z\

wI O d f t . i T P A N ADelicatese şi BodegaBraşov, strada Porţii 69. 4—-4

M a şin ă d°i s c r i s Scumpăr cât de uzată plătind tra . sportul din provincie Erlich — Str, Neagră Nr. 8 etaj î. Braşov. 9—10

Publicaţiile

m

Recunoscută în mâncări şi beuturi bune şi eftine, serviciu prompt. Se dă în abonamente de mâncări.

Citiţi Frământările nuni an— 1918 proză de Ion Clopoţel.

Şoapta Clipelor. Trăite—Ver­suri de M. G. Samarineanu

Pentru arendarea Stupinei Bise­ricei Sf. Nicolae aflătoare îh Braşov- Stupini, şi constătătoare dinll2jugş/ 713 st. patraţi pământ arabil, g dină de porniţi case de locuit şi de­pendinţe, se publică licitaţiune cu oferte închise.

Arendarea se face pe timp de 3 ani consecutivi începând din l-a Ocţombre 1919.

Ofertele puse în plicuri tncLise şi sigilate şi conţinând vadiu de 10% dela suma oferită se vor înainta la prezidentul comitetului parohial G. Naviea Str. Prundului Nr. 4 până cel mai târziu în 14 Octombrie n. a. c. la 12 ore a. m ,

Biserica nu-şi ia obligamentul să facă nici o reparâtură nici ţa ca­sele de locuit şi nici la dependinţele economice, având arendaşul a-şi face pe spesele sale eventualele re­paraturi absolut necesare, fără a pretinde despăgubiri deîa biserică.

Comitetul parohial îşi rezervă dreptul să accepteze ori care dintre ofertele intrate fără considerare la suma oferită, eventual să nu pri­mească nici una din ele.

Braşov, din şedinţa Comitetului parohial, ţinută la 26 Sept. 1919.

Romulus Dogariu, m. p.secretar.

George Naurea, m . p.° prezident.

Nr. 8. cu un bogat şi interesant nisU umoristic.

Tipografia A. Mureşian Branişce & Comp. Braşov.

•••> #•:WMImM