Raportul special A fost eficace sprijinul acordat de FEDR pentru întreprinderile mici și mijlocii în domeniul comerțului electronic?

RO 2014 nr. 20

CURTEA DECONTURIEUROPEANĂ

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ 12, rue Alcide De Gasperi 1615 Luxembourg LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1

E-mail: eca-info@eca.europa.eu Internet: http://eca.europa.eu

Twitter: @EUAuditorsECA YouTube: EUAuditorsECA

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2015

ISBN 978-92-872-1336-5doi:10.2865/17279

© Uniunea Europeană, 2015Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.

Printed in Luxembourg

A fost eficace sprijinul acordat de FEDR pentru întreprinderile mici și mijlocii în domeniul comerțului electronic?

[prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE]

Raportul special

RO 2014 nr. 20

02Cuprins

Puncte

Termeni și acronime

I-IV Sinteză

1-11 Introducere

1-3 De ce este important comerțul electronic?

4-6 Strategiile UE legate de societatea informațională

7-9 Sprijinul acordat de Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru investițiile din domeniul comerțului electronic

10-11 Sistemul de gestionare a FEDR

12-16 Sfera și obiectivele auditului

17-62 Observații

17-27 Programele operaționale ale statelor membre au reprezentat o bază adecvată pentru acordarea de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM‑uri) în domeniul comerțului electronic, dar nu și pentru măsurarea performanței

18-19 Toate statele membre selectate au elaborat programele operaționale auditate în conformitate cu strategiile relevante de la nivel regional sau național în materie de tehnologii ale informației și comunicațiilor

20-27 Toate programele operaționale auditate includeau măsuri legate de comerțul electronic, însoțite de niveluri‑țintă și de indicatori, dar modificările de ultimă oră aduse indicatorilor au îngreunat uneori evaluarea corespunzătoare a performanței

28-51 Atât în etapa de selecție, cât și în etapa de monitorizare, autoritățile de management s‑au axat mai mult pe realizări decât pe rezultate

29-43 În cadrul procedurilor de selecție a proiectelor, nu se evalua decât rareori dacă proiectele alese erau cele mai susceptibile să contribuie la dezvoltarea IMM‑urilor și/sau la îndeplinirea obiectivelor UE legate de societatea informațională

44-51 În majoritatea cazurilor, autoritățile de management nu au putut să evalueze impactul unui proiect asupra dezvoltării IMM‑ului care l‑a implementat

03Cuprins

52-62 Per ansamblu, IMM‑urile au implementat proiectele fără probleme, însă rezultatele obținute nu au fost întotdeauna demonstrate

53-57 În general, realizările obținute în cadrul proiectelor erau conforme cu cele prevăzute în cererile de finanțare

58-62 Numeroase IMM‑uri au afirmat că au obținut beneficii în urma implementării proiectului depus, dar rezultatele obținute nu erau măsurate în mod sistematic

63-68 Concluzii și recomandări

Răspunsurile Comisiei

04Termeni și acronime

Autoritate de management: O autoritate publică națională, regională sau locală ori un organism public sau privat desemnat de statul membru să gestioneze un program operațional.

B2B: Business‑to‑Business

B2C: Business‑to‑Consumer

Efect de balast (efect deadweight): „Efectul de balast” se produce atunci când se acordă finanțare pentru sprijinirea unui beneficiar care ar fi luat decizia de a investi în proiect și în lipsa ajutorului. În acest caz, rezultatul observat nu poate fi pus pe seama politicii, iar ajutorul plătit acestui beneficiar nu a produs niciun efect. Partea din cheltuieli care generează un „efect de balast” este, așadar, prin natura ei, ineficace, întrucât nu contribuie la atingerea obiectivelor.

FEDR: Fondul european de dezvoltare regională: prin acest fond se acordă asistență financiară destinată să promoveze coeziunea economică și socială între regiunile UE. Acțiunile FEDR sunt implementate în principal prin intermediul unor programe operaționale care cuprind un număr important de proiecte.

IMM‑uri: Întreprinderi mici și mijlocii. Potrivit definiției Comisiei, această categorie cuprinde întreprinderi cu mai puțin de 250 de angajați, care au o cifră de afaceri anuală ce nu depășește 50 de milioane de euro și/sau al căror bilanț anual total nu depășește 43 de milioane de euro.

Impact: Consecințe socioeconomice pe termen mai lung care pot fi observate după o anumită perioadă de la finalizarea unei intervenții și care pot afecta fie destinatarii direcți ai acțiunii, fie destinatarii indirecți care nu fac parte din sfera acțiunii (aceștia pot obține beneficii sau pot avea de pierdut în urma intervenției).

Organism intermediar: Orice organism public ori privat sau serviciu care acționează sub responsabilitatea unei autorități de management sau care îndeplinește sarcini în numele unei astfel de autorități în raport cu operațiunile implementate de beneficiari.

Program operațional: Document aprobat de Comisie, care ia forma unui set coerent de priorități cuprinzând măsuri multianuale, în cadrul cărora este inclus un număr mare de proiecte.

Realizare (output): Ceea ce se produce sau se obține cu ajutorul resurselor alocate unei intervenții (de exemplu: granturi distribuite către IMM‑uri, site‑urile web dezvoltate, programele informatice achiziționate).

Rezultat: Schimbări imediate survenite în situația destinatarilor direct vizați la sfârșitul participării lor la o intervenție (de exemplu: creșterea cifrei de afaceri, creșterea numărului de clienți, o creștere a procentului de vânzări online, crearea de locuri de muncă).

TIC: Tehnologii ale informației și comunicațiilor

UE: Uniunea Europeană

05Sinteză

ITehnologiile utilizate în comerțul electronic sunt considerate a fi o modalitate de a mări ritmul creșterii economice, de a dezvolta în continuare piața unică și de a accelera integrarea europeană. Aceste aspecte sunt deosebit de importante în cazul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM‑urile), care sunt încă în urmă în comparație cu întreprinderile mari în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor informației și comunicațiilor.

IIPrin urmare, Comisia a pus din ce în ce mai mult accentul pe necesitatea de a încuraja dezvoltarea comerțului electronic, în special prin intermediul uneia dintre inițiativele sale emblematice, intitulată „O agendă digitală pentru Europa”. În perioada de programare 2007‑2013, din bugetul FEDR au fost alo‑cate aproximativ trei miliarde de euro pentru a încu‑raja IMM‑urile să adopte tehnologiile informației și comunicațiilor.

IIIÎn cadrul auditului său, Curtea a urmărit să stabilească dacă sprijinul acordat de FEDR pentru IMM‑uri în domeniul comerțului electronic a fost eficace și a con‑cluzionat că sprijinul oferit de FEDR pentru proiectele legate de comerțul electronic a contribuit la crește‑rea disponibilității serviciilor comerciale online. Cu toate acestea, deficiențele observate în monitorizare au făcut imposibilă evaluarea măsurii în care acest sprijin a contribuit la îndeplinirea obiectivelor fixate de strategiile Uniunii și ale statelor membre în materie de tehnologii ale informației și comunicațiilor sau la atingerea obiectivelor de dezvoltare ale IMM‑urilor. În plus, procedurile deficitare de selecție au avut ca rezultat cofinanțarea de proiecte care nu erau suscep‑tibile să ofere un bun raport costuri‑beneficii.

IVÎn consecință, Curtea recomandă Comisiei următoarele:

(a) să se asigure că obține informații coerente și fiabile de la statele membre cu privire la progresul programelor operaționale, nu numai din punct de vedere financiar, ci și în termeni de performanță, cu un accent special pe indicatorii de rezultat și pe nivelurile‑țintă;

(b) să insiste ca procedurile și criteriile de selecție instituite de statele membre să garanteze selecția acelor proiecte care maximizează valoarea adă‑ugată în rândul solicitanților în ceea ce privește promovarea dezvoltării comerțului electronic în cadrul IMM‑urilor și realizarea obiectivelor Agen‑dei digitale europene. În același timp, Comisia ar trebui să se asigure că procedurile respective sunt adecvate în raport cu beneficiarii vizați, din perspectiva timpului și a sarcinii administrative necesare;

(c) să solicite autorităților de management din statele membre să instituie instrumente de gestionare pentru a putea monitoriza impactul granturilor acordate asupra dezvoltării comerciale a IMM‑uri‑lor care au beneficiat de sprijin.

06Introducere

De ce este important comerțul electronic?

01 Comerțul electronic constă în „vân‑zarea sau cumpărarea de bunuri sau servicii, prin intermediul tranzacțiilor electronice realizate pe internet sau prin alte rețele informatice (comuni‑care online), indiferent dacă relația de vânzare‑cumpărare are loc între între‑prinderi, gospodării, persoane fizice sau organizații private”1.

02 Tehnologiile utilizate în comerțul elec‑tronic sunt considerate a fi o modalita‑te de a mări ritmul creșterii economice, de a dezvolta în continuare piața unică și de a accelera integrarea europeană. Aceste aspecte sunt deosebit de im‑portante în cazul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM‑urile), al căror rol în economia europeană a fost recunoscut în mod repetat de Consiliu, de Parla‑mentul European și de Comisie, dar care au rămas în urma întreprinderilor mari în ceea ce privește adoptarea teh‑nologiilor informației și comunicațiilor.

03 Promovarea adoptării tehnologiilor in‑formației și comunicațiilor și, în special, a comerțului electronic este deci un aspect esențial atât pentru îmbună‑tățirea dezvoltării și a competitivității generale, în special în cazul IMM‑urilor, cât și pentru crearea de locuri de mun‑că2, așa cum s‑a subliniat deja în mai multe documente ale Comisiei3.

Strategiile UE legate de societatea informațională

04 Începând din 2000, Comisia a elaborat o serie de strategii vizând dezvoltarea societății informaționale în UE: a lansat inițiativa eEurope4 și Strategia pen‑tru 2010 privind o societate informa‑țională europeană (Strategia i2010)5 în cadrul Strategiei de la Lisabona, iar în 2010 a fost lansată Agenda digitală pentru Europa. Aceasta se numără printre cele șapte inițiative emblema‑tice ale actualei Strategii Europa 2020, care vizează creșterea economică și ocuparea forței de muncă (a se vedea figura 1).

05 Agenda digitală pentru Europa se bazează pe Strategia i2010 și subli‑niază importanța unui angajament susținut din partea UE și a statelor membre în ansamblu, inclusiv la nivel regional6. Agenda digitală cuprinde acțiuni grupate în piloni7. Unul dintre piloni („piața unică digitală”) se axează, printre altele, pe simplificarea tranzac-țiilor online și a celor transnaționale. Trei dintre cele 13 obiective prevăzu‑te se referă la comerțul electronic și unul dintre acestea se axează în mod specific pe IMM‑uri, preconizând ca 33 % din IMM‑uri să efectueze vânzări și achiziții online până în 20158. Cel mai recent tablou de bord al Agendei digitale (Digital Agenda Scoreboard) a indicat o creștere lentă a numărului de IMM‑uri care efectuează vânzări și achiziții online, și anume de la 12 % și, respectiv, 24 % în 2009 la 14 % și, respectiv, la 26 % în 2013.

1 Definiția comună a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și a Eurostat.

2 Se estimează că economia bazată pe internet generează 2,6 locuri de muncă pentru fiecare loc de muncă suprimat și ar putea reprezenta 25 % din totalul net al locurilor de muncă create (se consideră că acest procent a fost atins în Franța în perioada 1995‑2010). McKinsey, Impact d’internet sur l’économie française (Impactul internetului asupra economiei franceze), martie 2011.

3 COM(2010) 245 final/2 din 26 august 2010: „O agendă digitală pentru Europa”; COM(2011) 777 final din 15 noiembrie 2011: „Programul de lucru al Comisiei pentru anul 2012”; COM(2013) 739 final din 22 octombrie 2013: „Programul de lucru al Comisiei pentru anul 2014”.

4 COM(99) 687 final din 8 decembrie 1999: eEurope An information society for all (eEurope – O societate informațională pentru toți).

5 COM(2005) 229 final din 1 iunie 2005: i2010 - A European Information Society for growth and employment (i2010 – O societate informațională europeană pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă).

6 COM(2010)245 final/2, p. 8.

7 În 2010, Agenda digitală pentru Europa cuprindea 101 acțiuni grupate în șapte piloni. În 2012, în contextul actualizării agendei, Comisia a adoptat șapte noi priorități și 31 de acțiuni suplimentare.

8 Celelalte două obiective sunt următoarele: 50 % din persoanele fizice ar trebui să efectueze cumpărături pe internet până în 2015 și 20 % din persoanele fizice ar trebui să efectueze cumpărături transfrontaliere online până în 2015.

07Introducere

9 Scopul urmărit era dublarea, până în 2015, a ponderii comerțului electronic în cadrul vânzărilor cu amănuntul (3,4 % în 2010), precum și dublarea ponderii economiei internetului în PIB‑ul european (sub 3 % în 2010). COM(2011) 942 final din 11 ianuarie 2012: „Un cadru coerent pentru creșterea încrederii în piața unică digitală a comerțului electronic și a serviciilor online”.

Figu

ra 1 Strategiile UE legate de societatea informațională

v2000 2005 20152010 2020

Strategia de la Lisabona (2000)

Scop: Până în 2010, Europa trebuie să devină cea mai dinamică și competitivă economie din lume.

Strategia subliniază faptul că Europa trebuie să profite de oportunităţile oferite de economia digitală și de internet.

Iniţiativa eEurope și planurile de acţiune

Scop: să stimuleze serviciile, aplicaţiile și conţinutul pe internet. Iniţiativa include

10 priorităţi, una dintre acestea fiind accelerarea

comerțului electronic.

Strategia privind societatea

informaţională (Strategia i2010)

Scop: să promoveze convergenţa în materie de tehnologii ale informaţiei și comunicaţiilor

până în 2010 prin implementar-ea a trei subprograme, unul

dintre acestea vizând dezvoltarea unui spaţiu unic

european al informaţiei.

Scop: să asigure o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii prin intermediul a șapte iniţiative emblematice,

una dintre acestea fiind Agenda digitală pentru Europa.

Strategia pentru ocuparea forţei de muncă și creștere economică Europa 2020 (2010)

Agenda digitală pentru Europa

Scop: să relanseze economia UE și să permită cetăţenilor și întreprinderilor din Europa să fructifice la maximum tehnologiile

digitale.

Obiective: 13 obiective, dintre care trei obiective specifice privind comerţul electronic

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

06 În plus, în ianuarie 2012, Comisia a adoptat o comunicare privind comer‑țul electronic și serviciile online, scopul urmărit fiind de a dubla volumul co‑merțului electronic în UE până în 20159.

08Introducere

Sprijinul acordat de Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru investițiile din domeniul comerțului electronic

07 În perioada de programare 2007‑2013, orientările strategice comunitare10 au subliniat importanța pe care o are utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor de către întreprinderi, în special de către IMM‑uri, pentru crește‑rea productivității și pentru promova‑rea unei economii digitale deschise și competitive. Evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei de la Lisabona11 a subliniat, de asemenea, importanța asimilării tehnologiilor informației și comunicațiilor în toate sectoarele economiei și rolul pe care politica de coeziune l‑ar putea juca în promovarea adoptării acestor tehnologii.

08 Bugetul FEDR alocat pentru a încuraja IMM‑urile să adopte tehnologiile infor‑mației și comunicațiilor, inclusiv pentru investițiile din domeniul comerțului electronic, s‑a ridicat în perioada de programare 2007‑2013 la aproximativ trei miliarde de euro, reprezentând 11 % din sprijinul destinat direct IMM‑urilor, respectiv 21 % din spriji‑nul vizând tehnologiile informației și comunicațiilor. Potrivit Comisiei, până în luna noiembrie 2013, numai 57 % din bugetul menționat mai sus fusese alocat unor proiecte selectate, ceea ce indică o rată de absorbție scăzută în comparație cu procentul de 85 % în‑registrat pentru ansamblul fondurilor structurale (a se vedea, de asemenea, punctele 24 și 27).

09 Nu sunt disponibile cifre cu privire la sumele alocate în mod specific pentru investițiile din domeniul comerțului electronic deoarece categoriile de raportare stabilite în regulamente12 nu

prevăd o raportare separată cu privire la sprijinul pentru comerțul electronic. Mai mult, categoria de cheltuieli care acoperă acest tip de sprijin include, de asemenea, educația, formarea, crea‑rea de rețele și alte servicii și aplicații destinate IMM‑urilor.

Sistemul de gestionare a FEDR

10 FEDR este unul dintre fondurile politicii de coeziune. Aceste fonduri sunt im‑plementate prin programe multianu‑ale, în cadrul unor mecanisme de gesti‑une partajată între Comisie și statele membre. Pentru fiecare perioadă de programare, Comisia aprobă, pe baza propunerilor statelor membre, diverse programe operaționale, însoțite de planuri de finanțare orientative care stipulează contribuția din partea UE și contribuția națională.

11 Proiectele finanțate în cadrul progra‑melor operaționale sunt selectate de autoritățile de management și sunt implementate de persoane fizice, de asociații, de întreprinderi publice sau private ori de organisme publice loca‑le, regionale sau naționale.

10 Decizia 2006/702/CE a Consiliului din 6 octombrie 2006 privind orientările strategice comunitare în materie de coeziune (JO L 291, 22.10.2006, p. 11).

11 COM(2005) 24 final din 2 februarie 2005: Working together for growth and jobs. A new start for the Lisbon strategy (Cooperarea pentru creștere și locuri de muncă. Un nou început pentru Strategia de la Lisabona).

12 Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 și Regulamentul (CE) nr 1828/2006 al Comisiei din 8 decembrie 2006 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională.

09Sfera și obiectivele auditului

12 Curtea a examinat dacă sprijinul acordat de FEDR pentru IMM‑uri în domeniul comerțului electronic a fost eficace. În cadrul auditului, Curtea a urmărit să răspundă la următoarele trei întrebări principale:

(a) Programele operaționale elabora‑te de statele membre și aprobate de Comisie au constituit o bază adecvată pentru sprijinirea în mod eficient a măsurilor privind comer‑țul electronic destinate IMM‑urilor?

(b) Autoritățile de management au selectat și au monitorizat în mod corespunzător proiectele legate de comerțul electronic?

(c) Proiectele din domeniul comerțu‑lui electronic cofinanțate de FEDR au fost puse în aplicare cu succes și au adus beneficii măsurabile pentru IMM‑urile beneficiare?

13 Auditul s‑a concentrat pe sprijinul acordat prin FEDR în perioada de programare 2007‑2013 și a acoperit cinci programe operaționale din ur‑mătoarele patru state membre: Grecia („Convergență digitală”), Italia („Pie‑monte” și „Emilia‑Romagna”), Polonia („Economie inovatoare”) și Regatul Unit („Lowlands și Uplands din Scoția”). În total, aceste programe operaționale reprezintă 1,6 miliarde de euro (51 %) din bugetul FEDR rezervat pentru adoptarea tehnologiilor informației și comunicațiilor de către IMM‑uri.

14 Statele membre enumerate mai sus au fost selectate deoarece programele lor operaționale includeau măsuri legate de comerțul electronic, dar selecția s‑a făcut și pe baza bugetului alocat și a sumelor angajate pentru a încuraja adoptarea tehnologiilor informației și comunicațiilor de către IMM‑uri.

15 Activitățile de audit au inclus:

(a) examinarea cadrului strategic al Comisiei pentru comerțul electro‑nic și societatea informațională;

(b) examinarea documentelor de stra‑tegie națională și a documentelor de strategie regională relevante pentru comerțul electronic, elabo‑rate pentru perioada 2007‑2013 de către statele selectate, precum și o analiză a programelor operațio‑nale conexe;

(c) vizite efectuate la autoritățile nați‑onale și regionale responsabile de gestionarea programelor operațio‑nale în statele membre selectate;

(d) o examinare la fața locului a 30 de proiecte13 care au fost operaționale timp de cel puțin doi ani, astfel în‑cât Curtea să poată evalua impac‑tul acestora. Costurile eligibile tota‑le ale proiectelor auditate au variat de la aproximativ 1 800 de euro la 527 000 de euro (contribuția FEDR la aceste costuri a variat de la 12 % la 74 %). Trei proiecte au luat forma unei asistențe nefinanciare, care a constat în furnizarea de servicii de consultanță;

(e) o vizită de studiu într‑o regiune care implementa așa‑numitul „sistem de bonuri valorice pentru tehnologii ale informației și comunicațiilor” (a se vedea caseta 2), un proiect‑pi‑lot introdus recent de Comisie, cu scopul de a evalua această alter‑nativă de utilizare a FEDR și de a o compara cu procedurile de selecție în cadrul cărora fuseseră selectate și implementate proiectele auditate.

16 Probele de audit au fost colectate în cadrul unor interviuri desfășurate cu personalul Comisiei și cu funcționari din statele membre, precum și cu ma‑nageri de proiect.

13 Ar trebui remarcat faptul că în Regatul Unit (Lowlands și Uplands din Scoția) au existat două niveluri de implementare a proiectelor (proiecte ale sponsorilor de proiecte și proiecte ale IMM‑urilor). Numărul indicat include numai proiectele implementate de IMM‑uri.

10Observații

Programele operaționale ale statelor membre au reprezentat o bază adecvată pentru acordarea de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM‑uri) în domeniul comerțului electronic, dar nu și pentru măsurarea performanței

17 Curtea a examinat:

(a) dacă statele membre și‑au elaborat programele operaționale în confor‑mitate cu strategiile relevante din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor;

(b) dacă programele operaționale con‑țineau obiective și măsuri specifice care să abordeze nevoile identi‑ficate, precum și niveluri‑țintă și indicatori adecvați pentru monito‑rizarea performanței lor.

Toate statele membre selec‑tate au elaborat programele operaționale auditate în conformitate cu strategiile relevante de la nivel regional sau național în materie de tehnologii ale informației și comunicațiilor

18 Atunci când și‑au elaborat programele operaționale, toate statele membre selectate dispuneau de un cadru strategic care aborda nevoile existen‑te în ceea ce privește atât adoptarea tehnologiilor informației și comuni‑cațiilor/societatea informațională, cât și dezvoltarea și competitivitatea IMM‑urilor. Totuși, numai strategia exa‑minată elaborată de Grecia era sufici‑ent de cuprinzătoare pentru a include o structură organizatorică în care erau repartizate responsabilitățile legate

de punerea în aplicare a obiectivelor strategice și de resursele necesare și disponibile.

19 Într‑o etapă ulterioară, autoritățile de management au ținut seama de aceste strategii în contextul elabo‑rării programelor operaționale, deși numai programele operaționale din Italia (Emilia‑Romagna) și Grecia le menționau în mod explicit. Mai mult, numai autoritatea de management din Grecia a formulat, încă de la începutul perioadei de programare, o trimitere explicită la strategiile UE privind socie‑tatea informațională. După ce Agenda digitală pentru Europa a fost lansată în mai 2010, o autoritate de management din Regatul Unit a ținut seama în mod corespunzător de aceasta și și‑a modi‑ficat în consecință programul operațio‑nal (a se vedea punctul 23 și caseta 1).

11Observații

Toate programele operațio‑ nale auditate includeau măsuri legate de comerțul electronic, însoțite de nive‑luri‑țintă și de indicatori, dar modificările de ultimă oră aduse indicatorilor au îngre‑unat uneori evaluarea cores‑punzătoare a performanței

20 Toate autoritățile de management incluseseră în programele lor operați‑onale măsuri de promovare a comer‑țului electronic, fie în mod specific în cadrul IMM‑urilor, fie ca parte a unor măsuri mai generale legate de activită‑țile economice electronice (e-business) și de adoptarea tehnologiilor informa‑ției și comunicațiilor de către IMM‑uri, răspunzând astfel nevoilor identifica‑te în strategiile aferente (a se vedea punctul 18).

21 La rândul său, Comisia a evaluat analizele cu privire la nevoi incluse în programele operaționale și a verificat dacă nivelurile‑țintă au fost stabilite ținându‑se seama de aceste analize și dacă ele contribuiau la politicile UE.

22 Toate autoritățile de management își definiseră propriii indicatori de realiza‑re pentru măsurile legate de comerțul electronic descrise în programele lor operaționale. De asemenea, cu o sin‑gură excepție, toate autoritățile de management definiseră indicatori de rezultat (a se vedea figura 2), precum și valori‑țintă asociate acestora. La început, acești indicatori au constituit o bază adecvată pentru monitorizarea punerii în aplicare a programelor. To‑tuși, doar două programe operaționale [Italia (Piemonte) și Grecia] au inte‑grat indicatorul „comerțul electronic pentru întreprinderi” stabilit în Agenda digitală pentru Europa. Diversitatea indicatorilor a împiedicat însă orice agregare a acestora, care ar fi putut fi utilizată pentru a oferi informații la un nivel mai general.

23 Curtea a constatat că, între 2009 și 2013, Comisia aprobase mai multe modificări la toate cele cinci programe operaționale examinate. În trei cazuri [Grecia, Italia (Piemonte) și Polonia), indicatorii fuseseră însă re‑vizuiți prin intermediul unor modificări ale programelor operaționale care au fost realizate spre sfârșitul perioadei de programare, și anume în 2012 și/sau în 2013 (a se vedea și punctul 19)14.

14 Programul operațional pentru Piemonte a fost modificat de patru ori (în 2009, 2010, 2012 și 2013), iar cel al Greciei, de două ori (în 2011 și în 2012), dar, în ambele cazuri, indicatorii au fost modificați o singură dată, și anume în 2012. Programul operațional al Poloniei a fost modificat în 2011 și în 2013, indicatorii fiind modificați cu ambele ocazii.

Exemplu de modificare a unui program operațional în logica noii inițiative a UE: Regatul Unit (Lowlands și Uplands din Scoția)

Programul operațional „Lowlands și Uplands din Scoția” a fost modificat în martie 2011 pentru a include mă‑suri care urmăreau să răspundă mai bine obiectivelor unei noi inițiative emblematice ale UE, și anume Agenda digitală pentru Europa.

Modificarea a fost efectuată pentru a include sprijinul pentru conexiunea în bandă largă pentru IMM‑urile din zonele rurale și pentru a alinia strategia digitală a guvernului scoțian la Agenda digitală pentru Europa.

Case

ta 1

12Observații

Figu

ra 2 Detalii și schimbări referitoare la indicatorii de performanță privind comerțul

electronic și la nivelurile‑țintă utilizate în programele operaționale examinate

Economie inovatoare(Polonia)

Numărul proiectelor cofinanţate (13 100)Numărul întreprinderilor care au

beneficiat de sprijin (11 400)

Lowlands și Uplands din Scoţia(Regatul Unit)

Convergenţă digitală (Grecia)

Numărul întreprinderilor care au beneficiat de

finanţare pentru integrarea TIC în activităţile lor curente

(13 561 --> redus la 7 700)

Emilia-Romagna (Italia)

Piemonte (Italia)

Numărul proiectelor cofinanţate (125 pentru furnizarea de servicii și

250 pentru utilizarea de servicii de informaţii)

Programul operaţional

Numărul întreprinderilor care au primit sprijin pentru comerţul electronic (5 700)

Numărul întreprinderilor care au beneficiat de sprijin (450)

Indicatori de realizare (și niveluri-ţintă)

Întreprinderi finanţate care pot accepta comenzi (8,75 %)

Întreprinderi finanţate care pot accepta plăţi online pentru vânzări pe internet (1,31 %)

--> Combinat: Întreprinderi finanţate care pot accepta comenzi și/sau plăţi online

pentru vânzări pe internet (20 %)

Niciun indicator

Indicatori de rezultat (și niveluri-ţintă)

Întreprinderi care au primit comenzi online (60 %) --> Suprimat

Întreprinderi care au făcut comenzi online (26 %) --> Înlocuit cu: Numărul întreprinderilor care au făcut

comenzi online (90)

De la început: Numărul strategiilor privind comerţul electronic elaborate (4 100)

Text/cifre în caractere aldine: indicator aplicabil în prezentText/Cifre în caractere normale: indicator care nu se mai aplică

Procentul întreprinderilor care realizează vânzări către alte întreprinderi (B2B) pe pieţe specializate de pe internet

(12 %)Procentul întreprinderilor care au sisteme informatice

integrate cu sistemele altor întreprinderi (17 %) --> Ambii indicatori au fost combinaţi și înlocuiţi cu:

Numărul întreprinderilor care dispun de un sistem informatic B2B implementat și/sau integrat (5 300)

Procentul întreprinderilor care primesc comenzi pe internet sau prin alte reţele

(50 %) --> suprimatDe la început: Numărul locurilor de muncă nou create ca rezultat al implementării proiectelor (17 500 în

echivalent normă întreagă)De la început: Numărul serviciilor electronice care pot fi furnizate ca rezultat al implementării proiectelor

(11 000)

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

13Observații

24 În special, indicatorii de rezultat și/sau nivelurile‑țintă asociate au sufe‑rit modificări considerabile, ceea ce a îngreunat evaluarea rezultatelor efective obținute în urma implemen‑tării proiectelor. În cazul în care au fost modificate nivelurile‑țintă [programele operaționale din Grecia, Italia (Piemon‑te) și Polonia], nivelurile nou fixate nu au putut fi comparate cu nivelurile pre‑cedente, întrucât definiția indicatorilor (programele operaționale din Grecia și Polonia) sau unitățile de măsură [pro‑gramele operaționale din Grecia și Ita‑lia (Piemonte)] fuseseră modificate, iar aceste modificări nu erau întotdeauna justificate de reduceri bugetare sau de factori externi. În două cazuri, motivul pentru modificarea indicatorilor a con‑stat în cererea redusă pentru acțiunile propuse, care a condus, la rândul său, la un nivel scăzut de absorbție a fondurilor (a se vedea, de asemenea, punctele 8 și 27).

25 Curtea consideră că aceste modifi‑cări aduse spre sfârșitul perioadei de programare (într‑un moment în care în care realizările efective erau deja cunoscute) au periclitat măsurarea obiectivă a eficacității programelor operaționale în dezvoltarea comerțului electronic. Totuși, modificările respec‑tive au fost acceptate de către Comisie în cadrul procesului de aprobare a mo‑dificărilor aduse programelor operațio‑nale în 2012 și 2013.

26 În plus, cea mai mare parte a activității de monitorizare a Comisiei cu privire la programele operaționale s‑a axat pe informațiile financiare, care sunt într‑adevăr importante, dar insuficien‑te pentru a evalua progresele efective realizate. Mai mult, clasificarea datelor financiare raportate Comisiei de către două autorități de management (în Grecia și Regatul Unit) nu a fost pre‑zentată într‑un mod consecvent, întru‑cât acestea nu clasificau întotdeauna în mod corect proiectele din domeniul comerțului electronic, și anume în funcție de codurile de cheltuieli prevă‑zute în regulamentul Consiliului15.

27 Începând din 2013, Comisia a depus eforturi pentru a emite ghiduri16 me‑nite să promoveze utilizarea instru‑mentelor puse la dispoziție în cadrul politicii vizând absorbția tehnologiilor informației și comunicațiilor de către IMM‑uri și, în special, comerțul electro‑nic. În plus, în 2013, Comisia a propus o inițiativă alternativă care ar facilita implementarea de către IMM‑uri a pro‑iectelor din acest domeniu. Inițiati‑va constă într‑un sistem de bonuri valorice pentru inovare în domeniul tehnologiilor informației și comunica‑țiilor (a se vedea caseta 2). Ea urmărea să ofere o soluție la problema ritmului lent de absorbție a fondurilor puse la dispoziție pentru încurajarea adoptării tehnologiilor informației și comunicați‑ilor de către IMM‑uri17.

15 Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 (JO L 210, 31.7.2006, p. 25).

16 De exemplu, ghidurile Regional Policy for Smart Growth of SMEs și Digital Agenda ToolCaseta [disponibile pe pagina Platformei de specializare inteligentă (Smart Specialisation Platform) gestionată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, la adresa http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/guides].

17 Ratele de absorbție pentru măsurile care încurajează adoptarea de către IMM‑uri a tehnologiilor informației și comunicațiilor se situau cu mult sub media observată pentru FEDR.

14Observații

Atât în etapa de selecție, cât și în etapa de monitorizare, autoritățile de management s‑au axat mai mult pe realizări decât pe rezultate

28 Curtea a examinat dacă autoritățile de management s‑au asigurat că:

(a) procedura de selecție a furnizat suficiente informații privind logica investițiilor preconizate de în‑treprinderi și privind potențialul proiectelor de a contribui, prin implementarea lor, la atingerea obiectivelor programelor opera‑ționale, permițând în același timp autorităților de management să maximizeze potențialul fondurilor FEDR de a aduce o valoare adăuga‑tă în ceea ce privește atât stimu‑larea dezvoltării IMM‑urilor, cât și contribuția la punerea în aplicare a strategiilor UE referitoare la soci‑etatea informațională;

(b) performanța proiectelor a fost monitorizată atât în cursul imple‑mentării lor, cât și ulterior, pentru a se evalua contribuția acestora la dezvoltarea IMM‑urilor și la înde‑plinirea obiectivelor strategice.

Sistemul de bonuri valorice pentru inovare în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor – o schemă alternativă de sprijin pentru IMM‑uri

Sistemul de bonuri valorice pentru inovare în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor este o sche‑mă simplificată care urmărește să ajute IMM‑urile să își modernizeze activitățile existente prin adoptarea tehnologiilor informației și comunicațiilor. În practică, IMM‑urile beneficiază de o mică linie de credit, care le permite să cumpere produse sau servicii predefinite de la furnizori acreditați. Sistemul încearcă astfel să ofere un sprijin prompt IMM‑urilor și să reducă sarcina administrativă care le revine acestora.

Mecanismul a fost testat de două regiuni din Spania începând din 2013. În regiunea în care proiectul‑pilot este mai avansat (Murcia), procedura durează două luni între data emiterii cererii de propuneri și data la care sunt aprobate granturile. În plus, potrivit autorității de management, costul administrativ este mai mic de 10 %.

Curtea a identificat totuși două deficiențe. În primul rând, nu s‑a acordat suficientă atenție asigurării faptu‑lui că finanțarea proiectelor a fost determinată de cererea existentă din partea IMM‑urilor (și nu de cererea din partea furnizorilor de tehnologii ale informației și comunicațiilor) și, în al doilea rând, nu au fost solicitați indicatori de rezultat de la IMM‑urile beneficiare, ceea ce împiedică evaluarea impactului efectiv produs de implementarea proiectelor.

Case

ta 2

15Observații

În cadrul procedurilor de selecție a proiectelor, nu se evalua decât rareori dacă proiectele alese erau cele mai susceptibile să contribuie la dezvoltarea IMM‑urilor și/sau la îndeplinirea obiecti‑velor UE legate de societatea informațională

În cadrul procedurii de evaluare a cererilor de finanțare pentru proiecte, autoritățile de management nu solicitau decât rareori prezentarea unui plan de afaceri sau a unor niveluri‑țintă cuantificabile

29 Reglementările referitoare la FEDR nu solicitau prezentarea unor planuri de afaceri sau a altor obiective economi‑ce sau financiare măsurabile pentru programele operaționale care țineau de perioada de programare 2007‑2013. Acest tip de cerință este însă consi‑derat a fi o bună practică atunci când este vorba de evaluarea viabilității și a pertinenței unui proiect de afa‑ceri. În ceea ce privește programele operaționale examinate, doar două dintre autoritățile de management (din Polonia și Regatul Unit) au solicitat pla‑nuri de afaceri care să fie prezentate

împreună cu cererile de finanțare. Această solicitare nu era însă sistemati‑că. În consecință, doar șase dintre cele 30 de întreprinderi ale căror proiecte au fost examinate au prezentat un plan de afaceri sau alte ținte financiare sau comerciale măsurabile (a se vedea caseta 3).

30 În plus față de cei șase solicitanți care au depus un plan de afaceri, alte opt întreprinderi dintre cele 30 ale căror proiecte au fost auditate incluse‑seră obiective comerciale cuantifica‑bile în cererile lor de finanțare. Aceste obiective au oferit o bază solidă pentru monitorizarea proiectelor (a se vedea punctele 44‑46).

31 În cazul celorlalte 16 proiecte examina‑te (dintre cele 30), autoritatea de ma‑nagement nu dispunea de informații adecvate cu privire la justificarea care stătea la baza investiției preconizate de întreprindere. Mai concret, în aceste cazuri, informațiile solicitate de către autoritatea de management nu inclu‑deau un plan de afaceri sau obiective comerciale cuantificabile.

Exemplu constând într‑un plan de afaceri exhaustiv anexat la cererea de finanțare a unui proiect

În Polonia, pentru toate proiectele finanțate în cadrul măsurii de promovare a soluțiilor Business‑to‑Busi‑ness (B2B), s‑a solicitat prezentarea unui plan de afaceri exhaustiv, care să fie anexat la cererea de finanțare a proiectului.

Planul de afaceri trebuia să conțină informații detaliate care să includă o descriere a societății, o descriere a proiectului (componentele acestuia, justificarea pentru investiția propusă, detaliile legate de resursele uma‑ne, tehnice și financiare necesare pentru realizarea proiectului), beneficiile preconizate (inclusiv obiectivele, indicatori de realizare și de rezultat măsurabili, precum și niveluri‑țintă), precum și informații financiare privind societatea respectivă (bilanț, contul de profit și pierdere și situația fluxurilor de trezorerie).

Aceste informații detaliate au constituit o bază pentru o bună înțelegere a justificării furnizate pentru proiecte și, în consecință, pentru selectarea celor mai eficiente dintre acestea.

Case

ta 3

16Observații

În unele cazuri, proiectele auditate nu au îndeplinit obiectivele măsurii, așa cum fuseseră ele prevăzute în programele operaționale

32 În Grecia, cinci dintre proiectele cofinanțate auditate nu au îndeplinit obiectivele măsurii, așa cum fuseseră ele prevăzute în programele operațio‑nale. În timp ce programul operațional sublinia necesitatea susținerii mi‑croîntreprinderilor și a întreprinderilor mici, cererile de propuneri în cadrul cărora fuseseră selectate proiectele auditate permiteau și întreprinderilor mari să solicite cofinanțare (a se vedea caseta 4).

33 În ceea ce privește o măsură din cadrul unui program operațional (Polonia), care urmărea să ajute întreprinderile nou înființate să ofere servicii online, Curtea a constatat că, în etapa de selecție, singura dovadă solicitată pentru a demonstra că întreprinderea era nou înființată consta într‑un extras din registrul comerțului, care trebuia să indice data creării întreprinderii respective. Prin urmare, acest criteriu de selecție era ușor de eludat. În fapt, dintre cele cinci proiecte auditate care au beneficiat de sprijin în cadrul măsu‑rii menționate anterior, două implicau de fapt o nouă formă juridică a unor întreprinderi care existaseră anterior și care fie își încetaseră activitatea, fie o limitaseră drastic, transferând‑o apoi către întreprinderea nou creată. Antreprenorii au decis să înființeze o nouă întreprindere care îndeplinea criteriile de eligibilitate pentru a putea beneficia de cofinanțare din partea FEDR. Această eludare a criteriului de eligibilitate menționat mai sus a redus eficacitatea măsurii.

Au fost selectate proiecte care nu erau conforme cu obiectivele măsurii, așa cum fuseseră ele prevăzute în programele operaționale

În Grecia, programul operațional conținea o trimitere explicită la nevoia de susținere a microîntreprinderilor din sectorul turismului și definea măsuri care urmăreau obiectivul de a răspunde acestei nevoi. Microîntreprin‑derile vizate erau foarte numeroase în zona acoperită de programul operațional și prezentau un nivel deosebit de scăzut de adoptare a tehnologiilor informației și comunicațiilor. Multe dintre întreprinderile vizate au fost evaluate ca având o prezență online slabă sau inexistentă. Sprijinul pentru astfel de microîntreprinderi viza, de asemenea, reducerea impactului pe care îl are caracterul sezonier al turismului în Grecia, prin intensificarea activităților economice care s‑ar putea desfășura pe tot parcursul anului.

Totuși, cererea de propuneri a fost elaborată în așa fel încât nu se punea un accent special nici pe microîntre‑prinderi și nici măcar pe întreprinderile mici. Rezultatul a fost că și hotelurile de mari dimensiuni au beneficiat de finanțare (patru dintre cele șapte societăți evaluate în sectorul turismului făceau parte din cele mai impor‑tante lanțuri hoteliere din Grecia).

Aceste hoteluri aveau un model de afaceri deja bine stabilit, bazat pe două elemente principale: vânzarea prin intermediul operatorilor de turism (vânzările efectuate prin intermediul site‑urilor web fiind deci reduse) și caracterul sezonier al activității (hotelurile erau deschise șase luni pe an). Implementarea proiectelor cofinan‑țate nu a avut niciun impact asupra modelului de afaceri menționat mai sus, chiar dacă acest lucru constituia un obiectiv prevăzut în programul operațional și în orientările aferente.

Case

ta 4

17Observații

18 În Regatul Unit (Scoția), procedura de selecție se desfășura în două etape. Într‑o primă fază, autoritatea de management urma o procedură cu două părți pentru a selecta sponsorii de proiecte (intermediarii). În prima parte a procedurii, autoritatea de management (sau organismul intermediar) stabilea dacă proiectul răspundea sau nu criteriilor de eligibilitate din programul operațional. Cererile de finanțare a proiectelor care erau reținute treceau apoi prin

Procedurile deficitare de selecție au avut ca rezultat cofinanțarea de proiecte care nu erau susceptibile să ofere un bun raport costuri‑beneficii

34 Au fost constatate diferențe între pro‑cedurile de selecție din cadrul progra‑melor operaționale auditate, în special în ceea ce privește tipurile de proiecte, plafoanele de finanțare și procesele de selecție (a se vedea figura 3)18.

Figu

ra 3 Sisteme diferite de selecție a proiectelor din domeniul comerțului electronic, pe

state membre

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

Selectarea proiectelor IMM-urilor de către sponsorii de proiecte, pe baza

principiului „primul venit, primul servit”, în funcţie de îndeplinirea

criteriilor de eligibilitate

Ierarhizarea cererilor în urma evaluării unor criterii de fond (evaluare realizată de experţi

externi)

Până la 200 000 de euro

Până în 2010: pe baza principiului „primul venit, primul servit”, în funcţie de

îndeplinirea criteriilor de eligibilitateDin 2010: ierarhizarea cererilor în urma

evaluării unor criterii de fond

Granturi: până la 200 000 de euroși/sau

Fără sprijin financiar: servicii de consiliere/consultanţă

Până la 200 000 de euro

Primul venit, primul servitPe baza îndeplinirii criteriilor de

eligibilitate

În funcţie de schemă: până la 40 000 de euro (proiecte din

domeniul turismului) sau până la 200 000 de euro (proiecte de comerţ cu

amănuntul)

Investiţii directe în IMM-uri

Finanţarea intermediarilor (sponsorii de proiecte)

Investiţii directe în IMM-uri

Investiţii directe în IMM-uri

Procedura de selecţiePlafonul investiţieiTipul de sprijin

Emilia-Romagna (Italia)

Piemonte(Italia)

Convergenţă digitală (Grecia)

Lowlands și Uplands din Scoţia

(Regatul Unit)

Programul operaţional

Economie inovatoare(Polonia)

18Observații

35 Majoritatea procedurilor de selecție se bazau pe principiul „primul venit, primul servit”, în baza căruia erau aplicate numai criteriile de eligibilitate, care erau ușor de îndeplinit. Până în 2010, doar autoritățile de management responsabile de două dintre cele cinci programe operaționale (Italia: Piemon‑te și Emilia‑Romagna) utilizaseră o pro‑cedură de selecție calitativă, bazată pe criterii de fond, pe ierarhizarea cereri‑lor și pe evaluări efectuate de experți. În 2010, Polonia a decis să își modifice procedurile de selecție și a introdus în proces evaluările calitative și ierarhiza‑rea propunerilor.

36 Lipsa unor criterii exigente și neefec‑tuarea unei selecții pe bază compa‑rativă a cererilor, combinate cu faptul că cererile de finanțare nu conțineau informații comerciale complete, au condus, în peste o treime din cazuri, la cofinanțarea unor proiecte care nu ofereau un bun raport costuri‑beneficii sau în cazul cărora beneficiile erau mai mici decât costurile.

(a) În Grecia, patru proiecte – con‑stând în dezvoltarea unui site web care oferea o funcție de rezervare online – erau redundante. Între‑prinderile dispuneau deja (înainte să desfășoare proiectul) de un site web care permitea efectuarea de rezervări online. Mai mult, site‑uri‑le web dezvoltate aveau același format de prezentare ca și alte site‑uri create de alte hoteluri din același lanț și care beneficiaseră de asemenea de cofinanțare (la același cost sau la un cost foarte similar) din partea FEDR în cadrul aceleiași cereri de propuneri.

(b) Potrivit celor afirmate de propri‑etarii proiectelor, zece dintre cele 30 de proiecte cofinanțate auditate [toate cele zece proiecte erau fie din Italia (Piemonte și Emilia‑Ro‑magna), fie din Grecia19] ar fi fost desfășurate chiar și în absența cofinanțării publice. Mai mult, cinci dintre aceste zece proiecte fuse‑seră demarate cu mult înainte de notificarea cu privire la acordarea grantului. Trei proiecte începuse‑ră înainte chiar ca întreprinderile respective să fi depus cererea de cofinanțare. Toate aceste proiec‑te prezintă un „efect de balast” (deadweight).

(c) Într‑un stat membru (Regatul Unit), au fost oferite servicii de consiliere întreprinderilor din partea unor sponsori de proiecte, în plus față de granturi sau în locul acestora. În cazul a trei proiecte ale unor IMM‑uri care au beneficiat de con‑siliere, impactul sprijinului oferit de FEDR a fost neglijabil, potrivit celor afirmate de proprietarii proiectelor, întrucât toate cele trei întreprinderi își dezvoltaseră din fonduri proprii și în mod indepen‑dent prezența online și propriile strategii de comerț electronic. În două dintre aceste cazuri, consili‑erea primită nu a ajutat întreprin‑derile în niciun fel și, prin urmare, acestea au considerat‑o inutilă.

cea de a doua parte a procedurii, care consta în evaluarea cererilor pe baza unor criterii specifice și în aplicarea unei ponderi. În a doua etapă a procedurii generale de selecție, sponsorii de proiecte selectați acordau asistență IMM‑urilor pe baza principiului „primul venit, primul servit”.

19 Inclusiv cele patru proiecte menționate la punctul 36 litera (a).

19Observații

Procedurile de selecție au fost uneori prea lungi

37 Durata medie necesară pentru aproba‑rea proiectelor auditate (perioada de timp cuprinsă între lansarea cererii de propuneri și data acordării granturilor) era de peste șase luni în cazul a trei dintre cele cinci programe operaționa‑le auditate [în Grecia și în Italia (Emi‑lia‑Romagna și Piemonte)]. Acest lucru a afectat probabil solicitanții care nu au putut mobiliza suficient capital și care aveau, de fapt, o mai mare nevoie de sprijin financiar public: drept rezul‑tat, aceștia s‑au găsit în imposibilitatea de a‑și desfășura proiectele.

38 Intervalele de timp de câteva luni se explicau doar parțial prin faptul că procesul de selecție a inclus o evaluare de către experți și compararea cererilor primite pe baza unui set de criterii de fond. Această situație a fost observată în Italia, unde durata medie a proce‑durii de aprobare a proiectelor a fost fie de opt luni (programul operațio‑nal pentru Emilia‑Romagna), fie de 14 luni (programul operațional pentru Piemonte).

39 Totuși, o durată de șapte luni era greu de justificat în cazurile în care proce‑durile de selecție se desfășurau tot pe baza principiului „primul venit, primul servit”, fără să includă evaluări apro‑fundate și compararea cererilor, așa cum a fost cazul în Grecia (programul operațional „Convergență digitală”). Procedurile similare aplicate în Regatul Unit (programul operațional „Lowlands și Uplands din Scoția”) și în Polonia (programul operațional „Economie inovatoare”) aveau o durată care varia între două și patru luni.

40 Durata procedurii de selecție din cadrul programului operațional din Grecia poate fi comparată, de ase‑menea, cu durata observată în cadrul proiectului‑pilot de bonuri valorice pentru inovare în domeniul tehnolo‑giilor informației și comunicațiilor, dat fiind că ambele sisteme finanțau tipuri similare de proiecte standard, definite în mod specific la nivel regional, pe baza principiului „primul venit, primul servit”. În cadrul proiectului‑pilot de bonuri valorice, durata procedurii necesare pentru selecția unor proiecte foarte similare era mai scurtă decât o treime din perioada de timp necesa‑ră în Grecia (a se vedea caseta 2).

În majoritatea statelor membre vizitate, procedura de selecție nu a luat în considerare dimensiunea transfrontalieră

41 La începutul perioadei de programa‑re, procedurile de selecție aplicate pentru proiectele auditate în toate statele membre, cu excepția Greciei (unde dimensiunea transfrontalieră era obligatorie), nu au luat în consi‑derare chestiunea serviciilor online transfrontaliere, deși este vorba de un factor important pentru realizarea unei piețe interne digitale mai integrate (astfel cum prevede Strategia i2010 și cum o reafirmă Agenda digitală pentru Europa) (a se vedea, de asemenea, punctul 5). În 2010, după ce și‑a exami‑nat procedura și criteriile de selecție, Polonia a introdus criteriul de selecție constând în „dimensiunea internațio‑nală a proiectelor” (oferta transfronta‑lieră de servicii) în programul operațio‑nal în cauză.

20Observații

42 Dintre cele 22 de întreprinderi ale că‑ror proiecte au fost examinate și pen‑tru care tranzacțiile transfrontaliere se justificau, doar șapte implementaseră efectiv un proiect care le permitea să creeze un site web sau își adapteze site‑ul propriu pentru tranzacții trans‑frontaliere. Alte patru întreprinderi dispuneau deja de o astfel de com‑ponentă în interiorul lor sau în grupul de întreprinderi din care făceau parte. Prin urmare, jumătate dintre între‑prinderile care, în urma desfășurării proiectelor lor respective, ar fi putut beneficia de oportunitățile oferite de comerțul electronic transfrontalier au ratat această ocazie.

43 Dintre cele 23 de întreprinderi ale căror proiecte au fost auditate și de la care se putea aștepta în mod rezonabil crearea unui site multilingv, doar zece dispuneau de un site web în două sau mai multe limbi. Dintre aceste 10 între‑prinderi, două aveau deja un site web multilingv înainte de implementarea proiectului. Restul de opt întreprinderi și‑au creat un astfel de site pentru prima dată, ca urmare a implementării proiectelor lor respective.

În majoritatea cazurilor, autoritățile de management nu au putut să evalueze impactul unui proiect asupra dezvoltării IMM‑ului care l‑a implementat

În cazul a peste jumătate dintre proiectele examinate, nu s‑au solicitat informații cu privire la niveluri‑țintă orientate spre rezultate

44 Toate autoritățile de management au solicitat întreprinderilor beneficiare să prezinte rapoarte cu privire la pro‑gresele înregistrate în implementarea proiectelor lor. În funcție de durata acestora, rapoartele au fost prezentate fie în urma implementării proiectelor, fie atât în cursul implementării, cât și după finalizarea lor. Cu toate acestea, în 16 dintre cele 30 de cazuri examina‑te, aceste informații se refereau doar la finalizarea fizică a proiectului, mai pre‑cis la achiziționarea și/sau dezvoltarea soluțiilor informatice necesare. În plus, în cazul unei treimi din proiectele audi‑tate, rapoartele nu conțineau informa‑ții privind durata acestor proiecte.

45 Autoritățile de management com‑petente (din Grecia, Italia și Regatul Unit) nu au solicitat prezentarea de niveluri‑țintă orientate spre rezultate pentru niciunul dintre cele 16 proiecte. Singurele informații solicitate și furni‑zate de beneficiari priveau costul efec‑tiv al proiectului și realizările obținute.

21Observații

46 Pentru celelalte 14 proiecte, a fost soli‑citată monitorizarea detaliată a datelor comerciale, astfel încât autoritatea de management să poată evalua impactul imediat al implementării proiectu‑lui asupra dezvoltării întreprinderii respective. În cazul unei autorități de management, plățile depindeau de performanța proiectului (a se vedea caseta 5).

47 După finalizarea în integralitate a im‑plementării proiectelor, nu mai avea loc nicio monitorizare sistematică, cu excepția cazului unei autorități de management (Polonia) și al unui spon‑sor de proiecte (Regatul Unit), care incluseseră o obligație în acest sens în acordul de grant. Celelalte autorități de management nu dispuneau deci de informații suficiente pentru a putea evalua eficacitatea sprijinului în ceea ce privește dezvoltarea întreprinderilor cofinanțate și/sau îndeplinirea obiecti‑velor strategice stabilite.

Exemplu de management axat pe rezultate: condiționarea plăților de performanța proiectului

În Polonia, plățile depindeau de atingerea nivelurilor‑țintă stabilite pentru rezultatele comerciale. Dacă aces‑tea nu erau atinse, organismul intermediar avea posibilitatea de a reduce cuantumul grantului.

Acest lucru s‑a întâmplat în cazul unui proiect evaluat, a cărui subperformanță (nivelul‑țintă în materie de venituri nu a fost atins) s‑a reflectat în scăderea cu 5 % a cuantumului sprijinului public pentru acel proiect.

Case

ta 5

În anumite cazuri, sistemele de monitorizare nu au înregistrat în mod fiabil performanța proiectelor

48 Cu excepția unei singure autorități de management examinate, toate cele‑lalte au primit de la IMM‑uri informa‑ții privind performanța prezentate sub forma unui raport standardizat. O autoritate de management [Italia (Emilia‑Romagna)] nu dispunea de un astfel de format standardizat; prin

urmare, calitatea rapoartelor primite de această autoritate varia foarte mult, întrucât fiecare întreprindere putea alege ce informații comunică și în ce mod. În aceste condiții, autoritatea de management nu era în măsură să eva‑lueze dacă un proiect a fost finalizat cu succes sau nu. De exemplu, un bene‑ficiar a omis să declare că una dintre componentele proiectului (coșul de cumpărături online) nu fusese dezvol‑tată, iar autoritatea de management nu a abordat acest aspect, în ciuda faptului că era vorba de o componentă a proiectului cofinanțat.

22Observații

49 În cazul altor două autorități de mana‑gement (Italia și Regatul Unit), datele introduse în sistemele de monitori‑zare nu erau pe deplin fiabile și/sau complete:

(a) în Italia (Piemonte), autoritatea de management nu a verificat exac‑titatea informațiilor furnizate. În două dintre cele patru proiecte evaluate, informațiile introduse în sistem erau eronate (într‑un caz, era vorba despre indicatorul de realizare, iar în celălalt caz, de numărul de angajați ai uneia dintre întreprinderile cofinanțate);

(b) în Regatul Unit (Lowlands și Uplands din Scoția), indicatorii definiți în mod inadecvat de către autoritatea de management au dus la o situație în care fiecare sponsor de proiect interpreta în mod diferit indicatorii. Prin urmare, informa‑țiile privind progresele nu erau prezentate de o manieră coerentă.

Lipsa datelor a îngreunat uneori monitorizarea economicității în utilizarea finanțării acordate de UE

50 În Regatul Unit (Lowlands și Uplands din Scoția), întreprinderile au benefi‑ciat de sprijin prin intermediul unor sponsori de proiecte. În unele cazuri, acești intermediari au furnizat o asis‑tență nefinanciară, care consta în servi‑cii de consiliere sau de consultanță [a se vedea, de asemenea, punctul 36 litera (c)].

51 În două cazuri, costurile administra‑tive ale intermediarilor au fost consi‑derabile, în special în comparație cu costurile observate în proiectul‑pilot de implementare a inițiativei privind bonurile valorice acordate pentru inovare în domeniul tehnologiilor in‑formației și comunicațiilor (a se vedea caseta 2). În ceea ce privește celelalte state membre, s‑a putut stabili suma exactă plătită în contul IMM‑urilor pentru adoptarea acestor tehnologii. În schimb, în acest caz, nu era clar în ce măsură finanțarea acordată de FEDR a fost efectiv alocată pentru sprijinirea beneficiarilor (a se vedea caseta 6).

Lipsa de informații cu privire la utilizarea în mod economic a fondurilor alocate pentru costurile administrative suportate de către intermediari

În Scoția, autoritatea de management a implementat proiectele prin intermediari, și anume prin sponsorii de proiecte.

Întrucât intermediarii înșiși ofereau sprijin sub formă de consultanță IMM‑urilor, costurile administrative, inclusiv salariile, au reprezentat o proporție semnificativă din cheltuielile rambursate: un sponsor de proiecte utilizase 55 % din bugetul său pentru acoperirea salariilor și 18 % pentru activități de marketing. Pentru un alt sponsor de proiecte, salariile au reprezentat 82 % din bugetul total. În absența oricăror date disponibile, Curtea nu a fost în măsură totuși să concluzioneze dacă fondurile în cauză au fost utilizate sau nu în mod eco‑nomic. Mai mult, unul dintre intermediari nu a fost în măsură să documenteze timpul petrecut sau activitățile implicate în furnizarea de consiliere pentru anumite IMM‑uri pe care le‑a sprijinit.

Case

ta 6

23Observații

Per ansamblu, IMM‑urile au implementat proiectele fără probleme, însă rezultatele obținute nu au fost întotdeauna demonstrate

52 Curtea a evaluat:

(a) dacă proiectele fuseseră desfășura‑te și dacă acestea au fost menținu‑te conform planificării inițiale;

(b) dacă beneficiile economice pre‑conizate în urma implementării unui proiect au fost obținute și evaluate.

În general, realizările obți‑nute în cadrul proiectelor erau conforme cu cele prevă‑zute în cererile de finanțare

53 În majoritatea cazurilor, proiectele au fost realizate în limitele bugetului prevăzut și fără întârzieri majore. În cazul în care s‑au înregistrat depășiri ale bugetului, sumele în cauză erau mici și nu afectau cuantumul cofinan‑țării publice. În cazul tuturor proiecte‑lor, întârzierile au fost notificate către autoritatea de management și au fost aprobate de aceasta.

54 În 25 dintre cele 30 de proiecte audita‑te, realizările au fost obținute conform celor planificate și erau operaționale:

(a) 17 întreprinderi beneficiare au dobândit o prezență online după crearea unui site web, iar nouă din‑tre ele puteau să efectueze vânzări online;

(b) alte opt întreprinderi erau deja prezente pe internet înainte de implementarea proiectului, dar au ales fie să își creeze un nou site web, fie să își actualizeze site‑ul existent.

În patru dintre cele 25 de cazuri men‑ționate mai sus, evoluțiile legate de comerțul electronic făceau parte din proiecte mai ample, care vizau digita‑lizarea procedurilor interne ale între‑prinderilor (e-business).

55 În ceea ce privește restul de cinci proiecte auditate [în Grecia, Italia (Piemonte) și Polonia], realizările pre‑conizate nu au fost obținute în urma implementării. În cazul unui proiect, întreprinderea nu a utilizat aplicația dezvoltată. În celelalte patru proiecte, în ciuda faptului că aplicațiile informa‑tice fuseseră dezvoltate și implementa‑te, fie nu s‑a reușit găsirea unei nișe pe piață, fie au apărut dificultăți tehnice (a se vedea punctul 57).

56 Deși marea majoritate a proiectelor nu au prevăzut încă de la început un buget de mentenanță a sistemului informatic (numai patru proiecte au prevăzut un astfel de buget), acest lucru nu s‑a dovedit a fi o problemă în niciuna dintre întreprinderile ale căror proiecte au fost evaluate. De fapt, pro‑gramele informatice fuseseră proiecta‑te în general în așa fel încât să asigure costuri de mentenanță scăzute și să permită utilizatorilor să efectueze ei în‑șiși actualizări și modificări (acest lucru s‑a întâmplat în cazul a 14 proiecte).

24Observații

57 Aproape nicio întreprindere nu s‑a confruntat cu probleme tehnice majo‑re în cursul implementării proiectelor sau ulterior. Aplicațiile informatice dez‑voltate erau operaționale și funcționau fără întrerupere. Au existat și câteva excepții: în cazul a două întreprinderi din Grecia, site‑ul web și/sau pagina de rezervări online nu au putut fi accesa‑te, iar alte trei întreprinderi din Polonia și Italia nu reușiseră să găsească o nișă de piață și nu aveau clienți. În aceste trei cazuri, sustenabilitatea proiectelor nu depindea de simpla mentenanță a sistemelor informatice: un proiect nu fusese finalizat, iar în cazul celorlalte două, întreprinderile se temeau că nu își vor putea continua activitatea eco‑nomică dincolo de perioada obligato‑rie de menținere a proiectului.

Numeroase IMM‑uri au afir‑mat că au obținut beneficii în urma implementării proiec‑tului depus, dar rezultatele obținute nu erau măsurate în mod sistematic

58 Dintre cele 30 de întreprinderi ale căror proiecte au fost evaluate, mai puțin de jumătate fuseseră solicitate să comunice nivelurile‑țintă preconizate pentru rezultate (a se vedea, de aseme‑nea, punctele 44‑46). În ceea ce priveș‑te cele 14 proiecte pentru care cererile specificau rezultate‑țintă care au fost și monitorizate, rezultatele preconizate au fost obținute în opt cazuri. Rezulta‑tele‑țintă constau în creșterea cifrei de afaceri, creșterea numărului de clienți, creșterea procentului de vânzări online și/sau crearea de locuri de muncă.

59 În ceea ce privește cealaltă jumătate dintre întreprinderi care au beneficiat de sprijin din partea FEDR pentru dez‑voltarea comerțului electronic, nu s‑a

putut stabili nicio legătură între contri‑buțiile primite și dezvoltarea comercia‑lă înregistrată de întreprinderi.

60 13 întreprinderi au afirmat că au ob‑ținut câștiguri de eficiență ca urmare a implementării proiectelor lor, deși, cu o singură excepție, niciuna dintre aces‑te întreprinderi nu stabilise un astfel de obiectiv în cererile de finanțare depuse. Dintre cele 13 întreprinderi, doar patru au fost în măsură să cuantifice câștigu‑rile de eficiență obținute. Șase între‑prinderi nu își conectaseră site‑ul web cofinanțat la programele lor informati‑ce interne, ceea ce înseamnă că fiecare rezervare online primită trebuia să fie introdusă manual în sistemele interne.

61 În general, în majoritatea proiecte‑lor cofinanțate, crearea de locuri de muncă nu se număra printre obiecti‑vele urmărite. Cu toate acestea, opt proiecte aveau un astfel de obiectiv, pe care întreprinderile îl stabiliseră sub forma unui rezultat‑țintă în cererile lor de finanțare.

62 Toate cele opt proiecte și‑au atins obiectivul propus. Alte cinci întreprin‑deri au afirmat că au angajat una sau mai multe persoane ca urmare a pu‑nerii în aplicare a proiectului; dintre cele cinci întreprinderi, patru au fost în măsură să dovedească această afir‑mație. Jumătate dintre întreprinderile ale căror proiecte au fost evaluate au organizat cursuri pentru a‑și forma personalul cu privire la utilizarea apli‑cațiilor informatice dezvoltate în ca‑drul proiectelor. Această formare a fost adaptată pentru a răspunde nevoilor fiecărei întreprinderi care a solicitat‑o; prin urmare, nu au fost emise certifica‑te. Formarea la locul de muncă a fost, de asemenea, o practică frecventă.

25Concluzii și recomandări

63 Tehnologiile utilizate în comerțul elec‑tronic sunt considerate a fi o modalita‑te de a mări ritmul creșterii economice, de a dezvolta în continuare piața unică și de a accelera integrarea europeană. Prin urmare, Comisia a pus din ce în ce mai mult accentul pe necesitatea de a încuraja dezvoltarea comerțului electronic, în special prin intermediul uneia dintre inițiativele sale emble‑matice, intitulată „O agendă digitală pentru Europa”. În perioada de progra‑mare 2007‑2013, din bugetul fondurilor structurale ale UE au fost alocate trei miliarde de euro pentru a încuraja IMM‑urile să adopte tehnologiile infor‑mației și comunicațiilor.

64 În cadrul auditului său, Curtea a urmă‑rit să stabilească dacă sprijinul acordat de FEDR pentru IMM‑uri în domeniul comerțului electronic a fost eficace și a concluzionat că sprijinul oferit de FEDR pentru proiectele legate de comerțul electronic a contribuit la creșterea disponibilității serviciilor comerciale online. Cu toate acestea, deficiențele observate în monitorizare au făcut imposibilă evaluarea măsu‑rii în care acest sprijin a contribuit la îndeplinirea obiectivelor fixate de stra‑tegiile Uniunii și ale statelor membre în materie de tehnologii ale informației și comunicațiilor sau la atingerea obiec‑tivelor de dezvoltare ale IMM‑urilor. În plus, procedurile deficitare de selecție au avut ca rezultat cofinanțarea de proiecte care nu erau susceptibile să ofere un bun raport costuri‑beneficii.

65 Programele operaționale ale state‑lor membre au reprezentat o bază adecvată pentru acordarea de sprijin pentru IMM‑uri în domeniul comer‑țului electronic. Aceste programe au inclus măsuri privind comerțul electro‑nic, ținând seama de nevoile naționale sau regionale, așa cum erau acestea definite în strategiile lor respective în materie de tehnologii ale informației

și comunicațiilor. Cu toate acestea, măsurarea pertinentă a progreselor obținute a fost uneori pusă în pericol de faptul că indicatorii și niveluri‑le‑țintă au fost revizuite, adesea spre sfârșitul perioadei de programare, fără să existe întotdeauna o justificare adecvată pentru modificările aduse. În plus, cheltuielile legate de proiectele din domeniul comerțului electronic nu au fost întotdeauna raportate Comisiei în cadrul categoriei corecte, iar acest lucru a împiedicat realizarea unei evaluări globale. În 2013, Comisia a abordat problema absorbției lente a fondurilor, propunând un alt mod de utilizare a fondurilor structurale pentru a promova adoptarea tehnologiilor informației și comunicațiilor de către IMM‑uri, și anume sistemul de bonuri valorice pentru inovare în domeniul tehnologiilor informației și comunicați‑ilor. Comisia nu a acordat însă o atenție suficientă monitorizării performanței, care reprezintă un element indispen‑sabil pentru evaluarea progreselor realizate efectiv (punctele 18‑27).

66 Atât în etapa de selecție, cât și în etapa de monitorizare, autoritățile de management s‑au axat mai mult pe realizări decât pe rezultate. Natura limitată a criteriilor de selecție aplicate a însemnat că, în unele cazuri, autorită‑țile de management au finanțat toate proiectele eligibile atât timp cât erau disponibile fonduri, fără să ia în calcul valoarea adăugată potențială a pro‑iectelor din perspectiva dezvoltării IMM‑urilor sau a îndeplinirii obiecti‑velor UE legate de societatea informa‑țională (punctele 29‑43). Mai mult, în majoritatea cazurilor, autoritățile de management nu au putut să evalueze impactul unui proiect asupra dezvol‑tării IMM‑ului care l‑a implementat. În sfârșit, în două state membre selecta‑te, autoritățile de management nu au efectuat verificările necesare cu privire la fiabilitatea datelor introduse în sis‑tem (punctele 44‑51).

26Concluzii și recomandări

67 Per ansamblu, IMM‑urile au imple‑mentat proiectele fără probleme, iar realizările obținute erau în general conforme cu cele preconizate în cere‑rea de finanțare. Numeroase IMM‑uri au declarat că au beneficiat de pe urma implementării proiectelor, însă rezultatele au fost măsurate în mai puțin de jumătate dintre proiectele auditate. În aceste cazuri, s‑a constatat că au existat beneficii pentru mai mult de jumătate din IMM‑urile în cauză (punctele 53‑62).

68 În consecință, Curtea recomandă următoarele:

Recomandarea 1

Comisia ar trebui să se asigure că ob‑ține informații coerente și fiabile de la statele membre cu privire la progresul programelor operaționale, nu numai din punct de vedere financiar, ci și în termeni de performanță. În acest scop, Comisia ar trebui:

(a) să evalueze relevanța indicato‑rilor de rezultat propuși, atât în momentul aprobării programelor operaționale, cât și în momentul aprobării modificărilor ulterioare;

(b) să conceapă un sistem de monito‑rizare care să permită măsurarea în timp util a progreselor realizate în direcția atingerii tuturor nivelu‑rilor‑țintă fixate, precum și efec‑tuarea de comparații de‑a lungul timpului;

(c) să propună indicatori standard relevanți pentru obiectivele strategice ale UE privind comerțul electronic.

Recomandarea 2

Comisia ar trebui să insiste ca procedu‑rile și criteriile de selecție instituite de statele membre să garanteze selecția acelor proiecte care maximizează va‑loarea adăugată în rândul solicitanților în ceea ce privește promovarea dez‑voltării comerțului electronic în cadrul IMM‑urilor și realizarea obiectivelor Agendei digitale europene. În același timp, Comisia ar trebui să se asigure că procedurile respective sunt adecvate în raport cu beneficiarii vizați, din per‑spectiva timpului și a sarcinii adminis‑trative necesare.

La selectarea proiectelor, autoritățile din statele membre ar trebui, după caz, să ceară solicitanților:

(a) să furnizeze o justificare a nece‑sității de a implementa proiectul în cauză, care să fie prezentată, în mod ideal, sub forma unui plan de afaceri realist și suficient de detaliat;

(b) să demonstreze viabilitatea finan‑ciară a proiectului;

(c) să demonstreze necesitatea unui sprijin financiar public, pentru a evita cheltuieli nenecesare („efectul de balast”);

(d) să stimuleze proprietarii de proiec‑te să țină seama de dimensiunea transfrontalieră a afacerii lor, cu scopul de a exploata pe deplin posibilitățile oferite de piața unică.

27Concluzii și recomandări

Recomandarea 3

Comisia ar trebui să solicite autori‑tăților de management din statele membre să instituie instrumente de gestionare pentru a putea monitoriza impactul granturilor acordate asupra dezvoltării comerciale a IMM‑urilor care au beneficiat de sprijin. Comisia ar trebui să solicite în special:

(a) ca acordurile de finanțare să defi‑nească un set minim de indicatori solizi, însoțiți de niveluri‑țintă conexe, care să fie măsurați și monitorizați ulterior, atât după ce proiectul a fost implementat și a devenit operațional, cât și într‑o fază ulterioară, când este proba‑bil ca impactul său deplin să se fi concretizat;

(b) să fie introdus, ori de câte ori este oportun, un mecanism care să asigure faptul că plățile sunt legate de performanță și care să permită ajustarea acestora în cazul unor insuficiențe grave;

(c) să fie efectuate controalele și verificările necesare pentru a se asigura faptul că datele introduse în sistemele de monitorizare sunt fiabile și coerente.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera II, condusă de domnul Henri GRETHEN, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 12 noiembrie 2014.

Pentru Curtea de Conturi

Vítor Manuel da SILVA CALDEIRA Președinte

28

„Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor” și „indicatorii de realizare, inclusiv valoarea-țintă cuanti-ficată” trebuie să facă parte din programele finanțate din fondurile ESI în perioada 2014‑2020 și fac obiectul negocierilor cu Comisia. Tipul principiilor de selecție și criteriile detaliate de selecție vor depinde de obiecti‑vul specific și de contextul investiției cofinanțate.

Se solicită statelor membre care prezintă deficiențe identificate în domeniile respective să descrie în program (condiționalitate ex ante, plan de acțiune) acțiunile pe care autoritățile intenționează să le între‑prindă pentru a îmbunătăți procedurile de selecție a proiectelor și pentru a reduce sarcina administra‑tivă suportată de beneficiari. Atunci când este cazul, statele membre sunt încurajate să utilizeze asistența tehnică în mod proactiv și direcționat pentru realiza‑rea îmbunătățirilor preconizate.

În plus, Comisia va îndruma autoritățile de manage‑ment să includă recomandările Curții de Conturi Euro‑pene în procesul de selecție și în criteriile de selecție a proiectelor privind creșterea digitală.

IV (c)Comisia acceptă parțial această recomandare.

În special, Comisia este de acord, în principiu, cu introducerea unui mecanism care să asigure faptul că plățile depind de performanță. Cu toate acestea, ar fi dificil ca plățile din fondurile ESI pentru comerțul electronic să depindă de rezultate.

Rezumat

IIIComisia salută evaluarea efectuată de Curte.

Comisia consideră că datorită eficacității sprijinului pe care FEDR l‑a acordat proiectelor privind comerțul electronic a crescut disponibilitatea serviciilor comer‑ciale online.

Noile reglementări privind fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) pentru perioada 2014‑2020 abordează chestiunea monitorizării la nivel de programare prin consolidarea orientării către rezultate și a logicii de intervenție prin introducerea de condiționalități ex ante. În cazul investițiilor din dome‑niul comerțului electronic, este necesară o condiționa‑litate ex ante specifică, sub forma unui cadru strategic de politică pentru creșterea digitală.

IV (a)Comisia acceptă această recomandare.

Pentru perioada 2007‑2013, Comisia solicită autorități‑lor de management să raporteze cu privire la imple‑mentarea programelor în conformitate cu reglemen‑tările aplicabile FEDR.

Programele finanțate din fondurile ESI în perioada 2014‑2020 vor pune în mai mare măsură accentul pe rezultatele bazate pe niveluri‑țintă. La nivel de axă prioritară, indicatorii vor reflecta performanța globală înregistrată în cadrul axei, dar nu vor furniza informa‑ții cu privire la performanțele individuale ale tuturor tipurilor de acțiuni care ar putea fi incluse în axa respectivă.

IV (b)Comisia acceptă recomandarea și va solicita ca statele membre să ia măsurile corespunzătoare.

Răspunsurile Comisiei

Răspunsurile Comisiei 29

Observații

18Comisia salută evaluarea Curții cu privire la cadrul strategic instituit în toate statele membre auditate. În plus, Comisia subliniază faptul că noul regulament privind fondurile ESI oferă un cadru îmbunătățit în materie de performanță și de orientare către obținerea de rezultate pentru perioada 2014‑2020. [A se vedea răspunsul de la punctul IV litera (b).]

22Regulamentul care are ca obiect programele afe‑rente perioadei 2007‑2013 nu include nicio cerință privind utilizarea de indicatori standardizați în scopuri de monitorizare. În plus, nu există niciun indicator principal conceput în mod specific pentru comerțul electronic.

Un „indicator de rezultat” furnizează informații cu privire la rezultatele care se preconizează că vor fi înre‑gistrate prin implementarea unei anumite activități. În consecință, statele membre optează pentru un indica‑tor de rezultat care măsoară cel mai bine performanța activității întreprinse. Cu toate că standardizarea este posibilă cu ajutorul indicatorilor de realizare, indicatorii de rezultat sunt adaptați și reflectă obiectivul urmărit.

Răspuns comun la punctele 23 și 25Indicatorii de rezultat sunt modificați de către autori‑tățile de management pe durata întregii perioade de programare. Comisia subliniază faptul că, în cazul în care un stat membru solicită o modificare a progra‑mului, este necesar să se reexamineze și indicatorii corespunzători din cadrul programului. În eventualita‑tea unei abateri grave, este necesar să se investigheze, de la caz la caz, din ce motiv s‑a înregistrat aceasta. Comisia Europeană negociază modificările și solicită autorității de management să furnizeze o justificare temeinică. Indicatorii de rezultat sunt actualizați atât ascendent (dacă nivelul de ambiție poate să fie și mai mare), cât și descendent (dacă realitatea economică și progresele înregistrate pe teren nu depindeau de o autoritate de management).

În ceea ce privește Grecia, modificarea adusă recent, în decembrie 2012, programului operațional privind convergența digitală a vizat în primul rând reducerea semnificativă (în valoare de aproximativ 300 de mili‑oane EUR) a bugetului pentru a consolida programul

Introducere

05Comisia atrage atenția asupra faptului că ponderea IMM‑urilor care cumpără online este, în general, mult mai mare, iar media de 26 % la nivelul UE este mult mai apropiată de nivelul‑țintă stabilit. Acest succes relativ se explică în parte prin faptul că punctul de ple‑care avea valori mai ridicate. De asemenea, este ușor să se cumpere online, însă dificil să se vândă, deoarece trebuie să se instituie o platformă cu un mecanism de plată și de livrare.

09Comisia împărtășește preocuparea exprimată de Curte cu privire la ratele scăzute de absorbție a fondurilor pentru adoptarea tehnologiilor informației și comuni‑cațiilor. Prin urmare, Comisia a elaborat și diseminează1 orientări menite să promoveze utilizarea instrumen‑telor de politică pentru adoptarea tehnologiilor informației și comunicațiilor de către IMM‑uri, inclusiv a comerțului electronic. De exemplu, în „Ghidul inteli‑gent privind inovarea în materie de servicii”, în ghidul privind „Creșterea inteligentă a IMM‑urilor”, în ghidul privind „Internaționalizarea IMM‑urilor”, în ghidul privind diferite metode de sprijin menite să stimuleze creșterea digitală, intitulat „Setul de instrumente al Agendei digitale”, și în Proiectul privind bonurile valo‑rice pentru inovare în domeniul tehnologiilor informa‑ției și comunicațiilor, menționat mai jos. De asemenea, Comisia oferă asistență tehnică prin intermediul căreia se asigură accesul la experți în materie de creștere digitală.2

De asemenea, Comisia a lansat, în 2003, Rețeaua Euro‑peană E‑Business de Sprijin pentru IMM‑uri (eBSN), ca platformă de coordonare în materie de politică, menită a fi utilizată de factorii de decizie de la nivel național și regional, precum și de experții în domeniul politicilor publice din sectorul activităților economice electronice. Aceasta include o inițiativă de promovare a utilizării inteligente a tehnologiilor informației și a integrării IMM‑urilor în lanțurile valorice industriale globale.3

1 A se vedea: http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/guides.

2 Astfel cum s‑a procedat în perioada 2013‑2014 în cazul Ungariei, al Greciei și al Italiei.

3 A se vedea: http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/ict/ebsn/what/index_en.htm

Răspunsurile Comisiei 30

În baza principiului subsidiarității și în cadrul gestiu‑nii partajate, este responsabilitatea statelor membre și a regiunilor să decidă dacă lansează sau nu un sistem de bonuri valorice pentru inovare în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor în cadrul programelor lor operaționale. În prezent, Comisia pro‑movează adoptarea schemei de către regiuni în cadrul strategiilor lor de inovare sau de creștere digitală.

De asemenea, Comisia este de acord cu faptul că este necesar să se susțină schemele de sprijin orien‑tate spre cerere care răspund nevoilor de afaceri ale IMM‑urilor.

Cu toate acestea, experiența acumulată până în prezent în cadrul regiunilor sugerează că, adesea, în cadrul IMM‑urilor nu există cunoștințe suficiente pentru identificarea cu precizie a tehnologiei/soluției TIC care ar corespunde conceptului lor de afaceri și IMM‑urile au nevoie de sprijin pentru identificarea și formularea cererii lor în materie de tehnologii ale informației și comunicațiilor, precum și pentru ela‑borarea unui plan de afaceri corespunzător. Oferirea de consiliere pentru analizarea și identificarea celei mai bune soluții de afaceri în materie de tehnologii ale informației și comunicațiilor pentru IMM‑uri face parte, de asemenea, din inițiativa privind bonurile valorice.

Având în vedere caracterul experimental al inițiativei privind bonurile valorice și timpul limitat de imple‑mentare, în prezent nu sunt disponibili indicatori de rezultat. Aceste informații vor fi puse la dispoziția Comisiei în cadrul următoarelor comitete de monitori‑zare, programate pentru mijlocul anului 2015.

La nivel de program, este important de subliniat faptul că, în perioada de programare 2007‑2013, nu există indicatori de rezultat, ci indicatori de realizare. Aceste informații vor fi totuși solicitate în cadrul comitetelor de monitorizare.

operațional privind competitivitatea. Această reducere a afectat, în mod inevitabil, valoarea indicatorilor care au trebuit să fie adaptați și ajustați în consecință.

24Modificările indicatorilor din cadrul programului ope‑rațional din Polonia privind o economie inovatoare au fost efectuate la începutul anului 2011. Având în vedere faptul că programul operațional a fost aprobat la sfârșitul anului 2007, iar primele cereri de propuneri au fost lansate în 2008 și în 2009, modificările au fost efectuate cât mai curând posibil după dobândirea pri‑melor experiențe în ceea ce privește implementarea acestei măsuri la mijlocul perioadei de programare, autoritatea de management furnizând justificarea corespunzătoare.

26Deși Comisia a furnizat autorităților competente orien‑tări (a se vedea nota de subsol 6) privind principiile de clasificare a sistemului de informații, responsabilitatea în ceea ce privește clasificarea cheltuielilor revine autorității de management.

Caseta 2În contextul Fondului european de dezvoltare regio‑ nală, „bonurile valorice pentru inovare în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor” reprezintă un mecanism de acordare de fonduri care permite sprijinirea microîntreprinderilor și a IMM‑urilor într‑un mod care reduce sarcina administrativă suportată de acestea. Nu există o abordare uniformă pentru toate cazurile. Fiecare schemă va fi dezvoltată și imple‑mentată de autoritățile regionale și locale sub formă de granturi sau de instrumente financiare, în funcție de factori specifici relevanți, cum ar fi potențialul tehnologiilor informației și comunicațiilor și inten‑sitatea fiecărei regiuni, integrarea sa cu alte măsuri de gestionare a inovării, capacitatea de administrare a schemei, experiența anterioară în sprijinirea unor astfel de măsuri sau necesitatea de a se îmbunătăți adoptarea tehnologiilor informației și comunicațiilor de către IMM‑uri.

Răspunsurile Comisiei 31

33Comisia subliniază faptul că examinează cu atenție „principiile directoare pentru selectarea” operațiunii, ca parte a programelor operaționale, în cadrul nego‑cierii programelor finanțate din fonduri ESI pentru perioada 2014‑2020, în vederea asigurării faptului că acestea sunt adaptate obiectivelor specifice și tipurilor de operațiuni.4

35Comisia consideră că autoritatea de management (sau organismul intermediar delegat) ar trebui să se bazeze pe elemente de probă suficiente care să demonstreze faptul că procedura de selecție este transparentă și îndeplinește criteriile stabilite de Comitetul de moni‑torizare a programului.

36 (a)Comisia subliniază faptul că a luat la cunoștință cazul descris. Măsurile corective corespunzătoare au fost inițiate de către Comisie și statul membru.

36 (b)În ceea ce privește proiectele italiene și astfel cum a fost explicat de către autoritățile statelor membre, cererea de propuneri a fost elaborată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 („de minimis”). Acest regulament nu prevedea o cerință privind efectul stimulativ, spre deosebire de alte scheme de ajutor. Cu toate acestea, cererea de propuneri a stabilit ca termen‑limită pentru cheltuielile retroactive data de 1.1.2008, neprelungind termenul respectiv până la data de 1.1.2007, așa cum ar fi fost posibil.

4 Articolul 96 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul privind dispozițiile comune: „(iii) o descriere a tipurilor și a exemplelor de acțiuni care urmează a fi sprijinite în cadrul fiecărei priorități de investiții și contribuția lor preconizată la obiectivele specifice menționate la punctul (i), inclusiv principiile directoare pentru selectarea operațiunilor și, după caz, identificarea principalelor grupuri‑țintă, a teritoriilor specifice vizate, a tipurilor de beneficiari, utilizarea planificată a instrumentelor financiare și a proiectelor majore;”

29În cadrul gestiunii partajate, stabilirea criteriilor detali‑ate de selecție și selecția proiectelor sunt responsabili‑tatea statelor membre. Acest lucru înseamnă că atunci când se selecționează proiecte privind comerțul electronic, autoritatea de management hotărăște dacă un plan de afaceri trebuie să fie prezentat ca element component al cererii (sau alte informații, în confor‑mitate cu obiectivele programului operațional) și ce trebuie să conțină acesta. Autoritatea de management verifică, de asemenea, calitatea cererii de finanțare a proiectului și calitatea documentelor justificative (de exemplu, calitatea planurilor de afaceri).

31În cadrul gestiunii partajate, stabilirea criteriilor detali‑ate de selecție și selecția proiectelor sunt responsabili‑tatea statelor membre. Acest lucru înseamnă că atunci când se selecționează proiecte privind comerțul electronic, autoritatea de management hotărăște dacă un plan de afaceri trebuie să fie prezentat ca element component al cererii (sau alte informații, în confor‑mitate cu obiectivele programului operațional) și ce trebuie să conțină acesta. Autoritatea de management verifică, de asemenea, calitatea cererii de finanțare a proiectului și calitatea documentelor justificative (de exemplu, calitatea planurilor de afaceri).

Răspunsul Comisiei la punctul 32 și la caseta 4Comisia subliniază faptul că a luat la cunoștință cazul descris la punctul 32 și în caseta 4. Măsurile corective corespunzătoare au fost inițiate de către Comisie și statul membru.

Răspunsurile Comisiei 32

43Traducerea site‑urilor web ar putea fi avută în vedere atunci când apar oportunități de afaceri în străinătate pe piața‑țintă. Cu toate acestea, costurile suportate ar putea să depășească avantajele suplimentare, în funcție de natura activității.

Răspuns comun la punctele 44 și 45Regulamentul care are ca obiect programele afe‑rente perioadei 2007‑2013 nu include nicio cerință privind utilizarea de indicatori standardizați în scopuri de monitorizare. În plus, nu există niciun indicator principal conceput în mod specific pentru comerțul electronic.

Analiza rapoartelor prezentate cu privire la progresele înregistrate în implementarea proiectelor se efectu‑ează la nivelul statelor membre. Conform temeiurilor juridice, Comisia oferă orientări pentru îmbunătățirea gestionării proiectelor.

Un „indicator de rezultat” furnizează informații cu privire la rezultatele care se preconizează că vor fi înre‑gistrate prin implementarea unei anumite activități. În consecință, statele membre optează pentru un indica‑tor de rezultat care măsoară cel mai bine performanța activității întreprinse. Cu toate că standardizarea este posibilă cu ajutorul indicatorilor de realizare, indica‑torii de rezultat sunt adaptați și reflectă obiectivul urmărit.

47Monitorizarea sistematică a proiectelor implementate integral poate fi considerată o bună practică, dar nu reprezintă o obligație în temeiul reglementărilor.

Autoritățile de management ar trebui să efectueze evaluări pentru a analiza eficacitatea, eficiența și impactul unui program. Evaluarea analizează modul în care sprijinul acordat din cadrul fondurilor a contribuit la îndeplinirea obiectivelor fiecărei priorități.

37Comisia este de acord cu opinia Curții și va aborda, în cazurile relevante, chestiunea duratei perioadei de selecție a proiectelor în cadrul comitetelor de moni‑torizare a programelor pentru a se asigura punerea în aplicare a unor proceduri mai rapide care au fost aprobate.

40Comisia subliniază diferența în ceea ce privește intensitatea intervenției între programul operațional din Grecia și proiectul‑pilot privind bonurile valorice pentru inovare în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor: în primul caz intensitatea intervenției a variat între 40 000 EUR și 200 000 EUR, în al doilea caz ‑ între 5 000 EUR și 7 500 EUR. Acest lucru ar putea explica diferența în ceea ce privește durata procedurii de selecție.

În plus, Murcia și‑a bazat proiectul‑pilot privind bonu‑rile valorice pentru inovare în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor pe experiența sa vastă în ceea ce privește proiectarea, implementarea și gestio‑narea bonurilor valorice pentru inovare.

41Dimensiunea transfrontalieră depinde de tipul între‑prinderilor. Acestea pot să aibă un caracter local și, prin urmare, să nu desfășoare activități transfronta‑liere. În schimb, viitoarea extindere a activității unei întreprinderi ar putea necesita adaptarea site‑ului web, astfel încât acesta să includă facilități multilingve.

Pentru programele FEDR aferente perioadei 2014‑2020, Comisia insistă asupra importanței internaționalizării IMM‑urilor, întrucât analizele arată că IMM‑urile care își desfășoară activitatea dincolo de frontierele lor națio‑nale au tendința de a fi mai competitive.5

5 A se vedea, de exemplu: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/files/support_measures/internationalisation/report_internat_en.pdf

Răspunsurile Comisiei 33

Comisia subliniază faptul că și în perioada 2014‑2020 rapoartele care trebuie să îi fie prezentate cu privire la rezultate nu se referă la fiecare proiect în parte, ci la rezultatele agregate pentru un program/o axă.

60Comisia subliniază faptul că informațiile detaliate referitoare la obligațiile de raportare ale beneficiarilor, inclusiv privind nivelurile‑țintă cantitative și calitative și analizele referitoare la costul aferent generării și raportării datelor în raport cu volumul sprijinului, fac obiectul gestiunii partajate, fiind definite de autori‑tatea de management, în conformitate cu programul operațional și cu obiectivele acestuia.

Concluzii și recomandări

64Comisia salută evaluarea efectuată de Curte. Comisia consideră că datorită eficacității sprijinului pe care FEDR l‑a acordat proiectelor privind comerțul elec‑tronic a crescut disponibilitatea serviciilor comerciale online. Noile reglementări privind fondurile structu‑rale și de investiții europene (fondurile ESI) pentru perioada 2014‑2020 abordează chestiunea monitoriză‑rii la nivel de programare prin consolidarea orientării către rezultate și a logicii de intervenție prin introdu‑cerea de condiționalități ex ante. În cazul investițiilor din domeniul comerțului electronic, este necesară o condiționalitate ex ante specifică, sub forma unui cadru strategic de politică pentru creșterea digitală.

65Reglementările care au ca obiect programele aferente perioadei 2007‑2013 nu includ cerințe privind utiliza‑rea de indicatori standardizați în scopuri de monitori‑zare. În plus, nu există niciun indicator principal conce‑put în mod expres pentru comerțul electronic care să permită o monitorizare specifică a performanței.

49 (a)Comisia recunoaște existența acestei probleme, dar atrage atenția asupra efectelor crizei economice/financiare care au dus la o rată ridicată a mortalității întreprinderilor și la retrageri din proiectele finanțate, precum și la prelungirea generalizată a perioadelor de implementare a intervențiilor. Pentru a face față acestei crize, autoritățile din Piemonte și‑au concentrat eforturile (inclusiv monitorizarea) asupra accelerării absorbției fondurilor.

Autoritatea de management implementează o serie de inițiative menite să ducă la încetarea acestei „si‑ tuații de urgență” și la reinstituirea efectuării perio‑dice, constante și ordonate a activităților de gestio‑nare computerizată pentru toate informațiile referi‑toare la stadiul de evoluție a proiectelor finanțate.

49 (b)Comisia recunoaște faptul că indicatorii relevanți ar trebuit definiți în mod corespunzător pentru ca autoritatea de management să poată agrega datele la nivelul programului operațional.

Noile reglementări privind fondurile ESI pentru peri‑oada 2014‑2020 remediază această problemă.

Caseta 6Proiectele auditate se referă, în principal, la furnizarea de consiliere de specialitate de către intermediari și la servicii de sprijin pentru întreprinderi noi și deja exis‑tente. Astfel, salariile reprezintă principalul element de cost al grantului.

În plus, costurile de marketing au fost generate de evenimentele destinate creării de rețele care au fost organizate pentru noile întreprinderi în scopul de a întâlni antreprenori de succes. Noile întreprinderi au obținut beneficii ca urmare a acestor evenimente, întrucât oportunitățile de afaceri au apărut într‑o etapă ulterioară.

58A se vedea răspunsul Comisiei la punctul 22 referitor la îmbunătățirea orientării către obținerea de rezultate, în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune pentru perioada 2014‑2020.

Răspunsurile Comisiei 34

Recomandarea nr. 1Pentru perioada 2007‑2013, Comisia solicită autorități‑lor de management să raporteze cu privire la imple‑mentarea programelor în conformitate cu reglemen‑tările aplicabile FEDR.

Cu toate acestea, programele finanțate din fondu‑rile ESI în perioada 2014‑2020 vor pune în mai mare măsură accentul pe rezultatele bazate pe nive‑luri‑țintă. La nivel de axă prioritară, indicatorii vor reflecta performanța globală înregistrată în cadrul axei, dar nu vor furniza informații cu privire la perfor‑manțele individuale ale tuturor tipurilor de acțiuni care ar putea fi incluse în axa respectivă.

Recomandarea nr. 1 (a)Comisia este de acord să evalueze relevanța indicato‑rilor de rezultat propuși, atât în momentul aprobării programelor operaționale, cât și în momentul aprobă‑rii modificărilor ulterioare.

Recomandarea nr. 1 (b)Comisia acceptă această recomandare.

În perioada 2014‑2020, în cadrul procesului de conso‑lidare a orientării către rezultate, programele trebuie să identifice în mod clar indicatorii de realizare comuni și indicatorii de realizare specifici programului (cu valori‑țintă), precum și indicatorii de rezultat care vor măsura progresele înregistrate în direcția modificării vizate prin intermediul investiției (cu situații de refe‑rință și valori‑țintă). Informațiile referitoare la progre‑sele înregistrate în ceea ce privește implementarea programului vor fi comunicate anual Comisiei (înce‑pând cu 2016), ceea ce va permite urmărirea în timp. Aceste informații vor fi structurate, ceea ce va permite analizarea, compararea și agregarea. De asemenea, Comisia intenționează să publice aceste date.

Recomandarea nr. 1 (c)Comisia acceptă parțial această recomandare.

7 Articolul 96 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul privind dispozițiile comune: „(iii) o descriere a tipurilor și a exemplelor de acțiuni care urmează a fi sprijinite în cadrul fiecărei priorități de investiții și contribuția lor preconizată la obiectivele specifice menționate la punctul (i), inclusiv principiile directoare pentru selectarea operațiunilor și, după caz, identificarea principalelor grupuri‑țintă, a teritoriilor specifice vizate, a tipurilor de beneficiari, utilizarea planificată a instrumentelor financiare și a proiectelor majore;”

În plus, în cazul în care un stat membru solicită o modificare a programului, este necesar să se reexamineze și indicatorii corespunzători din cadrul programului.

În al doilea rând, deși Comisia a furnizat autorităților competente orientări6 privind principiile de clasificare a sistemului de informații, responsabilitatea în ceea ce privește clasificarea cheltuielilor revine autorității de management.

Comisia subliniază caracterul experimental al iniți‑ativei intitulate „Sistemul de bonuri valorice pentru inovare în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor”. Experiența acumulată până în prezent în cadrul regiunilor sugerează faptul că o astfel de inițiativă este în mod real necesară pentru a stimula cererea IMM‑urilor. Având în vedere timpul limitat de implementare, în prezent nu sunt disponibili indicatori de rezultat. Aceste informații vor fi puse la dispoziția Comisiei în cadrul următoarelor comitete de monitori‑zare, programate pentru mijlocul anului 2015.

66Comisia consideră că noul regulament privind fondu‑rile ESI oferă un cadru îmbunătățit în materie de per‑formanță și de orientare către obținerea de rezultate pentru perioada 2014‑2020.

În special, Comisia examinează cu atenție „principiile directoare pentru selectarea” operațiunii, ca parte a programelor operaționale, în cadrul negocierii programelor finanțate din fonduri ESI pentru perioada 2014‑2020, în vederea asigurării faptului că acestea sunt adaptate obiectivelor specifice și tipurilor de operațiuni.7

67Comisia salută evaluarea efectuată de Curte.

6 Nota de orientare din 2009: http://ec.europa.eu/employment_social/sfc2007/quick‑guides/sfc2007_reporting_categorisation_data_Note_Art_11.pdf.

Întrebări și răspunsuri, publicate pentru prima dată în 2009 și revizuite în 2012: http://ec.europa.eu/employment_social/sfc2007/quick‑guides/categorisation_faq_rev201202.pdf ‑ „Se încurajează o utilizare general acceptată a codurilor, inclusiv utilizarea convențiilor sau a definițiilor naționale, în cazul în care acestea sunt disponibile. [...] Comisia nu a propus definiții armonizate, dar este pregătită să își exprime punctul de vedere cu privire la orice chestiuni care apar.”

Răspunsurile Comisiei 35

Comisia ia act de faptul că această recomandare este adresată SM și subliniază faptul că informațiile deta‑liate ar trebui să fie adecvate în contextul specific al fiecărui program operațional.

Recomandarea nr. 2 (a)Comisia abordează chestiunile respective în contextul negocierilor privind proiectul de programe finanțate din fondurile ESI care trebuie să includă informații referitoare la principiile de selectare a operațiunilor. Tipul principiilor de selecție și criteriile detaliate de selecție vor depinde însă de obiectivul specific, de tipul și de volumul intervenției, precum și de contex‑tul investiției. Este posibil ca nu în toate cazurile de acordare de sprijin pentru comerțul electronic să se introducă cerința de a prezenta un plan de afaceri.

Recomandarea nr. 2 (b)Comisia este de acord cu faptul că partea care repre‑zintă contribuția FEDR la proiect ar trebui să se bazeze pe o analiză cost‑beneficiu care să demonstreze via‑bilitatea financiară a proiectului. Aceasta depinde de cerințele de selecție stabilite de comitetele de monito‑rizare în statele membre.

Recomandarea nr. 2 (d)Comisia promovează internaționalizarea IMM‑urilor, deoarece IMM‑urile care își desfășoară activitatea la nivel internațional creează mai multe locuri de muncă și sunt mai inovatoare decât IMM‑urile care își desfășoară activitatea doar pe piețele lor naționale8. Prin urmare, reglementările privind fondurile ESI pentru perioada 2014‑2020 încurajează și cooperarea dincolo de teritoriul care face obiectul programului operațional [a se vedea articolul 70 alineatul (2) din Regulamentul privind dispozițiile comune]. Cu toate acestea, atunci când se stabilește dacă este oportun ca în cadrul proiectelor să se ofere stimulente specifice pentru dimensiunea transfrontalieră trebuie să se țină seama de obiectivele specifice și de tipurile de acțiuni prevăzute de programul respectiv.

8 http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/market‑access/internationalisation/index_en.htm#h2‑5.

Comisia este de acord cu faptul că este important să se monitorizeze impactul granturilor. Indicatorii aleși pentru urmărirea progreselor înregistrate și a impac‑tului nu vor fi însă standard. Aceștia vor depinde de obiectivele specifice ale fiecărui program operațional. Indicatorii care trebuie utilizați reflectă gama variată de nevoi a regiunilor/SM și de răspunsuri politice for‑mulate de acestea.

Un cadru strategic de politică pentru creșterea digitală include însă indicatori standard de măsurare a evolu‑ției intervențiilor în domeniile tehnologiilor informa‑ției și comunicațiilor, astfel cum se prevede în condi‑ționalitatea ex ante 2.1 din anexa XI la Regulamentul privind dispozițiile comune.

Recomandarea nr. 2Comisia acceptă recomandarea și va solicita ca statele membre să ia măsurile corespunzătoare.

„Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor” și „indicatorii de realizare, inclusiv valoarea-țintă cuanti-ficată” trebuie să facă parte din programele finanțate din fondurile ESI în perioada 2014‑2020 și fac obiectul negocierilor cu Comisia. Tipul principiilor de selecție și criteriile detaliate de selecție vor depinde de obiecti‑vul specific și de contextul investițiilor cofinanțate.

Se solicită statelor membre care prezintă deficiențe identificate în domeniile respective să descrie în pro‑gram (condiționalitate ex ante, plan de acțiune) acțiu‑nile pe care autoritățile intenționează să le întreprindă pentru a îmbunătăți procedurile de selecție a proiec‑telor și a reduce sarcina administrativă suportată de beneficiari. Atunci când este cazul, statele membre sunt încurajate să utilizeze asistența tehnică în mod proactiv și direcționat pentru realizarea îmbunătățiri‑lor preconizate.

În plus, Comisia va îndruma autoritățile de manage‑ment să includă recomandările Curții de Conturi Euro‑pene în procesul de selecție și în criteriile de selecție a proiectelor privind creșterea digitală.

Răspunsurile Comisiei 36

Recomandarea nr. 3 (a)Comisia acceptă recomandarea. Cadrul juridic pentru perioada 2014‑2020 prevede obligația ca în cadrul programelor să existe indicatori de rezultat la nivel de axă prioritară și indicatori de realizare la nivel de operațiuni pe durata perioadei de programare.

Recomandarea nr. 3 (b)Comisia este de acord în principiu cu opinia Curții, dar în practică nu poate accepta această recomandare. Rezultatele unui proiect privind comerțul electro‑nic pot fi influențate de factori externi, care nu pot fi cunoscuți în avans. Din acest motiv, ar fi dificil ca plățile din fondurile ESI pentru comerțul electronic să depindă de rezultate.

Recomandarea nr. 3 (c)Comisia acceptă recomandarea de a solicita statelor membre să pună în aplicare controalele și verificările necesare care să asigure faptul că datele introduse în sistemele de monitorizare sunt fiabile și coerente.

CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILE UNIUNII EUROPENE?

Publicații gratuite:

• un singur exemplar: pe site‑ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• mai multe exemplare/postere/hărți: de la reprezentanțele Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/represent_ro.htm), de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UE (http://eeas.europa.eu/delegations/index_ro.htm) sau contactând rețeaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm) la numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*).(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine

telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

Publicații contra cost:

• pe site‑ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).

Abonamente:

• de la agenții de vânzări ai Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene (http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm).

QJ‑A

B‑14‑021‑RO‑N

ISSN

1977‑5806

În ultimii ani, UE a cofinanțat proiecte în domeniul comerțului electronic în cadrul politicii sale de coeziune, sprijinul pentru aceste proiecte fiind acordat prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR). În cadrul acestui raport, Curtea de Conturi Europeană evaluează dacă proiectele din domeniul comerțului electronic au contribuit cu succes la încurajarea adoptării tehnologiilor informației și comunicațiilor de către IMM-uri. În acest scop, Curtea a auditat un eșantion de proiecte de comerț electronic cofinanțate de UE și desfășurate în Grecia, Italia, Polonia și Regatul Unit.

Curtea concluzionează că sprijinul oferit de FEDR pentru proiectele legate de comerțul electronic a contribuit la creșterea disponibilității serviciilor comerciale online. Cu toate acestea, potrivit concluziilor Curții, deficiențele observate în monitorizare au făcut imposibilă evaluarea măsurii în care acest sprijin a contribuit la îndeplinirea obiectivelor fixate de strategiile Uniunii și ale statelor membre în materie de tehnologii ale informației și comunicațiilor sau la atingerea obiectivelor de dezvoltare ale IMM-urilor.

CURTEA DECONTURIEUROPEANĂ