180MIC ATLAS

AL JUDEŢULUI TIMIŞ

CRICIOVA

Sediul consiliului local: Criciova nr. 51 A,telefon/fax 0256/335807;Coordonate: 45°37′46″ lat. N; 22°04′12″ long. E;Repere istorice:

-1444 - prima atestare documentară aCriciovei (sub cu numele Krychyowa);-aşezarea Jdioara nu a fost distrusă întimpul ocupaţiei otomane a Banatului;-1739 - cetatea Jdioara este ocupată dehabs burgi;-1851 - localitatea Jdioara esteconsemantă de is toricul şi geografulmaghiar Vályi András ca fiind „sat valahortodox”, adică locuit de ro mâni;-1859-1860 - în locul numit „Gialul Mare”s-au găsit oase de mamut şi melci de marefosi lizaţi;-1900-1910 - au loc migrări de populaţieucra ineană în satul Cireşu, atrasă de mariiproprietari forestieri ma ghiari;- 1918 - localitatea pri meşte oficial numelede Criciova;-1924 - satul Criciova avea 1027 de lo cu i -tori;-1936 - satul Jdioara avea 1 143 de locui -tori, 252 de case, exista şcoală primară destat, do uă mori, cor bărbătesc, oficiu poştal;-25 iunie 1947 - se naşte la Jdioara PetreArnăutu, căpitan al echipei de fotbal „Poli -tehnica“ Timişoara la mijlocul anilor ‘70, se -colul trecut;-1954 - 50 de familii de ucraineni înteme -iazăîn prelungirea drumului ce duce spreLugoj colonia Cireşu Nou;-1964 - aşezarea Cireşu Nou intră încomponenţa satului Cireşu Mic;-2002 - comuna avea 1716 locuitri, dintrecare 19,5% erau ucraineni;-3.09.2006 - are loc prima ediţie a sărbătorii„Zilele cetăţii Jdioara“ -04.2010 - la Criciova au loc alegeri

anticipate pentrufuncţia de primar,câştigate depreotul PetruRoso ca; Populaţia stabilăla 1 ianuarie 2010- total: 1 601 depersoane, dintrecare:- masculină = 792de persoane- feminină = 809de persoaneNumărul lo cu in -ţe lor la 1 ianuarie 2010: 642Sate com po nen te: Criciova, Ci re şu (1603,Czi resul), Ci re şu Mic (1954) şi Jdi oa ra(1320, cas tellani de Sydou ar);Instituţii şcolare: Şcoala cu clasele V-VIII: Criciova; Grădiniţecu program normal: Criciova, Cireşu şiJdioara;Instituţii sanitare:Dispensar medical uman: Criciova;Dispensar veterinar: Cri ciova;

Instituţii culturale: Cămine culturale:Criciova (două), Cireşu şi Jdioara; Bi blio -tecă: Criciova (fondată în anul 1962);Biserici şi mă năs tiri: Biserică ortodoxă română: Criciova (1876),Cireşu (1834) şi Jdioara (1907); Bi se ricăortodoxă ucra ineană: Criciova; Bi se ricibaptiste: Criciova, Cireşu şi Jdi oa ra; Mă năs -tirea Pereu (de maici) din localitatea Cireşu;Ruga şi alte manifestări cultural-religioase: Ruga în localităţile: Jdioara (29 iu nie - Sfin -ţii Apostoli Petru şi Pavel), Criciova (15 au -gust - Sfânta Maria Mare), Cireşu (26 oc -tom brie - Sfântul Dimitrie) şi Criciova - ucra -i neni (21 noiembrie); „Zilele Cetăţii“ Jdioara(septembrie).

Rosoca Petru primarCătană Cristian Iosif viceprimarCesea Ioan Titus, consilier PDLCrivineanţu Tiberiu, consilier PNLFetyko Stela, consilier PSDGrasu Nicolae, consilier PNL

Matei Ionel, consilier PC

Mustaţă Nicuşor, consilier PSD

Rosoca Gheorghe, consilier UUR

Todor Gh. Dan, consilier PSD

Şandor Ion, consilier PDL

PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CRICIOVA

181MIC ATLAS AL JUDEŢULUI TIMIŞ

CRICIOVA

Jdioara, localitate aparţinând de comu naCri ciova, este atestată documentar în anul1215, sub numele de Zsidovar. Înainte vre -me, în secolele X-XI, cetatea, se pare, făceaparte din Voievodatul lui Glad. Dar Jdioarapare să fi fost întemeiată în se colele II – IIIe.n., în timpul colo nizării ro ma ne, după cumcredea istoricul bănăţean Vasile Maniu.Aces ta susţinea că romanii ar fi colonizataco lo evrei răsculaţi din Asia Mică. Înschimb, isto rici maghiari - după cum credeIon Lotreanu - afirmă că numele cetăţii Jdi -oa ra vi ne de la cel al unuia dintre neamurilema ghiare, Jidovi, care ar fi ridicat cetatea.Mai plauzibilă este da tarea cetăţii în epocame dievală, deşi cons trucţia poate fi mai ve -che, cu pri me fortifi ca ţii pe dea lul numit„Ceta te” anterioare epocii medievale. Eposibil şi ca Jdioara să fi fost u na din cetăţiledacice care pă zeau drumul spre exploatăriledin Nădrag şi în acelaşi timp drumul de peValea Timişu lui, care le ga sudul Ba natului,prin Valea Be gheiului, cu regiunea auriferădin Munţii A pu seni. Fortăreaţa, ridicată pe oculme care domină Valea Timişului, este na -tu ral apărată din spate de un şir de dealuriînalte. Avea forma unui patrulater cu colţurilerotunjite. Zidurile, groase de 180 de centi -metri, au fost făcute din piatră de calcar, le -gate cu mortar, tencuite în interior şi exterior.

La 18 februarie 1600, Voievodul Mi haiVi tea zul emite o diplomă prin care se acor-

da titlul de nobil lui Gheorghe Ciocăneşti,castelan al Cetăţii Jdioara. Diploma nobilia răeste datată 18 februarie 1600, Al ba-Iu lia, şise pare că este singura de acest fel păs tratăde la Mihai Vi teazul. Printre oa menii de în -cre de re ai Domnului Mihai, ne scrişi în cro nicila fel de intens ca şi fraţii Bu zeşti din Oltenia,s-au aflat şi fraţii Ciocăneşti din Banat:Gheor ghe, Nicolae, Ioan şi Petru. De nu mi -rea de Cio că neşti (Chiokoniesthi) nu sereferă nici la satul omonim aflat în ju deţulDâm boviţa, nici la aşezarea Ciocăneşti dinju deţul Su ceava, ci îşi are originea în aşeza -rea, azi dispărută, Chokoniest, aflată odini -oară în zo na Făge tului bănăţean.

Din punct de vedere arheologic, cetateaa fost studiată în anul 1930 de istoricii bă -năţeni Constantin. Daicoviciu şi Ioan Miloia.În pre zent, ruinele cetăţii fac parte dinpatrimoniul istoric naţional.

La 3 septembrie 2006 la Criciova a avutloc prima ediţie a sărbătorii inti tulate „ZileleCetăţii Jdioara”, un bun pri lej pentru local-

nici de a se întâlni peplatoul din mij lo cul satu -lui aflat în faţa Că mi nuluiCultural pentru a pe tre -ce după datină, în cântşi joc bănăţean.

SĂRBĂToAREACETĂŢII

GHEoRGHE CIoCĂNEŞTI, CASTELANUL DE JDIoARA

182MIC ATLAS

AL JUDEŢULUI TIMIŞ

CRICIOVA

Scriitorul german J o h a n n K a s p a r Steu be a că lă torit prinBa nat în tre anii 1772-1781. Fin ob servator al tra diţiilor şi obiceiurilorna ţiilor care populau Bana tul secolului al XVIII-lea, Steube ne-a lă satîn cartea sa „No uă ani în Ba nat" (apărută la Gotha în anul 1791) unpor tret măgulitor al ro mân ce l or bă nă ţene: „Cât timp sunt ne căsătorite,ro mân ce le merg cu ca pul des coperit sau cu părul împle tit. În une lelocuri, cele căsătorite îşi acoperă capul cu un fel de ţesătură în dungi,uneori chiar cu mătase fină, îndoită în aşa fel, de parcă ar fi o scufie.Fetele tinere, ca de altfel şi femeile căsătorite, caută să-şi sporeascăfarmecul prin găteală. Fetele cred că obţin asta îm pletindu-şi părul cudiferite fire de culoare verde, roşie sau galbenă şi cu măr gele în d i -ferite culori. Femeile măritate atârnă de basmalele lor bani de valoaremică, dar trebuie să fie monezi de argint, de obicei groşi sau aspriturceşti. Mai există, ici colo, şi femei măritate care au salbe cu mone -de de 17 creiţari (Siebenzehner) sau de 20 de creiţari (Kopf stuck).Piep tul ro mân ce lor mă ritate este îm podobit, la rândul lui, cu mo nede,şira guri de măr gean sau măr gele de sticlă, iar ţiganii câş tigă binişorpen tru cerceii pe care îi fac. Unele din românce poartă la târguri, lasluj bele bisericeşti sau cu alte oca zii, cămăşi împodobite cu cusături

din fir de lână, din fir de mătase şi din fir de aur. Mai mult, cochetăria lor merge atât dedeparte încât, pentru a străluci la „balurile" lor, fetele împrumută adesea salbele de bani şişiragurile de perle - fireşte, în schimbul unei mici recompense - de la cele care, dintr-un motivoarecare, sunt împiedicate să meargă la dans. O dovadă limpede că şi ele sunt fiicele Evei".

PoRTRET MĂGULIToR

PETRE ARNĂUTUFotbalistul Petre Arnăutu s-a născut

în satul Jdioara la 25 iunie 1947. Pro -fesor de educ a ţie fizică, a fost un ex -

cep ţio nal a pă ră tor al e chi pei de fotbal „Poli -teh ni ca“ Ti mi şoa ra, fun daş cen tral dreapta,

cu o de ten tăde o sebită, una de vărat ma - es tru al jo cu luicu ca pul şi una de vărat liderde echi pă(1973 - 1977).Pro fesor de e -du caţie fizicăşi antrenor de

fotbal, prin mâinile sale a trecut şi cel ca re vade ve ni jucător al ce lebrei echipe AC Milan,dar şi al na ţi onalei Ro mâ niei: Cosmin Con -tra.

VILLA RUSTICA În partea de nord a satului

Criciova, la doar 300 de metride şo seaua judeţeană, în loculnu mit de localnici „Tram nic”, peo supra faţă de apro xi mativ 600de metri pătraţi, iarheologiiConstantin Daicoviciu şi IonMiloia au des coperit în septem-brie 1930 resturi de ziduri con struite în sis-tem opus cae men ticium, piatra (tuf) fi ind le -gată cu un mortar so lid şi de bună calitate.Acolo au fost găsite bucăţi de cără mi dă,

fragmente de tencuialăvopsită şi chiar resturi depic tură murală. De aici şisu poziţia că la Tram nic ar fifost o mică aşe zare militarăromană, un castru (de for -mă rectangulară) ori o villarustica, posibil din secolulal III-lea e.n., cu atât maimult cu cât la Criciova ar he -

o logii au des co perit o mi nă de fier lo ca lizatăîn Munţii Po ia na Rus că, pe Va lea Timi şului,ex ploa ta tă încă din pe ri oa da ro ma nă.