amg ii ortopedie s11

7/25/2019 AMG II Ortopedie S11

1/6

AMG II Ortopedie S11

TRAUMATISMELE ABDOMINALE SI

PELVINE

Particularitati

Pentru plagile abdomenului se specifica daca plaga este penetranta sau

nepenetranta ( cu si respectiv fara interesarea cavitatii peritoneale).

Cauza determinanta a traumatismelor contuzive abdominale este reprezentata

de forta traumatica rezultata in diverse circumstante accidentale la contactul organismului

cu agentul traumatizant.

Agentul traumatizant poate fi cinetic (este cazul loviturilor) sau poate fi static,

cand organismul in miscare este proiectat pe un corp fix.

Exista o serie de cauze sau factori favorizanti care intervin in conditionarea

gravitatii traumatismelor:

- locul de aplicare al loviturii ( loviturile anterioare sunt mai grave decat cele

posterolaterale)

- factori care tin de agentul contondent (viteza, forta si directia de aplicare a

fortei cinetice)

- factori care tin de protectia viscerala naturala ( rebordurile costale si

flancurile au un efect protector, ca si pozitia de aparare in flexie, caracteristica speciei

umane sau contractura musculara, abdominala reflexa, in momentul traumatismului)

- modificari patologice preexistente ale organelor parenc!imatoase, care in

aceste conditii devin mai fragile.

"iziopatologia traumatismelor abdominale este dominata de fenomenele de

acceleratie si deceleratie brusca. #ravitatea accidentului, atunci cand un organism stationar este lovit de un

agent traumatic cinetic, este conditionata de forta aplicarii agentului traumatic, respectiv

de acceleratia si greutatea sa. $n cazul in care organismul uman este in miscare, detine

deci o energie cinetica si este proiectat impotriva unui obiect fix ( este cazul caderilor )

sau in miscare ( cum se intampla in accidentele de circulatie ), se dezvolta o forta de


2/6

deceleratie. $n functie de greutatea viscerului si viteza la care este brusc oprit organismul,

se produc cresteri aparente ale greutatii organelor intraabdominale parenc!imatoase, in

virtutea inertiei care intervine la stoparea brusca a organismului se creeaza posibilitatea

smulgerii organelor din pediculii lor vasculari, ruperea si sfasierea viscerelor.

%ecanismele de producere pot fi:

&. 'irecte - in care energia cinetica a agentului traumatizant in miscare este

transmisa de forta maxima la locul de impact.

a) Contuziile abdominale se pot produce prin:

- percutie directa (lovirea cu un corp in miscare)

- percutie indirecta ( abdomen proiectat asupra unui corp fix )

- mecanisme de presiune ( organismul este prins intre doua corpuri, unul

fix si celalalt in miscare)

- mecanisme de tasare (tamponare - cand organismul este prins intre

doua corpuri in miscare )

- mecanism de strivire (in cazul daramaturilor ).

b) Plagile abdominale prin mecanism direct se produc prin arme albe, in

care atingerea viscerala este conditionata de lungimea si forma armei, de forta si directia

de aplicare a loviturilor si prin arme de foc.

eziunile provocate se incadreaza in laceratie, zdrobire si cavitatie, care

se pot intinde pe un spatiu adiacent mare, ceea ce, alaturi de infectia plagii, ustifica

necesitatea executarii unor debridari largi.

*. $ndirecte ( sau de contralovitura ) sunt consecinta actiunii opuse a

energiei cinetice a corpului uman in miscare si a rezistentei oferite de un obstacol.

Prin acest mecanism se pot produce leziuni viscerale grave, fara ca

manifestarea clinica obiectiva parietala sa fie evidenta.

"iziopatologie

+raumatismele abdominale desc!ise

Agentii vulneranti responsabili pentru acest tip de leziuni abdominale sunt variati : cutit,

arme, cioburi de sticla, foarfec etc.

"icatul si intestinul subtire sunt de obicei cele mai afectate in leziunile prin

inung!iere. $n leziunile prin impuscare, ordinea, in functie de frecventa, a organelor

lezate este: intestin subtire, colon, ficat.


3/6

%aoritatea leziunilor abdominale prin inung!iere sunt localizate la nivelul

cadranelor superioare, in cadranul stang mai frecvent decat in cel drept. unt multiple in

* din cazuri si implica si toracele in & din cazuri. / mare parte din aceste

traumatisme nu sunt insotite si de leziuni intraperitoneale si incidenta variaza

proportional cu directia de intrare in cavitatea peritoneala.

%orfopatologia traumatismelor organelor parenc!imatoase abdominale

&. plina

eziunile sunt in functie de natura, intensitatea si modul de actiune ale agentului

vulnerant care poate duce la aparitia de rupturi, !ematoame subcapsulare, leziuni ale

capsulei si parenc!imului sau c!iar leziuni explozive.

0upturile traumatice de splina pot fi partiale sau totale, longitudinale sau

transversale, cu sau fara interesarea vaselor din !il. $n cavitatea peritoneala se colecteaza

o cantitate mare de sange intr-un timp scurt deoarece rupturile splenice nu fac !emostaza

spontana. 0upturile complete (cand este sectionat intregul parenc!im), pot duce la

detasarea unor portiuni mai mici sau mai mari din parenc!imul splenic, ducand uneori la

desprinderea intregului organ de pediculul sau vascular.

0uptura splenica subcapsulara determina aparitia unui !ematom intrasplenic

care, prin dezvoltarea sa, poate duce la fisura capsulei si extravazarea sangelui cu

realizarea unui !ematom perisplenic.

plinele patologice se rup usor deoarece !ipertrofia si aderentele reduc

mobilitatea organului si fac friabila pulpa splenica.

1n fenomen morfopatologic aparte, secundar rupturilor splenice il constituie

splenoza - insamantarea sau autotransplantarea de fragmente din splina rupta de seroasa

peritoneala. Aceste leziuni pot ramane asimptomatice, dar pot genera in timp aderente

care vor duce la ocluzie intestinala.

*. "icat

Contuziile !epatice, unice sau multiple, pot fi localizate pe orice suprafata a

organului, fiind diverse ca intindere, profunzime si gravitate.

/ leziune !epatica are gravitate mai mica atunci cand este situata la periferia

ficatului si are o gravitate mai mare cand este centrala sau bilobara.


4/6

eziunile superficiale sunt produse de forte contondente mai putin importante,

ducand la aparitia de fisuri ale capsulei #lisson sau leziuni parenc!imatoase care duc la

formarea unor !ematoame subcapsulare. Acesea se pot rupe si evacua in peritoneu sau se

pot desc!ide in caile biliare intra!epatice. 'e asemenea ele pot determina compresiune pe

capsula sau pe elementele vasculo-biliare intra!epatice ducand la necrozarea acestora.

Plagile contuze !epatice care intereseaza capsula #lisson pot imbraca si

aspectul unor rupturi capsulare si parenc!imatoase, lineare sau neregulate, zdrobiri,

dilacerari parenc!imatoase, rupturi explozive uneori cu detasari de parenc!im !epatic.

eziunile elementelor vasculo-biliare ale pediculului !epatic sunt rare dar de o

gravitate deosebita, deoarece !emo-bilio-peritoneul are un rasunet mult mai grav prin

efectul toxic al bilei resorbite in peritoneu.

2. Pancreas

eziunea cea mai simpla este contuzia glandei. Capsula ramane intacta, dar

traumatismul este urmat de edem local si aproape intotdeauna de dezvoltarea unui

!ematom subcapsular.

$n traumatismele mai grave capsula si parenc!imul pot fi rupte.

pasmul sfincterului /ddi genereaza o scurgere retrograda de suc pancreatic

coroziv prin plaga traumatica aceasta impreuna cu necroza glandulara de diferite

proportii genereaza leziuni secundare : pancreatita necrotico-!emoragica, fistule

pancreatice, pseudoc!iste pancreatice.

+raumatismele pelviene

Pelvisul este cea mai importanta portiune a corpului. +raumatismele pelviene

reprezinta adesea leziuni multisistemice.

1rmarile imediate ale traumatismelor pelviene sunt: !emoragia masiva, fracturi

osoase pelviene, leziuni vasculare maore sau minore, leziuni urologice, rupturi sau

perforatii vaginale sau intestinale, leziuni neurologice.

3emoragiile masive reprezinta cea mai importanta cauza de deces in fracturile

de pelvis. #radul !emoragiei depinde de tipul de fractura (masiva in fracturile mari

posterioare). 0etroperitoneul poate acumula o mare cantitate de sange.

Clasificarea fracturilor pelviene:


5/6

4 +A5$E

"racturi izolate ale oaselor - fara ruptura canalului pelvian

- fracturi prin avulsie - spina iliaca antero-superioara

- spina iliaca antero-inferioara

- tuberozitatea isc!iatica

- fractura pubelui sau isc!iaticului (in urul gaurii obturatoare)

- fractura aripii iliace

- fractura sacrului

- fractura coccisului

"racturi individuale in inelul pelvian

- fractura a doua ramuri ipsilaterale

- fractura langa pubis sau subluxatia de pube

- fractura langa sau subluxatia de articulatie sacro-iliaca

4 $6+A5$E - "0AC+10$ '15E $6 $6E1 PE7$A6

- dubla fractura verticala sau dizlocarea pubisului (fractura traddle)

- dubla fractura verticala sau dizlocarea pelvisului (fractura %algaigne)

- fracturi multiple severe

4 "0AC+10A ACE+A5111$

- fara deplasare

- cu deplasare

"0AC+10$E PE7$E6E C1 'EPAA0E

- deplasarea spinei iliace anterior-superior - sartorius

- deplasarea spinei iliace anterior-inferior - rectus femoris

- deplasarea tuberozitatii isc!iatice

"0AC+10$E C/CC$#$E6E

- produse de obicei prin cadere in sezut

- pot apare de la nastere

- nu se vor reduce transrectal deoarece reducerea nu rezista ca urmare a actiunii

musculaturii

"0AC+10$E AC0AE

- sunt fracturi izolate de obicei cu traiect transvers (cele verticale sunt intotdeauna

asociate cu fracturi %algaigne)


6/6

- nu se va face reducere bimanuala prin rect pentru ca poate determina marirea

!ematomului presacral sau transformarea unei fracturi inc!ise intr-una desc!isa

contaminata

"0AC+10A +0A''E

- fracturi ale ambelor ramuri pubiene, bilateral sau fractura unilaterala a ambelor

ramuri pubiene si disunctie a simfizei pubiene

- &82 se asociaza cu leziuni ale tractului gastrointestinal

- &82 se asociaza cu leziuni viscerale abdominale

"0AC+10A %A#A$#6E

- fractura anterioara si posterioara de inel pelvian

- anterior: ambele ramuri pubiene

- posterior: fractura de ileon, disunctie de simfiza pubiana sau fractura sacrala

verticala

- 9 se asociaza cu leziuni intraabdominale

- 9 sunt insotite de leziuni de tract genito-urinar

- *9 sunt asociate cu traumatisme craniene

- *9 sunt insotite de traumatisme toracice

"0AC+10$ ACE+A51A0E

- fracturi de buza posterioara (cele mai comune asociate cu luxatia posterioara a

soldului)

- fracturi centrale sau transverse

- fracturi ale coloanei anterioare(iliopubiene)

- fracturi ale coloanei posterioare (ilioisc!iatice)

amg ii ortopedie s11

Documents