ambalarea alimentelor

8/13/2019 AMBALAREA ALIMENTELOR

1/14

AMBALAREA ALIMENTELOR

Printre cauzele care au dus la dezvoltarea si modernizarea ambalariialimentelor se pot enumera:

extinderea gamei de materii prime;

modernizarea si perfectionarea proceselor tehnologice; cresterea complexitatii retetelor; diversificarea sortimentala; sporirea exigentelor privind transportul,depozitarea si pastrarea; necesitatea informarii corecte a consumatorilor.

Folosirea materialelor de ambalare comporta riscuri de a transfera alimentelorsubstante toxice potential prezente in acestea.

Design-ul si tipul materialelor de ambalare trebuie sa asigure o protectiveadecvata pentru produse,sa reduca la minim rescurile de contaminare,sa previnadeteriorarea sis a permita etchetarea adecvata.

Materialele de ambalare si uneori gazele folosite nu trebuie sa fie toxice.De

asemenea,ele nu trebuie sa constituie un pericol pentru sanatatea consumatorilor sis amentina alimentele intre anumiti parametric in conditii specific de depozitare siutilizare.

In procesul de fabricatie al unor materiale de ambalare se utilizeazastabilizator pe baza de plumb,cadmiu,staniu sau plastifianti pentru stabilirea peliculeide plastic cere pot fi toxici pentru organism.Cedarea unor compusi ai ambalajelor in aliment depinde de natura materialului deambalare si a alimentului,precum si de durata si de conditiile de pastrare ale acestuia.

Pentru a se permite utilizarea unui material de ambalare in industriaalimentara este necesar ca acesta sa nu cedeze substante toxice sau sa transforme inanumite conditii standard substantele netoxice in substante toxice.

Materialul de ambalare trebuie sa fie adecvat pentru scopul in care trebuiefolosit,depozitat si utilizat intr-un mod igienic.Recipientele si cutiile din carton trebuie sa aiba la interior un strat protector dinmaterial plastic sau metalic si poate lipsi numai in cazul in care produsele sunt ambulateindividual.

Atunci cand sunt utilizate ambalaje refolosibile acestea trebuie sa fie durabile si usor deigienizat.

Pentru a ajunge pe masa consumatorului in stare comestibila dar si cuproprietati psiho-senzoriale,fizico-chimice si igienice corespunzatoare precum si pentrua facilita processul de distributie,produsele alimentare trebuie sa corespunda unorcerinte de baza:

dozarea alimentelor sa se faca in unitati de masa sau volum usor vandabile; protectia alimentelor fata de orice posibile contaminari si impurificaro; informarea consumatorului asupra functionalitatii conditiilor de pastrare si de utilizare.

Ambalarea activa urmareste extinderea duratei de viata pe raft a alimentuluiambalat in timp ce ambalarea inteligenta monitorizeaza produsul pentru a oferiinformatii despre calitatea acestora.

Alimentele neprotejate sau ambulate necorespunzator vor fi supuse deteriorariifizice si contaminarii microbiologice.

Ambalarease defineste ca fiind plasarea unui anumit produs alimentar intr-un ambalaj sau container,in contact direct cu produsul alimentar respectiv.

Impachetarea pe de alta parte reprezinta plasarea unuia iau mai multor

alimente intr-un al doilea ambalaj sau container.
http://sanatate-alimentara.blogspot.com/2013/03/ambalarea-alimentelor.htmlhttp://sanatate-alimentara.blogspot.com/2013/03/ambalarea-alimentelor.htmlhttp://sanatate-alimentara.blogspot.com/2013/03/ambalarea-alimentelor.html


2/14

In timpul ambalarii atat produsele cat si personalul care le manipuleaza nutrebuie sa atinga suprafetele unde sunt asezate produsele si nici suprafetele interior siexterior ambalajului,in scopul evitarii contaminarii incrucisate.

Ambalaje din metalAmbalajele din metal sunt confecionate din oel sau din aluminiu. Oelul se utilizeaz nproducerea de recipiente pentru ambalarea unei game largi de produse, cum sunt produsele

alimentare, vopselele, etc. Ambalajele din aluminiul se utilizeaz pentru realizarea derecipiente pentru alimente i buturi, folii i laminate.

Ambalajele din metal i aliaje sunt folosite cu precdere n industria alimentar la ambalarea conservelor de carne,

pete, fructe i legume, buturilor alcoolice i nealcoolice. Opinia consumatorilor este mai puin favorabil metalelordeoarece acestea pot influena gustul produselor ambalate.

Ambalajele metalice se realizeaz din tabla de oel cositorit, aluminiu si materiale combinate(materiale plastice, carton si metal). n ultima perioad a crescut ponderea ambalajelor dinaluminiu i aliaje din aluminiu datorit unor avantaje pe care le ofer aceste materiale.

Avantajele utilizrii ambalrii n materiale metalice sunt considerate a fi urmtoarele:

au proprieti de barier foarte bune; nu sunt toxice i pot veni n contact cu produse i buturi alimentare; se pot inscripiona uor; se pot utiliza n combinaii cu alte materiale pentru ambalare.

Din material metalice se confecioneaz urmtoareleambalaje:

cutii metalice;

doze de aluminiu;

bidoane i butoaie metalice;

ambalaje tip aerosol (spray);

tuburi deformabile.

Cutiile din metalsunt folosite n industria alimentar pentru ambalarea iconservarea alimentelor. Sistemul de ambalare, materialul folosit i tipul deambalaj trebuie s asigure stabilitatea alimentului, s nu permit transferulunor substane toxice din materialul de ambalare sau n timpul procesuluiambalrii ctre aliment, s evite schimbul de umiditate cu mediul,impurificarea cu substane nedorite din mediu, contaminarea cumicroorganisme i favorizarea unor reacii fotochimice sau determinate decontaminarea microbiologic.

Cutiile metalice ofer avantajul rigiditii, evitnd riscurile de spargere n timpul transportului.


3/14

Bidoanele i butoaiele metalice

Bidoanele metalice se folosesc n industria alimentar pentru cantiti mai mari de produse transportateprecum lapte, smntn etc.

Butoaiele metalice se confectioneaz din aluminiu, oel inoxidabil sau tabl decapat. Pot fi cilindrice sau bombate,situaie n care sunt prevzute cu dou inele din cauciuc, pentru a uura rostogolirea. Se folosesc pentru bere saupentru vin precum i pentru produse petroliere.

Ambalaje de tip aerosol (spray)sunt folosite la ambalarea de: substane aromatizante, creme, fric, ngheat,sosuri, maionez, brnz topit, mutar etc.

Produsul este ambalat i se evacueaz sub presiune.

Un ambalaj de tip spray are trei pri componente:

- recipientul sau doza;

- agentul propulsor i substana activ;- dispozitivul de comand.

Recipientul e ste partea constitutiv de baz a ambalajului n care se gsete amestecul i este confecionat din tablde oel protejat sau neprotejat sau din aluminiu.

Tuburi deformabile Sunt ambalaje folosite la produsele pstoase, creme, geluri cum ar fi: maioneza, mutarul,paste condimentate, past de dini.


4/14

Evacuarea coninutului se face prin mrirea presiunii interioare la deformarea manual a ambalajului. Dac capaculambalajului este deschis, coninutul se revars n exterior

Ambalarea in cazul produselor congelateAmbalarea in cazul produselor congelate

1. Aspecte generale

In definitia sa generala, amabalajul este un material sau obiect realizat din diverse materiale cumar fi mase plastice, metal, hartie s.a. cu rolul de a cuprinde produsele in timpul depozitarii,manipularii, transportului si vanzarilor acestora.

Ambalarea produselor congelate poate fi efectuata inainte sau dupa congelare, folosind doua tipuri de ambalaje sianume:

- ambalaje primare care vin in contact direct cu produsul alimentar;

- ambalaje de transport care contin mai multe ambalaje primare.Ambalajele primare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie inerte fata de produsul ambalat si sa nu degaje in timp mirosuri sau substante toxice carepot face alimentele respective improprii pentru consum;

- sa fie impermeabile la lichide, grasimi, vapori de apa, oxigen, substante volatile (mirosuri) etc.Impermeabilitatea la aceste substante depinde de natura produsului congelat, durata si conditiilede depozitare etc;

- penetrabilitate cat mai redusa la lumina (in special la radiatiile ultraviolete si albastre dinspectrul luminii). Aceasta conditie trebuie avuta in vedere la ambalarea produselor cu continut

sensibil de grasimi si care se vor vinde prin vitrine frigorifice;

- elasticitate, rezistenta mecanica si stabilitate la actiunea umiditatii in conditii normale deproductie, transport si desfacere;

- sa aiba rezistenta termica scazuta daca se foloseste ca ambalaj primar inainte de congelare inscopul facilitarii schimbului de caldura produs-mediu de racire;

- sa fie rezistent la condensari repetate atat pe partea produsului ambalat cat si pe partea decontact cu mediul exterior;

- sa aiba comportare satisfacatoare in masina de format-ambalat cat si la imprimare;


5/14

- sa aiba un coeficient de reflexie ridicat pentru a reduce patrunderile de caldura spre produsulambalat in cazul expunerii spre vanzare;

- sa aiba pret cat mai redus;

- sa aiba aspect comercial cat mai atragator;

Pentru ambalajele de transport care nu au contact direct cu produsele alimentare sunt importanterespectarea conditiilor de la punctele a,d,e si i.

Exista o mare diversitate de tipuri de ambalaje pentru produse congelate; forma, capacitatea,grosimea materialelor din care sunt confectionate, modul de fabricare a lor, design-ul etc. suntdeterminate de natura produsului si caracteristicile sale. Dintre cele mai uzuale tipuri deambalaje primare pot fi amintite: pungile obisnuite, pungile termocontractibile care permitambalarea sub vid, pungile termorezistente care permit decongelarea, incalzirea si chiar fierberea

produselor fara indepartarea ambalajului, cutiile si caserolele, acestea din urma fiind folosite, inspecial, la congelarea preparatelor culinare, permitand totodata si reconvertirea acestora in

momentul utilizarii.

Ca ambalaje de transport se utilizeaza cutii mari, lazi, acoperiri textile (in cazul carcaselor decarne congelata), bidoane, saci etc.

Un loc aparte il ocupa containerizarea containerele pentru transportul produselor congelate, careau cunoscut o dezvoltare deosebita ce implica aspecte tehnice si tehnologice speciale.

2. Materiale de ambalare

Ambalajele pentru produse alimentare congelate se confectioneaza din materiale cum ar fi maseplastice (substante chimice formate din macromolecule sau polimeri de provenienta naturala sauproduse industriale din gaze naturale, petrol s.a.), materiale metalice si materiale pe baza deceluloza. Deoarece aceste materiale nu sunt chimic pure, ci cuprind pe langa materialul propriu-zis si o serie de alte substante (de exemplu, in cazul maselor plastice, ele cuprind o serie deaditivi cum ar fi plastifianti, stabilizatori, antioxidanti s.a.) este necesar ca, orice material utilizat

pentru produse alimentare sa aiba vizele cerute de legislatia in vigoare.

In continuare, se vor mentiona principalele materiale mai des utilizate la confectionarea

ambalajelor pentru produse alimentare congelate.Polietilena(PE) este obtinuta din polimerizarea etilenei si poate fi de trei tipuri:

- PE de mica densitate (mai mica decat 0,925 kg/dm3), obtinuta la presiuni foarte mari, de10002000 bar;

- PE de densitate medie (0,92160,940 kg/dm3), obtinuta la presiuni mijlocii, de 3550 bar;

- PE de inalta densitate (0,9410,965 kg/dm3) obtinuta la presiuni mici, de 810 bar.

Proprietatile mecanice si chimice depind de densitatea PE. Cea mai utilizata este polietilena, demica densitate, datorita proprietatilor mecanice si a stabilitatii la temperaturi scazute. PE de


6/14

inalta densitate, avand o rigiditate mai mare, se preteaza la confectionarea ambalajelor utilizate lamasini automate de ambalare a produselor.

Polipropilena(PP) are proprietati chimice superioare in comparatie cu polietilena si anume:

- permeabilitate mult mai mica la vapori de apa;

- coeficient de contractie mai mare si rigiditate mai mare (indiferent ca este obtinuta prininjectare cu extrudere sau injectare cu suflare), ceea ce o face sa fie utilizata pentru obtinereafoliilor termocontractibile;

- stabilitate dimensionala mult mai buna, ceea ce permite obtinerea de ambalaje cu pereti subtirisi a foliilor de grosimi foarte mici;

- stabilitate mare la umiditate, ceea ce o face sa fie preferata la realizarea de ambalaje pentruproduse in stare lichida.

Policlorura de vinil(PVC) este un amestec de cloruri de vinilin, cu proprietati chimice si fizico-mecanice superioare. Policlorura de vinil utilizata la confectionarea ambalajelor pentru produsealimentare este de tip moale, obtinuta prin adaugare de plastifianti, care-i reduc duritatea si destabilizatori (stearatul de calciu). Plastificarea PVC-ului cu 25% dibutil-ftalat ii confera o bunarezistenta la atacul bacteriilor si mucegaiurilor.

Folia de PVC este usor termosudabila, stabila la efectele luminii, rezistenta la temperaturiscazute. Poate fi obtinuta ca folie transparenta sau opaca, putandu-se colora prin adaugare de

pigmenti.

Hartiileutilizate la ambalarea produselor alimentare congelate sunt hartii, de regula, cucompozitii speciale si acoperite cu straturi de ceruri, parafina sau mase plastice (polietilena,

polipropilena, policlorura de vinil s.a.)

Celofanulse foloseste numai cu acoperiri pe o fata sau pe ambele cu diverse lacuri alimentaresau impreuna cu alte materiale de ambalare, alcatuind materiale multistrat.

Cartonulutilizat la confectionarea ambalajelor primare este, de regula, acoperit pe o fata sau peambele cu mase plastice, parafina, ceruri sau metale.

La confectionarea ambalajelor de transport se utilizeaza cartonul ondulat sau mucavaua.

Aluminiulse utilizeaza sub forma de folie ca atare sau cu acoperiri cu lacuri alimentare sau maseplastice. Prezinta avantajul de a permite ambalarea produselor cu forme neregulate, prin mulareape acestea, eliminand golurile de aer dintre ambalaj si produs.

Ambalajele multistrat sunt realizate din cateva folii de materiale diferite, ceea ce conferaambalajului proprietati superioare in raport cu fiecare dintre materialele componente.

Exista diverse tehnologii de realizare a foliilor multistrat prin utilizarea de adezivi (la temperaturisi presiuni ridicate, convenabil alese).

REGULI I NORMATIVE SANITARO-EPIDEMIOLOGICE PENTRUMATERIALELE FOLOSITE N SECTORUL ALIMENTAR

I. Principii generale i definiii


7/14

Materiale n contact cu alimentele - materialele i articolele caren forma finitvin n contactcu alimentele sau care snt n contact cu alimentele i snt destinate acestui scop;

Material de ambalare - orice tip de recipient sau orice material de nvelire i acoperire, careprotejeazalimentul de contaminare i de modificarea calitii;

Etichetarea - orice cuvinte, mrci comerciale, mrci de fabric, ilustrate sau simbolurireferitoare la produs i poziionate pe orice ambalaj, document de nsoire, not, etichet,

banderol sau coleret, care nsoesc sau se refer la produsul respectiv.1. Ambalajele, utilajele, recipientele i ustensilele folositen sectorul alimentar trebuie sfieavizate sanitar.

2. Materialele de orice natur, folosite la confecionarea ambalajelori a recipientelor dedepozitare i transport, precumi a utilajelor, ustensilelor i a acoperirilor de protecieanticoroziv, destinate sectorului alimentar, trebuie scorespundurmtoarelor condiii:

a) saibun grad ridicat de stabilitate fizico-chimic, care snu permitcedarea n mediilede extracie,care reproduc condiiile de exploatare, a substanelor strine peste limitele admise

prin avize ale Ministerului Sntii;b) snu influeneze caracteristicile organoleptice, fizico-chimice sau valoarea nutritiva

produsului alimentar cu care vine n contact n timpul prelucrrii, manipulrii, transportului sau

pstrrii acestuia;c) snu confere toxicitate produsului alimentar cu care vine n contact;d) sasigure produsului alimentar o protecie eficientfade alte impurificri accidentale,

pe toatperioada prelucrrii, pstrriii transportului produsului respectiv.3. Cernelurile i coloranii folosii la imprimareai colorarea materialelor de ambalaj care

vin n contact cu produsul alimentar trebuie sndeplineasccondiiile generale stabilite narticolul precedent i sa fie avizate de Ministerul Sntii.

4. Se interzice contactul direct al alimentelor cu partea colorat sau imprimataambalajului.

5. Ambalajele, recipientele, ustensilele i utilajele destinate sectorului alimentar sefolosesc n stare perfect, curate, dezinfectate sau dezinsectate, dupcaz, operaiuni ce trebuieasigurate prin mijloace, procedeei substane avizate de organele sanitare.

6. Ambalajele, recipientele, ustensilele i utilajele folositen sectorul alimentar nu pot aveaalta utilizare dect aceea pentru care au fost avizate.

7. Hrtia de ambalaj simplsau complextrebuie sfie avizatsanitar conform Metodologieiemise de Ministerul Sntii.

Pentru ambalarea produselor alimentare perisabile se admite folosirea:- hrtiilor pergaminate,- hrtiei metalizate;- hrtiei cromo si cretate;- hrtiei parafinate;- hrtiei nnobilate cu polietilen;- hrtiei pergament nnobilate cu polietilen;- celofanului.8. Pentru ambalarea produselor alimentare se poate folosi carton ce trebuie avizat sanitar

conform Metodologiei.Tipurile de carton ce se pot utiliza la ambalarea produselor alimentare:- muama;- carton duplex, triplex;- cromocarton;- carton ondulat;- carton tip Tetrapak cu sau frfolie de aluminiu.

9. Nu se admite folosirea la ambalarea alimentelor a hrtiei provenite din deeuri.


8/14

10. Capsulele metalice i capacele metalice, folosite lanchiderea sticlelor i a borcanelor,trebuie sfie curate i neruginite, prevzuten interior cu un disc de

plut sau din material plastic, care sasigure etaneitatea.11. Cositorul, lacurile sau alte materiale avizate de Ministerul Sntii, folosite la cositorirea

sau la acoperirea ambalajelor i utilajelor din industria alimentar, trebuie sa fie aplicate n stratcontinuu, aderent la suprafeele tratate, snu influeneze calitile organolepticei fizico-chimice

ale produsului i s nu cedeze substane chimice peste limitele admise de MinisterulSntii.12. La fabricarea obiectelor de uz gospodresc (farfurii, tacmuri, cni, pahare, bidoane,

canistre etc.) nu se admit pigmenii ce aun compoziie sulfuri de cadmiu (Cd), oxizi de mercur(Hg), plumb (Pb), crom (Cr) si negru de fum.

13. Recipientele, utilajele i ustensilele emailate, utilizaten sectorul alimentar, fierte timp de2 ore ntr-o soluie de acid acetic 4%i apoi pstrate timp de 22 de ore,n aceeai soluie, latemperatura camerei (conform Metodologiei emise de Ministerul Sntii) nu trebuie scedeze

plumb, cupru, zinc, cobalt, cadmiu i crom peste limite stabilite de Ministerul Sntii"Normative igienice de migrare a elementelor toxice din confecii, care contacteazcu produsealimentare i metode de determinare" nr.06.3.3.51 din 21.08.2003.

14. Articolele de ceramicemailate, glazurate sau decorate i articolele din sticlutilizate nsectorul alimentar, testate cu soluie de acid acetic 4% la temperatura de 22oC + 2oC timp de 24+ 0,5 ore, nu trebuie scedeze plumb i cadmiu peste limite stabilite de Ministerul Sntii.

15. Articolele de olrit vor fi testate cai cele din ceramic. Valorile metalelor - plumb icadmiu n lichidul de extracie vor avea aceleai limite cai cele prevzuten p.14.

16. Este interzispstrarean vase metalice zincate a alimentelorlichide i semilichide, cu excepia apei, a alcoolului rectificat i a grsimilor alimentare.

17. Se admite rcirea buturilor carbogazoasei a berii prin serpentine confecionate dincupru, cositorite la interior cu cositor care conine maximum1% plumb.

18. Se admite pentru acoperirea brnzeturilor ceara naturali cea sintetic.a. Cearnaturaleste ceara de albine cu sau frparafin(nu trebuie sconinhidrocarburi

aromatice policiclice).b. Cearsinteticeste pe baza de acetat de vinil, ca aditivi admii putndu-se utiliza colorani

alimentari i substane antifungice.19. Se admit ca ambalaje, recipiente, ustensile sau utilaje n sectorul alimentar urmtoarele

materiale plastice avizate de Ministerul Sntii:-polietilende naltpresiune i joasdensitate;- de joaspresiune inaltdensitate:-policlorurde vinil - dursau plastifiant;-polipropilen;- polistiren - de uz general, antioc, antioc grefat, antistatic;-poliamid;- copolimeri:- copolimer stiren-acrilonitril (SAN);- copolimer acrilonitril-butadien-stiren (ABS);- copolimer de clorurde vinil cu acetat de vinil;- copolimer de clorurde vinil cu clorurdevinil;- copolimer etilen vinil acetat;- copolimer etilen-alcool vinilic.Materiale complexe:-polietilen-poliamid(PE/PA);-polietilen-polietilentereftalat (PE/PET);

-polietilen-polipropilen(PE/PP);-poliamid-copolimer vinil-acetat (PA/EVA);


9/14

-polietilende joasdensitate/copolimer etilenalcool vinilic/polietilende joasdensitate +copolimer etilen-vinil-acetat;

-poliamid/copolimeretilen-alcool vinilic/copolimer etilen vinil acetat.Materiale pentru protecie anticorosiv:- sistem epoxidic;- sistem epoxiester;

- email perclorvinilic;- lacuri acidorezistente, sulforezistente;- email clorcauciuc.Poliesteri i rini poliesterice:-poliester armat cu fibrde sticla;- polietilentereftalat.Pentru alte tipuri de mase plastice, care nu snt nscrise n lista de mai sus se va cere avizul

sanitar al Ministerului Sntii.20. Pentru toate tipurile de materiale plastice, materiale complexe, materiale pentru protecie

anticoroziv, poliesterii rini poliesterice se pot utiliza monomerii autorizai de MinisterulSntii.

21. Se pot folosi n sectorul alimentar urmtoarele tipuri de cauciucuri:- cauciuc alimentar - PT 8 A;- cauciuc siliconic;- cauciuc metilbutadienstirenic cu 20 % acrilonitril;- cauciuc sintetic tip butadien - acrilonitril-carboxilat;- cauciuc poliizopropenic - CAROM IR-2200.22. Masele plastice folosite n sectorul alimentar, testate conform Metodologiei emise de

Ministerul Sntii, trebuie sndeplineasc urmtoarele cerine la indicatorii urmrii:Indicatori generali:- examen organoleptic: nu se admit modificri organoleptice ale probelor analizatei ale

lichidelor de extracie;Indicatorii de control (n lichidele de extracie) se vor includen normativele igienice

conform cerinelor "Normative igienice de migrare a elementelor toxice din confecii, carecontacteazcu produse alimentare i metode de determinare" nr.06.3.3.51 din 21.08.2003.

23. Avizele sanitare eliberate pentru materialele de orice natur, folosite la confecionareaambalajelor, recipientelor, utilajelor, ustensilelor i a acoperirilor de protecie anticorosiv,destinate sectorului alimentar, ii menin valabilitatea atta timp,ct compoziia, tehnologia defabricaie i domeniul de utilizare a acestora rmn neschimbate.

24. Este interzisutilizarea reciclata ambalajelor de o singurfolosin(butelii PET,veseli pahare din PP, PS de o singurfolosin).

II. Cerine de marcaj i etichetare a ambalajelor, utilajelor, recipientelori ustensilelor folosite n sectorul alimentar

1. Ambalajele, utilajele, recipientele i ustensilele folositen sectorul alimentar vor aveaimprimate la loc vizibil, uor lizibili durabil denumirea i sediul productorului, alereprezentantului autorizat sau dupcaz ale importatorului, denumirea confeciilor, numrul deconfeciin caz de seturi, data i anul fabricrii, modul de utilizare, indicaia standarduluiconform cruia a fost fabricatconfecia, indicarea materialului polimeric utilizat la fabricare,

posibilitatea i modul de prelucrare reciclat(utiliznd desenele din anexa A1i A2). Este admisde a nu efectua marcajul pe confeciile confecionate pnn anul 2004.

Pe confeciile folositen circuitul alimentar va fi imprimat marcajul care indicpentru careproduse alimentare snt destinate (reci, fierbini, cu o umiditate depn la 15% sau poate fi scris concret "pentru appotabil rece ") sau se vor marca n

corespundere cu anexa desenul A3.Este admis i marcajul adugtor, care nu va afecta confecia.


10/14

Pentru seturi de confecii marcajul este admis pe o etichetsau alt document de nsoire aambalajului comun.

Pe ambalajele mrfurilor utilizaten sectorul nealimentar, nsforma i dimensiunile croraadmit posibilitatea folosirii lor pentru sectorul alimentar (cldri, lighene, pahare pentrucreioane, pixuri, periue de dini, saci, sacoe, .a.) va fi inscripionat "pentru produsenealimentare" sau concret "pentru substane chimice", "pentru uz gospodresc" sau va fi

inscripionat marcajul pe confecie n corespundere cu anexa - desenul A4.n cazul lipsei posibilitii de inscripionare a marcajului pe confecie la momentulproducerii in cazul sacilor fr desen se admite executarea marcajului pe un document densoire (not, banderol, coleret, .a.).

La sacoele cu desen ce conin informaie de reclam, fabricate la comenzi concrete seadmite la coordonare cu utilizatorul, imprimarea marcajului viznd productorul pe o etichet,ce nsoete confeciile. Marcajul trebuie sfie clar i uor vizibil.

III. Dispoziii finaleProdusele aflate n stoc nainte de intrarea n vigoare a prezentelor Norme i Reguli pot fi

comercializate cu elementele de identificare i marcate iniial, dar nu mai mult de 12 luni de ladata intrriin vigoare a prezentelor Norme i Reguli.

n termen de 30 de zile Ministerul Industriei i Comerului va elabora metodologia aplicriiprezentelor Norme i Reguli igienicei le vaaplica pentru productorii importatori deambalaje i utilaje.

n conformitate cu prevederile articolului 4 al Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologica populaiei nr.1513-XII din 16 iunie 1993, modificati completatprin Legeanr. 1448-XV din 8 noiembrie 2002, respectarea prezentelor Norme i Reguli igienice esteobligatorie pentru toate persoanele fizice i juridice indiferent de subordonarei de forma de

proprietate.Productorul, reprezentantul su autorizat, beneficiarul fabricrii produselor menionate sau

persoana responsabilpentru punerea pe piaa ambalajelor, utilajelor folosite n sectorulalimentar importate este obligat sopreasclivrrile, respectiv s retrag de pe pia sau de la

beneficiari produsele la care organismele abilitate de lege ori specialitii proprii au constatat, cacestea pot afecta viaa, sntatea sau securitatea consumatorilor i s aduc la cunotin

publicului acest fapt.

Otrava din ambalajele alimentelor, sub lupa


11/14

Ambalajele produselor alimentare au un rol foarte important. Un ambalaj de calitateasigura securitatea alimentului care se afla in interiorul lui si respecta cerinteleecologice.

Institutul de Bioresurse Alimentare Bucuresti are un laborator de analize pentruambalajele de uz alimentar.

Aici se verifica stabilitatea chimica a materialului de ambalare care vine in contact cu

produsul alimentar.

Daca gradul de toxicitate a casetelor si pungilor pentru uz alimentar este in limiteleadmise, acestea nu sunt periculoase.

Dupa ce producatorul s-a asigurat ca in compozitia ambalajelor s-au folositingredientele permise, in final, produsul trebuie supus unor teste de migrare acomponentilor cu potential toxic, care pot aduce modificari calitatii alimentului.

Prea putini cumparatori se gandesc la

Specialistii spun ca cele mai nocive ambalaje sunt pungile si casetele din material

plastic, iar cele mai sanatoase sunt cele din hartie, care asigura securitate deplina

Un rol extrem de important in protejarea alimentelor il joaca ambalajul. Acesta trebuiesa protejeze produsele alimentare si sa fie prietenos cu mediul.

Ambalarea produselor alimentare se afla intr-un proces de modernizare. Un ambalajde calitate garanteaza o protectie a alimentelor. Perfectionarea ambalajelor este instransa legatura cu cerintele estetice si ecologice.

Chimicalele, un pericol

Institutul de Bioresurse Alimentare Bucuresti (IBA) are un laborator de analizeigienico-sanitare pentru ambalajele de uz alimentar.

In acest laborator se verifica stabilitatea chimica a materialului de ambalare care vinein contact cu produsul alimentar. Toate ambalajele sunt toxice, dar daca au un grad detoxicitate in limitele admise nu sunt periculoase.


12/14

De aceea, analizele de laborator sunt extrem de necesare. "Materialele din care seconfectioneaza ambalajele trebuie sa indeplineasca anumite cerinte referitoare lasubstantele de pornire, la substantele auxiliare permise.

Dupa ce producatorul s-a asigurat ca pentru aceste ambalaje s-au folosit ingredientepermise, in final, produsul trebuie supus unor teste de migrare globala si migrarespecifica de componenti.

Dupa ce materialul de analizat sta in conditii de timp si de temperatura la etuva, sesepara de lichidul respectiv si se analizeaza lichidul respectiv din punctul de vedere almigrarii componentilor ambalajului", a explicat Mariana Ionescu, seful laboratoruluide analiza a ambalajelor, din cadrul IBA.

Calitatea alimentelor poate fi atacata

Orice produs alimentar trebuie ambalat. Dar inainte de toate, acesta trebuie sa fiecontrolat. Ambalajele pentru produsele alimentare trebuie sa respecte niste conditii destabilitate chimica si de puritate. De aceea, este foarte importanta determinareastabilitatii materialului de ambalare.

Aceasta determinare este posibila prin teste de migrare de componenti cu potentialtoxic, care ar putea sa modifice gustul sau mirosul si, implicit, calitatile produsuluialimentar dupa ce a fost ambalat.

"Daca ambalajul nu a fost realizat conform standardelor, componentii potential toxici

pot ataca produsul alimentar. Dupa natura chimica a materialului de ambalaremajoritatea lor sunt materiale polimerice. Daca sunt probleme cu compozitia chimicaa ambalajului, acesta se poate degrada si componentii toxici pot ataca alimentele",subliniaza specialistul IBA.

Din 1976, plasticul a fost extrem de folosit. Plasticul, pe duca

Dintre materialele analizate, plasticul este cel mai nociv. Acesta este des utilizat infabricarea ambalajelor pentru produsele alimentare. Dar usor-usor, plasticul va fiinlocuit cu materialele celulozice si biodegradabile.

"Plasticul va pierde teren si din motive legate de mediu.

Faptul ca el nu este degradabil, ca se acumuleaza, ca vine cu o incarcatura de metaleface un mare rau atat sanatatii omului, cat si mediului.

De aceea, limitele pentru bisfenol (un produs chimic folosit la fabricarea plasticuluian.r.) s-au micsorat foarte mult: De la 3 PPM (unitate de masura an.r.) aajuns la 0,6 PPM", sustine specialistul IBA. Sunt patru metale grele care sunt impusede HG 621/2005 referitor la ambalaje si la deseurile din ambalaje si anume plumbul,katmiul, cromul hexavalent si mercurul.


13/14

Aceste patru metale sunt limitate ca suma continutului lor sa fie de maximum 100 dePPM. De aceea, ele se analizeaza in principal la materiale plastice, pentru caambalajele din acest material sunt cele mai utilizate, dar acum se analizeaza si lamaterialele celulozice - ambalaje din hartie si carton care se pare ca vor castiga teren

pentru ca sunt si ecologice. Ambalajele din plastic vor pierde teren fata de cele

biodegradabile.Atentie la ambalajul din carton al pizzei

Cutiile pentru ambalarea pizzei sunt un real pericol daca sunt fabricate din hartiereciclabila, potrivit unui studiu efectuat de cercetatorii de la Universitatea din Milano.

Acest deliciu culinar ar putea sa fie contaminat cu substante chimice toxice aflate incompozitia cutiei de carton in care este transportata.

Oamenii de stiinta au descoperit ca unele ambalaje facute din materiale reciclabilecontin cerneluri toxice, cleiuri si vopseluri nocive pentru sanatate. Aceste substante arputea migra in mancare din cauza ca alimentul este fierbinte. Una dintre substantelechimice, diizobutil ftalatul, poate astfel afecta hormonii sexuali.

"In interiorul cutiei, temperatura poate ajunge pana la 65 de grade Celsius si pizzaramane fierbinte in interiorul sau minute bune. Astfel creste sansa ca substanteletoxice sa migreze din ambalaj in mancare", a declarat Monica Bononi, coordonatorulechipei de cercetatori italieni.

Cercetatorii de la Universitatea din Milano au descoperit urme de diizobutil ftalat inastfel de ambalaje din 16 restaurante situate in nordul Italiei.

Cutiile pentru ambalarea pizzei, potrivit echipei de cercetatori, fusesera confectionatedin hartie reciclabila. Potrivit studiului, in unele cutii de pizza au fost descoperitesapte micrograme de substanta toxica, in altele 40 micrograme.

Doar una dintre cutii avea 70 de micrograme de diizobutil ftalat. Monica Bononi aprecizat ca deocamdata nu se stie cu siguranta care este cantitatea maxima dediizobutil ftalat care ar afecta sanatatea oamenilor.

Un ambalaj de calitate asigura securitatea alimentuluiAvantajele prelucrariimaculaturii

Ambalajele din hartie si din carton nu pot fi reutilizate. Ele devin deseu si sevalorifica prin reciclare in procesul de fabricare a hartiilor si a cartoanelor.

Deseurile de hartii si cartoane reprezinta cea mai importanta materie prima secundarapentru industria celulozei si hartiei, datorita implicatiilor ecologice si celoreconomice.

O tona de maculatura substituie circa 5 metri cubi de masa lemnoasa la fabricarea


14/14

unei cantitati echivalente de celuloza.

Prelucrarea maculaturii se realizeaza cu consumuri energetice de 2 chiar 3 ori maireduse decat in cazul folosirii fibrelor celulozice.

Apele reziduale de la prelucrarea maculaturii au o incarcare de 3-4 ori mai mica inpoluanti decat cele rezultate la fabricarea celulozelor.

Lacuirea cutiilor metalice, o problema

i lacurile de protectie atat de utilizate la cutiile metalice destinate ambalariibauturilor sunt analizate in laboratorul IBA.

"Cutiile de conserve si cele de bauturi se acopera cu un lac de protectie care are rolulde a impiedica contactul direct al ambalajului cu produsele alimentare acide sau

sulfuroase ce pot ataca metalul. In urma unei astfel de reactii, produsul alimentarcapata gust metalic.

Anumite reactii chimice influenteaza calitatile produsului, ceea ce este foarte gravpentru sanatatea consumatorului. Din aceste motive, tabla se protejeaza cu un lac.Acesta nu trebuie sa fie toxic", a spus Mariana Ionescu.

Daca lacurile de protectie nu corespund chimic, pot contribui la aparitia unormodificari endocrine si chiar a unor boli canceroase.

Deci, pot fi si lacuri protectoare toxice. Acum, datorita noilor norme, se tinde spreeliminarea substantelor potential toxice.

Faptul ca plasticul nu este degradabil, ca se acumuleaza, ca vine cu o incarcatura demetale face un mare rauMariana Ionescu, sef laborator, Institutul de Bioresurse Alimentare

ambalarea alimentelor

Documents