africa de nord mediul mediteranean

Africa de Nord - mediul mediteranean

Africa de Nord – mediul mediteraneanAfrica de Nord – mediul mediteranean

Africa de Nord Africa de Nord este regiunea cea mai de este regiunea cea mai de nordnord a a continentului africancontinentului african, separată de , separată de Deşertul SaharaDeşertul Sahara de către de către

Africa SubsaharianăAfrica Subsahariană.. Mediul mediteranean Mediul mediteranean este spatiul natural sau amenajat ce inconjoara vietuitoarele si societatea umana, asupra caruia este spatiul natural sau amenajat ce inconjoara vietuitoarele si societatea umana, asupra caruia ea actioaneaza, si ale caror componente climatice, biologice, hidrologice, edafice, economice, politice, si psiho-ea actioaneaza, si ale caror componente climatice, biologice, hidrologice, edafice, economice, politice, si psiho-sociologice, au repercursiuni asupra starii si comportamentului grupurilor umane acesta fiind specific bazinului Marii sociologice, au repercursiuni asupra starii si comportamentului grupurilor umane acesta fiind specific bazinului Marii Mediterane .Mediterane .

Bazinul Bazinul MediteraneiMediteranei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nord

http://ro.wikipedia.org/wiki/Africa

http://ro.wikipedia.org/wiki/De%C5%9Fertul_Sahara

http://ro.wikipedia.org/wiki/Africa_Subsaharian%C4%83


LimiteLimite

Mediul mediteranean nord african este limitat la: Mediul mediteranean nord african este limitat la:

- N de catre Marea Mediterana;N de catre Marea Mediterana;- E Valea Nilului si Asia de V;E Valea Nilului si Asia de V;- S desertul Sahara ( se realizeaza o trecere accentuata catre mediul tropical uscat specific zonelor desertice);S desertul Sahara ( se realizeaza o trecere accentuata catre mediul tropical uscat specific zonelor desertice);- V regiunea Muntilor Atlas. V regiunea Muntilor Atlas.

Geologie si Evolutie PaleogeograficaGeologie si Evolutie Paleogeografica

Africa este un continent vechi, care a suferit putine modificari esentiale in perioadele geologice mai recente. Africa este un continent vechi, care a suferit putine modificari esentiale in perioadele geologice mai recente. In Tertiar a avut loc ridicarea Muntilor Atlas (fac parte din sistemul montan alpin al Europei de Sud), in NV-ul In Tertiar a avut loc ridicarea Muntilor Atlas (fac parte din sistemul montan alpin al Europei de Sud), in NV-ul Africii, prin cutarea geosinclinalului ce functiona aici inca din Cambrian. Este ultima portiune importanta care s-a Africii, prin cutarea geosinclinalului ce functiona aici inca din Cambrian. Este ultima portiune importanta care s-a adaugat scutului african si singurul sistem de munti noi cutati. Cutarea, inceputa in Cretacicul Mediu, a atins maximum adaugat scutului african si singurul sistem de munti noi cutati. Cutarea, inceputa in Cretacicul Mediu, a atins maximum de intensitate in Neocen (faza pirineica) si Miocen (miscari alpine neogene), cand s-au inaltat Atlasul Inalt, Atlasul de intensitate in Neocen (faza pirineica) si Miocen (miscari alpine neogene), cand s-au inaltat Atlasul Inalt, Atlasul Mijlociu, Atlasul Saharian, respectiv Atlasul Tell si Rif. Intre lanturile de munti cutati sunt prinse blocuri rigide Mijlociu, Atlasul Saharian, respectiv Atlasul Tell si Rif. Intre lanturile de munti cutati sunt prinse blocuri rigide hercinice (Meseta Algeriana si Meseta Marocana, asemanatoare Mesetei Iberice).hercinice (Meseta Algeriana si Meseta Marocana, asemanatoare Mesetei Iberice). Bazati pe structura marginii de N si de V a Atlasului Mijlociu si de nord a Atlasului Inalt, unii geologi, cum sunt R. Bazati pe structura marginii de N si de V a Atlasului Mijlociu si de nord a Atlasului Inalt, unii geologi, cum sunt R. Staub, si A. Heim sustin, pentru regiunea marocana o puternica miscare spre N, insa directia sudica a miscarilor de Staub, si A. Heim sustin, pentru regiunea marocana o puternica miscare spre N, insa directia sudica a miscarilor de cutare este cea dominanta. In Rif, diferitele unitati structurale sunt incalecate de la N la S, in Atlasul Tell, triaseocenul a cutare este cea dominanta. In Rif, diferitele unitati structurale sunt incalecate de la N la S, in Atlasul Tell, triaseocenul a fost impins spre S, peste flis, iar acesta peste Miocenul de la marginea Mesetei Algeriene. Aceeasi directie a deplasarii fost impins spre S, peste flis, iar acesta peste Miocenul de la marginea Mesetei Algeriene. Aceeasi directie a deplasarii cutelor se poate urmarii si in Tell-ul tunisian, in Atlasul Saharian etc. Lantul Muntilor Atlas apartine deci dinaridelor, cutelor se poate urmarii si in Tell-ul tunisian, in Atlasul Saharian etc. Lantul Muntilor Atlas apartine deci dinaridelor, care se continua in Europa cu Apeninii sudici si centrali. care se continua in Europa cu Apeninii sudici si centrali. Platforma continentala de varsta mezozoico-neozoica se suprapune partii de N a Africii. Din punct de vedere al Platforma continentala de varsta mezozoico-neozoica se suprapune partii de N a Africii. Din punct de vedere al structurii geologice, predominante sunt rocile sedimentare de varsta Precambriana.structurii geologice, predominante sunt rocile sedimentare de varsta Precambriana.


ReliefRelief

Relieful petrografic este reprezentat in NV de masivele montane ale Atlasului, prin creste ascutite, forme piramidale, Relieful petrografic este reprezentat in NV de masivele montane ale Atlasului, prin creste ascutite, forme piramidale, versanti abrupti, cu altitudini medii cuprinse intre 1500 si 3500 m. Modelarea glaciara din Pleistocen suferita de versanti abrupti, cu altitudini medii cuprinse intre 1500 si 3500 m. Modelarea glaciara din Pleistocen suferita de regiunea inalta a Muntilor Atlas (> 4100 m), a determinat dezvoltarea vailor in forma de “U” si morene ce coboara pe regiunea inalta a Muntilor Atlas (> 4100 m), a determinat dezvoltarea vailor in forma de “U” si morene ce coboara pe versanti pana la 2100 m.versanti pana la 2100 m. Relieful structural este reprezentat de relieful de platforma in care domina structurile tabulare si monoclinale Relieful structural este reprezentat de relieful de platforma in care domina structurile tabulare si monoclinale (Podisul Sotturilor). (Podisul Sotturilor). La acestea se adauga campiile litorale si zona de tranzitie spre Sahara, in S. Contactul cu Sahara se face prin erg-uri, La acestea se adauga campiile litorale si zona de tranzitie spre Sahara, in S. Contactul cu Sahara se face prin erg-uri, hamade (numite de berberi “tassili”), reguri, ued-uri sau sotturi.hamade (numite de berberi “tassili”), reguri, ued-uri sau sotturi.

Regiunea Atlas denumita si Berberia poate fi Regiunea Atlas denumita si Berberia poate fi impartita in urmatoarele regiuni fizico- impartita in urmatoarele regiuni fizico- geografice:geografice: - Atlasul Inalt: Occidental si Oriental;- Atlasul Inalt: Occidental si Oriental; - Atlasul Mijlociu;- Atlasul Mijlociu; - Meseta Marocana si Campia Atlantica;- Meseta Marocana si Campia Atlantica; - Lantul Er-Rif- Lantul Er-Rif;; - Atlasul Mic (Tell);- Atlasul Mic (Tell); - Podisul Sotturilor;- Podisul Sotturilor; - Atlasul Saharian;- Atlasul Saharian; - Tunisia;- Tunisia; - Regiunea presahariana: Antiatlasul si - Regiunea presahariana: Antiatlasul si Provincia Oazelor de la sud de Atlasul Saharian Provincia Oazelor de la sud de Atlasul Saharian si de Antiatlas.si de Antiatlas.

Harta Regiunii Atlas (Berberia)Harta Regiunii Atlas (Berberia)


1. Atlasul Inalt1. Atlasul Inalt

Formeaza un lant de munti masiv si continuu, intinzand-se pe 700 km lungime, de la Capul Rhir (Oceanul Atlantic) Formeaza un lant de munti masiv si continuu, intinzand-se pe 700 km lungime, de la Capul Rhir (Oceanul Atlantic) pana la limita estica a Marocului.pana la limita estica a Marocului. Se disting doua provincii: Se disting doua provincii: a) Atlasul Inalt Occidental;a) Atlasul Inalt Occidental; b) Atlasul Inalt Oriental.b) Atlasul Inalt Oriental.g)g)In Atlasul Inalt Occidental numeroase varfuri depasesc 3500 m, fiind dominate de piramida masivului Toubkal (4165 In Atlasul Inalt Occidental numeroase varfuri depasesc 3500 m, fiind dominate de piramida masivului Toubkal (4165 m).m).h)h)Si in Atlasul Inalt Oriental altitudinile depasesc frecvent 3600 m.Si in Atlasul Inalt Oriental altitudinile depasesc frecvent 3600 m. Atlasul Inalt apare ca o insula de vegetatie mediteraneana intre zona stepelor de la nord (Meseta Marocana) si cea Atlasul Inalt apare ca o insula de vegetatie mediteraneana intre zona stepelor de la nord (Meseta Marocana) si cea desertica de la sud.desertica de la sud.

2. Atlasul Mijlociu2. Atlasul Mijlociu In general, masivul are aspectul unui platouIn general, masivul are aspectul unui platou calcaros inalt (in medie de 2000 m), cu forme calcaros inalt (in medie de 2000 m), cu forme carstice variate. Partea de nord-est a Atlasului carstice variate. Partea de nord-est a Atlasului Mijlociu este mai ridicata si mai accidentata; aiciMijlociu este mai ridicata si mai accidentata; aici crestele inaltate la 3000-3200 m se grupeaza increstele inaltate la 3000-3200 m se grupeaza in masivul Djebel Bou Iblane (Djebel Moussa).masivul Djebel Bou Iblane (Djebel Moussa).

3. Mesesta Marocana si Campia Atlantica3. Mesesta Marocana si Campia Atlantica

Altitudinea mijlocie a podisului este de 600-700 m, fiind mai inaltat in nord-est (peste 1000 m), si mai coborat Altitudinea mijlocie a podisului este de 600-700 m, fiind mai inaltat in nord-est (peste 1000 m), si mai coborat in sud-vest. Podisul (meseta) se prelungeste spre vest intr-o campie litorala. in sud-vest. Podisul (meseta) se prelungeste spre vest intr-o campie litorala.

Muntii Atlas in Maroc Muntii Atlas in Maroc


4. Lantul Er-Rif4. Lantul Er-Rif

Prezinta un relief cu o serie de culmi prelungi, paralele si arcuite, ale caror altitudini coboara treptat spre sud (cel Prezinta un relief cu o serie de culmi prelungi, paralele si arcuite, ale caror altitudini coboara treptat spre sud (cel

mai inalt varf este Djebel Tidighine 2451 m).mai inalt varf este Djebel Tidighine 2451 m).

5. Atlasul Mic (Tell)5. Atlasul Mic (Tell)

Diversitatea rocilor, marea dezvoltare regionala a calcarelor, inegala amplitudine a tectonismului recent, existenta Diversitatea rocilor, marea dezvoltare regionala a calcarelor, inegala amplitudine a tectonismului recent, existenta

depresiunilor, duc la o accentuata varietate de relief a muntiloir Tell.depresiunilor, duc la o accentuata varietate de relief a muntiloir Tell. Regiunea cea mai inalta si singura cu caractere alpine coincide cu zona de aparitie masiva a sisturilor si granitelor Regiunea cea mai inalta si singura cu caractere alpine coincide cu zona de aparitie masiva a sisturilor si granitelor

vechi, in Kabylia Mare (le est de Alger). Muntii Djurjura se inalta pana la 2308 m, fiind acoperiti de zapezi in vechi, in Kabylia Mare (le est de Alger). Muntii Djurjura se inalta pana la 2308 m, fiind acoperiti de zapezi in timpul iernii. In rest culmile din Tell se mentin in general sub 1500 m). timpul iernii. In rest culmile din Tell se mentin in general sub 1500 m).

Relief nival pe culmile AtlasuluiRelief nival pe culmile Atlasului


6. Podisul Şotturilor6. Podisul Şotturilor

Are o suprafata plana sau usor valurita ce inclina de la vest (1200 m) pana la 400 m in est, in depresiunea sottului Are o suprafata plana sau usor valurita ce inclina de la vest (1200 m) pana la 400 m in est, in depresiunea sottului Hodna.Hodna.

7. Atlasul Saharian7. Atlasul Saharian Continua spre est lantul Atlasului Inalt, separand regiunea podisurilor inalte ale sotturilor, de marginea nordica a Continua spre est lantul Atlasului Inalt, separand regiunea podisurilor inalte ale sotturilor, de marginea nordica a Saharei. Principalele masive sunt: muntii Ksour 2100 m, Djebel Amour 1939 m, Oulad Naïl, muntii Zab (Ziban) 1087 m Saharei. Principalele masive sunt: muntii Ksour 2100 m, Djebel Amour 1939 m, Oulad Naïl, muntii Zab (Ziban) 1087 m si masivul Djebel Aurès, cel mai inalt, culminand in Djebel Chélia, la 2328m.si masivul Djebel Aurès, cel mai inalt, culminand in Djebel Chélia, la 2328m.

8. Tunisia8. Tunisia

Este in ansamblu o regiune de campii si munti josi (800-1500 m).Este in ansamblu o regiune de campii si munti josi (800-1500 m).

9. Regiunea presahariana9. Regiunea presahariana

a) Antiatlasul este un horst cristalin, separat de Atlasul Inalt, prin Depresiunea Sous;a) Antiatlasul este un horst cristalin, separat de Atlasul Inalt, prin Depresiunea Sous; b) Provincia oazelor de la sud de Atlasul Saharian si Antiatlas este o zona piemontana.b) Provincia oazelor de la sud de Atlasul Saharian si Antiatlas este o zona piemontana.

Djebel ChéliaDjebel Chélia


ClimaClima

Climatul mediteranean are o dezvoltare mai redusa, in nordul continentului african fata de cel similar din Europa Climatul mediteranean are o dezvoltare mai redusa, in nordul continentului african fata de cel similar din Europa Meridionala(S): Regiunea Atlas, o parte din Cyrenaica si o fasie ingusta de pe litoralul Marii Mediterane Meridionala(S): Regiunea Atlas, o parte din Cyrenaica si o fasie ingusta de pe litoralul Marii Mediterane ( Libia, Tunisia, Egipt).( Libia, Tunisia, Egipt). O prima caracteristica a climei este alternanta sezonului cald si uscat cu cel umed si mai rece. Sezonul umed O prima caracteristica a climei este alternanta sezonului cald si uscat cu cel umed si mai rece. Sezonul umed corespunde cu iarna emisferei careia ii apartine regiunea, perioada in care braul de presiuni inalte subtropicale este corespunde cu iarna emisferei careia ii apartine regiunea, perioada in care braul de presiuni inalte subtropicale este deplasat spre Ecuator (la circa 30˚ latitudine N si S); traseele ciclonice ale vanturilor de vest strabat regiunile deplasat spre Ecuator (la circa 30˚ latitudine N si S); traseele ciclonice ale vanturilor de vest strabat regiunile subtropicale, dand nastere la precipitatii frontale. Prin acest caracter esential, la care se mai pot adauga: temperaturile subtropicale, dand nastere la precipitatii frontale. Prin acest caracter esential, la care se mai pot adauga: temperaturile relativ scazute de iarna care permit precipitarea si sub forma de zapada (desi efemera mai ales pe campii), relativ scazute de iarna care permit precipitarea si sub forma de zapada (desi efemera mai ales pe campii), amplitudinile termice mai mari intre sezoane etc., zona mediteraneana apare ca o unitate de tranzitie de la climatul amplitudinile termice mai mari intre sezoane etc., zona mediteraneana apare ca o unitate de tranzitie de la climatul tropical la cel temperat. In functie de sezon domina fie caracterele climatului tropical (vara - aer tropical), fie cele ale tropical la cel temperat. In functie de sezon domina fie caracterele climatului tropical (vara - aer tropical), fie cele ale climatului temperat (iarna - aer temperat si uneori aer polar). Vara, o data cu instalarea regimului anticiclonal, vremea climatului temperat (iarna - aer temperat si uneori aer polar). Vara, o data cu instalarea regimului anticiclonal, vremea devine uscata, cu cer senin, temperaturi ridicate ce depasesc adesea 40-45˚C si curenti periodici de provenienta devine uscata, cu cer senin, temperaturi ridicate ce depasesc adesea 40-45˚C si curenti periodici de provenienta desertica (de exemplu Sirocco in regiunea Atlas). desertica (de exemplu Sirocco in regiunea Atlas).

Precipitatiile cad in perioada Noiembrie-Mai in regiunea Precipitatiile cad in perioada Noiembrie-Mai in regiunea Atlas, in general cu un singur maximum la mijlocul perioadei; Atlas, in general cu un singur maximum la mijlocul perioadei; ele sunt favorizate atat de relieful muntos al acestei regiuni cat ele sunt favorizate atat de relieful muntos al acestei regiuni cat si de pozitia ei vestica in cadrul continentului african (apartine si de pozitia ei vestica in cadrul continentului african (apartine deci zonei de “ clima subtropicala a tarmurilor vestice”, cea mai deci zonei de “ clima subtropicala a tarmurilor vestice”, cea mai umeda din cadrul climelor subtropicale).umeda din cadrul climelor subtropicale).

Litoralul mediteranean tunisianLitoralul mediteranean tunisian


Perioada de precipitatii nu este insa continua ,iar cantitatea de ploi variaza mult de la an la an. Cantitatea medie Perioada de precipitatii nu este insa continua ,iar cantitatea de ploi variaza mult de la an la an. Cantitatea medie anuala se mentine intre 600 si 1000 mm si scade de la V la E ( astfel in Kabylia-Atlasul Tell cad 1000-1200 mm, in anuala se mentine intre 600 si 1000 mm si scade de la V la E ( astfel in Kabylia-Atlasul Tell cad 1000-1200 mm, in timp ce la Alexandria (Egipt) abia 220 mm annual). timp ce la Alexandria (Egipt) abia 220 mm annual). In regiunea Atlas valorile difera mult, in functie de expozitia versantilor; versantii vestici, orientati spre ocean, sunt In regiunea Atlas valorile difera mult, in functie de expozitia versantilor; versantii vestici, orientati spre ocean, sunt mai umezi.mai umezi.

In cuprinsul acestei unitati fizico-geografice se realizeaza In cuprinsul acestei unitati fizico-geografice se realizeaza tranzitia de la clima tipic mediteraneana, proprie litoralului si tranzitia de la clima tipic mediteraneana, proprie litoralului si lantului Rif Tell, spre cea desertica sahariana.lantului Rif Tell, spre cea desertica sahariana. Dispozitia longitudinala a reliefului accentueaza si mai mult Dispozitia longitudinala a reliefului accentueaza si mai mult diferentierea climatica dintre partea de N si de S a Berberiei diferentierea climatica dintre partea de N si de S a Berberiei (Atlas). Pe versantii de V si de N ai lanturilor de munti cad in (Atlas). Pe versantii de V si de N ai lanturilor de munti cad in timpul iernii precipitatii bogate, peste 800 mm anual, aduse de timpul iernii precipitatii bogate, peste 800 mm anual, aduse de vanturile de vest.vanturile de vest. Pe litoral, temperatura medie a sezonului rece este de 10-12 Pe litoral, temperatura medie a sezonului rece este de 10-12 grade, iarna fiind blanda si umeda. In Berberia, verile sunt grade, iarna fiind blanda si umeda. In Berberia, verile sunt uscate si calde, cu medii lunare de 24-27 de grade pe litoral si uscate si calde, cu medii lunare de 24-27 de grade pe litoral si 26-29 grade in interior, in podisuri; noptile sunt reci, tempera- 26-29 grade in interior, in podisuri; noptile sunt reci, temperatura coborand pana la 10-12 grade. Diferentele de temperatura tura coborand pana la 10-12 grade. Diferentele de temperatura intre litoral si podis (interior) se accentueaza iarna.intre litoral si podis (interior) se accentueaza iarna.

La Setif (localitate situata la marginea sudica a muntilor Tell) s-au inregistrat -17 grade C, temperaturile minime La Setif (localitate situata la marginea sudica a muntilor Tell) s-au inregistrat -17 grade C, temperaturile minime absolute variaza intre -10 si -17 grade C.absolute variaza intre -10 si -17 grade C. In Atlasul Inalt, la peste 2500 m, zapada se mentine intre 5 si 9 luni, din Octombrie-Noiembrie pana in Iunie, In Atlasul Inalt, la peste 2500 m, zapada se mentine intre 5 si 9 luni, din Octombrie-Noiembrie pana in Iunie, atingand grosimi de 1-2 m.atingand grosimi de 1-2 m. Caracterele climei mediteraneene se modifica treptat, de la litoral (nuanta de climat mai umed si cu amplitudini Caracterele climei mediteraneene se modifica treptat, de la litoral (nuanta de climat mai umed si cu amplitudini reduse de temperatura) spre interior, unde apar elemente proprii climatelor subtropicale continentale (uscaciune reduse de temperatura) spre interior, unde apar elemente proprii climatelor subtropicale continentale (uscaciune accentuata si oscilatii mai mari de temperatura).accentuata si oscilatii mai mari de temperatura).


HidrografiaHidrografia

Nici relieful, nici clima nu sunt favorabile dezvoltarii retelei hidrografice. In regiunea mediteraneana debitele sunt Nici relieful, nici clima nu sunt favorabile dezvoltarii retelei hidrografice. In regiunea mediteraneana debitele sunt mari iarna, in timp ce vara sunt foarte mici, uneori vaile raurilor seaca datorita secetelor prelungite.mari iarna, in timp ce vara sunt foarte mici, uneori vaile raurilor seaca datorita secetelor prelungite. Raurile regiunii Atlas sunt putine si scurte.. Lanturile de munti compartimenteaza relieful in unitati mici (uneori chiar Raurile regiunii Atlas sunt putine si scurte.. Lanturile de munti compartimenteaza relieful in unitati mici (uneori chiar bazine inchise, in care s-au format sotturi), iar evaporatia puternica si lipsa de ploi din timpul verii duce la transformarea bazine inchise, in care s-au format sotturi), iar evaporatia puternica si lipsa de ploi din timpul verii duce la transformarea raurilor in ueduri, uscate, seci, in cea mai mare parte a anului; regimul lor este tipic torential. Dintre raurile cu ape raurilor in ueduri, uscate, seci, in cea mai mare parte a anului; regimul lor este tipic torential. Dintre raurile cu ape perma- nente, situate la E de Atlasul Mijlociu, mai mari sunt: Moulouya (la poalele Atlasului Mijlociu), Chélif in Algeria perma- nente, situate la E de Atlasul Mijlociu, mai mari sunt: Moulouya (la poalele Atlasului Mijlociu), Chélif in Algeria si Medjerda in E regiunii Atlas (Tellul tunisian). Chiar si la aceste rauri mari, variatiile de debit si nivel sunt foarte si Medjerda in E regiunii Atlas (Tellul tunisian). Chiar si la aceste rauri mari, variatiile de debit si nivel sunt foarte accentuate; debitul Chélifului este de numai 4 m³/s vara, crescand la 1400 m³/s in timpul iernii. Reteaua hidrografica este accentuate; debitul Chélifului este de numai 4 m³/s vara, crescand la 1400 m³/s in timpul iernii. Reteaua hidrografica este mai bogata in Maroc (Sebou, Oum er R’bia de 550 km lungime s.a.m.d).mai bogata in Maroc (Sebou, Oum er R’bia de 550 km lungime s.a.m.d). Pe teritoriul Algeriei cursurile de apa sunt majoritatea periodice si multe dintre ele se termina in depresiuni inchise Pe teritoriul Algeriei cursurile de apa sunt majoritatea periodice si multe dintre ele se termina in depresiuni inchise (“chott”, “sebkhas”) care nu au legatura cu marea. Cel mai important rau este Chélif cu o lungime totala de 692 km si cu (“chott”, “sebkhas”) care nu au legatura cu marea. Cel mai important rau este Chélif cu o lungime totala de 692 km si cu un debit foarte variabil.un debit foarte variabil. Libia nu are o retea hidrografica permanenta, in schimb apar numeroase ueduri in timpul ploilor.Libia nu are o retea hidrografica permanenta, in schimb apar numeroase ueduri in timpul ploilor. In Egipt, reteaua hidrografica cuprinde cel mai mare fluviu din Africa-Nilul. Acesta are un debit mediu de 2700 m³/s, In Egipt, reteaua hidrografica cuprinde cel mai mare fluviu din Africa-Nilul. Acesta are un debit mediu de 2700 m³/s, o lungime de aproximativ 6700 km si un bazin de receptie de 3 milioane km². Cel mai scazut debit se inregistreaza in o lungime de aproximativ 6700 km si un bazin de receptie de 3 milioane km². Cel mai scazut debit se inregistreaza in luna Mai (390 m³/s), apoi debitul creste usor spre Iulie si atinge un maxim in August-Septembrie (8200 m³/s). Se varsa in luna Mai (390 m³/s), apoi debitul creste usor spre Iulie si atinge un maxim in August-Septembrie (8200 m³/s). Se varsa in Marea Mediterana, printr-o delta de 22.000 km²Marea Mediterana, printr-o delta de 22.000 km²

Raul Sebou din MarocRaul Sebou din Maroc

Lacurile nu sunt numeroase, cele mai importante fiind:Lacurile nu sunt numeroase, cele mai importante fiind:

- Bou S’ddiya, Oubeira, Tinzar Laghbar, Tonga – in Algeria;Bou S’ddiya, Oubeira, Tinzar Laghbar, Tonga – in Algeria;- Idku si Burullus in Egipt;Idku si Burullus in Egipt;- Bou Areq in Maroc;Bou Areq in Maroc;- Qarat al Ashkal, Bonzart, Tunnis in Tunisia. Qarat al Ashkal, Bonzart, Tunnis in Tunisia.


VegetatieVegetatie

Variabilitatea conditiilor climatice si ecologice explica si diversitatea covorului vegetal nord african mediteranean.Variabilitatea conditiilor climatice si ecologice explica si diversitatea covorului vegetal nord african mediteranean. In Regiunea Atlas vegetatia mediteraneana este mai apropiata de cea sud-europeana din Italia si Spania; in acest sens In Regiunea Atlas vegetatia mediteraneana este mai apropiata de cea sud-europeana din Italia si Spania; in acest sens Marea Mediterana, spre deosebire de Sahara, n-a constituit o granita naturala. Uscaciunea periodica determina adaptari Marea Mediterana, spre deosebire de Sahara, n-a constituit o granita naturala. Uscaciunea periodica determina adaptari specifice, iar alternanta sezoanelor ritmicitatea vegetatiei. In sezonul ploios, plantele inmuguresc si infloresc; in perioada specifice, iar alternanta sezoanelor ritmicitatea vegetatiei. In sezonul ploios, plantele inmuguresc si infloresc; in perioada de seceta, vegeteaza. Plantele care alcatuiesc paduri si asociatii de tufisuri mediteraneene au in cea mai mare parte frunze de seceta, vegeteaza. Plantele care alcatuiesc paduri si asociatii de tufisuri mediteraneene au in cea mai mare parte frunze persistente, vesnic verzi (sempervirescente). Frunzele au insa dimensiuni mici sau sunt transformate in tepi; in alte persistente, vesnic verzi (sempervirescente). Frunzele au insa dimensiuni mici sau sunt transformate in tepi; in alte cazuri, sunt ingrosate, aspre, pieloase, lucioase, ceroase, sau cu solzi, adaptari prin care acestea atenueaza cazuri, sunt ingrosate, aspre, pieloase, lucioase, ceroase, sau cu solzi, adaptari prin care acestea atenueaza transpiratia.Frunzele si florile lor, viu colorate, contin uleiuri eterice si emana o aroma puternica, care contribuie de transpiratia.Frunzele si florile lor, viu colorate, contin uleiuri eterice si emana o aroma puternica, care contribuie de asemenea la reducerea transpiratiei.asemenea la reducerea transpiratiei. Se pot distinge doua tipuri principala de vegetatie: Se pot distinge doua tipuri principala de vegetatie: 1. padurea si formatiunea de arbusti mediteraneeni;1. padurea si formatiunea de arbusti mediteraneeni; 2. stepa.2. stepa.

Leandru (Nerium Leandru (Nerium oleander)oleander)

Laur nobil (Laurus nobilis)Laur nobil (Laurus nobilis)


Palmier pitic (Chamaerops humilis)Palmier pitic (Chamaerops humilis)

Maslin (Olea europea)Maslin (Olea europea)


Ca si clima, vegetatia reprezinta o trecere de la cea mediteraneana spre una de stepa si apoi la desert (Sahara). Ca si clima, vegetatia reprezinta o trecere de la cea mediteraneana spre una de stepa si apoi la desert (Sahara). Vegetatia tipic mediteraneana, cu caracter sud-european, este specifica zonei de litoral si muntilor (mai ales in Tunisia Vegetatia tipic mediteraneana, cu caracter sud-european, este specifica zonei de litoral si muntilor (mai ales in Tunisia de N , Tell si Rif si in Cyrenaica), patrunzand in interior circa 100-150 km, maxim 200 km. Stepa ocupa regiunile mai de N , Tell si Rif si in Cyrenaica), patrunzand in interior circa 100-150 km, maxim 200 km. Stepa ocupa regiunile mai uscate de podis (Podisul Sotturilor, mare parte din Meseta marocana si Tunisia de Sud), cu precipitatii intre 200 si 350 uscate de podis (Podisul Sotturilor, mare parte din Meseta marocana si Tunisia de Sud), cu precipitatii intre 200 si 350 mm annual.mm annual. Este caracteristica formatiunea de maquis, alcatuita din tufisuri sempervirescente, greu de strabatut de 1,5-3 m Este caracteristica formatiunea de maquis, alcatuita din tufisuri sempervirescente, greu de strabatut de 1,5-3 m inaltime, in care apar: maslinul salbatic (Cistus solvifolium), mirtul (Myrtus communis), leandrul (Nerium oleander), inaltime, in care apar: maslinul salbatic (Cistus solvifolium), mirtul (Myrtus communis), leandrul (Nerium oleander), laurul nobil sau dafinul (Laurus nobilis), rodiul (Punica granatum), drobita (Genista), si pe alocuri palmierul pitic laurul nobil sau dafinul (Laurus nobilis), rodiul (Punica granatum), drobita (Genista), si pe alocuri palmierul pitic (Chamaerops humilis) (Chamaerops humilis)


In functie de masivitatea reliefului, care determina modificarea pe verticala a conditiilor climaterice si edafice, se In functie de masivitatea reliefului, care determina modificarea pe verticala a conditiilor climaterice si edafice, se evidentiaza o etajare a vegetatiei. Aspectul formatiunilor forestiere din Regiunea Atlasului este foarte variat, arborii evidentiaza o etajare a vegetatiei. Aspectul formatiunilor forestiere din Regiunea Atlasului este foarte variat, arborii comuni padurilor fiind: stejarul-de-pluta (Quercus suber) si stejarul-de-stanca (Quercus ilex) – ambii sempervirescenti, comuni padurilor fiind: stejarul-de-pluta (Quercus suber) si stejarul-de-stanca (Quercus ilex) – ambii sempervirescenti, stejarul lusitanian (Quercus lusitanica), cu frunze cazatoare, apoi cedrul (Cedrus atlantica) – varietatea atlantica a stejarul lusitanian (Quercus lusitanica), cu frunze cazatoare, apoi cedrul (Cedrus atlantica) – varietatea atlantica a cedrului libanez, pinul-de-Alep – intalnit mai ales in Algeria si Tunisia (Pinus halepensis), tuia, tisa si specii lemnoase cedrului libanez, pinul-de-Alep – intalnit mai ales in Algeria si Tunisia (Pinus halepensis), tuia, tisa si specii lemnoase de ienupar de ienupar (Callitris quadrivalvis)(Callitris quadrivalvis). Padurile apar in general sub forma de insule sau fasii inguste.. Padurile apar in general sub forma de insule sau fasii inguste. Plantele inferioare ale muntilor (Tell, Rif etc.) si zonele de litoral, ocupate si ele in trecut de paduri si tufisuri, au Plantele inferioare ale muntilor (Tell, Rif etc.) si zonele de litoral, ocupate si ele in trecut de paduri si tufisuri, au azi o vegetatie tipica de hatisuri mediteraneene, de maquis. azi o vegetatie tipica de hatisuri mediteraneene, de maquis. In zonele de trecere spre stepa (ce primesc 300-400 mm precipitatii annual, ca, de exemplu, Meseta marocana sau In zonele de trecere spre stepa (ce primesc 300-400 mm precipitatii annual, ca, de exemplu, Meseta marocana sau fasia substepica de la sud de Tell) este frecventa gigifa (Zizyphus lotus), in asociatii asemanatoare scrubului australian, fasia substepica de la sud de Tell) este frecventa gigifa (Zizyphus lotus), in asociatii asemanatoare scrubului australian, mai mult sau mai putin amestecat cu fistic (Pistacia atlantica) si cu palmierul pitic (Chamaerops humilis); singur, mai mult sau mai putin amestecat cu fistic (Pistacia atlantica) si cu palmierul pitic (Chamaerops humilis); singur, palmierul pitic formeaza asociatia vegetala palmito.palmierul pitic formeaza asociatia vegetala palmito. Stepele din Algeria si Tunisia au o vegetatie saracacioasa, alcatuita din ierburi xerofile (graminee vivace) si mai Stepele din Algeria si Tunisia au o vegetatie saracacioasa, alcatuita din ierburi xerofile (graminee vivace) si mai putin din arbusti. Ierburile cresc in tufe rare, iar arbustii in hatisuri (Zizyphus lotus, specii de acacii) sau izolati, ca, de putin din arbusti. Ierburile cresc in tufe rare, iar arbustii in hatisuri (Zizyphus lotus, specii de acacii) sau izolati, ca, de exemplu fisticul (Pistacia atlantica), cu lemnul foarte tare si rezistent la uscaciune, variatii de temperatura sau furtuni. exemplu fisticul (Pistacia atlantica), cu lemnul foarte tare si rezistent la uscaciune, variatii de temperatura sau furtuni. Dintre ierburile xerofile, caracteristica Podisului Sotturilor este iarba alfa (Stipa tenacissima). In stepa marocana, Dintre ierburile xerofile, caracteristica Podisului Sotturilor este iarba alfa (Stipa tenacissima). In stepa marocana, tufisurile sunt mai obisnuite. In Marocul de SV se intalneste frecvent arganierul (Argania sideroxylon), specie tufisurile sunt mai obisnuite. In Marocul de SV se intalneste frecvent arganierul (Argania sideroxylon), specie tropicala, reprezentand un relict al florei raspandite aici in Tertiartropicala, reprezentand un relict al florei raspandite aici in Tertiar

Africa de Nord - mediul mediteraneanGigifa (Zizyphus lotus)Gigifa (Zizyphus lotus)


Rodiu (Punica granatum)Rodiu (Punica granatum)

Fistic (Pistacia atlantica)Fistic (Pistacia atlantica)

Arganierul (Argania sideroxylon)Arganierul (Argania sideroxylon)


Inaltimea muntilor determina o etajare a vegetatiei. Aici, in urma cresterii umiditatii, apar paduri cu specii de copaci Inaltimea muntilor determina o etajare a vegetatiei. Aici, in urma cresterii umiditatii, apar paduri cu specii de copaci mediteraneeni, mai ales quercinee si conifere: stejarul de pluta (Quercus suber) pana la 1300 m altitudine si stejarul de mediteraneeni, mai ales quercinee si conifere: stejarul de pluta (Quercus suber) pana la 1300 m altitudine si stejarul de stanca (Quercus ilex) intre 1000 si 1600 m, in amestec cu Pinul de Alep (Pinus pinaster) si stejarul de carmaz (Quercus stanca (Quercus ilex) intre 1000 si 1600 m, in amestec cu Pinul de Alep (Pinus pinaster) si stejarul de carmaz (Quercus coccifera). In aceasta zona mijlocie a muntilor, pana la 1800-2000 m, datorita climatului mai temperat nu lipsesc nici coccifera). In aceasta zona mijlocie a muntilor, pana la 1800-2000 m, datorita climatului mai temperat nu lipsesc nici stejarii cu frunze cazatoare.stejarii cu frunze cazatoare. Culmile inalte mai pastreaza paduri de cedru (Cedrus atlantica) cu o inaltime de pana la 45 de metri, iar la peste 3000 Culmile inalte mai pastreaza paduri de cedru (Cedrus atlantica) cu o inaltime de pana la 45 de metri, iar la peste 3000 de metri in Maroc se dezvolta o flora alpina cu elemente arcto-tertiarede metri in Maroc se dezvolta o flora alpina cu elemente arcto-tertiare

Stejarul de carmaz (Quercus coccifera)Stejarul de carmaz (Quercus coccifera)

Africa de Nord - mediul mediteranean Stejar de pluta (Quercus suber)Stejar de pluta (Quercus suber)


FaunaFauna

Particularitatile de repartitie si semnificatia zoogeorafica a elementelor fauistice africane reflecta interrelatiile Particularitatile de repartitie si semnificatia zoogeorafica a elementelor fauistice africane reflecta interrelatiile specifice ale sistemelor biopedoclimatice ale continentului. specifice ale sistemelor biopedoclimatice ale continentului. Ca o expresie a cerintelor fiziologice, animalele si-au determinat anumite spatii vitale, la care s-au adaptat prin mutatii Ca o expresie a cerintelor fiziologice, animalele si-au determinat anumite spatii vitale, la care s-au adaptat prin mutatii specifice, continue.specifice, continue. Zona mediteraneeana a Africii de N este circumscrisa regiunii biogeografice holarctice, dar exista si elemente este Zona mediteraneeana a Africii de N este circumscrisa regiunii biogeografice holarctice, dar exista si elemente este africane. Sunt specifice: damanul, fenecul (Fennecus zerda), hiena vargata (Hyaena hyaena), sacalul (Canis aureus L.), africane. Sunt specifice: damanul, fenecul (Fennecus zerda), hiena vargata (Hyaena hyaena), sacalul (Canis aureus L.), pisica-galbena-nubiana (Feli lybica), maimuta (Macaca sylvanus), iepurele palearctic, atilopa-de-pustiu (Addax pisica-galbena-nubiana (Feli lybica), maimuta (Macaca sylvanus), iepurele palearctic, atilopa-de-pustiu (Addax nasomaculatus), gazela, cobra (Naia haje), impreuna cu alte numeroase reptile si insecte precum: soparle, vipere, lacuste nasomaculatus), gazela, cobra (Naia haje), impreuna cu alte numeroase reptile si insecte precum: soparle, vipere, lacuste si furnici.si furnici. Alte animale au disparut insa, din Africa de N, in timpurile istorice, ca, de exemplu, girafele, strutii, elefantii, Alte animale au disparut insa, din Africa de N, in timpurile istorice, ca, de exemplu, girafele, strutii, elefantii, hipopotamii.hipopotamii.

Pisica-galbena-nubiana (Felis lybica)Pisica-galbena-nubiana (Felis lybica) Sacal (Canis aureus L.)Sacal (Canis aureus L.)


Arii protejateArii protejate

1. Parcul National – Rezervatia Biosferei El Kala – este situat in NE-ul extrem al Algeriei, la granita de E cu 1. Parcul National – Rezervatia Biosferei El Kala – este situat in NE-ul extrem al Algeriei, la granita de E cu Tunisia. Include Lake Tonga si un ecosistem unic in bazinul mediteranean. S-a infintat in anul 1983, fiind recunoscut Tunisia. Include Lake Tonga si un ecosistem unic in bazinul mediteranean. S-a infintat in anul 1983, fiind recunoscut de catre U.N.E.S.C.O ca rezervatie a biosferei abia in anul 1990. Are o suprafata de 76.438 hectare. Ocroteste lacuri, de catre U.N.E.S.C.O ca rezervatie a biosferei abia in anul 1990. Are o suprafata de 76.438 hectare. Ocroteste lacuri, peisaje montane, ecosisteme marine, de coasta si forestiere, precum si specii ca: Ilex aquafolium, Quercus suber, peisaje montane, ecosisteme marine, de coasta si forestiere, precum si specii ca: Ilex aquafolium, Quercus suber, Quercus faginea, Laurus nobilis, Nymphaea alba, Trapa natans , diverse alte specii de plante, insecte si animale.Quercus faginea, Laurus nobilis, Nymphaea alba, Trapa natans , diverse alte specii de plante, insecte si animale.

Rezervatia Biosferei El Kala - AlgeriaRezervatia Biosferei El Kala - Algeria

2. Parcul National Souss – Massa – situat in partea de vest a Marocului. Avea o suprafata de 33.800 in anul 1991 2. Parcul National Souss – Massa – situat in partea de vest a Marocului. Avea o suprafata de 33.800 in anul 1991 cand s-a infiintat, insa astazi are o suprafata de pana la 63.800 hectare. Ocroteste un ecosistem de coasta si marin al cand s-a infiintat, insa astazi are o suprafata de pana la 63.800 hectare. Ocroteste un ecosistem de coasta si marin al Oceanului Atlantic, fiind recunoscut mondial pentru diversitatera pasarilor, aici intalnindu-se peste 100 de specii, dintre Oceanului Atlantic, fiind recunoscut mondial pentru diversitatera pasarilor, aici intalnindu-se peste 100 de specii, dintre care 13 mediteraneene foarte rare.care 13 mediteraneene foarte rare.


3. Rezervatia Biosferei Omayed – a luat fiinta in 1981, extinzandu-se in 1998; are o suprafata de 75.800 3. Rezervatia Biosferei Omayed – a luat fiinta in 1981, extinzandu-se in 1998; are o suprafata de 75.800 hectare. hectare.

Este situata la sud de orasul Alexandria, apartinand mediului desertic cald si semidesertic.Este situata la sud de orasul Alexandria, apartinand mediului desertic cald si semidesertic. Ocroteste dune de nisip unde se intalnesc specii precum: Ammophila arenaria, Euphorbia paralias, Pancratium Ocroteste dune de nisip unde se intalnesc specii precum: Ammophila arenaria, Euphorbia paralias, Pancratium

maritimum etc. Este una dintre cele mai importante arii protejate din Egipt si din partea de nord a Africii.maritimum etc. Este una dintre cele mai importante arii protejate din Egipt si din partea de nord a Africii.

Alte arii protejate importante recunoscute de catre U.N.E.S.C.O sunt: Rezervatia Biosferei Taza si Gouraya Alte arii protejate importante recunoscute de catre U.N.E.S.C.O sunt: Rezervatia Biosferei Taza si Gouraya din Algeria, Parcul National Merja – Zerga, Mount Toubkal din Maroc, Parcul National Djurdjura, Belezura din din Algeria, Parcul National Merja – Zerga, Mount Toubkal din Maroc, Parcul National Djurdjura, Belezura din Algeria, Parcul National Ichkeul, Djebel Chambi, Bou Karnine din Tunisia. Libia, este singurul stat suveran din Algeria, Parcul National Ichkeul, Djebel Chambi, Bou Karnine din Tunisia. Libia, este singurul stat suveran din spatiul mediteranean al Africii de Nord care nu are recunoscuta de catre U.N.E.S.C.O sau alta organizatie spatiul mediteranean al Africii de Nord care nu are recunoscuta de catre U.N.E.S.C.O sau alta organizatie internationala de protecie a mediului nicio arie protejata.internationala de protecie a mediului nicio arie protejata.

Souss Massa - MarocSouss Massa - Maroc


SolurileSolurile

Caracteristicile, structura si compozitia solurilor sunt influentate de conditiile fizico-geografice (clima, relief, structura Caracteristicile, structura si compozitia solurilor sunt influentate de conditiile fizico-geografice (clima, relief, structura geologica si intr-o masura mai mica de vegetatie).geologica si intr-o masura mai mica de vegetatie). Principalele tipuri de soluri (dupa clasificarea FAO, realizata in 1995) sunt:Principalele tipuri de soluri (dupa clasificarea FAO, realizata in 1995) sunt:-Yermosolurile (cel mai des intalnite);Yermosolurile (cel mai des intalnite);-Xerosolurile (in zona de contact Atlas-Sahara);Xerosolurile (in zona de contact Atlas-Sahara);- Cambisoluri (in zonele montane in special);Cambisoluri (in zonele montane in special);- Rendzine mediteraneene (prezente mai ales pe arealele calcaroase din Cyrenaica si din Meseta Marocana);Rendzine mediteraneene (prezente mai ales pe arealele calcaroase din Cyrenaica si din Meseta Marocana);- Fluvisolurile (soluri cu fertilitate ridicata, intens folosite, care au favorizat si aparitia unor densitati mari de populatie;Fluvisolurile (soluri cu fertilitate ridicata, intens folosite, care au favorizat si aparitia unor densitati mari de populatie; ocupa suprafete importante de-a lungul Nilului si in delta acestuia);ocupa suprafete importante de-a lungul Nilului si in delta acestuia);-Solonceacuri (intalnite in Muntii Atlas).Solonceacuri (intalnite in Muntii Atlas).

O data cu revenirea umiditatii si a vegetatiei, in zona mediteraneeana, reapar profile cu orizonturi genetice bine O data cu revenirea umiditatii si a vegetatiei, in zona mediteraneeana, reapar profile cu orizonturi genetice bine individualizate: soluri cenusii (seroziomuri) in fasia stepelor mediteraneene si soluri galbui (jeltoziomuri), care in individualizate: soluri cenusii (seroziomuri) in fasia stepelor mediteraneene si soluri galbui (jeltoziomuri), care in altitudine, pe masura trecerii la padurile de foioase (in m-tii Atlas), se schimba cu soluri brune montane de padure si apoi altitudine, pe masura trecerii la padurile de foioase (in m-tii Atlas), se schimba cu soluri brune montane de padure si apoi cu solurile de pajisti alpine.cu solurile de pajisti alpine. Tot in regiunile temporar uscate, mediteraneene (Cyrenaica,Meseta Marocana si in general zonele de dezvoltare a Tot in regiunile temporar uscate, mediteraneene (Cyrenaica,Meseta Marocana si in general zonele de dezvoltare a calcarelor) se intalneste terra rossa.calcarelor) se intalneste terra rossa.

CambisolCambisol Terra rossaTerra rossa


EconomiaEconomia

Tarile Africii de Nord se gasesc in spatiul geografic mediteranean, in preajma cailor maritime europene si in plus beneficiaza si de resurse importante de hidrocarburi. Relatiile comerciale ale tarilor de la nord de Sahara au favorizat dezvoltarea unor centre economice importante pe litoralul mediteranean si atlantic. Punerea in valoare a teritoriului african nu este conditionata numai de relatiile cu exteriorul, ci si de conditiile geografice proprii. In Africa nordica, terenurile proprice agriculturii sunt limitate la campiile litorale si platourile joase. Se practica o serie de culturi caracteristice zonei mediteraneene: citrice, maslin, vita de vie, cereale. Africa de Nord este afectata de o seceta accentuata de vara, fiind necesare irigatiilor, iar reteaua hidrografica are densitati reduse, ceea ce limiteaza extinderea spatiului agrar. Africa de Nord detine importante zacaminte de hidrocarburi (Algeria, Libia, Egipt), fosfati naturali (Maroc, Tunisia, Egipt) si minereuri de fier (Maroic, Algeria, Egipt).

Cultura maslinului in TunisiaCultura maslinului in Tunisia


IndustriaIndustria

Industria prelucratoare Industria prelucratoare este slab reprezentata. Cauzele principale sunt lipsa calificarii si a tehnologiei, lipsa este slab reprezentata. Cauzele principale sunt lipsa calificarii si a tehnologiei, lipsa fondurilor necesare cumpararii si intretinerii masinilor si utilajelor, productia scazuta de energie electrica.fondurilor necesare cumpararii si intretinerii masinilor si utilajelor, productia scazuta de energie electrica. Industria extractiva Industria extractiva este prezenta in mai multe areale specializate in exploatarea combustibililor fosili si a este prezenta in mai multe areale specializate in exploatarea combustibililor fosili si a minereurilor. Extractia petrolului se face in principal in Algeria (Hassi-Messaoud, Edjeleh) si Libia.minereurilor. Extractia petrolului se face in principal in Algeria (Hassi-Messaoud, Edjeleh) si Libia. Fosfatii se extrag din Maroc, Tunisia, Egipt, iar fier din muntii Atlas.Fosfatii se extrag din Maroc, Tunisia, Egipt, iar fier din muntii Atlas. Industria energetica Industria energetica este o ramura slab reprezentata desi sunt resurse necesare. este o ramura slab reprezentata desi sunt resurse necesare. Combustibilii minerali exploatati sunt in cea mai mare parte exportati, utilizandu-se doar o infima parte pentru Combustibilii minerali exploatati sunt in cea mai mare parte exportati, utilizandu-se doar o infima parte pentru productia de energie electrica. Astfel, termocentralele de mare putere s-au construit doar in cateva tari: Egipt, Maroc, productia de energie electrica. Astfel, termocentralele de mare putere s-au construit doar in cateva tari: Egipt, Maroc, Tunisia, Algeria. Sisteme hidroenergetice sunt intalnite pe Nil (Asswan).Tunisia, Algeria. Sisteme hidroenergetice sunt intalnite pe Nil (Asswan). Industria siderurgica Industria siderurgica se afla intr-o continua dezvoltare in Egipt, Algeria si Tunisia.se afla intr-o continua dezvoltare in Egipt, Algeria si Tunisia. Industria chimicaIndustria chimica include ingrasaminte chimice ce se produc mai ales pe baza de fosfati din zacamintele proprii in include ingrasaminte chimice ce se produc mai ales pe baza de fosfati din zacamintele proprii in Egipt (Alexandria), Maroc (Casablanca), Algeria (Arzew).Egipt (Alexandria), Maroc (Casablanca), Algeria (Arzew).

Hidrocentrala de la Asswan (Nil-Egipt)Hidrocentrala de la Asswan (Nil-Egipt) - imagine satelitara-- imagine satelitara-


AgriculturaAgricultura

Este o ramura cu caracter dualist, utilizand atat tehnici rudimentare, traditionale, cat si tehnici moderne, de mare Este o ramura cu caracter dualist, utilizand atat tehnici rudimentare, traditionale, cat si tehnici moderne, de mare randament. In Africa exista un amestec de forme de propietate si de sisteme de exploatare a terenurilor, determinate de randament. In Africa exista un amestec de forme de propietate si de sisteme de exploatare a terenurilor, determinate de conditiile naturale, dar si de cele sociale. Este intalnit sistemul citemené (agricultura itineranta) cu plantatiile intensive conditiile naturale, dar si de cele sociale. Este intalnit sistemul citemené (agricultura itineranta) cu plantatiile intensive si pastoritul nomad cu fermele zootehnice moderne.si pastoritul nomad cu fermele zootehnice moderne. Ca si cereale, este intalnit meiul, dar productivitatea sa este slaba (200-300 kg/ha). In unele zone a fost inlocuit cu Ca si cereale, este intalnit meiul, dar productivitatea sa este slaba (200-300 kg/ha). In unele zone a fost inlocuit cu porumbul. Orezul este prezent in campiile fluviale si zonele litorale, si mai putin in delte unde ar avea conditii optime porumbul. Orezul este prezent in campiile fluviale si zonele litorale, si mai putin in delte unde ar avea conditii optime pentru dezvoltare.pentru dezvoltare. In nordul continentului detine un areal de raspandire si eleusina, o cereala bogata in minerale si care se poate stoca In nordul continentului detine un areal de raspandire si eleusina, o cereala bogata in minerale si care se poate stoca timp de patru ani.timp de patru ani. Cu toate ca are la dispozitie o diversitate mai mare de plante de cultura, populatia rurala africana sufera inca de Cu toate ca are la dispozitie o diversitate mai mare de plante de cultura, populatia rurala africana sufera inca de malnutritie, atat datorita lipsei cantitatilor de hrana, cat si datorita monoalimentatiei. Practica sistemului citemené, malnutritie, atat datorita lipsei cantitatilor de hrana, cat si datorita monoalimentatiei. Practica sistemului citemené, parlogirea indelungata (uneori 7-10 ani), slaba utilizare a animalelor de tractiune, lipsa ingrasamintelor, a surselor de parlogirea indelungata (uneori 7-10 ani), slaba utilizare a animalelor de tractiune, lipsa ingrasamintelor, a surselor de investitii, preponderenta femeii in muncile campului, lipsa specialistilor sunt cateva din cauzele care determina investitii, preponderenta femeii in muncile campului, lipsa specialistilor sunt cateva din cauzele care determina obtinerea unor randamente agricole slabe, desi efortul fizic este mare.obtinerea unor randamente agricole slabe, desi efortul fizic este mare.

Cultura orezului Cultura orezului Eleusina (Eleusine indica)


TransporturileTransporturile

Continentul african este inca deficitar in privinta cailor de comunicatie. Slaba dezvoltare economica se reflecta si in Continentul african este inca deficitar in privinta cailor de comunicatie. Slaba dezvoltare economica se reflecta si in insuficienta infrastructurii transporturilor. Caile ferate sunt slab reprezentate. Cea mai importanta magistrala feroviara insuficienta infrastructurii transporturilor. Caile ferate sunt slab reprezentate. Cea mai importanta magistrala feroviara este Tunis-Marrakech.este Tunis-Marrakech. Reteaua rutiera, desi este mai bine dezvoltata si mai bine repartizata spatial decat cea feroviara, este totusi deficitara. Reteaua rutiera, desi este mai bine dezvoltata si mai bine repartizata spatial decat cea feroviara, este totusi deficitara. Cele mai mari densitati ale retelei rutiere sunt inregistrate in zonele litorale, fiind strans legate de concentrarile Cele mai mari densitati ale retelei rutiere sunt inregistrate in zonele litorale, fiind strans legate de concentrarile populatiei.populatiei. Transporturile maritime sunt ceva mai dezvoltate in Libia, Egipt, Maroc si Tunisia. Se exporta aproape exclusiv Transporturile maritime sunt ceva mai dezvoltate in Libia, Egipt, Maroc si Tunisia. Se exporta aproape exclusiv materii prime si produse agricole si se importa cereale si produse industriale. Volumul exportului este mare, nu insa si materii prime si produse agricole si se importa cereale si produse industriale. Volumul exportului este mare, nu insa si valoarea sa.valoarea sa. Dintre porturile cu trafic international se remarca Alexandria (20 milioane tone) si Casablanca (15 milioane tone).Dintre porturile cu trafic international se remarca Alexandria (20 milioane tone) si Casablanca (15 milioane tone).Transporturile aeriene sunt cel mai putin dezvoltate. Exista aeroporturi in toate capitalele, dar cele de mare capacitate Transporturile aeriene sunt cel mai putin dezvoltate. Exista aeroporturi in toate capitalele, dar cele de mare capacitate sunt putine: Cairo si Casablanca.sunt putine: Cairo si Casablanca.

Cale rutiera in EgiptCale rutiera in Egipt


TurismulTurismul

Africa dispune de un potential turistic considerabil, aflat abia la inceputurile valorificarii sale. Specialistii sustin ca acest continent tinde sa devina una dintre primele regiuni turistice ale Terrei. Acest lucru se datoreaza unei extraordinare diversitati a peisajelor naturale si ineditelor obiective antropice, care ofera largi posibilitati pentru toate formele de turism. Se evidentiaza in principal obiectivele antropice. Valea Nilului este principala regiune turistica a Africii, primind annual peste 2 milioane de turisti, atrasi de numeroasele vestigii antice. Se impun inegalabilele monumente ale arhitecturii faraonice, romane sau grecesti: piramide, temple, necropole, statui, palate, obeliscuri etc. Numeroase si atractive sunt si vestigiile civilizatiei arabe: moschei (capitala Egiptului – Cairo, detine peste 400), palate, mausolee, orasele imperiale Marrakech, Fés, Alger, Tunis etc. Platoul de la Gizeh, din Egipt, cuprinde peste 80 de piramide. Marea piramida Keops este una din cele 7 minuni ale lumii. Dimensiunile sale sunt impresionante: 147 m inaltime si 227 m latura bazei. Are o vechime de 5200 ani si la ea s-a lucrat timp de 20 de ani (dupa scrierile lui Herodot).

Piramida lui KeopsPiramida lui Keops Valea NiluluiValea Nilului


Arhitectura veche egipteana cuprinde de asemenea numeroase mastabe, temple de dimensiuni faraonice, Sfinxul, Valea Arhitectura veche egipteana cuprinde de asemenea numeroase mastabe, temple de dimensiuni faraonice, Sfinxul, Valea Regilor, complexele Karnak sau Abu Simbel. Peretii mormintelor faraonice detin picturi ce uimesc prin simbolistica si prin Regilor, complexele Karnak sau Abu Simbel. Peretii mormintelor faraonice detin picturi ce uimesc prin simbolistica si prin prospetimea culorilor in pofida trecerii a mii de ani de la realizare. La toate acestea se mai adauga bogatia mormintelor si prospetimea culorilor in pofida trecerii a mii de ani de la realizare. La toate acestea se mai adauga bogatia mormintelor si buna conservare a mumiilor.buna conservare a mumiilor. In Maroc, pe langa orasele imperiale, se mai remarca din punct de vedere turistic ruinele de la Volubilis, Rabat, In Maroc, pe langa orasele imperiale, se mai remarca din punct de vedere turistic ruinele de la Volubilis, Rabat, Casablanca, statiunile atlantice (Tomaris, Dar Bonazza) si mediteraneene: Tanger, Cabo Negro, Lix etc.Casablanca, statiunile atlantice (Tomaris, Dar Bonazza) si mediteraneene: Tanger, Cabo Negro, Lix etc. Principalele obiective turistice din Algeria sunt grupate in zona litorala sau in Atlas. Algerul, orasul alb, este poarta Principalele obiective turistice din Algeria sunt grupate in zona litorala sau in Atlas. Algerul, orasul alb, este poarta turistica a Algeriei. Sunt vizitate Castelul lui Carol Quintul, cartierul Casbah, Palatul Bardo, precum si muzeul etnografic, turistica a Algeriei. Sunt vizitate Castelul lui Carol Quintul, cartierul Casbah, Palatul Bardo, precum si muzeul etnografic, arheologic si de arta islamica. O alta zona de atractie o constituie “Cornisa de turcoaz”, o regiune de coasta, situata in arheologic si de arta islamica. O alta zona de atractie o constituie “Cornisa de turcoaz”, o regiune de coasta, situata in apropiere de Béjaia. De asemenea un punct de atractie il constituie si orasul Constantine cu cheile Rummel.apropiere de Béjaia. De asemenea un punct de atractie il constituie si orasul Constantine cu cheile Rummel. Libia este o tara cu un patrimoniu turistic remarcabil, dar este vizitata de un numar redus de turisti datorita insecuritatii Libia este o tara cu un patrimoniu turistic remarcabil, dar este vizitata de un numar redus de turisti datorita insecuritatii si lipsei comunicatiilor aeriene cu restul lumii. Tripolitania este o regiune bogata in vestigii romane si bizantine. Pentru si lipsei comunicatiilor aeriene cu restul lumii. Tripolitania este o regiune bogata in vestigii romane si bizantine. Pentru Tripoli, cele mai atractive obiective sunt Arcul de triumf al lui Marcus Aurelius, Cartierul Leptis Magna, Muzeul Tripoli, cele mai atractive obiective sunt Arcul de triumf al lui Marcus Aurelius, Cartierul Leptis Magna, Muzeul arheologic si numeroase moschei construite de arabi sau de turci.arheologic si numeroase moschei construite de arabi sau de turci.

Statiunea marocana TangerStatiunea marocana Tanger

Centrul capitalei AlgerCentrul capitalei Alger

Africa de Nord - mediul mediteraneanOrasul Constantine din Algeria Orasul Constantine din Algeria


Cyrenaica este o zona turistica de prima importanta datorita numeroaselor obiective antice, dar si a peisajelor de o Cyrenaica este o zona turistica de prima importanta datorita numeroaselor obiective antice, dar si a peisajelor de o atractivitate deosebita. Se disting localitatea Ptolemais cu o arheologie monumentala, Apolonia cu ruine partial atractivitate deosebita. Se disting localitatea Ptolemais cu o arheologie monumentala, Apolonia cu ruine partial submerse, statiunea balneoclimaterica El Beida.submerse, statiunea balneoclimaterica El Beida.

PopulatiaPopulatia

Populatia Africii de Nord este de aproximativ 149.589.476 de locuitori, dintre care aproximativ 40.575.083 locuiesc Populatia Africii de Nord este de aproximativ 149.589.476 de locuitori, dintre care aproximativ 40.575.083 locuiesc in zona mediteraneeana reprezentand un procent de 27,12 %. Majoritatea tarilor se afla in curs de dezvoltare.in zona mediteraneeana reprezentand un procent de 27,12 %. Majoritatea tarilor se afla in curs de dezvoltare. Natalitatea se afla intr-o usoara scadere, iar mortalitatea atinge valori mai mici in tari precum Tunisia, Maroc si Egipt Natalitatea se afla intr-o usoara scadere, iar mortalitatea atinge valori mai mici in tari precum Tunisia, Maroc si Egipt (7-10 ‰).(7-10 ‰). Speranta de viata la nastere este de 60 de ani.Speranta de viata la nastere este de 60 de ani. Din punct de vedere al componentei etnice nordul Africii este omogen, format din arabi, care vorbesc limbi hamito-Din punct de vedere al componentei etnice nordul Africii este omogen, format din arabi, care vorbesc limbi hamito-semitice.semitice. Fenomenul de emigrare a luat amploare in ultimii ani. Grupuri masive de tunisieni, marocani si algerieni s-au stabilit Fenomenul de emigrare a luat amploare in ultimii ani. Grupuri masive de tunisieni, marocani si algerieni s-au stabilit in sudul Frantei.in sudul Frantei. Africa prezinta cel mai redus grad de urbanizare intre continentele Globului, deoarece trasaturile urbane s-au Africa prezinta cel mai redus grad de urbanizare intre continentele Globului, deoarece trasaturile urbane s-au manifestat, cu mici exceptii, cu intarziere datorita subdezvoltarii.manifestat, cu mici exceptii, cu intarziere datorita subdezvoltarii.


Principalele orasePrincipalele orase

1. CAIRO - capitala Egiptului, are o populatie estimata la1. CAIRO - capitala Egiptului, are o populatie estimata la17.285.000 de locuitori. Este cea mai mare metropola araba si 17.285.000 de locuitori. Este cea mai mare metropola araba si cel mai mare oras de pe continentul african.cel mai mare oras de pe continentul african. Este considerata a 16-a metropola din lume. Orasul a fostEste considerata a 16-a metropola din lume. Orasul a fostdescoperit in anul 969 I. Hr.descoperit in anul 969 I. Hr.

2. CASABLANCA. Numele acestui oras provine din limba 2. CASABLANCA. Numele acestui oras provine din limba spaniola semnificand “Casa Alba”. spaniola semnificand “Casa Alba”. Conform recensamantului populatiei din 2005 orasul avea Conform recensamantului populatiei din 2005 orasul avea o populatie de 3.850.000 de locuitori, insa aceasta este estimata o populatie de 3.850.000 de locuitori, insa aceasta este estimata la 6 milioane de locuitori incluzand zona metropolitana. Este la 6 milioane de locuitori incluzand zona metropolitana. Este cel mai mare oras al Marocului si cel mai important port; de cel mai mare oras al Marocului si cel mai important port; de asemenea este si cel mai mare oras din regiunea Magreb-ului siasemenea este si cel mai mare oras din regiunea Magreb-ului sial 6-lea oras de pe continentul african.al 6-lea oras de pe continentul african. CairoCairo

3. RABAT - capitala Marocului avea in anul 2007 o populatie de 1.700.000 de locuitori. Orasul este situat pe tarmul3. RABAT - capitala Marocului avea in anul 2007 o populatie de 1.700.000 de locuitori. Orasul este situat pe tarmul Oceanului Atlantic, la gura de varsare a raului Bou Regreg. Este considerat al 2-lea oras ca importanta dupa Oceanului Atlantic, la gura de varsare a raului Bou Regreg. Este considerat al 2-lea oras ca importanta dupa Casablanca.Casablanca.

4. TRIPOLI - are o populatie de 1.690.000 de locuitori. Capitala Libiei este situata in partea de NE. A fost 4. TRIPOLI - are o populatie de 1.690.000 de locuitori. Capitala Libiei este situata in partea de NE. A fost descoperit in secolul VII I. Hr. de catre fenicieni, fiind numit initial Oea.descoperit in secolul VII I. Hr. de catre fenicieni, fiind numit initial Oea.

5. ALGER – avea o populatie de 1.519.570 de locuitori in anul 2005, zona urbana cumuland 2.135.630 locuitori, iar 5. ALGER – avea o populatie de 1.519.570 de locuitori in anul 2005, zona urbana cumuland 2.135.630 locuitori, iar zona metropolitana 3.513.083 locuitori, fiind una dintre cele mai mari din Africa de N.zona metropolitana 3.513.083 locuitori, fiind una dintre cele mai mari din Africa de N.


Centrul orasului CasablancaCentrul orasului Casablanca

Africa de Nord - mediul mediteranean RabatRabat

Africa de Nord - mediul mediteraneanAlgerAlger


6. MARRAKECH – cunoscut sub numele de “Orasul rosu”, avea o populatie de 1.036.500 locuitori, in anul 2006. 6. MARRAKECH – cunoscut sub numele de “Orasul rosu”, avea o populatie de 1.036.500 locuitori, in anul 2006. Este situat in partea de sud-vest a Maroc-ului si cuprinde una dintre cele mai mari piete din tara: Djemaa el Fna.Este situat in partea de sud-vest a Maroc-ului si cuprinde una dintre cele mai mari piete din tara: Djemaa el Fna.

7. TUNIS – capitala statului Tunisia avea in anul 2004 o populatie de 728.453 locuitori. Orasul este situat in Golful 7. TUNIS – capitala statului Tunisia avea in anul 2004 o populatie de 728.453 locuitori. Orasul este situat in Golful Tunis, in spatele Lacului Tunis, si se afla intr-o continua extindere in zona de coasta si in jurul dealurilor ce il Tunis, in spatele Lacului Tunis, si se afla intr-o continua extindere in zona de coasta si in jurul dealurilor ce il inconjoara.inconjoara.

MarrakechMarrakech


BibliografieBibliografie

■ ■ Dumitru, C. (1977) – Dumitru, C. (1977) – Prin Africa, Prin Africa, Editura Ion Creanga, Bucuresti;Editura Ion Creanga, Bucuresti; ■ ■ Garbacea, Virgil (1964) – Garbacea, Virgil (1964) – Africa-geografie fizica, Africa-geografie fizica, Editura Didactica si Pedagogica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;Bucuresti; ■ ■ Harjoaba, Ioan; Eugen, Rusu (1995) – Harjoaba, Ioan; Eugen, Rusu (1995) – Geografia continentelor: Africa, Geografia continentelor: Africa, Editura Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;Didactica si Pedagogica, Bucuresti; ■ ■ Malita, Mircea; Matei, Horia; Nicolae, Ion; Steflea Nicolae (1981) – Malita, Mircea; Matei, Horia; Nicolae, Ion; Steflea Nicolae (1981) – Enciclopedia Enciclopedia statelor lumii, statelor lumii, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti;Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti; ■ ■ *** *** Encyclopedia of World Geography Encyclopedia of World Geography (1974), Octopus Books Editure, London;(1974), Octopus Books Editure, London; ■ ■ *** Microsoft Encarta Reference Library Student *** Microsoft Encarta Reference Library Student (2007), © Microsoft Corporation (2007), © Microsoft Corporation United States of America.United States of America.

Resurse internet:Resurse internet:

▪ ▪ http://www.alger-city.comhttp://www.alger-city.com ▪ ▪ http://www.exploringafrica.matrix.msn.eduhttp://www.exploringafrica.matrix.msn.edu ▪ ▪ http://www.unesco.orghttp://www.unesco.org ▪ ▪ http://www.wikitravel.comhttp://www.wikitravel.com

http://www.alger-city.com/

http://www.exploringafrica.matrix.msn.edu/

http://www.unesco.org/

http://www.wikitravel.com/

africa de nord mediul mediteranean

Documents