ilmiistntleei ?i TipinSiBraşov, piaţa mare ar. 30.

Şenicxi neirtutcat« au m piimsic.

Manuscripte na se sstrisa.it, ÎNSERATE1« primesc la Admlntktraţliifte in

Braşov şi la nnnătdxele BIROURI de ABUMŢUR!:

In Viena: IaM. Dukes Naeki., Haz. Augeni'eld & Kmeric jL.es- aer., Heinrich Solialek. A. Op- pelik Nackf., Anton Oppellk. In Budapesta la A, V. Sold- berger, Bfcetoin Bernat, Inlin Leopoid (V II Braeebet-korut).

PREŢUL HISERŢIUNILOR : o se­rie garmond pe o ooionâ 10 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai dese după tarifă fi Învoială, — 2JECLAME pe pagina S-a o senă 30 bani

SEDAOŢIUNEA,

A N U L L X I X .

„bazsta" iese ia fie-cars iiÂMâfflSfitG p m Msnc-nnsâiiiPe un an 24 cor., pe şese luni

12 cor., pe trei luni 6 cor. M-rlI de Duminecă 4 cer. pe an.

Feain România şi stisinătats:Pe un an 40 frânei, po ş6se

luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.M-rlI de Dumineci 8 fr. pe an.

Se prenumeră la tote ofi- oiele poştale din Intru şi din afară şi la d-nii colectori.

ADosaientni pentru BrasorAdminisbaţiunea, Piaţa mare,

Târgul Inului Nr. 80. etagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şise luni 10 cor., pe trei luni 6 cor. Cu dusul in casă: Pe un an 24 cor., pe şdse luni 12 cor., pe trei luni S co r .» Un esem- plar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti Înainte.

N r . 9 5 . Braşov, Dnminecă 30 Aprilie (13 Main . 1906.Ce putem şi ce n’am puté înţelege.

Cu cât se apropie mai mult ter- minul pentru deschiderea nouei diete, foile coaliţiei, vorbind despre noua grupare de partid din sinul ei, tot mai mult se frământă cu gândul: ce rol vor avé deputaţii români, slovaci şi şerbi şi care va fi atitudinea lor in viitor?

Celor din coaliţie lî-a Intrat în cap ideia, că ei şi partidul lor sunt espresiunea voinţei ţârii întregi, mai ales acuma, după ce li-a succes a desfiinţa aşa (licând cu totul partidul liberal odiniórá atât de puternic. Le cade greu, deci, că se află faţă ’n faţă c’o mică dér mult semnificativa oposiţie a deputaţilor naţionalişti ne­maghiari, care vrând nevrând amin- tesce logica inexorabilă a statisticei poporaţiunei ţârii, ce îndâmnă la asâ- mânare şi ofere o iconă inversă despre stările de drept reale din Un­garia.

Nu mai puţin supărăcios este pentru cei-ce pretind a fi ei singuri alfa şi omega în ţâră, că nu vor puté împedeca, ca amintiţii deputaţi na­ţionalişti sâ se grupeze într’un par­tid, care — cum cjice una din foile koşutiste — sâ vestâscă puterea naţio­nali tăţiloK

Cu cât mai mare este indisposi- ţia şi neliniştea, cu care adver­sarii causei nóstre urmăresc miş­carea naţionalistă manifestată la ale­gerile trecute, ori cât de modeste ar fi resultatele ei faţă cu numărul cel mare al Românilor şi Slavilor — căci despre Saşi şi Şvabi de-ocamdată fa­bula nu spune nimic — cu atât mai mult deputaţii naţionalişti trebue sâ fie din parte-le ingrijaţl cu privire Ja rolul, ce Je revine în situaţiunea ac-

lele aceste bătrânul Mocsary, într’o j fapt şi a agitaţiunei lui Taganyi inteligenţaconvorbire ce a avut’o c’un diarist dela „Az Újság“ , şi-a esprimat mul­ţumirea, că noul guvern a Intrat în contact prealabil cu câţl-va conducă­tori ai naţionalităţilor şi că în urma acâsta ar fi speranţă, că acest gu­vern, ca şi dieta, vor afla un óre- care m odus v-loendi-cu. naţionalităţile, pentru-ca „sâ se adune într’o sin­gură tabără întrâga naţiune politică ungară“ . Mocsary crede, că acest m odus v iven d i nici n’ar pretinde sâ se ia măsuri legislative, ci tóté s’ar pută face pe cale administrativă. Şi legei naţionalităţilor i-s’ar pută câştiga valóre pe acesta cale.

Mulţumirea şi dorinţa lui Mo­csary o înţelegem. El a stăruit tot- dâuna în mod leal şi cinstit pentru un astfel de m odus v iven d i. Nu am puté înţelege însă nici decât cum de­putaţii din sînul naţionalităţilor ar puté sâ se împace cu o astfel de so- luţiune, dâcă e vorba că voesc şi simt chemarea în ei, de a vesti dietei, ţâ­rii şi tronului puterea naţionalită­ţilor.

Aşa ceva ar însemna a-sereintórce la rolul umilitor ce l’a jucat, de voie de nevoie, în rîndul trecut clubul na­ţionalist şi la oportunismul periculos, de care sperăm că d0ră - dâră se- vor fi lecuit pănă acuma cei-ce l’au nutrit.

română din Săcele are o îndoită datorie de a informa pe alegatorii români, carî nu vor fi luat parte la adunarea electo­rală kimână din Braşov, despre hotărîrile acesteia şi câ ‘nicî-cfecum nu păte fi per­mis din punctul de vedere al programului partidului naţional român, ca Români să voteze pentru un candidat strein cu pro­gram koşutist. In sensul acesta s’au pro­nunţat toţi şi în întrunirea de Vineri a comitetului electoral.

Alegerea din Hârman. Precum am a- nunţat, deja se fac de astă-dată estraordi- nare sforţări din partea celor doi candi­daţi în cercul Hărmanului pentru a do- bîndi la viitârea alegere majoritatea. Cu deosebire koşutistul Taganyi, care a can­didat prin surprindere la prima alegere, a- cuirându*şî voturi în secret, umblă şi acum

Remânia şi tratatul de comerţ aus~trO-Sârb. O telegramă din Belgrad ves- tesce, ră guvernul Pasici este pe cale de a ajunge la o înţelegere cu ministrul de esterne austro-ungar în privinţa în chei erei tratatului de comerciü austro-sârb. Condi- ţiunile sunt, pe lângă comandarea de tu­nuri austriaco, obligaţiunea pentru Serbia de a-şî procura tóté mărfurile străine din Austro-Ungaria, şi chiar de a preferi măr­furile austriace, la preţuri egale, celor sâr­besc!

Cu alte cuvinte este vorba de o complectă aservire economică. Intre arti­colele importate de Serbia sunt două, sarea şi petrolul, pe care acest stat le aducea din România, în cantitate mai în­semnată. In ce privesce sarea, esistă chiar un contract încheiat intre statul sârb şi

Serbia va fi obligată să-şi furniseze sarea din Ungaria, acest contract seva denunţa. In acâstă cestiune »Le Temps« sosit eri publică urmatórea telegramă :

»Guvernul român a însciinţat guver­nul sârb, că tratatul de comerciü sârbo- român ar fi primejduit, dâcă, după cum se spune, Serbia s’ar obliga să-şi cumpere sarea în Ungaria, in loc de a şi-o procura ca mai înainte din România.«

în ruptul capului să-şi câştige voturi tuală atât de grea şi ameninţătâre. j şi ni*se spune, că ei şi cu ómenii săi

Au intrat câţi au intrat, mai j colindă şi pe la alegătorii români, spre a-i mulţi ca în rîndul trecut, în dieta, de- { îndemna în tot chipul să sprijinâscă causa la care se aştâptă aşa de mult şi aşa j koşutistă. E forte trist, că deja la alege- de puţin totodată; au intrat, dér q u id j rea din 2 Maiü i-a succes iui Taganyi să n u ne? [seducă un număr óre-care dintre alegătorii

Aici ne aducem aminte, că di- Í români, ca să-i dea votul. In faţa acestui

Deschiderea Dumei rusesc!. La ioMaiü n. s’a deschis în palatul tauric din Petersburg, la ora 2 d. a. cu mare solem- j nitate şi cu serviciu dumneijeesc, Duma j imperială rusâscă. |

Ţarul şi Ţarina au sosit la Peters- ( burg la orele 10 a. m,, dela Petershof, j c’un yacht, care a ancorat dinaintea pala- ţ

tului de ernă. De aici s’au dus pe jos la palat, pe care nu-1 mai văzură dela 19 Ianuarie. Dinaintea palatului de ărnă erau postate mai multe regimente-călări de gardă. Dela ora 12 începând s’au adunat în sala tronului Sf. George cei învitaţl. Mai íntáiü au venit senatorii, apoi corpul generalilor, somităţile curţii, representanţii diplomatici şi membrii consiliului imperial. Mai în urniă au întrat în sală deputaţii, în ţinută de gală. Deputaţii ţărani purtau cisme mari.

Puţin înainte de ora 2 Ţarul şi Ţa­rina sosiră cu mare suită. Mai íntáiü Ţarul întră singur în sală, după el Ţarina, Ţa- revna-văduvă şi marii duci. Dinaintea unui altar ridicat în apropierea salei, Ţarul şi Ţarina au sărutat crucea, apoi s’a cele­brat serviciul divin de metropoliţii din Petersburg, Moscva şi Kiew. Ţarul s’a suit apoi pe tron, âr Ţarina şi Ţarevna-văduvă, încunjurate de toţi marii duci şl ducese, au luat loc lângă tron. Scurt după acâsta Ţarul a cetit cu voce liniştită şi clară ur­mătorul mesagiu :

»îngrijirea de binele patriei cu care am fost investit de provedinţa divină, m’a îndemnat, ca să chem pe aleşii popo­rului la conlucrarea în afacerile legislative. Cu credinţă înflăcărată faţă de v iitoru l semn al Rusiei, salut în d-v0stră pe cei mai buni bărbaţi, a căror alegere am or-

curcată muncă vă aştâptă. Cred, ca iu­birea de patrie vă va străbate şi uni. Eu insă, din parte-mî, voiü apăra neclintit instituţiunile date de mine cu firma con­vingere, că d-v0stră vă veţi dedica tóté puterile, cu serviciu dezinteresat, pentru binele patriei şi pentru aflarea lipselor ţără- nim ei, care atât de m ult îm i zace la in i­mă, pentru lum inarea poporu lu i şi des- voltarea bunăstărei sale, având înaintea ochilor, că pentru m ărirea şi bunăstarea statului nu este necesară num ai libertatea, ci şi ordinea basată pe temeiul de drept.

»0, de s’ar împlini fierbintea-mî do­rinţă, să ved poporul meu fericit şi să las fiului meu drept moştenire un stat pu­ternic, luminat, în care domnesce ordinea. Dumnezeu să binecuvinteze lucrările la carî vom colabora împreună cu consiliul

BTHLETONUL »GAZ. TRANS.«

T a t a L e b o n n a r d .

Braşov, 12 Maiu 1906.Numele lui Jean Aicard la noi nu

prea e cunoscut.Aicard este frances şi nu aparţine

rassei aceleia, care a<ji dispune de mijlâ- cele reclamei, făcând adesea dintr’o me­diocritate patentă — o celebritate.

Împrejurarea acâsta explică multe taine ale succeselor europene secerate de autori contimporani, peste ale căror pres- taţiunl posteritatea va trece la ordinea di-

cu un zîmbet de milă.Jean Afcard aparţine acelui gen de

icriitorî, carî lucrâză pentru posteritate. Ceea-ce iese din condeiul lui este isvorît dintr’un fond nesecat de adevăr şi poesie.

Activitatea literară a acestui autor &tde pe ultimele trei decenii ale secolului trecut, şi autorul dâcă nu mă înşel tră- esce încă la Paris. Colecţiile lui lirice »Poă-’ Imes do Provence«, »Cbanson de l’enfant«, j

»Miette et Norâ« au fost premiate de aca­demia franceză încă pe la începutul ani­lor şâpteijecî, când autorul era încă în primăvara bărbăţiei. După colecţiile lirice au urmat câteva poeme, apoi comedia »Au clair dela lune«, după aceea dramele »Pyg- malion«, »Mascarille« »Smilis« şi »Père Le­bonnard«. In siîrşitnumerâse romane. Cri­tica ii relevâză dibăcia în copiarea* fidelă a psichicului provençal şi tonul inocent- nativ, ce se revarsă peste tóté scrierile lui ca o róua ínvioratóre.

Am avut asâră o probă în drama »Père Lebonnard«, piesă care de 15 ani ţine recordul succesului pe scenele, unde pu­blicul scie să simtă şi să se înduioşeze de miseriile unui consorte şi tată, care munces- ce, adună avere, pentru-ca familia lui să se resfeţe şi să-şî bată joc de munca Iui cin­stită.

Este o dramă adevărată acest »Père Lebonnard«, nu comedie cum s’a anunţat, de sigur urmând accepţia hiper-mo- dernă a unei direcţii critice, care, fiind-că piesa se termină în bine şi cu împăcarea tuturor — a botezat-o comedie.

D-l Nottara care a tradus-o în româ­nesc©, i-a pus titlul »Papa Lebonnard«. Se póte că în România, unde pană şi calfele vorbesc franţuzesce se înţelâga, că papă cu accentul pe ultima silabă este cuvîntul cu care se adreseză copiii de ciocoi tatânelui lor, dér la noi în Ardeal tóta lumea punând ac­centul pe prima silabă, se întreba mi­rată, care păpă o fi iost acel Lebonnard, căci noi în istorie am cetit de Benedict, Alexandru, Piu, Grigore, Léo etc., dér Le­bonnard n’am cunoscut nici unul. A fost bine că în cele din nrmă i-s’a restabilit bătrânului Lebonnard adevăratul nume de »tată«, cum vedem ca e şi în originalul francez »Père« şi aşa s’a tipărit pe afişe.

Se spun pe scurt conţinutul:Tata Lebonnard este ciasornicar si

giuvaergiu, care prin munca sa cinstită şî-a asigurat avere frumosă pentru bătrâ­neţe. Are nevastă şi doi copii: o fată şi un băiat. Nevastă-sa este o Xantippă cu fumuri aristocratice. Pe băiat (Robert) vrâ să şi-l ínsóre cu o marchiză, pe iată să o mărite după un conte. Lebonnard, care şi la bătrâneţe, tot se îndeletnicesc© cu vechea

sa meserie de ciasornicar, este luat peste picior şi terorisat de nevastă-sa şi de fiul ri­sipitor, ajuns advocat şi în năpăstuirea lui nu găsesc© consolare decât la gingaşa şi com- pátimitórea ,sa fiică (Jeanne). — Jeanne iubesce pe tînărul şi bravul doctor An­dré şi este iubită. Lebonnard se bu­cură de acâsta dragoste şi vrâ să se facă acâsta căsnicie. Doctorul însă este fiul nelegitim al unui conte, ceea-ce în urma unui proces aflându-se — el este expus dispreţului. Dómna Lebonnard şi Ro­bert pun la cale o intrigă, şi starea civilă a doctorului ajunge în cea mai largă pu­blicitate, âr bravul tînăr prada boicotului social. Căsătoria devine aprópe zădărnicită, când tata Lebonnard se vede silit a eşipe faţă cu un secret, pe care de 15 ani îi ţi­nea ascuns în cutele inimei sale, anume că fiul său Robert nu e fiul său, ci fiul născut din adulterul soţiei sale cu un conte. Descoperirea acestui adevăr este de un efect sdrobitor asupra soţiei şi fiului său, şi şansele de căsătorie între doctor şi Je­anne sunt asigurate. Robert, de ruşine, face o încercare de sinucidere, dér căutat

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 95.— 1906,

imperial şi cu Dama, şi fie ca acésta <ji se însemneze reîntinerirea Rusiei şi renas- cerea puterilor sale celor mai bune în privinţa morala. începeţi de acum lucrarea la care v’am chemat şi arătaţi*vă vrednici de încrederea Ţarului şi poporului. Dum- nedeu să-mî ajute şi se vő ajute.«

La óra 5 d. a. s’a sfîrşit serviciul di­vin şi deputaţii au intrat în sala şedin­ţelor. Spre drépta preşedintelui ocupau loc democraţii constituţionali, în centru catolicii constituţionali, după aceştia na­ţionalii poloni, sus de tot, representanţii ţ0rănimei. Galeriile erau înţesate de pu­blic. Toţi miniştrii se aflau la locurile lor. Deşi diuă, s’au aprins candelabrele elec­trice.

După acesta secretarul de stat Frisch a deschis şedinţa printr’o scurtă vorbire, ér secretarul Üxkiil a cetit formula jură­mântului, care a subscris’o fîe-care deputat.

D u p ă a l e g e r i .

Cercetare în afacerea alegerei dela Dobra. Se scie, că alegerea dela Dobra a fost suspendată pe motive de nimic. Re­voltaţi de acestă volnicie, mai mulţi frun­taşi, martori ai alegerei şi bunei ordine, ce a domnit în tabăra Românilor, au în­aintat mai multe arătări în contra celor ce s’au făcut vinovaţi de suspendarea ale­gerei.

O astfel de arătare s’a trimis, pe cale telegrafică şi chiar in <jiua alegerei, ministrului de interne unguresc din partea d-lor Dr. Iustin Pop, Dr. Victor Bontescu şi Dr. St. Rozvan, în care, după ce spun, că locotenentul de gendarmi dela Deva Decsy dimpreună cu preşedintele şi aju­torul său, au pus la cale scandalul, cer grabnică cercetare şi procedură discipli­nară contra tuturor vinovaţilor. In urma acâsta, comisia centrală din centru s’a în­trunit la 8 Maitt şi a hotărît cu unani­mitate cea mai aspră cercetare disciplinară contra preşedintelui alegerei, popa rom. cat. din Dobra şi a soţilor săi Halasz şi gendarmilor. Cercetarea o va face fostul deputat Lazar Laszlo, preşedintele scau­nului orfanal Borbath şi inspectorul şcolar Denes.

Noua alegere în Dobra se va face la 23 M aiU . Candidat naţionalist român: Dr. Rozvan.

Balotagiul din Ciacova s’a fixat de comisia centrală pentru <Jiua de 17 Maiu. Lupta se va da între candidatul naţional român Dr. George Breban şi între candi­datul independist Dobroslav.

Alegerea din Cărăşeu. Svonul din fiarele maghiare privitor la cele ce s’au întâmplat în comuna Am aţi (cercul elec­toral Cărăşeu) se rectifică în sensul, că : »Alegătorii contrari au atacat noptea pe R om ânii pacinici. Şese Români au fost ucişi, trei ră n iţi de morte, 27 ucigaşi au fost închişi în închisorile din Sătmar.

de doctorul André se restabilesce şi lăpă- dându-şi sumeţia, devine şi el un bun şi respectuos fiu. Astfel se împacă tóté şi după teribila furtună familiară, sórele fe- ricirei se sălăşluesce din nou în vieţa cas­nică.

Tata Lebonnard este o piesă de forţă a celebrului artist dramatic Ermete No- velli, pe care artistul nostru Zaharie Bâr­san l’a văijut anul acesta la Bucuresci şi a învăţat mult de la el.

Debutul de aseră a iui Bârsan a fost un adevărat triumf. Este un privilegiu al talentelor superióre de a-se sci identifica cu individualitatea personagiului, ce repré­senta, aşa încât nici o notă discordantă să j nu tulbure plăcerea estetică. Şi Bârsan a| făcut-o acesta cu atâta desăvîrşire, încât ! a transportat publicul într’un adevărat de- j lir de admiraţie. I•. i

Inchipuiţi-vă pe bătrânul integru, bum j milos şi cinstit, care îşi portă jugul căs- j niciei cu resignaţie supra-omenescă. Sufle­tul lui curat se revoltă de ceea-ce vede în jurul seu şi nevestei sale se încercă a-i iaro reproşuri, dér imediat revine şi ca un

întâmpinare. D-l Emil Cormoş A le- xandrescu proprietar în Grebenişul de Câmpie, ne trimite o întîmpinare la cele publicate despre d-sa în nu­mărul dela 8 Maiü al fóiei nóstre pri­vitor la alegerea din- cercul de jos (D.-St.-Mărtin) al comitatului Ternavei mici. După-ce spune, că de fapt a fost candidat din partea adunărei electo­rale şi de constituire ţinută la 25 Aprilie în D.-St.-Martin, şi după-ce constată, că în acest cerc alegătorii români sunt în minoritate faţă cu alegătorii maghiari şi saşi, (jice că dimpreună cu doi tineri de încredere a cutrierat satele, mai ales cele j săsescî, căci numai cu ajutorul alegătorilor saşi se putea spera o învingere. Saşii însă au refusat sprijinul. In urma acésta lupta nu se putea susţine şi, deci, în casa con­ducătorului sas Ambrosi a renunţat la candidatură, de faţă fiind doi martori (Drd. Marcian Cala ţiu şi N. Ivan.)

»Alegătorii — <jice d-i Cormoş — să nu ia în nume de rău retragerea mea, căci o retragere cinstită şi în condiţiuni de omenie, la care au fost şi martori de faţă, nu însemnă o fugă ticálósá. (Nimeni n’a afirmat acésta — Red.), ci în' parte salvarea şi acoperirea scăderilor de ne- disciplină la mulţi alegători, dovadă caşul dela Bălăuşeri, unde mulţi preoţi români au votat pentru candidatul contrar d-lui Dr. Morariu«.

D-l Cormoş mai aduce apoi ca justificare a atitudinei sale, că cu ocasia candidării, s’a desbătut pe larg cestiunea: ce va fi, dâcă Saşii nu vor vota cu Românii? Atunci s’a pus condiţia, că pentru acest cas d-sa să-şi retragă candidatura; Mai spune d-l C., că atunci când a iscălit re­nunţarea la candidatură, a declarat, că déca comitetul central din D. S. Martin voesce să lupte pănâ la fine, dânsul st# bucuros la disposiţie, cu tóte-ca a renun­ţat, deci în acel cas renunţarea să nu i-se ia în consideraţie. In fine d-l C. asigură din parte-i, că nimeni n’ar fi dorit mai mult isbânda ca d-sa, — dér, durere, nu s’a putut.

Acusărî în contra unui fişpan. >Bud. Hírlap« este informat, că în contra fişpa- nului Guido Bausznern din Făgăraş s’a pornit o mare mişcare. Inteligenţa ma­ghiară din Făgăraş — (jice »B. H.« — urându-i-se de politica cu două feţe a fiş- panului şi de păcatele lui intenţionate, ori iş v o r ita din fteprecaţiune, prin ca ri a dat

pe mâna Românilor maghiarimea din co­mitat, a compus un memorand, pe care o delegaţie Bfi jiresentat alaltăerî ministrului de interne Andrassy. Ministrul a promis delegaţiei, că va studia memorandul şi că va procede conform adevărului şi intere­selor maghiarimei şi ale statului.

Fişpanului Bausznern i-se impută, că cu câţi-va aderenţi ai săi »a constituit în Făgăraş partidul progresist în societatea membrilor comitatensî saşi şi români.« Apoi, că la alegerile din urmă »a încheiat pact cu Românii, ca să facă să cadă can­didatul independist, de dragul candidatului constituţional Mikszáth şi a candidatului român Şerban.«

S O I R I L E D I L E 1 .— 12 Mato a.

Dr. Aug. Bunea la Roma. Ni se scrie din Blaşiu cu data de 10 Maiii: Precum se scie, distinsul nostru istoriograf şi bine meritatul bărbat al bisericei, părintele Dr. Augustin Bunea a plecat în 4 Martie la Roma să cerceteze bogatele archive ale Vaticanului în scopul scrutărilor sale is­torice menite a face lumină asupra celor mai obscure şi îndoelnice puncte din is­toria nóstrá naţională. De atunci şi pănă adî a petrecut acolo, lucrând neîntrerupt şi făcând cinste bisericei şi neamului nos­tru printre cei mai de sămă cu care con­venise aici. Societatea literară »Arcadia«, înfiinţată încă pe la sfîrşitul veacului al 17-lea, la 1690, prin Cristina regina Sve- diei, îl alese membru al ei, dându-i după vechiul ei obiceiü numele Aleandro T ir io cu care are să figureze în sînul societăţii Tot atunci mai fură aleşi membrii ai <ji- sei societăţi părintele Ambrosiu Am elli priorul dela Montecassino, Hugo Gaisser rectorul colegiului grec şi marele scriitor polon I I . Sienkiervicz. — In Vinerea din săptămâna trecută la 4 Maiü n. înainte de amiaiji părintele Dr. Bunea a fost primit de Papa Piu X în audienţă privată. Acum se reíntórce spre casă prin Milano, unde are de gând să visiteze între altele şi es- posiţia universala, care s’a deschis acum, şi venind prin Viena va sosi, în săptă­mâna viitóre între noi, cari toţi îl aştep­tăm cu dor şi mare interes. — r.

Consulat romin la Cairo, o telegramăparticulară primită de un diar din Bucu- rescî anunţă, că s’a publicat iradeaua pri- vitóre la înfiinţarea unui consulat român la Cairo (Egipt.) După cum se scie, noul post va fi ocupat de directorul departa­mentului politic din ministeriul de esterne d-I Paclianu.

Studenţii rominî din Cluşift invită iapetrecerea cu dans, ce o dau la 24 1 c. n. (cjiua înălţării Domnului) în sala hotelului central. începutul la 8 ore săra. Preţul de intrare: de persóná 2 cor. President de onóre: Dr. Victor Poruţiu, secretar Vasile Lucaciu, cassar Sever Dan, controlor Va- leriu Suciu. Comitetul aranjator: Silviu Beşan, Antoniu Bogdan, Silviu Brandieu Vasfie Chiroiu, Teofil Moldovan, Remus Paşca, Valentin Poruţiu, Onisifor Soră, Aurel Stoian, Aurel Şerban, Petru ;Titienî şi Alexandru Vasu. Beneficiul petrecerii se va da casinei române şi mesei acade­mice. Ne rugăm de oferte benevole. A- dresa cassarului: Majális u. 1.

Luptele din Macedonia. Depeşi so­site din Constantinopole anunţă, că în ul­timele <Şil© bandele grecesc! au comis mai multe crime în vilaetul Monastir. Lângă Bobişta, circumscripţia Castoria, trei bul­gari au fost ucişi şi’ unul rănit. Lângă Ca- lugeria districtul Florina 14 bulgari au fost făcuţi prisonieri şi apoi li-s’au tăiat beregatele. Intre staţiile Zeldnikowo şi Ko- pruele, din vilaetul Ueskueb, bandele ve­nite sub comanda lui Boteff şi Kitetatdin, în număr de 60 ómen!, care se refugia- seră în mănăstirea sf. Ioan, au lest ase­diate o di întregă de trupele turcesc!. Aceste bande au fost scăpate de o a treia bandă, care a alergat în ajutorul lor. Ban­dele au pierdut 11 ómen!, între cari şi pe ambii şef!. Trupele au avut 3 morţi şi 4 răniţi.

copil cuprins de căinţă se acuză pe sine însuşi şi de dragul păcii — tace. Dragos­tea pentru fiică-sa îl face însă din ce în ce mai energic şi resoluţia, ce a luat-o de a mărita pe Jeanne după doctorul contra voinţei nevestei sale — se pote numi un adevărat eroism. In scenă din actul II, unde Lebonnard aduce pe cei doi amo- roş! sfioşi la olaltă şi le spune că vrâ să se ia, Bârsan este de o gingăşie neîntrecută... Cum şede el pe un scaun la o parte şi se uită când la tînăra părerile fericita, când înaintea sa, îngrijat par-că de consecenţele îndrăsnelei sale — mimica lui Bârsan, ţinuta lui ireproşabilă, eloquenţa mută a faptei nobile ce a săvîrşit, fac din el un tip classic al tatălui bun şi oropsit.

Şi caracterul iui Lebonnard în inter­pretarea dată de Bârsan evoluâză mereu în faţa publicului, energia lui capătă con­sistenţă şi când în actul III după un sbu- cium negrăit, se avântă la eroismul suprem de care e capabil un suflet rănit, şi spune nevestei sale care se impotrivesce căsăto­riei cu un bastard; — că şi fiul eiRobert

este tot un bastard; când Lebonnard îi răc- nesce lui Róbert, ce vine să insulte pe ta­tăl său — că e un copil născut din adulter j şi sare la el să-l sugrume, efectul drama-; tic şi-a ajuns culminaţia. j

Apoi actul IV cu împăcarea şi căinţa i şi din o parte şi din alta,— unde să găsesc! i zugrăvire mai fidelă a faptelor şi patimelor j omenesc! în fluxul şi refluxul lor, ca aicî, i cine ar pută interpreta tran- siţia de la vijelie şi cataclismă — la sőre şi linişte, cu măestria cu care a făcut-o Zaharie Bârsan aseră?

Sunt de felul meu impresionabil, dér lacremî câte mi-a stors Bârsan asérá, n’am vărsat încă la teatru,

Precum se vede din cele spuse pănă aci, drama lui Aicard o pórt& pe umeri aşa (jic nd singur tata Lebonnard. Se cu­vine însă se dicem câteva cuvinte de Iau- dă şi celorlalţi artişti şi diletanţi, cari au alcătuit cadrul şi au contribuit la succesul representaţiei.

Despre domnişora Olimpia Braşovea- nu (nevasta lui Lebonnard), o figură simpa­tică, am arătat săptămâna trecută când cu

Marina română de comerciu şi deréSbOiÜ. După statistica întocmită de ser­viciul maritim, România (posedă urmată* rele bastimente de răsboiu:

»Alexandru cel Bun« canonieră, »Ar­geş« şalupă, »Bistriţa« canonieră, »Elisa- beta« crucişător, »Fulgerul« canonieră, »Griviţa« canonieră, »Grănicerul« şalupă de poliţie. »Năluca« torpilor, »Mircea« brick, »Oltul« canonieră, »Opanezul« şa- lupă-canonieră, »Pandurul« şi »PoteraşuR şalupe de poliţie, »Prutul« vaporaş. »Ra hova« canonieră, »România« aviso, »Sbo- rul« torpilor, »Şiretul« canonieră. »Smâr dan« şalupă-canonieră, »Smeul«, »Şoimub şi »Vulturul« torpilóre. In total 1 încruci şător, 1 brick, 7 canoniere, 4 torpilóre, ( şalupe de poliţie, X aviso, 3 şalupe-torpi- lóre şi 2 şalupe canoniere.

Bastimentele de comerciu sunt: »Bu curescî« vapor de mărfuri cu un tonagii de 1450 toDe şi o forţă de 1050 cai pu tere. »Constanţa« vapor de mărfuri d< 1406 tone şi 250 cai putere. »Dobrogea« cu 1451 tone şi 1050 cai putere. »Jaşb cu 1450 tone şi 1050 cai putere. »Princi pesa Maria« vapor poştal de 876 tone ş 4113 cai putere. »Caroi« 1.« 829 tone ş 6500 cai putere. »România« vapor poşta 1130 tone şi 7000 cai putere. »Sulina« re morcher, 27 tone şi 150 cai putere s »T. Severin« carghebot 1406 tone şi 1201 cai putere.

Doctorul Alex. M- Pop, speciálisaîn bóléié interne, medic balnear, îş reîncepe praxa medicală în băile Herculam cu 1 Maiü a. c.

Sciri poliţienesc!. Ni-se comunică Fiindcă în oraş se vorbesce, că circul Fe kete s’ar fi destrămat ia 8 Maiü prin a ceea, că personalul de serviciü a desfăcu funiile de sîrmă ce sprijineau catardi cel mare şi acoperişul, cu scop ca dup representaţie să demonteze cu atât mai uşo cortul şi a pleca, pănă acum însă nici o măi turie positivă nu s’a dat pentru lămurire acestei afaceri, sunt rugaţi acei cetitoi ai »G. T.« car! ca martori ocular! ar put să dea date sigure, să se presente cât s póte de urgent la secţia criminală a ci pităniei oraşului spre a fi ascultaţi. E óre-ce răsturnarea catardului a costat < própe o vieţa de om, căci elevul Hai Petrovits încă şi acuma este în pericol < mórte, este cu atât mai important a i face lumină în afacere, pentru ca cei cu pabil! să fie daţi pedepsei.

Dn ecmpagiu îngheţat. De mult tiu dispăruse nava germană »Soerabaya«; n se scia nimic despre sórtea ei. In sfîrş a fost regăsită lângă Nicolaewsk aprói de îmbucătura fluviului Amur, cu cădi vrele echipagiului complet îngheţate ţ bord. »Soerabaya« luase o încărcătură < cărbuni pentru Japonia în timpul răsb iului ruso-japones, dér în urmă intrase \ serviciul guvernului rus. Vaporul luâ arn şi niuniţiunî pentru Vladivostok, dér i putu sé între în acel port din causa bl cului japcnes şi se refugiâ în fluviul i mur. In Octomvrie trecut primi ordin; să se ducă la Vladiwostok; în urmă în* nava dispăru fără să lase vre-o urn Steamerul »Erna« fű trimis din Viadiwc tok să-i caute, dér nu-i mai găsi. To dér absolut toţi marinarii au fost gas îngheţaţi.

representarea »Năpastei«, că este o ab interpretă în roluri dramatice. Domnia după cum am relevat, este elevă d’abia anul II al conservatorului şi este o coi cidenţă delicată, că primele sale debuti şi succese, primiţiile artei sale, le-a ofe Braşovenilor, al căror nume îl pôrtë,| amintirea originei părinţilor săi. Tot i>. i-s’au pus Ia piciore primele flori. Tine mea română şi studenţii români din Bl şov au dat o frumoşii dovadă de simpa şi admiraţie iaţă cu d-ş6ra Braşovea oferindu-i fie-care câte un splendid coş flori naturale, prin ceea-ce tînăra arti a fost adânc impresionată.

Radu Popea este după cum îl ar numele tot unul de-ai noştri, fiul u distins diarist originar din Săcele. In Iul doctorului André, figură simpatică, ; şire sigură şi mimică escelentă. Tînărr artist îi prognostisez un frumos viitor; cariera ce şî-a ales. !

Dintre diletanţii Braşoveni, cari şl dat concursul, în primul loc trebue set levam pe d-şăra Mariera D im a , des care a mai fost vorbă Ia acest loc. Şi

Nr. 95.-1906, G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

Scrisóre cătră alegătorii români din cereai Ugrei.

In cercul Ugrei, cuibul »inexpugna­bil« al lui Tisza, unde acesta îşi are şi domeniul şi locuinţa stabilă, dintre 2800 alegători abia 900 sunt români, cari însă s’au purtat atât de brav, încât candidatul naţionalist român d-1 Dr. D. Lascu, numai cu 46 voturi a cădut ia alegere. Şi acésta, după cum ni-se spune, numai în urma ati- tudinei condamnabile a protopopului român şi a câtorva preoţi sateliţi ai Iui.

D-1 Dr. D. Lascu ne comunică urmă- tórea scrisóre deschisă, ce a adresat’o ale­gătorilor săi din cercul Ugrei:

F ra ţilo r iubiţii! Multe ticăloşii a trebuit şi trebue să suferim din par­tea netrebnicilor, cari (nici pănă în <ji- ua de a<j! nu vor ső recunósca dreptul drese al naţiei nóstre, ci în felul cel mai obraznic caută só ne şicaneze, să ne bat- jocurească, sö ne vateme pănă şi atunci, când ne cer unul dintre cele mai scumpe tezaure : votul nostru. Precum s’a întâm­plat şi cu ocasiunea alegerilor de acuma.

Năpustitu - s’a prin ţinuturile ro­mânesc! droia de traşi - împins! străin! pătrunşi fiind de credinţa, că noi vom fi atât de bătuţi de Dumnezeu, încât ne vom alătura orbiş acelora, car! vor plăti mai mult pentru noi. Cu alte cu­vinte, nici că ne-au considerat de ómen!, fără de cea mai simplă marfă de târg. Şi precum bine sciţi, păcătoşenia lor nici că s’a îndestulit cu atâta batjocură infernală, ci fără cea mai mică neruşinare ne-au mai şi vătămat în felul cel mai ticălos, numin- du-ne de răsvrătitori, tâlhari, ucigaşi, vân- dătorî de patrie, ş. a. ş. a.

Adecă noi, pacinici! ţării şi ai lumei suntem răsvrătoriî, noi, car! mai bine mu­rim de fóme cu mic cu mare, decât să ne atingem cât e negru sub unghie, de ce e al altuia suntem tîlharî, noi, car! de 2000 de an! íncóce cu jertfirea vieţii nós- tre proprii am apărat şi apărăm viaţa nu numai a prietenelui, fără şi a vrăşma­şului nostru din acăstă ţără; suntem uci­gaşi ordinari, noi, cari suntem cei mai credincioşi fii ai patriei şi ai Tronului, şi întru apărarea şi pentru susţinerea ţării am vărsat mai mult şi cel mai scump sân­ge, suntem vestiţi înaintea lumei de vân­zător! de patrie, flresce, din partea acelor" poltron!, cari*-numai ier!*alaltăieri voiau să CrUMige' pe Domnitorul şi îmbiiau ţăra unui împărat străin. (Cum s’a făcut în bro­şura Zeysig, — Corect.)

Şi când după tóté aceste nu [sciu cu ce obraz au cutezat a ne provoca să ne înşirăm sub stăgul lor trădător, mi-s’a sfîrşit răbdarea, iubiţilor fraţi, şi le-am dis :

»Să şciţî, existenţelor »catilinare, ce sunteţi, că deja s’a umplut paharul, şi nu veţi mai continua cu vandalismul vostru In ogorul neamului meu. Mă voiu duce în­tre fraţii mei şi o să vă arăt, că naţia mea e atât de dămnă, atât de nobilă, încât voi nu sunteţi vrednic! nici să-i deslegaţi cu­relele încălţămintei or piciórelor ei«.

Şi m’am presentat în jurul vostru, scumpilor mei alegător!.

Osana vouă, că nu numai pe mine nu m’aţi făcut de minciună, dér aţi mântuit cinstea întregului românism din Bihor prin ţinuta vOstră bravă şi sfântă!

cuma, ca şi rândul trecut, nu putem decât să o felicităm pentru naturaleţa şi gingă­şia cu care a jucat rolul Jeannei. D-ş0ra Dima întrupâză atâta farmec, şi mişcările ei sunt atât de degajate, în voce are a- Tâta căldură, în cât tot publicul este una­nim în a-i aduce elogiile cele mai sin­cere.

D-sóra Ecaterina Pitiş, cunoscută din drşgălaşele sale poesii, a avut rolul Blanchei, de care s’a achitat cu destoinicie vrednică de [laudă.

D-1 S. Roşea (marchizul) şi G. Merche- şianu (servitorul) cunoscuţi publicului nos­tru din alte representaţiunî de diletanţi şi cununa meritelor lor relevate în alte rân­duri şi-au îmbogăţit’o cu noue floricele.

Rolul lui Róbert, cam greu pentru forţele tînărului Oancea, mai ales când luăm în consideraţiune, că n’a avut decât două cŞIle de pregătire, ne temeam la în­ceput că nu va isbuti, dér încetul cu în­cetul i-a venit curagiul şi nu ne îndoim că va face progrese şi va deveni un bun diletant.

Se cuvine să amintim şi serviciile

întregul neam românesc are să se închine vouă, car! în cel mai expus teritor românesc din Ungaria şi în consciinţa mi­norităţii văstre, n’aţî putut fi ademenit! de sumedenia de ban! a diavolilor străini, nu v’a putut înderepta înfricările puternicilor <Jilei, nu ameninţările atotputernicului Tisza, nu ţinuta tîlhărescă a lăpădăturiior din Micherechiti, Cristor, Ateaş şi Cheresig, fără cu fruntea ridicată, cu cea mai mare abnegaţiune, cu cel mai nobil şi ne mai pomenit eroism gata cu mic cu mare de a vă jertfi şi viăţa, v’aţî înşirat sub stea­gul sfânt al causei naţionale românesc!, pe care aţi representat-o şi o represen- taţi cu demnitatea ce pretinde cinste şi respect, nu numai din partea fratelui, ci şi a străinului.

Când mă închin şi eu vouă iubiţilor, vă rog totodată să vă păstraţi şi de aci înainte ţinuta nobilă, care va servi celor rătăciţi spre îndreptare, pe cei întunecaţi îi va lumina, pe trădătorii mişei îi va stinge, ăr vrăşmaşului neîmpăcat al naţiei românesc! îi va da de scire şi-l va con­vinge, că nu mai are ce căuta în mijlocul vostru, pentru-că de arma cea mai puter­nică pe pământ, de arma dreptăţii, cu care voi luptaţi, se va topi acest vrăşmaş cum se topesce căra de faţa focului.

Vă dic decî: la revedere la lupta cea mai apropiată. Al vostru frate sincer:

D r. Demetriu Lascu.

S e r b ă r i l e d i n G a l a ţ i .

Miercur! au început la Galaţi serbă­rile la care asistă principii moştenitor! şi toţi miniştri, afară de d-1 Cantacuzino, care a sosit diminăţa la ora 8.

Vasele german »Loreley« şi francez »Vautour« se aflau în port. Comandanţii lor au făcut vizite primarului, prefectului, colonelului Bogdan şi la consulate. Vapo­rul »Alexandra« al lui Crisoveloni a sosit din Brăila cu invitaţi şi a acostat la pon­tonul ungar.

Diminăţa, d-1 prefect Ciuntii din Ga- laţî a întîmpinat pe Alteţele Lor Regale la Brăila. In trenul princiar se afla şi d-1 prefect Faranga, care întîmpinase pe prin­cipii moştenitor! la gara Făurei. La ora 9 dîminăţă, frenui princiar şl-a făcut intra­rea în gara oraşului Galaţi, în mijlocul uraielor şi strigătelor entusiaste ale cetă­ţenilor, cari umpluse poronul gărei. D-1 Vulpe, primarul oraşului, în fruntea con­siliului comunal, a presentat, după obiceiul tradiţional, pânea şi sarea, urând bunăve- nire şi mulţumind în numele cetăţenilor, pentru onórea pe care Alteţele lor au fă- cut’o oraşului Galaţi, asistând la serbări.

Pe peronul gărei se aflau tóté auto­rităţile civile şi militare, o gardă do onóre cu drapel şi musică, ér la drépta gardei, corpul ofiţeresc.

După-ce Alteţele Lor s’au întreţinut cu înalţii demnitari ai statului şi cu re- presentanţii autorităţilor militare, au ple­cat îu oraş, ducându-se la locul destinat pentru construirea catedralei. Pe tot par­cursul străzilor, car! erau frumos pavoa­zate, Alteţele Lor au fost salutate cu en-

d-lui Furnică, suflerul permanent al re- presentaţiilor nostre.

Intre acte taraful lui Dicu a esecutat nisce cântece ardelenesc!, car! au fost a- plaudate.

La ieşire studenţimea a aclamat pe artişti, âr pe Zaharie Bârsan şi Radu Popea i-a luat pe umerî şi aşa i-a duş pe scările Redutei pănă în restaurant, manifestaţiune spontană, care face onăre tinerimei, după cum a relevat şi d-1 Bâr­san în cele câteva cuvinte de mulţumire ce a adresat entusiaştilor tineri.

Sala n’a fost tocmai aşa de ticsită ca la »Năpasta«, deşi ne aşteptam la con­trariul.

D-l Z. Bârsan, după cum aflăm, a fost chemat telegrafic la Sibiiu, unde pen­tru publicul adunat cu ocasiunea sfinţirei catedralei, Duminecă după amia<jî va juca »Năpasta« şi »Lăutarul din Cremona« cu ddmna şi domnişăra Cosma şi alţi ama­tor! din Sibiiu.

D el ale tea.

tusiasm de cetăţeni. Slujba religiósa şi ce­remonia punerei petrei fundamentale a ca­tedralei a fost oficiată de P. S. Sa Episco­pul Pimen, încunjurat de clerul episcopiei.

La ora 11 Alteţele Lor Regale au plecat la palatul episcopal, unde au luat reşedinţa. In salonul de recepţiune al Pa­latului se aflau membrii corpului consular, deputaţii şi senatorii local!, membrii cim- siliului comunal, membrii consiliului jude­ţean, magistraţii etc.. car! au fost presen* taţî Principelui moştenitor.

In acest moment, ora 12, Alteţele Lor au plecat la palatul administrativ, a cărui inaugurare urmézá sé se tacă.

*Cu ocasiunea festivităţilor jubilare din

Galaţi, principele moştenitor al României şi principesa Maria au visitat Joi după amia<jl spitalul »Elisabeta Dóm na«, unde au fost primiţî de episcopul Pim en al Du­nării de jos, preşedintele epitropiei. Păre- chea princiară a visitat tóté şalele spita­lului şi principesa a avut pentru fie-care bolnav un cuvânt deîncuragiare, întimjân- du-i fle-căruia mâna.

Principele şi principesa au mai visi­tat scóla de meserii şi spitalul jidovesc.

*

Comisiunea europenă a oferit un banchet într’un chioşc imens ridicat pen­tru aedstă ocasiune, decorat splendid şi iluminat a giorno.

Principele şi principesa au luat parte, tot aşa şi soţiile consulilor şi ofiţerilor bastimentelor staţionare, mai departe dóm- nele I. Lahovary, Gr. Cantacuzino, Leon Cantacuzino, deputaţii din localitate, cu totul 120 persón e.

Delegatul german a ridicat un toast în limba Irancesă, vorbind de activitatea desfăşurată de comisiune în timp de 50 anî, de importanţa comisiunei Dunărene şi serviciile aduse prin lucrările sale.

Comisiunea, Zise oratorul, este feri­cită a celebra o asemenea serbare sub preşedinţa moştenitorului de tron şi n’are de cât un regret, anume că Regele nu póte sö participe, fîi a băut apoi. îji sănă­tatea familiilor regale şi princiare.

Principele Ferdinand răspunde în franţuzesce. El a mulţumit pentru amabi­lele cuvinte, pe car! le-a au<j»t şi dice, că comisiunea a făcut în adevăr servicii în­semnate comerciului României. »Sunt fe­ricit«, dice principele, »de a presida ser­bările iubilare şi ridic paharul în sănăta­tea tuturor şefilor statelor representate aicî«.

Séra s’a dat un mare bal în salónele comisiunei europene.

Oraşul a fost splendid iluminat.*

Din iniţiativa d-lui Faranga prefectul jud. Brăila, în séra dilei de a doua a ser­bărilor din Galaţi a sosit din Brăila la Galaţ un cortegiu de 20 remorchere din port în frunte cu vasul salvator »Mântui­rea«, splendid pavoasate, împodobite cu lampióne veneţiane şi având pe bord fan­fare. Remorcherele vor transporta pe in­vitaţi.

ScirI dela Exposiţia Naţională.In sera de 8 Maiti v. — dată dela care

încep sărbările jubilare — va ave loc la ministerul afacerilor streine un mare prând diplomatic. La acest prân<j vor fi invitaţi toţî membrii corpului diplomatic acredi­taţi pe lângă curtea României, împreună cu domnele, precum şi toţî foştii miniştrii ai afacerilor streine. Vor fi în total 80 de tacâmuri.

Preparativele au şi început la minis- teriu pentru aşedarea meselor şi transfor­marea salonului din al doilea etagiu în sală de mâncare.

— Poliţia capitalei Bucuresci în fie-care di face planuri pentru paza exposiţiei na ­ţionale.

Cei dela siguranţă se aşteptă, ca cu acestă ocasie să năvălescă în ţeră sume­denii de pungaşi şi escroc! strein!, cari profitând, că frontiera va fi deschisă tutu­ror şi că în ţeră sunt necunoscuţi, să-şî păta în linişte esecuta meseria.

In acest scop se va organisa un corp de agenţi de siguranţă special. Intre aceş­

tia nu vor pută întră decât ómen!, car! cunosc limb! streine şi cât se va puté mai presentabil!

Paza obicinuită va fi făcută de o com­panie de 300 sergenţi de stradă, anume pentru acest scop angajat!, şi de gendarm! pedeştri.

Pentru acésta ministerul de rësboiô, în urma intervenirei prefecturei poliţiei Capitalei, a luat hotărîrea, ca să se concen­treze contigentele de rezervă, începând cu 1900 din gendarmii pedeştri, pe câte un period de 45 <Jüe fie-care, dela 6 Mafii pănă la 1 Noemvrie, când vor fi desconcentraţl. De asemenea s’au luat măsurî pe lângă hotelier! şi cei ce vor închiria camere mo­bilate streinilor, ca să se informeze cât mai exact de identitatea porsónei ce găz- duesc şi să ţie în cunoscinţă poliţia cutóté acţiunile lor dilnice.» 1

— »Epoca« scrie : Francise Kossuth, şeful partidului independist din Ungaria şi acum ministru de comerciü, va asista ia inaugurarea exposiţiei dela Filaret.

— Direcţia teatrului de varietăţi de pe insula Ovidiu dela Fxposiţie, a fost în­credinţată directorului de teatru din Bu­dapesta Decsy.

— Pictura culei Olteniţa se execută de d-1 pictor Verona.

—> Direcţiunea căilor farate ungare acordă o reducere de 50 la sută tuturor călătorilor, car! se îndrăptă cătră séu se intőre dela exposiţia generală română din 1906.

E probabil de asemenea, că şi guver­nul austriac să acorde aceeaşi reducere pe liniile austriace.

— Intre miile de obiecte, car! au so­sit spre a fi expuse, ătă ce remarcăm a ! :

Din partea d-lui Sc. Dumitrescu o cartă poştală din timpului jubileului de 25 de ani, care a făcut ocolul lumei. Se póte observa acésta prin numărosele ştampile aplicate de tóté birourile de postă din lume.

Două uşi împărătesc! dela fondarea bisericei Schitului Ostov com. Jiblea, Ar­geş, de cătră Neagoe Basarab.

Delà acelaşi schit fórte multe obiect bisericesc!, între ele o evanghelie dela 1693 scrisă parte în românesce, parte în gre- cesce.

Din partea dómnei Elena Oreste Constantinescu : trei tablouri represintând buchete de floii executate în broderie ar­tistică. Vorfi mult admjrate._______ _____

D-şora Irina Deschliu a trimes două tablouri, unul represintând răsărit de sóre pe muntele Liban, ér al doilea malul Ur­sului Predeal.

U L T I M E S C 1 R 1 .Petersburg, 12 MaiR. Răspunsul

Dumei cătră Ţarul, va accentua nece­sitatea amnestiei politice generale şi a libertăţilor politice pentru toţi ce­tăţenii; mai departe suprmarea con­siliului imperial, care formeză un abis între suveran şi Duma.

— In mai multe oraşe alăturea cu serbările de bucurie, s’au făcut şi unele manifestaţii cu steagul roşu.

Proprietar: Dr. Aurel Mureşlanu.Redactor responsabil: Traian H. Pop

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 95— 190«.

C o m p t a t i ifirm în comptabilitate, corespondeţa română şi germană să caută. Căsă­toriţi preferaţi.

Postul îndelungat. Oferte înso­rite de certificate seu copia lor sub : „Comptabil 1906“ la Administraţia acestui (Jiar. 5 - 6,2339.

O Yillă pe Şirul Cetâţuieila loc de frunte, avend o curte

mare de vre*o 70 metrii,

se vinde din mână liberă,ori întrdgă, ori împărţită pentru

doi proprietari. Amănunte se dau la Adminis­

traţia „Gazetei Transilvaniei.“1—3.2380.

O« ita fc t a v i ţ î f Fata D-ydstră “ i * -Dacă. doriţi a v8 conserva faţa tînără întrebuinţaţi

M ra Adina ie Coloane,o novitate pe temei scien­tific, pentru conservarea şi înfrumseţarea teintului

şi evităţl pudra de ores, care astupă porii şi produce sgrăbunţe. ACTINA are efect admi­rabil asupra necureţenei teintului, feţei galbine, sgrâbunţdsei, pistruei etc. A se aplica cu o bu­căţică de piele de capridră albă, sau cu o basma de batist. Parfumat 2 cor., neparf. cor. 1,50 b. in B raşov : la farmacia EDUARD KUGLER.

Bepresentanţa generală;

A ii. d I § € H I £ R Alena,I I . P a z m a n l t e n g a s s e I I .

A b o n a m e n t e l a

„ G a z e t a T r a n s i l v a n i e i “se pot face ori şi când pe timp mai îndelungat seu lunare.

P A G L I A N O - S I R U Pcea mai bonă doftorie de cnrâjit sângele, inventată de |UT* Profesorul GIROLAMO PAGUANO.

F l o r e n z - V i a P a n d o l f i n i (I ta lia )

A s e f e r i d e im i t a ţ i e !A observa pe fîe-care sticlă marca fabricei în coldre vâ ­nătă deschisă cu subscrierea Prof. GIROLAMO PAGLIANO.

Se capătă în iote farmaciile mai mari. DEPOSIT pentru Ungaria ia farmacia IQS.vonTOROK Budapest 0—0,1968. H i r â l y u t e z a 19 ş i A n d r â s s y u t e z a 9 5 .

N o r o c u l i a e s t e c o l o s a l !L a tragerea loteriei de clasa a V I, care sau terminat acum, am fost eră-şl în plăcuta posiţie

a plăti Onor. mele clientele a patra-oră c â ş t i g u l c e l m a r e de

4 0 0 , 0 0 0 C o r o n e ,L a ultima loterie au câştigat clienţii mei câştiguri principale de

4 0 0 0 0 0 C o r ó n e CU n u m ë r u 1 9 4 0 6

6 0 0 0 0 n 99 99 3 9 5 2

3 0 0 0 0 99 99 99 8 8 8 7 3

3 0 0 0 0 99 99 99 4 2 7 7 8

2 0 0 0 0 99 99 99 8 8 0 0 0

1 5 0 0 0 99 99 99 9 7 2 1 4

1 0 0 0 0 99 99 99 7 1 7 7 2

Arătând aceste succese ale norocului, oferez losurî de classa I, a loteriei a X V I I I de classă pentruSW* tragerea din 23 şi 25 Maiâ.

I d O S u r i î n t r e g i j u m ă t ă ţ i p ă t r a r e o p t i m e

Corone 12- 3. 1-50 Ii.Toţi clienţi mei primesc c e c u r i de p o ş t e , cu cave se pot trimite bani fără a plăti porto, de*

óre-ce comande de losurî din colectura mea, în urma norocului enorm vor fi numerose, să recomandă grăbire cu comandeîe losuriîor. înmulţiţi numărul norocoşilor, cari pot c]ice: „m ’am făcut bogat“ , cu norocul lui Gaedicke.

C A S S A d e b a n c ă G A E D I C K EBUDAPEST, Kqşsaffc L a j G S * u t c z a 11 szám.

-nV unu

Decă derescî „Zacherlin“ de cel renumit, Nu-1 cumpăra în hârtie învălit.In sticle se vinde cel „veritabil“,Cu drept de marcă, şi-i admirabil.

Ce-tî vine di şi nopte într’ajutor Şi te feresce de plaga insectelor. Ca să te convingi mai pe deplin Caută după placatul lui Zacherlin.

Tipografia A . Mureşlaau. B ra şo v .