Amigdalita si faringoamigdalitala copii

A realizat: Persacovschi CristinaGrupa: 1433Facultatea: Medicina 1

Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie “Nicolae Testemitanu”Departamenul Pediatrie

Amigdalita acuta (angina acuta) reprezinta inflamatia amigdalelor palatine, care este insotita frecvent si de inflamatia faringelui, astfel ca frecvent se utilizeaza termenul de faringita acuta (care include toate inflamatiile de la nivelul gatului: faringite, amigdalite, faringo-amigdalite).

Faringoamigdalitele sunt exceptionale sub virsta de un an si au o frecventa crescuta intre 4 – 7 ani, atunci cind amigdalele sunt suficient dezvoltate.

Amigdalele palatine sunt formatiuni limfoide localizate la baza limbii cu rol in protectie imunitara, care impreuna amigdalele faringiene, tubare si linguale formeaza inelul limfatic al lui Waldeyer.

EtiologiaIn circa 85% din cazuri etiologia este de origine virala in ordinea frecventei fiind implicate Adenovirusurile tip 1, 2, 3, 5; virusurile parainfluenzae si influenzae, Coxsackie tip A,Epstein – Barr, Herpes Simplex, rinovirusuri.In 15% din cazuri agentul responsabil este streptococul β hemolitic din grupa A.Un numar foarte redus de angine acute sunt cauzate de alte bacterii precum S. pneumoniae,S. pyogenes, N. meningitidis, care se gasesc in mod normal in flora rinofaringiana, infectia virala favorizind inmultirea si exacerbarea virulentei acestora.Un numar mic de angine sunt neinfectioase, aparind in unele hemopatii malign (leucemii acute,agranulocitoza), tulburari metabolice severe (uremie) sau sunt produse de unele substante toxice (Hg, Bi). Flora oportunista orala suprainfecteaza de obicei aceste angine.Sursa de infectie este bolnavul precum si purtatorul compensat sau cel sanatos. Calea de transmitere fiind cea aeriana prin picaturi ce contin secretii respiratorii si germeni.

Tabloul clinicDe obicei,anginele virale au o simptomatologie mai moderata decat anginele bacteriene.

Semnele si simptomele amigdalitei virale:-debut insidios, lent,-febra mica,-stare generala buna in general,-dureri in gat de intensitate scazuta,-senzatia de uscaciune in gat,-ganglionii de la baza gatului nedurerosi,-eritem mai discret,-fara puroi in gat.

Semnele si simptomele amigdalitei bacteriene:-debut brusc,-stare generala alterata,-febra mare cu frison si transpiratii,-dureri intense in gat,-dureri la inghitire,-cefalee,-ganglioni durerosi,-eritem intens,-depozite de puroi.

Obiectiv la bolnavii cu tonsilită cronică se atestă mai multe simptome:1. Simptomul Gize 2. Simptomul Zac 3. Simptomul Preobrajenski 4. Puroi în lacune 5. Mase cazeoase în lacune 6. Cicatrice 7. Suprafaţa brăzdată a amigdalelor palatine 8. Abcese 9. Chisturi 10. Micropolipi11. Adenopatie regională 12. Edem, infiltraţie şi îngroşarea ţesutului din jurul criptelor. Acest simptomobiectiv în literatura de specialitate nu este descris, însă anume el areo valoare deosebită mai ales la selectarea metodelor de tratament aamigdalitei cronice 13. Compartimentarea amigdalelor palatine de către cicatrice şi aderenţeleamigdaliene Aşadar, semnele obiective ale amigdalitei cronice sunt multiple şi diverse,ceea ce necesită de la medicul curant o deosebită atenţie în analiza fiecăruia învederea stabilirii corecte a diagnosticului.

Clasificarea clinica (aspectul):

Angina eritematoasa A. flegmonoasa A. pultacee (alba) A. pseudomembranoasa A. ulceronecrotica A. fuzospiralara A. ulceroasa A. gangrenoasa

Angina eritematoasa

Diagnosticul

de angina acuta se pune pe baza datelor epidimiologice si semnelor clinice generale si locale. Diferentierea anginelor bacteriene de cele virale necesita: Examenul bacteriologic cu evidentierea agentului etiologic pe frotiuri si in culturi din exudatul faringian Teste pentru identificarea rapida a Ag streptococice prin reactii de latex – aglutinare, enzimo – fluorescenta, enzimo – imunologica AGS, RFA Titrul ASLO, examene virusologice si serologice specifice

Scopul diagnosticului: instituirea unui tratament corect.

Diagnosticul diferential mononucleoza infectioasa

herpangina

angina difterica

Complicatii

Formele de angina virala dau foarte rar complicatii.Mai des se complica anginele streptococice:1. complicatii precoce supurative ca otita medie, sinuzita, mastoidita,limfadenita supurata, abces periamigdalian, abces retrofaringian, infectiiale cailor respiratorii inferioare;2. complicatii tardive, dupa 2 – 3 saptamini ca glomerulonefrita acuta difuza.

Tratamentul

Anginele provocate de virusuri nu necesita tratament cu antibiotice, ci numai combaterea simptomelor (febrei, tusei si agitatiei). Astfel ca tratament local: comprese calde in jurul gatului, gargarisme cu substante dezinfectante sau administrarea substantelor moderne sub forma de spray-uri sau bomboane – la copiii mai mari (Faringosept, Fenosept etc.). Tratamentul general este simptomatic: repaus in casa pe durata febrei si inca 2 zile dupa; pe durata febrei, mai ales daca acuza dureri de gat si refuza sa manance, principala preocupare trebuie sa fie hidratarea adecvata: i se vor da copilului lichide caldute nu fierbinti, in cantitati mici si repetate (ceaiuri de plante indulcite cu zahar, compoturi, apa simpla, sucuri de fructe, supe, ciorbe, lapte, iaurt); febra se combate cu preparate pe baza de Paracetamol, supozitoare sau sirop (de exemplu Nurofen sirop).