Adaptarea la piața unică europeană. Experiența agricultorilor din România

Daniela Giurca

Cum asigurăm implementarea cu succes a Acordului de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană în agricultură

16 Octombrie 2014, Chisinău

Cuprins

• Experiența României în utilizarea fondurilor publice pentru sprijinirea sectorului privat în atingerea standardelor UE din sectorul agroalimentar – exemplul SAPARD

• Implicațiile adoptării Organizării Comune de Piață și a standardelor de siguranță alimentară în România – exemplificare sectorul lapte și produse lactate

UE decide in 1999 să includă un capitol nou în buget: instrumente de preaderare pentru perioada 2000-2006 (anual 3,1 miliarde Euro)

3 instrumente: •unul mai vechi PHARE •două noi: ISPA și SAPARD dedicate ţărilor candidate din Europa Centrală şi de Est pentru a le sprijini în procesul de aderare la UE;•România a avut alocată o sumă de 640 milioane de Euro nerambursabili + cofinanțarea națională 100-150 milioane Euro•Programul SAPARD un program multianual pentru;

• sprijinirea agriculturii și dezvoltării rurale• pentru a le pregăti pentru implementarea PAC și implicit a investițiilor

necesare pentru a atinge standardele impuse de rigorile PAC;• România a fost a doua beneficiară de fonduri ca valoare, după Polonia

4

0

Din anul 2000 Romania a dispus de 3 instrumente financiare de pre-aderare

400-440 mil. €/an

265 mil. €/an 2000-2003

2004-2006

Ispa 240-260 mil.€/an

320-360 mil. €/an

Sapard 150-160 mil. €/an 2000-2006

2004 -2006

2000-2003

Phare

Experiența Programului Special de Preaderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală -SAPARD • Obiectivele programului au fost specificate, pentru toate tările candidate, în Regulamentul

Consiliului (CE) nr. 1268/1999;

• În anul 2002 a fost acreditată Agentia SAPARD (2002/638/EC) ca autoritate competentă pentru implementarea Programului SAPARD în România – târziu comparativ cu celelalte state candidate

• Prioritătile României pentru dezvoltarea durabilă a spatiului rural au fost grupate pe 4 axe astfel:• Axa 1: Îmbunătătirea accesului la piete si a competitivitătii produselor agricole

procesate; • Axa 2: Îmbunătătirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală sI agricultură;• Axa 3: Dezvoltarea economiei rurale; • Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane.

• S-au finantat 2 categorii de proiecte:• proiecte private (generatoare de venit) • proiecte publice (negeneratoare de venit).

• Regulile de co-finantare au fost diferite: beneficiarii privatI 50% - 70% din valoarea proiectului iar cei publici (de exemplu comunităti locale) au putut beneficia de finantare de 100% nerambursabilă a proiectului lor, cu conditia ca acestea să nu genereze venituri

Măsurile alese de România• România a selectat 11 măsuri specifice fiecărei axe prioritare:

• Măsura 1.1. Prelucrarea si marketingul produselor agricole si piscicole; • Măsura 1.2. Îmbunătătirea structurilor de control al calității, control veterinar

si fitosanitar și al calității alimentelor și protectia consumatorilor; • Măsura 2.1. Dezvoltarea si îmbunătățirea infrastructurii rurale; • Măsura 2.2. Managementul resurselor de apă pentru agricultură • Măsura 3.1. Investitii în exploatațiile agricole;• Măsura 3.2. Înființarea grupurilor de producători; • Măsura 3.3. Metode de producție agricolă destinate să protejeze mediul și să

mentină peisajul rural; • Măsura 3.4. Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care să

genereze activități multiple și venituri alternative; • Măsura 3.5. Silvicultura; • Măsura 4.1. Îmbunățirea pregătirii profesionale; • Măsura 4.2 Asistență tehnică

Limitări financiare ale măsurilor din cadrul programului SAPARD (1,5 mld Euro fonduri UE)

Sursa: Giurca D. Luca L, G . Hurduzeu "Scenarii privind impactul măsurilor de dezvoltare rurală asupra structurilor agricole româneşti după aderarea la Uniunea Europeană", Institutul European 2006

Implementarea lentă……..• Primele măsuri acreditate și implementate în anul 2003:

• 1.1 “Prelucrarea și marketingul produselor agricole și piscicole”• 2.1 “Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale”• 4.2 “Asistență tehnică”.

• La sfârșitul anului 2003 au fost acreditate și au început să fie implementate:• 3.1 “Investiții în exploatațiile agricole”• 3.4 “Dezvoltarea și diversificarea activităților economice” • 4.1 “Îmbunătățirea pregătirii profesionale”.

• Alte patru măsuri 1.2., 3.2, 3.3 și 3.5. s-au acreditat succesiv la sfârșitul anului 2005 și au început să se implementeze în 2006.

• Practic cei peste 184 milioane EURO alocați acestor măsuri în perioada 2000-2006 s-au angajat în anul 2006.

• Măsura 2.2. „Managementul resurselor de apă” a fost anulată, bugetul alocat inițial acesteia a fost transferat altor masuri din aceeasi categorie.

• Fondurile alocate submăsurii 4.2.2. au fost și ele transferate altor măsuri.

Care au fost problemele ……..(I)• Întârzierea acreditării unor măsuri importante (3.1 3.4 și 4.1) precum și rezerva băncilor și

potențialilor beneficiari în asumarea riscului, au determinat absorbția scăzută a fondurilor până în 2005.

• Eficacitatea scăzută a absorbției fondurilor SAPARD la sfârșitul anului 2005 s-a datorat și cerințelor conform cărora, respectarea în totalitate a standardelor UE trebuia realizată într-o singură fază de implementare a proiectului, mai ales pentru măsura 3.1, și capacitatea redusă a sectorului privat de cofinanțare a proiectelor

• Aceste cerințe ridicate comparativ cu cerințele naționale din acel moment referitoare la standardele de calitate au făcut neatractive respectivele investiții pe termen scurt. Actorii mari din sectorul agroalimentar fiind singurii care și-au putut permite cofinațarea unor investiții de proporții la standarde europene.

• Acreditarea succesivă și târzie a măsurilor 1.2, 3.2, 3.3 și 3.5 la sfârșitul anului 2005, au comprimat timpul rămas pentru cheltuirea fondurilor alocate acestor măsuri creând o puternică presiune la nivel instituțional și o cerință acută de stimulare prin politici naționale a absorbției fondurilor rămase neangajate.

• Cu toate că la sfârșitul anului 2005 prognozele referitoare la capacitatea de absorbție a fondurilor alocate prin SAPARD nu erau optimiste, sumele au fost angajate integral în anul 2006 cu 5 luni înainte de data limită – 31 decembrie 2006, contractarea și cheltuirea sumelor angajate urmând să se facă gradual

Care au fost problemele ……..(II)•60% din fondurile SAPARD au fost angajate în perioada 2005-2006, iar 40% în 2002-2004 •În 2005 s-a decis implementarea unui program național “FERMIERUL” care promova și susținea investițiile efectuate în agricultură și în sectoarele de procesare, depozitare, conservare și valorificare a produselor în scopul aceelerării absorbției fondurilor SAPARD. A fost un instrument important de creditare pentru investiții (cu o dobândă avantajoasă de 5%) destinat:

• acordării de credite; • acoperirii costurilor întocmirii documentației tehnico-economice pentru acordarea creditelor; • acordării de granturi, calculate ca procent din volumul creditului acordat beneficiarilor de credite; • completării sumelor necesare cofinanțării proiectelor de investiții finanțate din fonduri

nerambursabile (SAPARD) in cadrul unor programe comunitare sau in completarea creditelor acordate de instituțiile de credit din surse proprii.

•Implementarea acestuia a fost dificilă la început dar ulterior, a maximizat angajarea sumelor disponibile prin SAPARD;•S-au depus mai multe cereri eligibile de finanțare care nu au mai putut fi onorate din SAPARD:•Pentru aceste proiecte s-a propus crearea unui program „SAPARD românesc” care să finanțeze în 2007-2008 proiecte în valoare de 100 milioane EURO (pentru anumite categorii de proiecte în domeniul abatorizării, al înființării de ferme vegetale și zootehnice și în domeniul serviciilor neagricole, ca acvacultura și turismul rural):•“Sapard-ul românesc” trebuia să asigure din bugetul național partea de cofinantare de 50% care trebuia acoperită din fonduri UE;

…

• Agentia SAPARD s-a transformat “din mers” în 2006 în Agentia de Plăti pentru Dezvoltare Rurală si Pescuit (APDRP), creată pe scheletul fostei institutii care a devenit alături de Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură (APIA) a doua agentie de plăti pentru sectorul agroalimentar si rural din România.

• Aceste agentii gestionează fondurile europene pentru agricultură si dezvoltare rurală din 1 ianuarie 2007 și au continuat derularea programului SAPARD , din anul 2014 APDRP functioneaza sub de;

Eficiența unor măsuri… 1.1.

• a fost foarte eficientă, absorbție de 92%. • a fost puțin eficace privind atingerea grupului țină vizat - s-au

realizat 459 de proiecte ceea ce a reprezentat 24% din planificare:• sub 50% chiar în cazul submăsurilor cu capacitate ridicată

“Cereale” și “Carne, produse din carne și ouă• valoarea medie /proiect 765 mii Euro;• venitul exploatațiilor a crescut simțitor iar investițiile au

determinat numeroase îmbunătățiri considerabile ale calității produselor, au condus la creșterea producției, crearea de noi locuri de muncă și creșterea valorii adugate a produselor agroalimentare

• a sprijinit creșterea nivelului de conformitate a produselor românești față de normele de procesare și siguranță alimentară impuse de UE;

Eficiența unor măsuri…1.2.

•a avut o eficiență bună 78% din fondurile alocate (mai puțin decât media proiectului SAPARD •a atins toți beneficiarii estimați 20 (100%) beneficiarii au fost laboratoarele instituțiilor publice autorizate pentru activități sanitar –veterinare și fitosanitare•valoarea medie/proiect – 1,46 milioane euro•demonstrează că în România existat un sistem eficient de control sanitar pentru producția zootehnică și vegetală și a venit în întâmpinarea nevoilor identificate inițial în ceea ce privește armonizarea produselor românești standardele de calitate fito-sanitară și de siguranță alimentară conform rigorilor UE•a contribuit la consolidarea unui cadru instituțional sustenabil în domeniul controlului sanitar, veterinar și fitosanitar

Eficiența unor măsuri….3.1.

•a avut o eficiență bună 93% din fondurile alocate

•1935 de proiecte (18% din beneficiarii estimați) valoarea medie/proiect – 123 mii euro

•rezultate bune asupra creării de locuri de muncă (menținerea a 11000 de job-uri și crearea a 2500 de locuri noi de muncă și creșterii veniturilor agricultorilor cu peste 50% •a creat condițiile sustenabilității intervențiilor finanțate concetrându-se pe reorientarea producției, creșterea calității produselor obținute prin aplicarea de noi tehnologii și îmbunătățirea condițiilor de igienă și bunăstare a animalelor •a fost importantă pentru adoptarea acquis-ului comunitar și adecvarea produselor românești la standardele UE

În anul 2007 …..in sectorul procesarii produselor animale• Nivelul de conformitate cu normele UE indica:• din totalul de 425 de unități de procesare a cărnii, doar 123

respectau normele UE, fiind autorizate să participe în comerțul intracomunitar, restul de 302 de unități au primit aprobarea de a-si continua activitatea pentru o perioadă de tranziție (stipulată în Tratatul de Aderare la 31 decembrie 2009);

• în sectorul laptelui și produselor lactate, dintr-un total de 259 unități, doar 52 erau conforme normelor UE, fiind autorizate pentru schimburile comerciale intracomunitare, celelalte 207 au fost admise pentru perioada de tranzitie ( cf Tratatului de Aderare până la 31 decembrie 2009).

• Ulterior, perioadele de tranzitie prevăzute în Tratatul de aderare s-au prelungit de mai multe ori …..ultimul termen decembrie 2013

Modul în care a evoluat viziunea pentru agricultură si dezvoltare rurală în perioada 1990-2013

Sursa: Strategia de Dezvoltare a Sectorului Agroalimentar pe termen mediu și lung, MADR, tabel adaptat după Cioloș, Luca și Giurca, “20 de ani în căutarea unei coerenţe în politicile agricole din România (2010)”

• Viziune de dezvoltare incoerenta – amprente electorale

Bugetul cheltuit în agricultură vs. balanța comercială cu produse agroalimentare

Sursa: Giurca D., Luca L. ” Coerenţa în politicile agricole din România” prezentare la Conferința RURAL’EST SFER "20 YEARS OF FARMING AND RURAL TRANSITION IN EASTERN EUROPE: WHAT ‐HAVE WE LEARNED?”, Dijon, oct 2011

Evoluția gradului de autoaprovizionare al României cu produse agroalimentare (%)

Sursa: Luca L, Cionga C., Giurca D, Consolidarea exploataţiilor agricole, 2012,Studiu pentru Comisia Natională de Prognoză și CEROPE

020406080

100120140

Cereale Legume Fructe Lapte Carne Peste2005 114 105 79 100 752006 97 92 74 101 68 162007 51 80 74 97 67 192008 124 95 78 96 71 192009 116 93 84 99 72 15

2005

2006

2007

2008

2009

Deficitul comercial al României din comerțul cu lapte și produse lactate, 2007-2010

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Derogări temporare pentru sectorul zootehnic stipulate în Tratatul de Aderare: • o perioadă de tranziție de 3 ani ….până la 31.12.2009, pentru

modernizarea și retehnologizarea unităților de abatorizare și alinierea la cerințele europene a unităților de procesare a cărnii (26 unități);

• o perioadă de tranziție de 3 ani…. până la 31.12.2009, pentru modernizarea și retehnologizarea unităților de procesare a cărnii de pasăre (2 unități);

• o perioadă de tranziție de 3 ani…. până la 31.12.2009, pentru modernizarea și retehnologizarea unităților de procesare a laptelui (28 unități) și pentru organizarea centrelor de colectare și a celor de standardizare lapte;

• o perioadă de tranziție de 3 ani ….până la 31.12.2009, pentru conformarea la cerințele comunitare a fermelor de producție de lapte si la calitatea laptelui crud obținut

Sistemul de certificare a calității laptelui materie primă: • Laptele conform (se încadrează în criteriile de igienă valabile pe piața

comună prevăzuți în Reg(CE) nr.853/2004 pentru 2 parametrii astfel:• A) 100 000 de germeni/mililitru (NTG), această valoare reprezentând media

geometrică pe o perioadă de două luni, cu cel puțin două analize efectuate în fiecare lună;

• B) numărul celulelor somatice (NCS) nu trebuie să depășească 400 000 pe mililitru, această valoare reprezentând media geometrică pe o perioadă de trei luni, cu cel puțin o analiză efectuată In fiecare lună.

• Produsele lactate obținute prin procesarea de lapte conform sunt eligibile pentru piața comună

• Cum se pot atinge aceste standarde?• prin utilizarea unor tehnologii adecvate de exploatare;• prin păstrarea sănătății ugerului;• prin efectuarea mulsului mecanic;• prin procesarea primară corectă (răcirea la o temperatură de 2-4grade C a

laptelui, imediat după muls)

Sistemul de certificare a calității laptelui materie primă : • Laptele neconform este cel care nu se încadrează în parametrii ceruți de

regulament iar produsele obținute din procesarea acestuia pot fi vândute exclusiv pe piața națională;

• România a solicitat prelungiri ale perioadelor de tranziție negociate astfel că mai poate procesa lapte neconform până la sfârșitul anului 2013;

• Laptele materie primă preluat pentru procesare de la fermieri poate fi conform sau neconform (în funcție de încadrarea în parametrii prevăzuți pentru NTG și NCS), obligația procesatorului fiind aceea de a evidenția modul de prelucrare (cu separare sau fără separare);

• prețurile oferite de procesatori diferă pentru laptele conform față de cel neconform

Evoluția calității laptelui livrat spre procesare

Sursa: ANSVSA analiza lapte crud

Controlul calității parametrilor NTG și NCS ai laptelui crud se face în:

• 41 de laboratoare ale Direcției Sanitare Veterinare si Siguranța Alimentară (DSVSA) ce folosesc metode de referință;

• 34 de laboratoare uzinale aparținând unităților de procesare lapte; • 9 laboratoare independente; • LNR-Institutul de Igienă și Sănătate Publică

Câteva probleme ale sectorului lapte si produse lactate• oferta de lapte este foarte dispersată (majoritatea efectivelor sunt în ferme mici);• majoritatea fermierilor nu sunt organizați în cooperative și nu au putere de

negociere astfel că procesatorii sau cei care colectează laptele impun prețul de achiziție la un nivel cât mai scăzut);

• calitatea laptelui colectat este încă scăzută, deoarece condițiile de igienă mai ales în fermele foarte mici sunt deficitare;

• lipsa infrastructurii și a apei curente este o mare problemă în multe sate din România;

• fragmentarea puternică existentă la nivelul producătorilor, și ponderea foarte mare a exploatațiilor familiale, fac ca productia de lapte realizată la nivel național, sa fie în proporție de 40% destinată autoconsumului, 36% destinată vânzării directe și doar 22% din producție să ajungă la procesare;

• foarte puțini dintre producători pot juca un rol activ pe piață, pot negocia condițiile la încheierea contractelor comerciale cu procesatorii, aceștia sunt producătorii care dețin exploatații mari

Cateva concluzii ..dupa 7 ani de la aderare

• Sectorul lapte si produse lactate s-a restructurat dar nu suficient ( sistemul de cote a fost benefic);

• Încă persistă specificiatea producței de lapte cu % ridicat de autoconsum și ferme fărâmițate;

• Fermierii care nu produc lapte conform au inceput sa dispara din piata chiar de pe piața națională ..pentru aceștia trebuie soluții alternative – lanturi scurte procesare ,,,

• Chiar dacă s-au făcut investiții importante prin SAPARD și PNDR acestea trebuie continuate și în următorii ani deoarece încă nu au rezolvat problemele de competitivitate ale sectorului;

• 2014-2020 – continuarea investitiilor in sector – disparitia cotei de lapte va afecta micii producatori

Câteva recomandări …din experiență

• Negocieri realiste bazate pe analize statistice riguroase:

• Perioade de tranziție adecvate realităților locale - să permită ajustarea sectorului

• Prioritizarea investițiilor în infrastructură (agricolă și procesare) și în sector în strânsă conexiune cu potențialul de ofertă pentru materia prime;

• Informare și pregătire profesională;• Accesul pe Piața Comună reprezintă o oportunitate

dar și o constrângere în același timp

în loc de concluzii….

• Procesul de aderare la UE este unul dificil mai ales din punct de vedere al îndeplinirii standardelor și armonizării cu acquis-ul comunitar, investițiile necesare fiind uriașe ……dar…..în acest parcurs UE te sprijină….este important ca țara să utilizeze cât mai eficient sumele disponibile, funcție de prioritățile identificare și ținând cont de experiența altor țări pentru a evita unele greșeli

• Prioritizarea măsurilor – CRUCIALĂ – mai putine măsuri cu buget adecvat si monitorizare

MULȚUMESC