CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul VIII nr. 2 (190) 31 ianuarie 2006 12 pagini 50 bani

ACTUALITATE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

A.E.Baconsky“Cadavre în vid” din

“Biserica Neagrã”

Încã de la mijlocul lunii decembrie, militarii Bata-lionului 341 Infanterie „Rechinii Albi” din Topraisar auînceput afluirea spre Afghanistan, pentru a prelua misi-unea ENDURING FREEDOM de la Batalionul 151Infanterie „Lupii Negri”.

Timp de aproape o lunã dezile, militarii celor douãdetaºamente româneºti au parti-cipat la misiuni comune, condusede militarii ieºeni, pentru a sefamiliariza treptat cu acestea.

Într-una din sãlile de specialitateale batalionului am gãsit la lucru grupade pirotehniºti. Printre ei ºi printremachetele de tehnicã, armament ºimuniþie secþionatã, de toate felurile, oprezenþã oarecum discretã dar careimpunea respect, a fost a cpt. Cristian

LUPU – locþiitor al unui grup de specialiºti pirotehniºti.

Poetul sacrificat este acel geniu trist care se naºte într-oþarã unde “pânã ºi strãzile aveau un aer de umilinþã ºi derãtãcire cu duhul.”(p.160) Era o þarã unde disperarea dezhãi-na trupul înainte de a se naºte iar “visul era o formã deprotest generos.”(p.171) Era o þarã unde “nesiguranþa erastarea mea de toate zilele; începeam sã învãþ a mã lãsa lavoia întâmplãrii ºi a nu mai pune preþ pe nimic.”(p.180)

Oamenii uitaserã vorbirea chiar ºi aceea onomatopeicã;era o þarã unde “oamenii nu scuipã cuvintele, ci le înghit.Odatã ºi odatã voi învãþa desigur, ºi eu sã le înghit, sã nu mairostesc decât pseudo-cuvinte.” (p.208)

În anturajul þarului Alexandru I (Împãratul Rusiei), un grupde tineri, între care se impune prinþul Dolgoruki, lucreazã înfavoarea lui Napoleon. Având în vedere cã la Olmutz nu existauprovizii, se impunea retragerea armatei ruse în Ungaria, undeexistau provizii ºi se realiza joncþiunea cu arhiducii Casei deAustria, sau sã înainteze ºi sã primeascã lupta cu Napoleon.Dolgoruki ºi tovarãºii lui îl determinã pe þar sã adopte ultimavariantã. Erau siguri de victorie, doreau ca stãpânul lor sãaparã, dupã o strãlucitã victorie împotriva „corsicanului”, casalvatorul capetelor încoronate din Europa.

Forþa din l iniº tea lãuntr icã

Bãtãlia celor trei împãraþi (III)

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Rechinii albi preiau misiunileîn teatrul de operaþii

din Afganistan

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Pagina 10

A FI SAU A NU FI PE...DISPLAY!

A absolvit Colegiului Liceal Militar „MihaiViteazul” din Alba-Iulia, promoþia 1988, dupã care acontinuat pregãtirea profesionalã în cadrul AcademieiTehnice Militare, specialitatea – sisteme tehnice degeniu, distrugeri ºi mas-care.

Dupã încheierea studi-ilor academice la Bucureºti(1994) ºi efectuarea unuistagiu ca instructor de spe-cialitate în Institutul Mili-tar de Ofiþeri de Geniu„Panait Donici” din Râm-nicu-Vâlcea în acelaºi an, aobþinut prin concurs o

bursã de studii de un an ºi ºase luni la AcademiaRegalã din Standhurst – Marea Britanie.

A participat la misiuni internaþionale în Bosnia înanii 1996, 1998, 2001 ºi în Irak în anul 2003.

Activitatea internaþionalã este completatã cuperioada în care a încadrat o funcþie specificã pregãtiriiîn comandamentul SEEBRIG (Plovdiv, Bulgaria2001-2003) ºi cursuri de EOD – în Olanda, Grecia ºiinstructor pentru Operaþiuni în sprijinul Pãcii (PSO) în2003 în SUA. În þarã a îndeplinit funcþii de ofiþerinstructor ofiþer specialist, ºef birou ºi ºef de stat majorla B.96 Geniu (1999-2001). Din septembrie 2005îndeplineºte funcþia de comandant al Batalionului 96Geniu.

(pag.6)

Antica Babilonia 2005Misiunea din Irak a fost una dificilã,

la fel cum sunt toate misiunile care auloc în teatrele de operaþii. AnticaBabilonia a întregit experienþa Batal-ionului 2 Infanterie “Cãlugãreni”, care areprezentat România întoate teatrele la care auparticipat unitãþi ºi sub-unitãþi din Forþele Tere-stre, fãcând o singurãexcepþie – teatrul deoperaþii din Afanistan.“A fost o misiune pe

care am îndeplinit-o cu succes ºi suntembucuroºi cã ne-am întors cu toþii acasã,mai maturi ºi cu mai multã experienþã.

Prin aceastã misiune am rãspunscerinþelor forþei multinaþionale fãrã niciun fel de probleme dovedindu-ne inter-operabili, dovedindu-ne capabili,

dovedindu-ne ope-rativi. Am fostsusþinuþi corespun-zãtor ºi din þarã ºine-am întors cufruntea sus.”

((ppaagg..77))

- Interviu cu comandantul Batalionului 96 Geniu, maiorul Doru APÃFÃIAN -

Batalionul 2 Infanterie “Cãlugãreni” aretoate premisele pentru un an foarte bun

CMYK

““AAmm îînncceeppuutt aannuull eexxpplloozziivv ddee bbiinnee!!””

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 2 (190) din 31 ianuarie 2006Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

VARªOVIA- PPolonia ppublicã aaproape ttoate ddosarele ssecreteale PPactului dde lla VVarºovia. Ministrul polonez al Apãrãrii,Radoslaw Sikorsk, a anunþat cã mai mult de 90 la sutã dindosarele secrete existente în Polonia în legãturã cu Tratatul dela Varºovia, alianþa militarã a fostului bloc sovietic, vor fi pu-blicate începând din aceastã lunã, relateazã AFP. Ministrul aprecizat cã dintr-un total de 1.445 de documente aflate în Polo-nia, 441 nu erau confidenþiale ºi cã, pentru alte 881 de docu-mente, va fi anulat caracterul secret. În legãturã cu posibili-tatea publicãrii celor 123 de documente rãmase, Sikorski adecis sã cearã sfatul unui grup de experþi care se vor pronunþapânã la sfârºitul lunii. LJUBLJANA - SSlovenia ttrimite pprim-ii ppatru mmilitari îîn IIrak. Pentru prima datã un stat din spaþiul ex-iugoslav, Slovenia, va trimite militari în Irak. Guvernul sloven aanunþat cã la misiunea NATO, de formare a forþelor irakiene desecuritate, urmeazã sã participe - patru ofiþeri sau subofiþeri,relateazã AFP. Potrivit declaraþiei ministrului Apãrãrii, KarlErjavec, militarii sloveni vor fi cantonaþi,în centrul de antrena-ment Al-Rustamiyah, din Bagdad însã nu vor participa însã laoperaþiuni ale forþelor coaliþiei. Militarii sloveni vor ajunge înIrak peste douã luni ºi vor rãmâne în aceastã þarã timp de ºaseluni. Fosta republicã iugoslavã a intrat în NATO în 2004, iar înanul 2005, a trimis cinci militari pentru a participa, în Iordania,la formarea unor unitãþi de securitate irakiene. TOKYO -Oficiali ddin 114 sstate ccer ssporirea mmãsurilor aantiteroriste îîntransporturi. Reprezentanþi din 14 þãri, Japonia, China, Coreeade Sud, Singapore, Malayezia, Australia, Marea Britanie,Indonezia, Franþa, Germania, Italia, Rusia, Statele Unite ºiCanada, precum ºi reprezentanþi ai Organizaþiei Maritime Inter-naþionale ºi ai altor trei organisme mondiale de profil au cerutadoptarea unor mãsuri de securitate suplimentare în trans-portul maritim, aerian ºi terestru, pentru prevenirea actelor deterorism, transmite Reuters. Apelul a fost lansat, cu ocaziadeschiderii unei conferinþe internaþionale care a avut loc laTokyo pe tema modalitãþilor de îmbunãtãþire a siguranþei întransporturile maritim, terestru ºi aerian. Oficialii prezenþi laconferinþã ºi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea generatãde dificultãþile pe care le presupune asigurarea securitãþiitransportului terestru. “Atacuri împotriva transportului terestru,cel mai accesibil ºi frecvent mijloc de transport, sunt tentantepentru teroriºti, deoarece vizeazã un numãr mare de cãlãtori, oinfrastructurã esenþialã, are importanþã economicã, precum ºiun impact psihologic”, au declarat oficialii într-o declaraþieadoptatã separat. PARIS - FFranþa aa eexportat aarmament ddepeste 77 mmiliarde dde eeuro îîn 22004. Potrivit unui raport al Minis-terului francez al Apãrãrii, citat de AFP, volumul exporturilor dearmament ale Franþei a crescut la 7,125 miliarde de euro în2004, faþã de numai 4,3 miliarde de euro în 2003, creºtereafiind de mai mult de 60 la sutã. În schimb, volumul comen-zilor noi, primite de Franþa, a scãzut la 3,382 miliarde de euroîn 2004, faþã de 4,22 miliarde de euro în 2003. Volumul pre-luãrilor de comenzi, reprezentând contractele semnate ºi intrateîn vigoare prin vãrsarea primelor tranºe, s-a redus în 2004, la“un nivel puþin superior celui din 1996, care a fost cel mai slaban al deceniului”. Diferenþa se explicã prin particularitãþilepieþei de armament, afirmã raportul. Astfel, livrarea unei navede luptã, comandatã cu cinci ani înainte, poate creºte cu pânãla 15 la sutã volumul exporturilor într-un an. Principalii bene-ficiari ai exporturilor franceze (38,2 la sutã din comenzi) au fostþãrile din Orientul Mijlociu ºi Apropiat, urmate de statele dinUniunea Europeanã (26,9 la sutã). Cea mai mare parte a con-tractelor semnate în 2004 (60 la sutã) prevãd livrãri de echipa-mente aeronautice. În clasamentul pe þãri, pe primul loc sesitueazã Arabia Sauditã, cu contracte în valoare de 2,4 miliardede euro, urmatã de Emiratele Arabe Unite (1,428 miliarde deeuro), Singapore (553,7 milioane de euro), India (380 mi-lioane de euro), Grecia (364,1 milioane de euro) ºi Marea Bri-tanie (210,4 milioane de euro). BERLIN-AAgenþi aai sserviciilorsecrete ggermane aau aajutat aaviaþia aamericanã ssã aatace þþinte ddinBagdad. Agenþi, aflaþi la Bagdad, au ajutat aviaþia militarã aStatelor Unite sã loveascã cel puþin o þintã în timpul intervenþieiamericane, în pofida asigurãrilor date de Berlin privind neim-plicarea în conflict, a relatat presa germanã, citatã de Reuters.Cotidianul Sueddeutsche Zeitung ºi postul de televiziune NDRau dezvãluit cã doi agenþi ai BND (serviciile germane de infor-maþii externe) au rãmas în Irak în timpul rãzboiului, furnizânddate aliaþilor americani. Un fost oficial militar american, citatde NDR, a declarat cã au fost sprijiniþi direct primind informaþiidespre þinte. Oficialul a fãcut referire la raidul de la 7 aprilie2003 asupra unei suburbii a Bagdadului unde se presupuneacã se ascunde Saddam Hussein, atac efectuat dupã ce un ofiþerBND a confirmat cã o serie de limuzine erau parcate în faþa uneiclãdiri. În atac au fost uciºi cel puþin 12 civili . Dacã vor fi con-firmate, informaþiile, ar putea fi jenante pentru ministrul ger-man de Externe, care era ºeful cancelariei lui Gerhard Schroed-er ºi a condus serviciile secrete la acea vreme. Cotidianul a maisubliniat cã una dintre sarcinile agentilor BND era de a da cursunei cereri venite din partea Statelor Unite de a localiza spi-talele ºi ambasadele care nu puteau fi bombardate. (B.E.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuu

DDuummiittrraacchhee GGeeoorrggeettaaiinntt.. 00112299

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în con-

tul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, trezoreria sectorului5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidentãcu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupã depunerea ban-ilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specifica numãrulde abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. La aceasta se va ataºachitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii

LLtt..ccooll.. DDrraaggooºº AAnngghheellaacchheeMMrr.. EEmmaannuueell BBããrrbbuulleessccuuMMrr.. GGaabbrriieell PPããttrraaººccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu iinntt..00115566

ISSN

1582-1269B 64406

C 2 /2006

Luni, 16 ianuarie a.c, la AcademiaNavalã Mircea cel Bãtrân, din Constanþa,în prezenþa ºefilor Statelor Majore Gen-erale ale Armatelor României ºi Bulgar-iei, generalii Eugen Bãdãlan, respectivNikola Kolev, secretarului de stat în Min-isterul Apãrãrii al Albaniei, domnulBesnik Baraj, preºedintele ComitetuluiDirector Politico-Militar al SEDM (SouthEast Defence Ministerial, ReuniuneaMiniºtrilor Apãrãrii din Sud-EstulEuropei), a unor oficialitãþi de la NATO ºidin alte organizaþii internaþionale, precumºi a reprezentanþilor statelor care facparte din SEEBRIG, a autoritãþilor localeconstãnþene ºi rude ale militarilor a avutloc ceremonia militarã prilejuitã de ple-carea în misiune a primului eºalon dincadrul SEEBRIG (Brigada Multinaþionalãdin Sud-estul Europei). Un numãr de 233militari români din cadrul Comandamen-tului SEEBRIG ºi din douã subunitãþi desprijin vor participa, timp de ºase luni,începând din luna februarie a.c., la misi-unea Forþei Internaþionale de Asistenþãpentru Securitate din Afganistan (ISAF).Militarii brigãzii vor participa pentruprima datã la o misiune realã dupã ºaseani de la înfiinþarea SEEBRIG ºi dupãderularea a peste 30 de exerciþii standard

NATO. La sfârºitul lunii decembrie,comandantul SEEBRIG, generalul debrigadã Neyko Nenov, referindu-se laparticiparea în cadrul misiunii ISAFdeclara: “Noi vom fi o forþã de pace ºiintenþionãm, în strânsã cooperare ºi coor-donare cu Guvernul din Afganistan, cuMisiunile Naþiunilor Unite în Afganistanºi cu alte agenþii civile din teatrul oper-aþional, sã sprijinim guvernul afgan înmenþinerea unui climat stabil de securi-tate, pentru a facilita reconstrucþia acesteiþãri”. Acordul privind desfãºurareaComandamentului SEEBRIG în Afgan-istan a fost semnat cu prilejul Reuniuniianuale a Miniºtrilor Apãrãrii din Sud-Estul Europei (SEDM, South EastDefence Ministerial), desfãºuratã laWashington D.C. în decembrie 2005.Comandamentul brigãzii are în com-punere 101 funcþii, din care 18 aparþinRomâniei. Þara noastrã asigurã companiade stat major (125 militari) ºi pe cea detransmisiuni (90 militari, cãrora li seadaugã 30 de militari turci). Brigada vaacþiona sub mandat ONU ºi sub condu-cerea operaþionalã a NATO, denumireaunitãþii pe timpul executãrii misiunii dinAfganistan fiind “Brigada MultinaþionalãKabul IX” (KMNB IX). Iniþiativa SEDM

a fost lansatã în martie 1996, având dreptscopuri promovarea cooperãrii regionaleºi a relaþiilor de bunã vecinãtate, dez-voltarea capacitãþilor defensive ºi a coo-perãrii prin eforturi colective ºi facilitareaproceselor de integrare în instituþiile euro-atlantice. Statele participante la iniþiativãsunt: Albania, Bulgaria, Grecia, Italia,Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei,România, Ucraina (din decembrie 2005)ºi Turcia. La consultãrile politice ºi mi-litare participã, cu statut de observator,Croaþia, Slovenia ºi SUA. PreºedinþiaComitetului de Coordonare a ProcesuluiReuniunilor Miniºtrilor Apãrãrii din Sud-estul Europei ºi a Comitetului Politico-Militar Director, precum ºi comandaSEEBRIG sunt asigurate timp de doi ani,prin rotaþie, de toate þãrile semnatare. La1 iulie 2005 a avut loc, la Constanþa, undese aflã comandamentul SEEBRIGîncepând din 2003, ceremonia de predare-primire a preºedinþiei politico-militare ºi acomenzii militare a Forþei Multinaþionalede Pace din Sud-estul Europei, acesteafiind deþinute în prezent de Albania,respectiv Bulgaria.

Maior Emanuel BÃRBULESCU

SEEBRIG în misiune în Afganistan

Încã de la mijlocullunii decembrie, mili-tarii Batalionului 341Infanterie „RechiniiAlbi” din Topraisarau început afluireaspre Afghanistan,pentru a prelua misi-unea ENDURINGFREEDOM de laBatalionul 151 Infan-terie „Lupii Negri”.

Timp de aproape olunã de zile, militarii celor douã detaºamente româneºti au partic-ipat la misiuni comune, conduse de militarii ieºeni, pentru a sefamiliariza treptat cu acestea. Astfel, rând pe rând, au fost trecuteîn vedere posturile de pazã ale Bazei Aeriene Kandahar (KAF),principala misiune a detaºamentului românesc, apoi paza Bazaru-lui, spaþiul în care cetãþenii afgani îºi comercializeazã produsele,aflat, de asemenea, în grija militarilor români. Apoi, au începutpatrulele ºi misiunile cu focus medical sau umanitar.

Zilele trecute, Rechinii Albi au condus pentru prima datã, aici,o misiune de patrulare în aria de responsabilitate româneascã, înscopul de a asigura securitatea echipei CIMIC pe timpul discuþi-ilor purtate cu liderii locali.

Cu o duratã de aproape 6 ore ºi peste 120 de kilometri par-curºi, misiunea executatã în SRA KALA ºi MERSENJEYKALAY, sate aflate într-una dintre cele mai sensibile zone dinaria noastrã de responsabilitate, s-a încheiat cu succes. Prezenþa,alãturi de ceilalþi militari, a comandantului Batalionului 341Infanterie „Rechinii Albi”, locotenent-colonel dr. Vasile VREME,a avut darul de a spori încrederea în forþele proprii a militariloraflaþi la primele contacte cu realitatea aproape incredibilã aAfghanistanului. Pentru locotenentul Dan MÃLUÞAN, coman-dant de pluton ºi comandant al acestei patrule, „misiunea a fostuna absolut normalã”, fiind conºtient cã reprezintã doar una din-tre cele multe pe care le va avea de executat în urmãtoarele 6 luni,dar în acelaºi timp una pentru care s-a pregãtit atât la Topraisar,cât ºi zi de zi, de când a ieºit de pe bãncile ºcolii. În ceea cepriveºte pericolul pe care îl implicã acest tip de misiuni, locote-nentul Mãluþan a fost extrem de clar: „dacã respectãm regulile,atât ale noastre, militare, cât ºi cele elementare, de bun simþ ºi nemai amintim ºi ce am învãþat la pregãtire despre tradiþia ºi culturalocalnicilor, nu cred cã vom avea probleme.”

Unul dintre cercetaºii care a ieºit pentru prima datã în misi-une, fiind venit doar de câteva zile, caporal Adrian VULCAN, afost extrem de impresionat de felul în care trãieºte populaþia civilãdin satele de lângã Kandahar. „Când îi vezi cum trãiesc, nu îþivine sã crezi cã se poate ºi aºa... Ceea ce am vãzut la televizor nueste nici 10 %; misiunile seamãnã cu ceea ce am fãcut noi lapregãtire, ºtiam la ce sã mã aºtept, dar acum sunt mult mai atent,ºtiu cã nu e o joacã”, spune caporalul.

Praful ridicat în urma TAB-urilor româneºti nu va avea însãtimp sã se aºeze, pentru cã urmãtoarea zi aduce ºi urmãtoarea mis-iune. Comandantul „Rechinilor Albi”, locotenent-colonel dr.Vasile Vreme, ºtie foarte bine lucrul acesta pentru cã deja a par-ticipat la 5 astfel de misiuni ºi vorbeºte cu încredere despre mili-tarii pe care îi conduce: „oamenii au preluat misiunile din mers, s-au adaptat foarte bine ºi sunt convins cã vor face faþã cu succes,,.

Deºi într-o perioadã extrem de aglomeratã, în care se supra-pun activitãþile curente pe faptul cã mulþi dintre noi suntem la

prima misiune de acest gen, psihologul detaºamentului, maiorTraian CIUPITU ne asigurã cã moralul este foarte bun. Militariisunt extrem de motivaþi, în primul rând pentru cã sunt conºtienþicã preiau misiunea ENDURING FREEDOM de la un detaºamentcu experienþa teatrului de operaþii. Rechinii Albi au însã încredereatât în forþele proprii cât ºi în profesionalismul ºi capacitatea deconducere ale comandanþilor, precum ºi în capacitatea unitãþii dea-ºi îndeplini misiunea.

„Cel mai important lucru este însã faptul cã detaºamentul pre-cursor sosit în teatru încã înainte de Sãrbãtori, care a cuprins atâtmilitari din Statul Major cât ºi comandanþii de companie, au par-ticipat deja la misiuni împreunã cu Lupii Negri”, spune coman-dantul acestora, locotenent-colonel Vasile ROMAN, remarcândtotodatã ºi implicarea militarilor B. 341. I. în misiuni. În acelaºitimp, locotenent-colonel Roman este de pãrere cã pentru coman-dantul „Rechinilor Albi”, locotenent-colonel dr. Vasile Vreme, numai existã mari necunoscute, având în vedere cã în cele 4 misiunideja executate a identificat ºi evaluat cele mai sensibile zone.

La AZAM KALA, în sprijinul populaþiei civile

La doar o zi de la preluarea misiunii ENDURING FREEDOMîn Afghanistan, 17 ianuarie, “Rechinii Albi ” au desfãºurat primalor misiune în sprijinul populaþiei civile din AZAM KALA, un sataflat în zona lor de responsabilitate.

Aproape 100 de familii, însemnând peste 500 de locuitori, auprimit chiar din mâinile comandantului Batalionului 341 Infan-terie, locotenent-colonel dr. Vasile Vreme, alimente, pãturi, unelteºi câteva reºouri cu combustibil solid din partea coaliþiei.

Pentru coordonarea misiunii, militarii români ºi americani par-ticipanþi la misiune s-au deplasat înâi la Centrul DistrictualDaman ºi la sediul Poliþiei Afghane, pentru a discuta cu lideriilocali.

Copiii de la AZAM KALA au primit ºi câteva desene trimisede cãtre copiii unei gradinite din Constanta, aduse de corespon-dentul Radio Constanta, Cristina Iliuta. Tot ea le-a impartit aces-tora si cateva ciocolate fabricate în România.

O nouã misiunePerioada de rotire a detaºamentelor româneºti presupune ºi o

mult mai intensã activitate de relaþionare cu partenerii din ForþeleCoaliþiei. Maiorul Cãtãlin Ticulescu, ofiþerul de legãturã alDetaºamentului ENDURING FREEDOM VIII, spune cã „înaceastã perioadã am beneficiat de sprijinul total al colegilor ieºeni,atât pentru a ne cunoaºte omologii de la GUN DEVIL (cei maiapropiaþi colaboratori pe parcursul celor 6 luni de misiune), cât ºieºalonul superior, Brigada 173 Aeropurtatã BAYONETTE. Ceeace am remarcat pânã acum este cã partenerii de coaliþie nu facabsolut nici o diferenþã între „Rechinii Albi”, ca nou sosiþi înteatrul de operaþii, ºi cei pe care îi înlocuim. Deºi ne bucurã multatitudinea lor, ne ºi obligã foarte mult, pentru cã trebuie sã neridicãm la nivelul încrederii pe care ne-o acordã”

Într-adevãr, Batalionul 341 Infanterie „Rechinii Albi” începeacum o misiune grea, provocantã, pentru cã trebuie sã plece de lao ºtachetã ridicatã foarte sus. În acelaºi timp, ºi noi trebuie sãdemonstrãm cã armata românã este o armatã de profesioniºti,capabilã sã îºi îndeplineascã misiunile asumate.

Locotenent Alice Moldovan,Ofiþerul de relaþii publice al Detaºamentului ENDURING

FREEDOM VIII

Rechinii albi preiau misiunileîn teatrul de operaþii din Afganistan

Pe durata a douã zile, 12 ºi 13 ianuarie a.c.,la comandamentul Corpului 1 Armatã Teritorial,s-a desfãºurat Convocarea de pregãtire a ºefilorstructurilor de resurse umane din unitãþile subor-donate acestuia, dar ºi din cele subordonatenemijlocit Statului Major al Forþelor Terestre,activitate coordonatã de ºeful Serviciului resurseumane, domnul colonel Mihai CIUNGU.

În cadrul convocãrii, în prima zi, s-aprezentat organizarea Statului Major al ForþelorTerestre ºi a Seviciului resurse umane, punându-se accent apoi pe prevederile noilor acte norma-tive ºi pe modificãrile intrate în vigoare în anulce a trecut. S-a fãcut în continuare o scurtã intro-specþie a modului de organizare ºi desfãºurare aactivitãþii de selecþie ºi încadrare în funcþii acadrelor militare din Forþele Terestre ºi a fostadusã la cunoºtinþã metodologia întocmirii doc-umentelor necesare analizãrii în comisiile deselecþie a cadrelor militare. Cea de-a doua zi acovocãrii a debutat cu o informare care a avut casubiect managementul dezvoltãrii profesionale,dupã care s-a prezentat fiºa de apreciere, ca doc-ument de evaluare a performanþelor ºipotenþialului fiecãrui militar în parte.

Domnul colonel Mihai CONDAC, ºefulcompartimentului personal din Corpul 1 ArmatãTeritorial, a subliniat scopul în sine al acesteiactivitãþi: „S-a avut în vedere, în primul rând,uniformizarea procedurilor de lucru pe resurseumane pentru a avea un model cu toate docu-mentele care sunt necesare a fi trimise, atâtpentru înaintarea în grad, cât ºi pentru selecþiaºi trimiterea la cursuri a cadrelor militare. În aldoilea rând, am încercat sã discutãm despreproblemele legate de aprecierea cadrelor peanul 2005, apreciere care s-a fãcut conformnoii instrucþiuni – Ordinul ministrului apãrãriinaþionale M. 124 ? 2004, care a intrat învigoare la 1 ianuarie 2005. Am stabilit împre-unã care au fost disfuncþionalitãþile ºi, plecândde la ele, am fãcut propuneri pentru a modificaacest ordin, astfel încât, pe anul în curs sã numai avem probleme.”

A urmat apoi prezentarea algoritmului deaplicare a prevederilor Ordinului ministruluiapãrãrii naþionale M. 169 ? 2001 ºi activitãþilecare se desfãºoarã la reorganizarea, restruc-turarea sau la transformarea unitãþilor militare ºis-au fãcut unele precizãri cu privire la modul degestionare a personalului cu ajutorul aplicaþieiinformatice R.M.S.-3 ºi la elaborarea docu-mentelor de mobilizare.

„S-au analizat toate aspectele ce þin deactivitatea de resurse umane care este destul decomplexã ºi este generatoare de multã biro-

craþie, iar noi nu dorim decât sã reducem acestfenomen care a luat amploare în ultimul timp.Vrem sã fluidizãm în acest fel fluxul informaþi-ilor cãtre eºalonul superior ºi înapoi, astfelîncât, promovarea ºi trimiterea personaluluimilitar la cursuri sã se facã într-un ritm alert ºiîntr-un timp real optim. Doar adoptând aceastãmanierã de lucru vom putea încadra anumitestructuri în timpul stabilit de cãtre eºaloanelesuperioare, astfel încât, aceste structuri sãfuncþioneze cu cei mai buni oameni, aleºi princomisiile de selecþie. La un moment dat s-asusþinut ºi o verificare a cunoºtinþelor subor-donaþilor care însã nu se va da publicitãþii, darcare ne va folosi nouã, celor care conducemstructurile, sã vedem unde trebuie sã acþionãmpentru creºterea nivelului de pregãtire, a cal-itãþii lucrãrilor ºi pentru optimizarea timpuluiîn care documentele sunt întocmite ºi expedi-ate.”

Ca o concluzie, soluþionarea problemelor pelinie de personal, la diferite structuri ierarhice,probleme care graviteazã în jurul restructurãriiForþelor Terestre în anul 2006, cu perspective înanul 2007, presupune o muncã extraordinarãmai întâi la nivel conceptual, punându-se apoi învaloare competenþele fiecãriu factor de decizie

în parte. Aceastã stare de fapt nu a acãpat nicidomnului colonel CONDAC care, în final, a pre-cizat: „Managementul resurselor umane în Cor-pul 1 Armatã Teritorial ºi în Forþele Terestre seva face în primul rând în interesul cadrului mil-itar, adicã al omului, ºi apoi în interesulfuncþionãrii optime a structurilor pe care aceºtioameni le încadreazã.”

CRISTINA FRATU

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 2 (190) din 31 ianuarie 2006 Pagina 3

Convocare pe linie de personal

Mai puþinã birocraþie într-un compartiment de competenþe!

Vineri 20 ianuarie a.c., în tabãra CampMittica de lângã An Nasiriyah, a fostorganizat un scurt ceremonial pentru amarca, dupã aproape 6 luni de misiuneexecutatã în cadrul Operaþiei AnticaBabilonia, plecarea spre casã a primuluidetaºament de militari din cadrul Batal-ionului 20 Infanterie “Scorpionii Negri”.

Pe parcursul celor aproape ºase luni,sub controlul operaþional al Brigãzilor ital-iene “Folgore ºi” “Ariete”, militarii noºtrisi-au executat misiunile ordonate cum ar fipatrulãri pe principalele cãi de comuni-caþie, asigurarea elementelor de infra-structurã-conductele petroliere, liniile deînaltã tensiune, asigurarea pazei ºisecurizãrii Campului Mittica, pregãtireamilitarilor armatei irakiene, precum ºimisiuni de cooperare civili-militari.

Militarii craioveni comandaþi deLocotenent colonelul Nicolae Ioan au exe-cutat peste 1.450 de misiuni din care 20misiuni de cooperare civili militari(CIMIC) în zona de responsabilitate, fãrãa fi implicaþi în incidente majore.

Tehnica de luptã a parcurs pe comuni-caþiile din aria de responsabilitate peste300.000 kilometri, executându-se înmedie peste 2000 kilometri pe zi.

Deºi atitudinea populaþiei civile faþãde trupele române a fost paºnicã, gradul derisc s-a menþinut ridicat pe toatã perioadamisiunii.

Constituind efortul principal al ForteiMultinationale, pregãtirea viitoareiarmate irakiene are scopul de a antrenaºi dezvolta capacitatea operationalã,încrederea în forþele proprii ºi mai târziuabilitatea de a acþiona în cooperare cu alte

forþe de securitateirakiene.

Din cadrul Batal-ionului 20 Infanterie, lapregãtirea militarilorarmatei irakiene care s-a desfãºurat în CampErgife, au participat ogrupã de istructori for-matã atât din ofiþeri câtºi subofiþeri. „Am avuto echipa magicã deinstructori, ºi i-aºmenþiona aici, peLocotenent StãncescuMarius, Plutonier IonArgentin, Plutoniermajor Coteþ Tudoricã,Caporal Puha Cornel,Caporal Sîrbu Costel ºiMaistru Militar CreþuMarian care au conduscu o mânã profesion-istã subunitãþile demilitari irakieni a cãrorinstruire le-a fostîncredinþatã”, se mân-dreºte Cãpitanul FetoiuCãtãlin, ofiþerul din

statul major al batalionului care rãspundede activitatea de instruire a noii armateirakiene.

În cele 5 cursuri de pregãtire final-izate, fiecare cu durata de 10 zile, aproxi-mativ 120 militari irakieni, au fost instru-iþi de cãtre instructorii români, în specialpe probleme de cunoaºtere a armamentu-lui individual de infanterie ºi asigurare amentenanþei lui.

Fiecare activitate de pregatire teore-ticã ºi practicã a fost urmatã de o analizãpost-actiune ºi de consiliere a liderilor„cheie” în scopul corectãrii deficienþelorapãrute pe parcursul ºedinþelor de instru-ire.

La finalul fiecãrui curs s-a executat ºicâte o ºedinþã de tragere cu armamentulindividual de infanterie la care militariiirakieni au pus în practicã cele învãþate dela instructorii craioveni.

Dupã ultimul curs de pregãtire,Locotenent colonelul Amer Hamid Dedad,comandantul Batalionului 604 al ArmateiIrakiene, a mulþumit militarilor românipentru ceea ce au fãcut: ”Lucrez deaproape doi ani de zile cu unitãþileromâneºti dislocate în Irak ºi apreciez înmod deosebit calitatea pregãtirii acesto-ra. Militarii ºi ofiþerii noºtrii sunt maipregãtiþi în prezent, calitatea lor s-aîmbunãtãþit considerabil ºi datorãm înmare mãsurã acest lucru, forþelorromâne”.

Activitatea CIMIC a fost apreciatã deautoritãþile locale, din toate oraºele undebatalionul românesc are proiecte care prinrealizarea acestora au înþeles mai bine cãrolul Armatei Române în Irak este înprimul rând pentru realizarea stabilitãþii ºidemocraþiei în aceastã þarã.

Astfel din fondurile asigurate de FortaMultinaþionala, militarii craioveni aufinalizat ºi au inaugurat un numãr de 12proiecte în valoare totalã de aproximativ1.800.000 $, constând în staþii de epurareºi filtrare a apei, sisteme de canalizare,construirea unor reþele de apã potabilã,modernizarea unor staþii de epurare a apei,reabilitarea unor drumuri în zonemlãºtinoase, fiind propuse pentru aprobarela eºaloanele superioare ale Coaliþiei alte 3proiecte.

În timpul misunilor de patrulare exe-cutate de „Scorpionii Negri”, au fostdescoperite, elemente de muniþie neexplo-date care au fost ridicate ºi distruse prinexplozii controlate de cãtre detaºamentulpirotehnic italian.

Pânã la afluirea completã a efectivelorcãtre þarã, militarii craioveni vor continuasã îndeplineascã, împreunã cu cei dinBatalionului 280 Infanterie din Focºani,misiunile încredinþate.

Cãpitan Florin SpãtãceanOfiþer de relaþii publiceBatalionul 20 Infanterie

“Scorpionii Negri”

SSffâârrººiitt ddee mmiissiiuunnee ppeennttrruu““SSccoorrppiioonniiii NNeeggrrii””

Vineri, 13 ianuarie a.c. „Scorpionii negri” au organizatpe platoul din incinta taberei româneºti din Camp Mitticao expoziþie de tehnicã ºi armament pentru colegii italienidin Brigada Ariete.

Militarii olteni le-au prezentat transportoarele amfibiiblindate aflate în dotarea batalionului, armamentul indi-vidual ºi de grupã, precum ºi aparatura de observare ºiochire aflatã la dispozitie.

Aceastã expoziþie a scorpionilor la sfârºit de misiune afost organizatã pentru a prezenta militarilor din coaliþie

tehnica ºi armamentul cucare ºi-au desfãºuratmisiunea colegii lorromâni.

La fiecare stand deprezentare, militariicraioveni prin instruc-torii desemnaþi le-auexplicat oaspeþilor ital-ieni fiecare categorie dearmament expusã, pre-cum ºi caracteristiciletehnico tactice.

Militarii italieni ausolicitat instructorilorromâni chiar ºi o micãºedinþã de instrucþie cuarmamentul românesc.Au fost deosebit deimpresionaþi de uºurinþamânuirii armamentuluiindividual ºi greutatealui redusã.

Senzaþie au fãcut cade fiecare datã printremilitarii italieni, trans-portoarele amfibii blin-date ei solicitândinstructorilor o serie deinformaþii tehnice pentrua-ºi face o idee personalãde viabilitatea, manevra-bilitatea ºi capacitateade luptã ale acestui

transportor amfibiu blindat de producþie româneascã. Unii dintre oaspeþii italieni chiar au solicitat sã con-

ducã, T.A.B. B-33 Zimbru, sub directa îndrumare ºi coor-donare a instructorilor români.

Dupã încheierea ºedinþei de conducere, militarii ital-ieni au avut numai cuvinte de apreciere la adresa mecani-cilor conductori care conduc aceºti bolizi, ei fiind impre-sionaþi de robusteþea, blindajul ºi puterea de foc.

Cãpitan Florin SPÃTÃCEAN

Expoziþia de tehnicã româneascãîn Camp Mittica

COMUNICAT DE PRESÃBrigada 1 Logisticã - 5 ani de existenþã

Miercuri, 1 februarie 2006, Brigada 1 Logisticã aniverseazã 5ani de existenþã.

Activitatea se va desfãºura la sediul marii unitãþi din Ploieºti,strada Gh.Gr. Cantacuzino, nr. 257, începând cu ora 09.30.

Ceremonia va fi onoratã prin prezenþa mai multor invitaþi – foºticomandanþi ai acestei brigãzi, comandantul Corpului 1 Armatã Teri-torial ºi ºeful Statului Major al Forþelor Terestre, precum ºi reprezen-tanþii autoritãþilor publice locale ºi ºefi de instituþii din judeþul Pra-hova.

Ofiþer de relaþii publice maior Vasile RUSU

Subofiþerii, mai mult ca oriunde ºi oricând ºi-au doveditprofesionalismul, calitãþile de luptãtori ºi lideri ai struc-turilor mici, aici, în teatrul de operaþii din Irak alãturi demilitarii americani ºi italieni, câºtigând admiraþia ºi respec-tul acestora.

Legãtura dintre ei este din ce în ce mai strânsã. Audevenit un tot, un singur corp cu comandanþii ºi oameniidin subordinea lor, funcþionând ca un ceasornic bine uns.Misiunea devine mai uºoarã atunci când ºtii cã cel de lângãtine nu te va lãsa la greu.

Au strãbãtut mii de kilometri prin deºertul Irakului, exe-cutând toate tipurile de misiuni specifice acestui teatru deoperaþii, escorte, patrule, misiuni CIMIC etc., toatedesfãºurate cu succes. Sunt preferaþii membrilor coaliþiei înasigurarea escortelor pentru siguranþa oferitã de TAB-urilenoastre, profesionalismul de care dau dovadã ºi modul cumrelaþioneazã cu populaþia din zonã.

Acum, când sfârºitul misiunii este aproape trebuie sãrecunosc cã sunt mândru cã fac parte din corpul lor, al mil-itarilor din B20 Infanterie ,, Scorpionii negrii ”.

OO eexxppeerriieennþþãã iinneeddiittaaººii oo mmaarree rreeaalliizzaarree

Plutonier Viorel CÂRSTEA, comandant grupã infanteriene spune ca: “Participarea la misiunea <<ANTICABABILONIA>> din Teatrul de operaþii Irak reprezintã oexperienþã ineditã ºi o mare realizare în plan profesional.

În cadrul acestei misiuni am pus în aplicare cunoºtinþeleºi deprinderile acumulate pe timpul pregãtirii ºi am dobân-dit noi cunoºtinþe prin participarea la misiuni comune alã-turi de militarii italieni ºi americani, militari cu multã expe-rienþã în teatrele de operaþii.

Dinamismul cu care s-au desfãºurat misiunile, diversi-tatea acestora, condiþiile meteo deosebite, sunt doar o partedin factorii ce au condus la dobândirea unei experienþeunice.

La înapoierea în þarã, voi încerca sã folosesc la maxi-

mum experienþadobânditã în aces-te condiþiideosebite, sãîmpãrtãºesc sub-ordonaþilor câtmai multe dinaceasta, pentru a-iajuta sã sepregãteascã lanivelul ºi încondiþiile cerutede acþiunile mi-litare moderne, învederea participãrii cu succes la noi misiuni externe.”

OOrriiccee ggrreeººeellãã ccoossttããAici, toate tehnicile ºi procedurile dobândite pe timpul

pregãtirii trebuie puse în practicã la cel mai înalt nivel -afirmã plutonierul Costinel GHEORGHIU. Dacã pe timpulpregãtirii ne era permis sã facem unele greseli, pe timpulexecutãrii misiunilor in IRAK nu ai voie sã greºeºti. Oricegreºealã, cât de micã, te poate costa foarte scump, de lapierderi de tehnicã ºi materiale, pânã la pierderi de vieþiomeneºti.

Pe viitor, pe timpul instrucþiei, voi încerca sã pun înpracticã expeienþa acumulatã ºi consider cã aceasta, mã vaajuta sã le fac subordonaþilor o imagine mai clarã despre ceînseamnã teatrul de operaþii, despre cum ºi la ce nivel tre-buie puse în aplicare procedurile dobândite pe timpulinstruirii. Cel mai important lucru pe care trebuie sã-l

c u n o a s c ãeste cum sãapere viaþasa ºi ac o l e g i l o r ,lucru realiz-abil doarp r i n t r - ob u n ãp r e g ã t i r es p e c i f i c ã ,dar ºi printr-o bunãcunoaºtere afiecãruia.

PPrriivviirrii îînnccoorrddaattee ººii ffeeþþee zzââmmbbiittooaarree

Sergent major Paul BADEA, comandant grupã cercetare,ne dã mai multe detalii despre misiunile la care a luat parte.

“Am participat la multe misiuni CIMIC (cooperarecivili-militari), misiuni complexe, într-un teritoriu ostil, înmijlocul populaþiei civile, care chiar dacã afiºeazã priete-nie, te poate lovi în orice moment. Insurgenþii nu au faþã,pot fi oriunde.O dovedesc tacticile ºi procedurile folositede aceºtia împotriva forþelor coaliþiei.

Nervii sunt incordati la maximum, privirele scruteazãclãdirile înalte ºi miºcãrile suspecte ale civililor care neînconjoarã. Pe feþele noastre se citeºte însã relaxare ºi zâm-betul prietenos nu lipseºte. Orice formã de agresivitate saunervozitate poate periclita misiunea ºi siguranþa noastrã.Succesul misiu-nilor a constatîn pregãtire, darºi în prezenþafricii. Nu aceafricã care te par-alizeazã, ci aceafricã care te þinetreaz, gata deacþiune, care teface sã nu aiîncredere înz â m b e t u lbinevoitor alcelui din faþa ta.

La adãpostulTABC- urilorne îndreptãmspre o altã locaþie. La întoarcere în bazã rãsuflam uºuraþi. Amai trecut o zi în IRAK.

Experienþa acumulatã voi încerca s-o transmit colegilormei pentru pregãtirea unei noi misiuni, fãcându-i sãconºtientizeze prezenþa unui pericol real în orice moment almisiunii înTeatrul de Operaþii.

Sunt mândru cã sunt militar român, cã fac parte dinBatalionul <<Scorpionii negri>>”.

Cosilierul comandantului pentru problemele subofiþerilor ºi gradaþilor profesioniºti

Plt. Adj. Nistor BÃLANBATALIONUL 20 INFANTERIE „SCORPIONII NEGRI”

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 2 (190) din 31ianuarie 2006Pagina 4

S u b o f i þ e r u l r o m â n î n t e a t r u d e o p e r a þ i i

Într-una din sãlile de specialitate ale bata-lionului am gãsit la lucru o grupã depirotehniºti. Printre ei ºi printre machetele detehnicã, armament ºi muniþie secþionatã, detoate felurile, o prezenþã oarecum discretã darcare impunea respect, a fost a cpt. CristianLUPU – locþiitor al unui grup de specialiºtipirotehniºti.

Calm ºi imperturbabil asculta cum uninstructor prezenta o temã de specialitate.„Acþionez metodic ºi ca la regulament. Inter-vin numai dacã este nevoie. Comentariile lasfârºit.” mi-a spus în pauza dintre ore. S-aîntors de puþin timp din misiune de pe ValeaOltului ºi cu gândul mereu la „pregãtirea con-tinuã” a subordonaþilor a venit sã asiste ladesfãºurarea orelor de specialitate.

Cpt. Lupu, sau Lupini cum mai estecunoscut dupã „nickname-ul” cãpãtat îndetaºamentul OLANDA, a îndrãgit aceastãmeserie foarte dificilã din anii copilãriei.Atunci era fascinat de efectele speciale ºiexploziile din filmele de rãzboi sau western.Cineva din apropiaþii familiei i-au explicat cã„cei ce produc astfel de efecte suntpirotehniºti, oameni speciali cu caracter pu-ternic”.

A învãþat cât mai bine ºi “scânteia iniþia-toare” din copilãrie l-a propulsat cãtre Institu-tul Militar pentru Ofiþeri de Geniu. „PanaitDonici” din Rm. Vâlcea, pe care l-a absolvitîn anul 1992.

De atunci ºi-a perfecþionat constantpregãtirea încheind fiecare an cu rezultatenotabile. Acestea cât ºi spusele colegilor îlrecomandã ca fiind un specialist pirotehnistcu o forþã lãuntricã bine dozatã. Un tip puter-

nic prin caracterul sãu chiar dacã statura nu îldã de gol.

Calm ºi cu o voce clarã, totuºi domoalã,cpt. Lupu aduce mult cu un muntean care„cugetã de douã ori ºi apoi spune”.

„Profesia o îndeplinesc cu plãcere ºi dacãar fi sã o iau de la capãt tot asta aº face. Mi sepotriveºte ca o mãnuºã. Pentru ceea ce facem

noi ca pirotehniºti trebuie sã dai dovadã deforþã interioarã, de capacitate de analizã pre-cisã a situaþiei ºi rãbdare pentru cã fiecareacþiune presupune o intervenþie particularã,complexã.

Dar înainte de toate trebuie sã dovedeºtipricepere.” În meseria lor amatorismul nu areloc. Nu poþi greºi decât o singurã datã. Caspecialist pirotehnist, Lupu, a participat lamisiuni internaþionale în Bosnia-Herþegovina„Misiunea noastrã era de a reda siguranþa ºisecuritatea locuitorilor din zona de respons-abilitate”.

Perioada bosniacã a constituit o expe-rienþã prin care atât el cât ºi militariidetaºamentului s-au maturizat ºi au format ungrup coeziv. Cel mai greu moment a venit

pentru cpt. Lupu, chiar în a doua zi de misi-une când echipa noastrã a fost chematã sãdezamorseze o minã antitanc gãsitã de uncopil. „Intervenþia a durat cred mai mult de oorã, dar cel mai important fapt este acela cãprin intervenþia noastrã am înlãturat pericolulproducerii unei tragedii. În cãutarea mecanis-mului pirotehnic declanºator trebuie sã man-ifeºti o coordonare precisã a miºcãrilor, sig-urã. Nici nu ºtii când se scurg minutele. Dinafarã, pentru cât poate vedea un neavizatmiºcarea mâinilor poate spune cã vrem sãîmblânzim mina, mângâind-o. Evaluezi rapidsituaþia ºi riscurile ce pot sã apar. Te întrebidacã este legatã în serie, dacã existã ºi o altãcapcanã la deminare?...” Din cele povestiteacþiunile detaºamentului în Bosnia au fost,totuºi, pe cât de periculoase, pe atât de nobile,încãrcate de umanism. Concluzia desprinsãeste universal valabilã: genistul trebuie sãcunoascã în amãnunt tot ceea ce înseamnãmecanism exploziv ºi tot ceea ce înseamnãexplozivi; de la tip, caracteristici pânã laambalare ºi transport. Experienþa acumulatãacolo constituie “un antrenament unic ºi toto-datã o verificare a capacitãþii nivelului depregãtire atins”. Am revenit asupra expe-rienþei din þarã ºi anume intervenþia pentrudeblocarea DN.7, la care am fost martoriiunei “intervenþii chirurgicale” a geniºtilor. Aiunui „exerciþiu de cooperare interarme”, încare au dovedit ce era de demonstrat cã „omuleste mãsura tuturor lucrurilor”, iar dupã douãzile de acþiuni conjugate cu vânãtorii demunte circulaþia pe Defileul Oltului a fostreluatã. „S-a lucrat pe o vreme potrivnicã.Câinoasã. Am acþionat însã cum am putut mai

bine ºi mai eficient. 10 secunde i-au fostnecesare comandantului nostru de batalionpentru a face o evaluare primarã a inter-venþiei. Apoi a raportat preºedintelui con-cepþia noastrã de acþiune ºi termenul optim definalizare. Prin frig ºi zãpadã, lucrând apro-ximativ 24 de ore din 24 de ore, noaptea lalumina reflectoarelor, cu oamenii mei, amrespectat hotãrârea luatã.

“Am acþionat profesionist. Dupã nouãexplozii controlate am derocat tot ceea ce erastâncã. Am uºurat, intervenþia celorlalte forþepentru a reda circulaþia rutierã ºi pe calea fe-ratã. Vã revine dumneavoastrã posibilitatea sãapreciaþi efortul acestor oameni.”

Când vine vorba despre familie, cpt. Lupurecunoaºte cã toate rezultatele sale se dato-reazã în mare parte acesteia. Familia estetoatã averea. La fel ºi liniºtea din interiorul ei.Mi-a vorbit cu drag ºi emoþie despre membrifamiliei. L-am surprins, când povestea, cumîºi miºca mâinile, mâini puternice bãtãtoritede muncã, crãpate de gerul aspru ºi tãieturilepietrelor. Devotat profesiei a preferat sigu-ranþa locului de muncã potrivit cmpetenþei,iar familia l-a urmat adãugând la aceasta sta-bilitate. Greutãþile cotidiene nu i-au ocolit ºiun prim obiectiv pentru perioada imediaturmãtoare îl constituie cumpãrarea uneilocuinþe. Pânã atunci, bucuriile ºi necazurileºi le împarte cu familia într-o camerã decãmin în care, atunci când nu este în misiune,Cristian Lupu este doar tatã ºi soþ. Satisfac-þiile lui? Familia ºi profesia aleasã.

Maior Emanuel BÃRBULESCU barbulescu.emanuel@forter.ro

Forþa din l iniº tea lãuntr icã

Am primit la redacþie un material de laCosilierul comandantului Batalionului 20 Infanterie“Scorpionii negri” pentru problemele subofiþerilor ºigradaþilor profesioniºti, Plt. Adj. Nistor BÃLAN. În acestarticol împreuna cu doi colegi explica, în citeva fraze, suc-cinte, locul ºi rolul subofiþerului în misiunile din teatrele

de operaþii.

Indiscutabil, ameninþarea, riscul ºi vulnera-bilitatea sunt parametrii specifici umanitãþiicare, au apãrut odatã cu primele formaþiunistatale ºi vor dispãrea, probabil, în momentul încare globalizarea va fi unanim acceptatã. Dar ºiatunci se vor gãsi nemulþumiri ºi interese caresã atenteze la securitatea regionalã ºi mondialã.În evoluþia procesului de realizare a securitãþiise constatã în ultimii ani o amplificare a efor-turilor pentru edificarea stabilitãþii la nivelregional, ca o etapã intermediarã a acestuia.Eforturile depuse de comunitatea internaþionalãpentru instaurarea pãcii în Balcani, OrientulMijlociu ºi Africa sunt concludente.

În general, politologii, analiºtii ºi teoreti-cienii din diferite domenii au tendinþa sã ofereaceeaºi valoare termenilor: pericol, risc,ameninþare, vulnerabilitate, considerându-isinonimi. Nu întotdeauna confuzia deranjeazã,dar în documentele ºi convorbirile oficiale sausemioficiale, folosirea inadecvatã a acestor ter-meni poate da naºtere la percepþii ºi interpretãrieronate ale interlocutorilor. Pentru a evitaasemenea capcane considerãm cã noþiunea deameninþare este individualizatã de existenþaunui autor care o profereazã, având un scop ºiun obiectiv pe care îl urmãreºte. Acþiunea esteevident direcþionatã asupra unui subiect binedeterminat.

Pericolul reprezintã o primejdie, un posibileveniment cu urmãri grave.

Pericolul poate fi un vector acþional ime-diat, de regulã generat de un risc cuantificat sauneidentificat, de o vulnerabilitate necontrolatã,dupã cum poate fi o sintezã a riscurilor ºi vul-nerabilitãþilor prioritare.1

Vulnerabilitatea constituie punctul slab,sensibil al cuiva sau ceva.2

Vulnerabilitãþile sunt stãrile de lucruri, pro-cesele sau fenomenele din viaþa internã a þãriicare diminueazã capacitatea de reacþie lariscurile existente, ori potenþiale sau carefavorizeazã apariþia ºi dezvoltarea acestora.

Vulnerabilitãþile sunt date de o serie de fac-tori precum:

- dimensionarea teritoriului;- forma ºi natura graniþelor;

- subdezvoltarea economicã;- politica geostrategicã;- structura etnicã ºi religioasã a populaþiei.Riscul reprezintã un eveniment potenþial cu

un anumit grad de distructibilitate ºi cu proba-bilitatea de producere a acestuia. Factorii derisc la adresa securitãþii naþionale reprezintãacele elemente, situaþii sau condiþii interneºi/sau externe care pot afecta securitatea naþio-nalã prin lezarea intereselor fundamentale.3

Riscul – posibilitatea de a avea de înfruntatun pericol.4

Astfel, putem opina cã, în vreme ce vulne-rabilitãþile sunt stãri de fapt obiective,ameninþãrile reprezintã efecte ale unor acþiunisau potenþiale efecte ale unor potenþiale acþiuni.

Aºadar, riscul existã, este cuantificabil,urmãrit ºi eventual eliminat, vulnerabilitateapoate fi controlatã, diminuatã sau, eventualeliminatã, pericolul alerteazã ºi pregãteºte sis-temul pentru a reacþiona, iar ameninþarea punesistemul într-o stare de ripostã majorã.

În concluzie, putem afirma cã definireanoþiunilor de securitate, risc, vulnerabilitate,pericol ºi ameninþare provine din surse diferite,este abordatã din unghiuri diverse în raport cuaria de interes ºi obiectivul vizat. Opinãm înacelaºi timp cã aceste concepte sunt perceputediferit de analiºtii militari contemporani, sin-gurele puncte comune fiind date de eveni-mentele ultimilor ani ce au marcat o apropiere aintereselor ºi nevoilor de securitate. În con-cepþia noastrã gestionarea eficientã a peri-colelor, ameninþãrilor ºi vulnerabilitãþilor sepoate realizanumai încadrul uneialianþe politi-c o - m i l i t a r ec r e d i b i l e ,capabilã sãa c o p e r eîntreaga ariede interes ºiresponsabilitate a membrilor sãi.

Relaþionãri interconceptualeToate noþiunile prezentate anterior sunt

specifice domeniului securitãþii, fie ea deamploare naþionalã, regionalã sau internaþio-nalã. Ele reprezintã realitãþi specifice compo-nentelor securitãþii între care existã, atâtasemãnãri, cât ºi deosebiri.

Caracteristicile care apropie conceptualameninþãrile de pericole, riscuri ºi vulnerabi-litãþi se remarcã la: origine (internã ºi externã);naturã (politicã, economicã, socialã, militarã,informaþionalã, ecologicã º.a.), caracter (directºi indirect). Catalizatorul tuturor acestor con-cepte îl constituie „circumstanþele istorice”5ºimodul sau gradul în care acestea suntexploatate.

Deosebirile dintre conceptele analizate suntdate de genul proxim ºi diferenþa specificã caredezvãluie caracteristicile esenþiale ale fiecãruia.Acestea dau imaginea complexitãþii lor, în careelementele de specificitate se combinã cuipostazele multiple în care sunt folosite de spe-cialiºtii în domeniu ºi nu numai. Din aceastãperspectivã, o prezentare graficã a indicatorilorcare individualizeazã fiecare concept poateoferi o imagine pe cât de sinteticã, pe atât delãmuritoare asupra valorii, locului ºi roluluiacestora în formularea discursului pe teme dindomeniul securitãþii ºi apãrãrii.

Indicatori care individualizeazãconceptele de risc, pericol ºi

vulnerabilitate

Tabel nr.1Analiza atentã a tabelului prezentat ne dã

posibilitatea de a desprinde câteva concluzii

definitorii ale conceptelor:> riscul are sursa ºi efectul posibile, iar

adresa, scopul ºi obiectivul sunt difuze;> pericolul are toþi indicatorii sub semnul

probabilitãþii;> ameninþarea reprezintã la toþi indicatorii o

certitudine, ceea ce îi conferã ºi cel mai ridicatnivel de producere.

Ameninþãrile, pericolele, riscurile ºi vulne-rabilitãþile la un loc, sau numai o parte din ele,sunt conºtientizate în mod diferit de statelelumii, aflate chiar în acelaºi areal. Sensibilitãþilegenerate de probleme istorice deschise, nivelulde dezvoltare economicã, puterea militarã,ambiþiile hegemonice, interesele naþionale fun-damentale, calitatea de membru sau nu la oalianþã militarã funcþionalã etc. dau percepþieisensuri, nuanþe ºi particularitãþi naþionale sau degrup.

Privite în mod sistemic, conceptele supuseanalizei se aflã întotdeauna într-un raport binedeterminat. Pe perioada coexistenþei lor, cândprognozele în domeniul securitãþii nu întrevãdeliminarea vreuneia prea curând, ameninþãrileºi vulnerabilitãþile pot funcþiona dupã principi-ile jocurilor cu sumã nulã. Astfel, securitateanaþionalã se poate asigura fie prin diminuareavulnerabilitãþilor, fie prin prevenirea saumicºorarea ameninþãrilor. Acestea determinãorientarea strategiei de securitate naþionalã carese poate concentra spre interior, încercând sãreducã vulnerabilitãþile statului sau spre exteri-or, alocând forþe ºi mijloace pentru a acþiona înmod direct sau nu asupra surselor de

ameninþare.Prin politicile de securitate ale statelor de

pe diferite continente, elaborate în ultimii ani,sunt oferite suficiente exemple în acest sens.Rãzboiul împotriva terorismului completeazãacest tablou. Vulnerabilitãþilor interne li seconferã aceeaºi valoare ca cea a riscurilorexterne, iar pericolul de a acþiona preventivsau nu împotriva unui inamic explicit, sau careprofereazã doar ameninþãri (ex.: elementele

teroriste), devine un risc asumat.

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 2 (190) din 31 ianuarie 2006 Pagina 5

Evoluþia conceptelor de ameninþare, risc ºi vulnerabilitate în domeniul securitãþii

Indicator Sursã Adresã Scop Obiectiv

RISC posibilã difuzã difuz difuz

PERICOL probabilã probabilã probabil probabil

AMENINÞARE certã certã cert cert

(autor)

(continuare în nr. viitor)Lt.col. drd. Marian STANCU

ARIETE, principalul tanc de luptã al italienilor, a fost produsde o corporaþie formatã din mai multe companii: Iveco SpA,Divizia Auto de Apãrare ºi Divizia Oto Melara de MecanicãFinã. Iveco Fiat s-a ocupat în principal de tot ceea ce þine de con-strucþia tancului în sine, iar Oto Melara de turelã ºi de sistemelede armament.

Ariete se aflã, în prezent, în serviciul armatei italiene, primaserie furnizatã datând din anul 1995, iar ultima, de aproximativ200 de tancuri, din luna august a anului 2002. De asemenea, afost ºi primul tanc care a participat la evenimentele din Irak, înanul 2004.

ARMAMENTAriete se poate angaja în luptã, urmãrind þinte fixe ºi mobile,

pe zi sau în timpul nopþii, atât de pe loc, cât ºi din miºcare. Prin-cipalul tun este de calibrul 120 mm ºi este construit aºa cum ammai spus de cãtre compania Oto Melara. Tunul este adaptat uneiizolaþii termice ºi are ca elemente adiþionale un sistem deextracþie a fumului ºi unul de ghidare. Se fixeazã cu uºurinþã pedouã axe hidraulice ºi poate folosi mai multe tipuri de muniþie,cum ar fi: APFSDS, care penetreazã blindaje, ºi HEAT, un bine-cunoscut exploziv antitanc. Tancul poate angaja 42 de runde de

foc cu obuze de 120 mm. De asemenea,Ariete este “înarmat” cu o mitralierãstandard NATO de 7,62 mm, montatãcoaxial pe direcþia tunului, ºi o altã

mitralierã de apãrare, tot de calibru 7,62 mm, amplasatã peturelã, care poate fi acþionatã chiar de cãtre comandantul tancu-lui. Aceste mitraliere pot susþine 2500 de runde de foc.

Turela ºi arma de deasupra sunt controlate de un sistem elec-tro-hidraulic, care are însã ºi comandã manualã de rezervã pen-tru orice eventualitate.

PROTECÞIEAruncãtoarele de grenade de fum sunt acþionate electric ºi

sunt amplasate pe fiacare parte a turelei, puþin mai înainte faþã depoziþia de tragere. Tancul este înzestrat ºi cu un sistem laser deavertizare, denumit generic RALM, produs de cãtre firma BAESystem din Italia. Senzorul principal este dispus în partea dinfaþã a turelei ºi oferã o perspectivã de 3600. Caroseria ºi turelasunt construite dintr-un aliaj de oþel foarte rezistent ºi suntîmbunãtãþite cu protecþie blindatã pe arcul frontal. Echipajul esteprotejat NBC (nuclear, biologic ºi chimic) printr-un proiect alcompaniei Sekur SpA din Roma.

CCOONNDDUUCCEERREEAA FFOOCCUULLUUIISistemul de conducere al focului pe care tancul Ariete îl are

în înzestrare se numeºte TURMS FCS ºi este produs de GalileoAvionica din Italia. Acest echipament oferã printr-un stabilizatorde variaþie, foarte util în timpul nopþii, o perspectivã panoramicã,iar trãgãtorului o imagine impecabilã cu ajutorul unui dispozitivtermal. Computerul de control al focului este digital ºi are un sis-tem laser de urmãrire a þintei aflate în miºcare. Acelaºi compu-ter afiºeazã date meteorologice, prin senzorii de vânt, date desprepoziþia tancului pe hartã, despre muniþia rãmasã la dispoziþie laun moment dat, dar ºi informaþii primare cu referire la þintã. Totcomputerul calculeazã ºi algoritmii prin care se conducetragerea.

Poziþia comandantului de tanc se aflã în dreapta turelei ºi estedotatã cu un stabilizator de imagine, cu un monitor care afiºeazãºi imaginea termalã pe care o vede trãgãtorul pe displayul dindreptul lui. Amplasat pe turelã, dispozitivul poate culisa de la–100, pânã la +600.

Cel care conduce tancul se aflã în partea dreaptã, în faþa po-ziþiei comandantului, ºi are la îndemânã trei periscoape, dintrecare unul este adaptat pentru vedere nocturnã.

PPRROOPPUULLSSIIEEAriete are un motor Fiat V-12 MTCA

turbo, diesel, cu 12 cilindri, care dezvoltã oputere de 937kW. Sistemul de transmisieeste automatizat, produs de compania ger-manã ZF sub licenþã. Are patru angrenaje detransmisie în faþã, plus douã în spate, ºi areºi un sistem hidraulic de reducþie. Suspensiaeste ºi ea tot hidraulicã. Cu toate aceste car-acteristici la îndemânã, tancul Ariete poateatinge o vitezã maximã de 65 km/h, poate sãescaladeze o pantã de 600 ºi se poate scufun-da la 4m, dacã este pregãtit în prealabil, ºi la1,25m, fãrã nici o pregãtire specialã. În con-cluzie, tancul Ariete este o maºinãrie deluptã care ºi-a dovedit fiabilitatea ºi de carearmata italianã nu se poate dispensa încã!

CRISTINA FRATU

AARRIIEETTEE ––

TANCUL ITALIENILOR

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 2 (190) din 31 ianuarie 2006Pagina 6

CMYK

“ A m î n c e p u t a n u l e x p l o z i v d e b i n e ! ”- Interviu cu comandantul Batalionului 96 Geniu, maiorul Doru APÃFÃIAN -

Efectuarea imunizãrilor:Se face cu uºurinþã (chiar 200 inoculãri/zi) dacã rãspândirile

efectivelor nu sunt mari, în caz contrar evidenþa corectã, nomi-nalã a administrãrilor este foarte greu de þinut. Ar trebui totuºistipulat în „Ordinul de pregãtire” necesitatea suspendãrii pro-gramului de pregãtire în zilele de vaccinare deoarece atât vac-cinul antihepatitic, cât ºi cel tifoidic CONTRAINDICÃexpunerea la soare ºi activitãþi fizice pe perioada a 12 ore minim.

Vaccinãrile care se practicã în prezent sunt numai parþialjustificate epidemiologic. De exemplu: vaccinarea antihepatiticãA care are probabil ca scop prevenirea apariþiei bolii în cadruldetaºamentului sub formã de focar, omite statisticile ºi dateleepidemiologice:

- pânã la vârsta de 25 ani majoritatea populaþiei este imu-nizatã natural, fãcând forme uºoare, subclinice, de boalã iar, pede altã parte, cei neimunizaþi natural sunt puþini;

- ºansa ca un tânãr militar neimunizat sã contacteze virushepatitic A este foarte redusã (de la cine?), contactul cu popu-laþia civilã este foarte redus, aproape nul. Militarii coaliþieiprovin din þãri cu standarde înalte privind imunizãrile ºi regulilede igienã ºi de hrãnire sunt totuºi riguroase;

- hepatita A nu este specificã teatrelor de operaþii din Asiade sud-est unde apar însã relativ frecvent cazuri de enterocolitedizenteriforme, infecþii respiratorii diverse – uneori cu fenomeneintense de meningism - gripã, sindroame febrile de originenecunoscutã, uneori fãrã semne clinice de aparat sau sistem.Aceste vaccinuri ar fi probabil mai utile;

- oricum, hepatita A are o evoluþie benignã în majoritateacazurilor.

Astfel, diferenþa de preþ dintre TWINRIX ºi ENGERIX B(acesta din urmã, foarte util în general pentru orice individ, darmai puþin justificat pentru misiuni externe) ar putea fi folositãpentru îmbunãtãþirea ,,normei” de materiale ºi echipament sani-tar (tãrgi moderne, truse adecvate, diverse tipuri de atele, etc.)

Întocmirea cererilor, aprovizionarea cu medicamente,materiale, vaccinuri; ambalarea, containerizarea:

Este printre cele mai sensibile ºi dificile etape, deoarece:sumele vehiculate nu sunt mici ºi, spre deosebire de majori-

tatea articolelor de logisticã, domeniul sanitar NU ARE ºi NUPOATE AVEA ,,Norme de consum”, acestea fiind conjuncturaleºi, cel mult, estimate. De aici derivã derularea foarte dificilã aaprovizionãrii, cu repetate justificãri, completãri (verbale sauscrise), adesea reproºuri, cu privire la existenþa (sau cantitatea)unor medicamente sau materiale în ,,Cererea de aprovizionare”.

într-un teatru de operaþii complex pot apãrea multe entitãþipatologice. Posibilitãþile de diagnostic de certitudine sau deexaminãri paraclinice sunt de obicei reduse, chiar la ROL IIacordându-se de obicei atenþie (ºi resurse) specialitãþilor chirur-gicale ºi urgenþelor. Totuºi, consultaþiile uzuale sunt cele caredominã la ROL I. Pentru acestea, echipa medicalã trebuie sãasigure SINGURÃ, cu propriile cunoºtinþe de specialitate, tehni-ci ºi RESURSE, orice problemã apãrutã, FÃRÃ A O MINI-MALIZA - de la cazuri simple (dar foarte numeroase) dermato-logice, pânã la cele de boli interne sau neurologice unde diag-nosticul cert se pune greu ºi au un potenþial evolutiv incert. Aface tratament FÃRÃ A AVEA un diagnostic cert necesitã ogamã mult mai largã de produse, de multe ori fiind obligaþi aface ,,proba terapeuticã” a diagnosticului SUSPICIONAT!

aprovizionarea se face din surse unice, uneori situate la dis-tanþã, în mai multe tranºe de aprovizionare, cu delegat ºi mijlocde transport (uneori greu de obþinut de la unitatea desemnatãsã-l asigure, prin proceduri greoaie ºi excesiv birocratizate).

existã tendinþa de a responsabiliza direct medicul-ºef (de uni-tate sau M.U.) de toate disfuncþiile apãrute pe întreg lanþul deaprovizionare, aspect cel puþin incorect

Pregãtirea de specialitate:Deºi ar trebui sã fie principalul aspect din tot ansamblul

de pregãtire pentru misiune atât pentru medici, cât ºi pentru sub-ofiþerii ºi gradaþii profesioniºti - sanitari, pregãtirea de speciali-tate este dominatã total de:

multitudinea celorlalte ordine de îndeplinit ºi îndeosebi depregãtirea militarã generalã ºi cea de luptã care rãpeºte majori-tatea timpului alocat pregãtirii. Factorii de conducere de la toatenivelele solicitã o foarte bunã pregãtire medicalã îndeosebi pen-tru situaþii de urgenþã (lucru perfect justificat), dar nu þin seamade ponderea mai micã privind pregãtirea generalã ºi de luptã,neadmiþând ,,lipsa”personalului medical de la activitãþi nerele-vante pentru aceastã specialitate: antrenamente, verificãri,trageri cu diverse categorii de armament, adunãri mai mult saumai puþin generale, testãri, etc. Lipsa de la aceste activitãþi esteinterpretatã invariabil ca o sustragere de la ele ºi niciodatã nu seia în seamã factorul ,,TIMP NECESAR PREGÃTIRII MED-ICALE DE SPECIALITATE”, aceasta fiind ,,inseratã” dacãeste posibil, printre alte aspecte de pregãtire, ºi NU invers! lipsa precizãrilor privind competenþele (pe categorii de per-

sonal ºi tipuri de manevre, intervenþii, tehnici, tratamente, cate-gorii de activitãþi la care este necesarã asigurare medicalã ºi dece nivel, cu ce personal ºi ce tipuri de truse, etc.)

lipsa cadrului organizatoric de pregãtire de specialitate, ofi-cial, prevãzut, care sã reglementeze ritmicitatea pregãtirii,resurse materiale ºi de TIMP alocate.

În prezent, pregãtirea de specialitate se desfãºoarã sporadic,

ocazional, sub coordonarea medicului-ºef (de obicei medic demedicinã generalã, cu cunoºtinþe cel mult teoretice de ,,Medi-cinã de urgenþã”), atunci când acesta are 1-2 ore la dispoziþie(lucru rar întâlnit, mai ales in faza de pregãtire a unei misiuni),iar majoritatea echipei medicale NU este angrenatã în alte sarci-ni, de obicei cu subunitatea.

Instruirea trebuie fãcutã de personal medical de învãþãmânt,care lucreazã în domeniu ºi care poate organiza, desfãºura ºi ver-ifica pregãtirea teoreticã ºi practicã a cursanþilor.

Orice altã variantã de pregãtire medicalã nu este decât unsurogat pe care nu se poate baza nimic ºi care ar putea aveaefecte nefaste la ivirea ocaziei de a aplica cele ,,învãþate”.

II. Strict militare – legate sau nu de pregãtirea misiuniiþin de aspectele menþionate anterior ºi solicitã o cantitate

de timp egalã (dacã nu mai mare) cu cea în care se executãsarcinile de specialitate, calitatea acestora fiind uneori in con-secinþã.

Cu toate aceste dificultãþi ºi deficienþe, niciodatã echipelemedicale ale detaºamentelor din teatrele de operaþii nu au creatprobleme în îndeplinirea misiunilor unitãþilor, iar dacã astfel desituaþii au existat, ele au fost de altã naturã. Probabil ºi tipurilede misiuni desfãºurate nu au dus la apariþia de contexte care sãfacã mãsura adevãratului nivel de pregãtire medicalã. Dar acestlucru este posibil oricând ºi oriunde într-o misiune externã. Pânãatunci, toate aceste neajunsuri trebuie neapãrat remediatedeoarece ,,Asigurarea medicalã” este, în concepþia armatelormoderne, un domeniu cãruia i se acordã, în mod real, o mai mareimportanþã.

Maior dr. Miºu RÃILEANU

PPrreeggããtt ii rreeaa mmeeddiiccaallãã aa uunneeii mmiiss iiuunnii eexxtteerrnnee

Dupã ºaisprezece zile în care eforturile depuse pentru deblo-carea Vãii Oltului pãreau cã bat pasul pe loc, la solicitareapreºedintelui þãrii, dl. Traian Bãsescu, geniºtii din cadrul Batal-ionului 96 Geniu ºi vânãtorii de munte din Brigada 2 V.M.„SARMISEGETUSA” au intervenit pentru degajarea masei stân-coase de pe versant.

Despre intervenþia geniºtilor, dar ºi despre prioritãþile batal-ionului în acest an am stat de vorbã cu comandantul Batalionului96 Geniu, maiorul Doru APÃFÃIAN.

- Cât de cunoscutã este activitatea geniºtilor ºi mai alesspuneþi-nne despre „bãtãlia pentru defileu”.

- Vã spun, cã geniºtii sunt oameni care trãiesc cu picioarele pepãmânt. Despre activitãþile lor sau, mã rog, ale noastre iarãºi s-aauzit, se vorbeºte ºi se va mai vorbi. Avem o carte de vizitã ce nerecomandã ca specialiºti ºi ne onoreazã atât în þarã – vedeþi mar-ile obiective, drumuri, poduri etc. cât ºi peste hotare. Am primitelogiile multor comandanþi militari strãini, ale unor oficiali strãi-ni cu prilejul vizitelor efectuate în teatrele de operaþii ºi chiar aleºefului statutului dl. Traian Bãsescu. Sunt cunoscute realizãrilenoastre ºi apreciate pentru complexitatea ºi rapiditatea cu care aufost construite, precum ºi pentru gradul ridicat de protecþie. Amredat locuitorilor, pot spune, prin prezenþa noastrã acolo, sigu-ranþã. Prin natura specialitãþii noastre suntem constructivi nu dis-tructivi chiar dacã utilizãm mijloace explozive. Pe Valea Oltuluiam intervenit prompt ºi eficient. Cunoscându-se posibilitãþile ºiperformanþele atinse, precum ºi experienþa internaþionalã, s-adecis sã se apeleze la noi. Am început bine anul! Exploziv debine! Trebuie sã ºtiþi – ºi fãrã falsã modestie – cã noi, cu pregãtireaspecificã ºi cu mijloacele tehnice ºi materiale aflate la dispoziþiesuntem în mãsurã sã intervenim acolo unde suntem solicitaþi. LaCâineni, în urma recunoaºterilor fãcute, am stabilit ceea ce tre-buia fãcut. Ceea ce am vãzut ºi dupã cum se prezenta situaþia latunel, recomanda acþiunea conjugatã a noastrã, specialiºti înexplozivi ºi a camarazilor noºtri vânãtorii de munte.

Am stabilitrapid necesaruloptim de forþe,m a t e r i a l e l enecesare ºi, înurma planuluiîntocmit amacþionat cu unnumãr de 9s p e c i a l i º t i ,constituiþi înechipe. Ceinouã, sunt mili-tari deexcepþie, ates-taþi pentru ast-fel de lucrãri ºifoarte binep r e g ã t i þ i .Condiþiile încare s-a lucrat

au fost foarte grele; vânt, ger, teren friabil. S-a lucrat la înãlþimeasiguraþi în frontal cu corzi de alpinism.

S-a lucrat aproximativ 24 de ore din 24. Noaptea s-a lucrat lalumina reflectoarelor ºi vã puteþi închipui cât de greu ºi de dificilera sã monteze ºi sã amplaseze încãrcãturile de explozivi. Inter-venþia noastrã eficientã a contat pe identificarea rapidã ºi precisãa locurilor dintre stâncile dislocate unde se putea amplasaexplozivul pentru a obþine efectul maxim. În prima zi am execu-tat un numãr de ºapte explozii, controlate, iar a doua zi alte douãexplozii cu cantitãþi diferite de trotil. În total am executat nouãexplozii în care am folosit aproximativ 200 kg de trotil. În douãzile, obiectivul nostru, derocarea stâncilor – unele chiar de peste20 t – dislocate în urma alunecãrilor de teren de la sfârºitul luniidecembrie, a fost îndeplinit. Tot ce era stâncã a fost înlãturatã depe versanþi pentru ca ulterior sã se poatã acþiona ºi cu altfel deexploziv. Acþiunea noastrã a fost condiþionatã sã spun, de naturaterenului, a solului ºi de existenþa tunelului (de cale feratã). Totula fost calculat astfel încât sã obþinem efectul dorit. Despre acþi-unea subordonaþilor nu pot sã spun decât cuvinte de apreciere.

Nu suntem la prima intervenþie. ªi pentru cã tot aþi întrebatcât de cunoscute sunt intervenþiile noastre vã spun cã anul trecutam fost solicitaþi spre exemplu pentru deblocarea DN-2A, apoipentru secþionarea unor planuri ce blocau gurile de evacuare alelacului Cernica etc.

- Care sunt prioritãþile unitãþii pentru acest an?- O primã prioritate o constituie operaþionalizarea unitãþii.

Urmeazã treptat sã introducem – cu atenþie ºi ferm – prevederiledin plan. Nu o sã fie uºor. ªtiu câtã energie ºi cât de tineri suntoamenii batalionului ºi ºtiu cã existã motivaþie din partea lor.Avem de pregãtit apoi executarea misiunilor externe cu tot ceeace implicã acestea, selecþia personalului etc. ªi tot ca o prioritatemenþinerea în permanenþã în stare de operativitate a tehnicii ºimaterialelor, precum ºi îmbunãtãþirea pregãtirii personalului prinparticiparea la cursuri de specialitate sau de învãþare a unor limbi

strãine. Toate acestea le vom face concomitent cu desfãºurareaactivitãþilor de instrucþie de specialitate. Pregãtirea militarilornoºtri este solidã ºi se desfãºoarã pe criterii bine stabilite, iarselecþia este bine fãcutã.

- Care ar fi principiile dumneavoastrã de lucru?- Motto-ul meu este „sã spun la oameni ce sã facã, nu cum sã

facã”. Ideea de bazã este de a acorda libertate în modul de exe-cutare a ordinelor ºi misiunilor. Însã vin cu precizarea cã la bazãstã cunoaºterea în profunzime a procedurilor ºi prevederilor regu-lamentelor în vigoare, aprofundarea ºi aplicarea în mod corect alegislaþiei. Încã o datã spun cã trebuie sã manifeste responsabili-tate maximã. Procedurile, eficienþa prin care îºi îndeplinescobiectivele ºi misiunile, depind de ei. Eu pot merge cu aceastã lib-ertate de alegere pânã la nivelul comandantului de grupã.Oamenii acestui batalion au dovedit cã pot face acest lucru. Audovedit aceasta ºi în þarã ºi în misiunile executate în strãinãtate.Unitatea aceasta este o unitate cu luptãtori „titraþi”, iar eu îndemersul ce-l voi face alãturi de subordonaþi, voi dovedi înîndeplinirea obiectivelor propuse, încredere ºi responsabilitate.Deja am început anul cu manifestarea a ceea ce este definitoriupentru un genist – profesionalism ºi eficienþã. Aici este vorbadespre om ºi vãd posibilitãþile lui, performanþa la care a ajuns,capacitatea de înþelegere corectã a problemelor tehnice, cum ºi câtde repede gândeºte. Altfel spus, trebuie sã ºtie sã se autoevalueze.Sã îºi cunoascã locul ºi rolul în acest ansamblu de interacþiuni;locul ºi rolul în echipã. Pânã acum au demonstrat cã ºtiu acestelucruri. Mai trebuie totuºi perseverenþã... ºi constanþã.

- Ce cãi veþi aborda pentru îndeplinirea obiectivelor pro-puse?

- Mã bucur sã constat cã marea majoritate a personalului ºi-aînsuºit procedurile de lucru NATO, cunosc o limbã strãinã, aucapacitatea necesarã pentru planificarea, organizarea ºidesfãºurarea activitãþilor interioare. În ceea ce mã priveºte voiacorda respectul cuvenit fiecãrui subordonat ºi permanent uºabiroului meu este deschisã. Prin natura specialitãþii alese sunt maiapropiat de oameni ºi adopt un stil de lucru lejer. Încurajez iniþia-tiva dar permanent în relaþiile profesionale caut sã clarific dacã el,subordonatul, a înþeles ce trebuie sã facã. Sunt de principiul cãproblemele trebuie rezolvate din capul locului. Elimin astfel tot cepoate constitui piedicã în comunicare. Mã adresez fiecãruia lanivelul lui de înþelegere deoarece consider cã trebuie sã ºtie exactce se aºteaptã de la el pentru a acþiona în consecinþã. Aºa evitapariþia unor greºeli în acþiune ºi implicit întârzierea finalizãriiunor obiective ce ar însemna timp pierdut în reluarea procedurilorºi de ce nu costuri suplimentare.

Valoarea personalului nostru este recunoscutã ºi în acest senstrebuie sã creez cadrul necesar continuãrii obþinerii unor rezultatenotabile. Am convingerea cã ºi în acest an o sã-ºi îndeplineascãdatoria cel puþin la fel de bine ca în anul trecut. Debutul acestuian ne aratã cã se poate. Permanent vom avea în vedere per-fecþionarea pregãtirii personale ºi fiecare va contribui potrivitcompetenþei profesionale la îndeplinirea prioritãþilor anunþatepentru anul acesta.

Maior Emanuel BÃRBULESCU barbulescu.emanuel@forter

(urmare din nr. trecut)

PPuunncc ttee ddee vveeddeerree

A absolvit Colegiului Liceal Militar „MihaiViteazul” din Alba-Iulia, promoþia 1988, dupã care a continuatpregãtirea profesionalã în cadrul Academiei Tehnice Militare,specialitatea – sisteme tehnice de geniu, distrugeri ºi mascare.

Dupã încheierea studiilor academice la Bucureºti (1994) ºiefectuarea unui stagiu ca instructor de specialitate în InstitutulMilitar de Ofiþeri de Geniu „Panait Donici” din Râmnicu-Vâl-cea, în acelaºi an, a obþinut prin concurs o bursã de studii de unan ºi ºase luni la Academia Regalã din Standhurst – Marea Bri-tanie.

A participat la misiuni internaþionale în Bosnia în anii 1996,1998, 2001 ºi în Irak în anul 2003.

Activitatea internaþionalã este completatã cu perioada încare a încadrat o funcþie specificã pregãtirii în comandamentulSEEBRIG (Plovdiv, Bulgaria 2001-2003) ºi cursuri de EOD – înOlanda, Grecia ºi instructor pentru Operaþiuni în sprijinul Pãcii(PSO) în 2003 în SUA. În þarã a îndeplinit funcþii de ofiþerinstructor ofiþer specialist, ºef birou ºi ºef de stat major la B.96Geniu (1999-2001). Din septembrie 2005 îndeplineºte funcþia

de comandant al Batalionului 96 Geniu.

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 2 (190) din 31 ianuarie 2006 Pagina 7

CMYK

Antica Babilonia 2005Misiunea din Irak a fost una dificilã, la fel cum sunt toate

misiunile care au loc în teatrele de operaþii. Antica Babilonia aîntregit experienþa Batalionu-lui 2 Infanterie “Cãlugãreni”,care a reprezentat România întoate teatrele la care au parti-cipat unitãþi ºi subunitãþi dinForþele Terestre, fãcând o sin-gurã excepþie – teatrul deoperaþii din Afanistan. “A fosto misiune pe care am îndepli-nit-o cu succes ºi suntembucuroºi cã ne-am întors cutoþii acasã, mai maturi ºi cumai multã experienþã. Prinaceastã misiune am rãspuns cerinþelor forþei multinaþionale fãrãnici un fel de probleme dovedindu-ne interoperabili, dovedindu-ne capabili, dovedindu-ne operativi. Am fost susþinuþi corespun-

zãtor ºi din þarã ºi ne-am întors cu fruntea sus.” Timp de ºaseluni, transportoarele au parcurs aproximativ 400.000 de kilo-metri, iar militarii s-au confruntat doar cu 10 evacuãri de tehnicã.Au fost, în medie, câte 8 misiuni pe zi ºi câte 200 de kilometri.Nu a fost uºor deloc, dar s-au antrenat conºtiincios ºi au“supravieþuit”.

Inundaþiile - un test de operativitateDacã pentru o misiune internaþionalã te pregãteºti conform

unor instrucþiuni, regulamente ºi standarde bine stabilite, pentrua face faþã calamitãþilor naturii nu poþi decât sã te adaptezi ºi sãrãspunzi prompt nevoilor de moment. Nu existã o pregãtire pre-alabilã pentru aºa ceva. Fãcând referire la inundaþiile care aulovit þara noastrã, domnul comandant a spus: “A fost un momentde responsabilitate civicã. Eu ºi militarii din batalion ne-am con-siderat datori sã sprijinim populaþia aflatã la grea încercare. Negãseam în Irak ºi vedeam la televizor despre inundaþiile din þarã.În prima fazã, am fãcut tot ce am putut sã strângem niºte bani ºisã-i ajutãm pe sãtenii din Vadu Roºca. Dupã ce ne-am întors înþarã, deºi eram în concedii de refacere, ne-am prezentat la uni-

tate. Militarii au rãspuns extraor-dinar. Am primit ordin la 8.00seara sã pregãtim 20 de trans-portoare pentru intervenþie, iar laora 22.00 nu numai cã eram cutoþii în cazarmã, dar ºi trans-portoarele erau în mãsurã sãintervinã. A fost un test din punctde vedere al operativitãþii, pentrucã nu am mers acolo numai sãridicãm diguri, ci am pregãtit ºi

am dislocat 250 de oameni. În urmãtoarea zi, la Slobozia, la Urz-iceni ºi în jurul Bucureºtiului am fost în mãsurã sã intervenim.Am reuºit sã ne ocupãm ºi de familiile noastre pentru cã ºi eleaveau nevoie de ajutorul nostru. Au fost militari care au întârzi-at o zi, dar care s-au prezentat la datorie în ziua urmãtoare, dupãce ºi-au lãsat rudele în siguranþã. În concluzie, fie cã suntem înþarã, fie cã suntem în Irak, reprezentãm aceleaºi interese ºiservim aceeaºi populaþie ºi numai situaþiile de conflict suntdiferite.”

În opinia omului de rând, s-a format convingerea cã, în situ-aþiile de urgenþã, atunci când eºti neputincios în faþa dezastruluiiminent, vine armata ºi te scoate din necaz. Populaþia civilã afec-tatã i-a primit pe militari cu braþele dechise, iar autoritãþile locale

au fost foarte bine organizate. “Afost primul contact pe care l-amavut în astfel de situaþii cuautoritãþile locale. Au ºtiut sã nefoloseascã ºi foarte clar ne-au spusce avem de fãcut. Oamenii ne-auprimit ca ºi cum am fi venit de larãzboi. Ne-au pus totul la dispo-ziþie, ne-au invitat la masã, deºierau foarte amãrâþi. A existat unmoment de comuniune deosebitãîntre noi. κi simþeau casele în peri-col ºi au primit ajutorul necesar.Viitura a venit, dar nu a mai afec-tat nimic. S-a vãzut diferenþa faþãde primul incident de acest fel, ºis-a demonstrat utilitatea noastrã

acolo.”

Instrucþie profesionisã în condiþii profesioniste

Pentru anul 2006, obiectivul fundamental graviteazã în jurulmenþinerii nivelului atins în scopul continuãrii angajãrii bata-lionului în ciclul de executare misiuni, refacere ºi regenerareforþe pentru oricare dintre teatrele de operaþii în care, în acestmoment, Forþele Terestre au dislocate efective. Se vrea o contin-uare a trendului ascendent ºi o îmbunãtãþire a rezultatelorobþinute. Nu existã nici un motiv ca unitatea sã nu se situeze celpuþin la nivelul anului precedent. Resurse sunt, militari profe-sioniºti sunt, iar comandamentul ºi-a probat capabilitãþile în mis-iuni internaþionale, dar ºi în þarã, la exerciþii, antrenamente, exer-ciþii de instruire prin simulare. Militarii sunt dornici sã facã tre-abã, iar conjunctura le este favorabilã, pentru cã batalionul estecuprins în acest ciclu de generare, regenerare, pregãtire misiune.În consecinþã, existã toate premisele ca anul 2006 sã fie un anfoarte bun.

Ce îi preocupã în special? “Ne preocupã valoare justã a mi-siunii Antica Babilonia 2005 ºi extinderea acesteia pentru mili-tarii care nu au participat la ea. Vrem sã nu pierdem ceea ce amacumulat în Antica Babilonia, sã luãm ceea ce a fost bun, sã nepregãtim pentru urmãtoarea misiune, iar ceea ce nu a fost bun,sã nu mai introducem în pregãtire. Vrem sãne menþinem pe poziþie ºi sã ne instruim, înspecial, pentru acþiune în situaþii reale.Vrem sã îmbunãtãþim rolul subofiþerilor lainstrucþie. Cred cã astfel vom reda su-bofiþerilor ceea ce le aparþinea de drept,adicã dinamism în conducerea instrucþieiefective în teren. Doar aºa ofiþerii pot sãtreacã la concepþie, planificare, la acþiunimai mari ºi de perspectivã. ªi mai alespentru cã suntem profesioniºti, pentru cãnu o luãm întotdeauna de la zero, pentrucã plecãm de la un anumit nivel, un nivelpe care eu în consider în unitate foartebun, ne preocupã sã gãsim modalitãþilecele mai potrivite, astfel încât militarulprofesionist sã simtã cã face instrucþie încondiþii profesioniste.”

Instrucþia pentru un militar profesio-nist nu este mai durã; instrucþia este pentruformarea deprinderilor, pentru însuºireacunoºtinþelor, numai cã, în cazul militarilorprofesioniºti, te poþi baza pe ceva, te poþibaza pe ce ai acumulat pânã acum. “Tre-buie sã fii mai mobil, mai creativ, mai productiv ºi trebuie sãcauþi niºte cãi mai noi, pentru cã nu poþi merge, an de an, culãdiþa comandantului în câmp, cu ortoscopul ºi sã se facã

instrucþie. Nu poþi sã faci instrucþie în careu, nu poþi sã faciinstrucþie fãrã tehnicã, nu poþi sã faci instrucþie fãrã o bazãmaterialã adecvatã. Eu consider cã dacã n-am reuºit într-un ansã ies cu toatã unitatea ºi cu toatã tehnica undeva la instrucþie,în cât mai multe tabere ºi aplicaþii, nu pot sã spun cã mi-am rea-lizat obiectivele.”

Dar sunt fonduri pentru toate acestea? Planul cu principaleleactivitãþi a fost pus la punct, iar la nivel de comandament s-aelaborat ºi concepþia cu privire la costurile necesare funcþionãrii

structurii în anul 2006. S-au calculat foarte detaliat costurilenecesare instrucþiei, costurile fiecãrei activitãþi care a fost plani-ficatã. “ªtim unde suntem, ºtim ce vrem sã facem. Suntem tot înperioada în care aºteptãm bugetul. Ne conducem prin buget ºi înfuncþie de fondurile alocate, vom modifica aceastã concepþie,dar aºa cum am mai spus obiectivul rãmâne sã consolidãm ceam obþinut pânã acum ºi sã orientãm totul cãtre o misiuneîntr-un teatru de operaþii.”

Încrederea în cel de lângã tine conteazã!

Comandantul este alãturi de oamenii lui, indiferent de loculunde este dislocat batalionul. Inevitabil l-am întrebat cum este sãfii responsabil pentru atâtea suflete. “Eu aº spune cã ei sunt alã-turi de mine. Este într-adevãr o responsabilitate, dar grija aces-tei responsabilitãþi se diminueazã atunci când ºtii cã te-aipregãtit corespunzãtor, atunci când ºtii cã ai oameni pe care tepoþi baza, atunci când foloseºti experienþa celor care au mai fostprin teatre, atunci când ai ofiþeri tineri care vor sã facã treabã,atunci cand ai militari profesioniºti extreme de disciplinaþi, carenu mi-au creat nici o problemã în teatrul de operaþii. Este clar cãeºti mai liniºtit ºi cã poþi sã te pregãteºti pentru o altã misiune.”

În poligon, pentru cã am surprins fenomenul instrucþie chiaratunci cãnd avea loc admiterea la tragerile cu armamentul indi-

vidual pentru un pluton de infanterie, domnul cãpitan OVIDIULUNGU, ºeful biroului planificare operaþii ºi instrucþie dinBatalionul 2 Infanterie, a precizat cã pregãtirea se axeazã, în spe-cial, pe menþinerea coeziunii echipei ºi pe antrenarea individului.În cadrul compartimentului operaþii, existã douã birouri, biroulplanificare operaþii ºi instrucþie ºi biroul conducere operaþii ºiinstrucþie. Dupã planificarea instrucþiei, cei de la conducereurmãresc ca fenomenul sã se desfãºoare în condiþii optime. Ast-fel, zilnic, câte un ofiþer din cadrul acestui birou este în câmpulde instrucþie alãturi de militari, pentru a constata cum decurgeactivitatea. Nu este vorba despre o metodã coercitivã de control,ci despre o manierã prin care schimbul de informaþii între com-partimente devine constructiv, în vederea optimizãrii instrucþiei.

Ceea ce urmeazã…Pe 1 ianuarie s-au împlinit 2 ani de când domnul locotenent-

colonel Daniel PETRESCU se aflã la comanda batalionului, iarîn momentul de faþã nu se ºtie încã care va fi urmãtoarea funcþiepe care o va ocupa. Experienþa pe care a acumulat-o însã trebuiecumva valorificatã. Pentru cadrele militare din unitate, coman-dantul a elaborat o concepþie cu privire la evoluþia lor în carierã,iar prin compartimentul personal aceºtia au parte de consilierepermanentã. “Eu aºtept sã fiu consiliat! Important nu este undemergem ºi cum mergem, important este sã ne planificãm cariera.Important este sã-þi faci treaba acolo unde eºti ºi sã îþi placãceea ce faci. Iar în acest moment batalionul îmi oferã satisfacþi-ile cele mai mari, cel puþin pentru mine!”

CRISTINA FRATUfratu.cristina @forter.ro

Batalionul 2 Infanterie “Cãlugãreni” are toate premisele pentru un an foarte bun

La rãscrucea dintre ani, este normal sã priveºti înainte cu optimism, sã îþi faci pla-nuri concrete pe care sã le poti realiza, dar este mai mult decât necesar sã faci o evaluare a anu-lui care s-a încheiat, sã înveþi din greºeli ºi sã nu le mai repeþi. Batalionul 2 Infanterie“Cãlugãreni” a început anul de instrucþie, iar domnul locotenent-colonel DANIEL PETRESCU,comandantul unitãþii, “revizuieºte” un pic anul 2005.

“Memoria anului 2005 este încã vie, pentru cã ne gãsim în faza de bilanþuri. De curând,am desfãºurat analiza ordinii ºi disciplinei în unitate ºi ne-am referit la problemele apãrute peparcursul anului trecut. Pregãtim totodatã analiza structurii ºi ne gândim la toate activitãþilepe care sã le desfãsurãm. Pot sã vã spun, aºa cum discutam ºi cu militarii mei, cã a fost un andeosebit pentru batalionul nostru. Sunt în unitate din anul 1994 ºi pot sã afirm în cunoºtinþã decauzã cã puþini ani, din punctul de vedere al realizãrilor, se comparã cu anul 2005. Este anulîn care unitatea a executat cu succes misiunea din Irak, misiunea Antica Babilonia, este anulîn care unitatea a intervenit ºi a sprijinit autoritãþile locale la inundaþiile care din pãcate s-auabãtut în zona Ialomiþei, este anul în care am trecut pe un nou stat de organizare, mai modern,este anul în care am implementat aceastã concepþie de profesionalizare, anul în care nu am mai

primit militari în termen ºi am angajat militari voluntari, profesioniºti.”

Manuscrisele lui Mihai EminescuAnul acesta ziua de naºtere a poetului Mihai Eminescu a fost sãrbãtoritã de Biblioteca Acade-

miei Române prin lansarea a cinci volume cu manuscrisele sale. La eveniment au participatpreºedintele Academiei Române, Eugen Simion, ministrul culturii ºi cultelor, Adrian Iorgulescu,senatorul Adrian Pãunescu, echipa care a contribuit la realizarea proiectului, invitaþi etc.

Eugen Simion a salutat realizarea unei idei care la început pãrea utopicã ºi care i-a motivat peoamenii de culturã români de foarte multã vreme. Unul dintre exemplele elocvente a fost Constan-tin Noica. El vedea prin publicarea întregii opere eminesciene o revoluþionare a culturii ºi chiar atimpului fizic.

Ideea publicãrii manuscriselor eminesciene este mai veche, dar a putut fi realizatã abia acum unan, când Academia Românã a lansat primul volum. (P.I.)

Sufletul omului simte în sine putereanãdejdii, pe care nici primejdiile, nicinevoile, nici nenorocirile, nici oricare altnecaz, oricât de mare, nu poate sã odezrãdãcineze.

Nãdejdea nu ne pãrãseºte nici în cea-sul morþii, cãci ºi atunci, stând de faþã, neîncurajeazã, ne fãgãduieºte sãnãtate ºiviaþã. Ea întãreºte pe om la orice lucru ºiîn orice împrejurare.

Mare este, cu adevãrat, iubirea deoameni a lui Dumnezeu! Pentru pãcat,Dumnezeu a lipsit pe om de desfãtarearaiului ºi l-a izgonit în pãmântul acesta,zicând: „Pentru cã ai fãcut aceasta,blestemat va fi pãmântul pentru tine; cuostenealã sã te hrãneºti dintr-însul, în toatezilele vieþii tale. Spini ºi pãlãmidã îþi varodi el”, adicã necazuri, primejdii, nevoi,boli; însã a lãsat în inima lui puterea nãde-jdii, ca pe o datorie mângãietoare anecazurilor ºi ca pe un balsam potolitor al

primejdiilor ºi al întristãrilor, prin fãgã-duinþa trimiterii Izbãvitorului neamuluiomenesc, în persoana Mântuitorului IisusHristos.

Dumnezeu a sãdit în inimile noastresuferinþa ºi dorinþa, ca sã le folosim ca peniºte unelte ale mântuirii, dar noi, între-buinþându-le rãu, le facem unelte depierzare. Acelaºi lucru facem ºi cu nã-dejdea. Ne-a dat Dumnezeu harul cel mareal nãdejdii, ca totdeauna nãdãjduind în El,sã avem scãpare puternicã de primejdiilevieþii trupeºti ºi liman liniºtit al mântuiriisufletului nostru; dar noi ne punem toatãnãdejdea noastrã în oameni, în bani, înpietre scumpe, în lucruri trecãtoare ºistricãcioase.

Dumnezeu prin cuvânt a învãþat ºi prinfapte a dovedit, cã, nu în oameni, ci în Else cuvine sã nãdãjduim, cum ne spune ºipsalmistul, zicând: „Nu vã nãdãjduiþi sprefiii oamenilor, întru care nu este mân-

tuire”. „Ferice de cel ce-ºi pune nãdejdeaîn Domnul Dumnezeu, Cel ce a fãcut cerulºi pãmântul, marea ºi toate cele din ele”,ne spune acelaºi psalmist, cãci numaiDumnezeu este Acela „care pãzeºte ade-vãrul în veac, cel ce face judecatã celornãpãstuiþi, cel ce dã hranã celor flãmânzi;Domnul dezleagã pe cei ferecaþi în obezi,îndreaptã pe cei gârboviþi, Domnulînþelepþeºte orbii, Domnul iubeºte pe ceidrepþi, Domnul pãzeºte pe cei pribegi,sprijineºte pe sãraci, pe orfani ºi pevãduve ºi gândurile pãcãtoºilor le vapierde”.

Deci, nãdejde, bunãtate sfântã,vistierie nepreþuitã, balsam ceresc, hardesãvârºit, pogoarã-te de sus, de la Pãrin-tele Inimilor, mângâie sufletele noastre ºile întãreºte în lupta spre mai bine, cãci„fericit este omul cel ce-ºi pune nãdejdeaîn Domnul Dumnezeul lui”. Amin!

Colonel ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 2 (190) din 31 ianuarie 2006Pagina 8

Poetul sacrificat este acel geniu trist care se naºte într-o þarãunde “pânã ºi strãzile aveau un aer de umilinþã ºi de rãtãcire cuduhul.”(p.160) Era o þarã unde disperarea dezhãina trupul înaintede a se naºte iar “visul era o formã de protest generos.”(p.171)Era o þarã unde “nesiguranþa era starea mea de toate zilele; înce-peam sã învãþ a mã lãsa la voia întâmplãrii ºi a nu mai pune preþpe nimic.”(p.180)

Oamenii uitaserã vorbirea chiar ºi aceea onomatopeicã; era oþarã unde “oamenii nu scuipã cuvintele, ci le înghit. Odatã ºiodatã voi învãþa desigur, ºi eu sã le înghit, sã nu mai rostesc decâtpseudo-cuvinte.” (p.208) În marele oraº capitalã toate “sufleteleerau claustrate în iarnã”,(p.210) mulþi “erau îngrozitori de tineri,unii încã adolescenþi, aveau chipuri încruntate, posomorâte,ostile… nu aveau nici o revendicare în afara dreptului de a refuzatotul… nu ne trebuie nimic de la aceastã societate de gândaci….”(p.222)

O þarã unde tinerii îmbãtrâniþi, rãtãciþi în lehamite ºi prãbuºiricotidiene, mureau de mai multe ori pe zi; erau tineri “falºi sauadevãraþi”, morþi sau muribunzi cãci “o zi fãrã mort devenea oiluzie naivã” .(p.231) Doream “sã nu mai vãd chipuri fãrã trãsã-turi, oameni ce nu mai ºtiu dacã trãiesc ori sunt morþi ºi îºi lasãcadavrele animate la dispoziþia oricui”(p.232) cãci, mai contaoare cine era stãpânul într-o lume a ierarhiilor inversate?

Exista în aceastã þarã ca un cimitir refuzat, câte unul care “sestrãduia sã vorbeascã academic, foarte ponderat, care purta hainelejere, aduse din alte þãri, dar toate nu fãceau decât sã-i sporeascãvulgaritatea de maidanagiu parvenit.” (p.245) Era o þarã-cimitirunde continuu se sãpau gropi, pe apucate, în asfaltul strãzilor, înpietriºul mocirlos al trotuarelor, printre pomi sau în zidurilecaselor. Privind în jurul tãu ºlapii ºi degetele unsuroase cãzutesub greutatea ghiulelelor, intuieºti cã destinul tãu este un con-damnat la moarte cãruia i se povesteºte cu lux de amãnunte exe-cutarea sentinþei. Te revolþi în nevinovãþia ta ºi le strigi în faþãnetrebnicilor care decid pentru tine ºi gramul feliei de pâine,“ticãloºiþi-vã pânã în mãduva oaselor dacã, în aceastã existenþãde netrebnici, ingenuitatea noastrã gãseºte un antidot împotrivamarasmului – fie-vã greaþã de cuvintele frumoase – bacili aiimbecilitãþii! Scuipaþi-le!” (p.223)

Trãim vremuri de anarhie când “nimenea nu mai simte nimic.Învãþaþii vorbesc despre þãri scufundate în ceaþã cu un singur ochiroºu însângerat ºi vântul când îºi schimbã direcþia aduce mirosurisordide ºi cuvinte de molimã încât mulþi vãd în vise sfârºitul –apãrurã chiar profeþii ce vorbesc despre ultimii supravieþuitori aiunor incendii, strecurând spaimã printre aleºi.” (Corabia luiSebastian) Se pare cã este “prea mult vid în istorie ºi toate nu vordecât sã te-nveþe supunerea oarbã ºi spaima” încât “nici alcoolul,nici stelele nu mai înºealã” închipuirea în care te mai retrãgeai.

(Cadavre în vid)Sã fii “bãtrân ºi singur” într-o asemenea þarã este mult mai

mult decât tot ce poate suporta coºmarul unui vis neîmplinit. Neaflãm în þara unde “bãtrân ºi singur toamna umblând prin oraº”descoperi “cum femeia a îmbãtrânit cu altcineva, câineleîmbãtrânind a murit, copilul singur nu s-a nãscut niciodatã… pestrãzi vântul ºi soarele bãtrâni ºi singuri… flaºnetarul bãtrân cuun singur picior…prostituata bãtrânã ºi singurã, cineva într-uncimitir cântã o melodie bãtrânã ºi singurã… capul se clatinã golcu o singurã amintire bãtrânã, copacul se clatinã, idiotul dinreclamã se clatinã, oraºul plin de lume se clatinã… mulþi, mulþisinguri tineri bãtrãni… “ (Bãtrân ºi singur)

Priveºte, au apãrut “înnoitorii… oamenii viitorului… toþi ceifalºi vor ajunge profeþi ºi multã lume îi va urma când, murdari ºicu ochii sticlind de lãcomie, vorbind mereu în numele altora vorreclama puterea pentru ei… ºi le veþi da-o cãci veþi fi obosiþi,somnul pãtrunde în agitaþia cetãþilor voastre ºi o culoareindefinitã marcheazã putrefacþia vârstei.” (Vârstã) ªi aceºti“înnoitori” hãhãiesc din limuzinele lor luxoase despre dispreþulstrãinilor ºi pânda acestora de a fura bogãþiile þãriºoarei când defapt, “oamenii þãrilor sãrãcite ºi mizerabile au întotdeauna senti-mentul cã sunt jefuiþi de strãini ºi puþinele lor bogãþii li se par fab-uloase, râvnite de toþi”. (p.157) Dar aceasta poporul nu trebuie s-o priceapã. Cãci atunci s-ar înþelege cine la cine râvneºte ºi pecine jefuieºte; “a înþelege înseamnã însã, mai mult ca oricând, amuri – ºi în timpul morþii ca ºi dupã moarte se instaureazã maiîntâi un lung întuneric, din imperiul cãruia cei ce se întorc suntîntotdeauna alþii… Nu te mai gândi la nimic, nu invidia destinelea cãror dãrnicie este înºelãtoare – statornicul ºi rãtãcitorul nu suntdecât cele douã jumãtãþi ale clepsidrei ce-ºi plimbã prin ele,nemiloasã ºi impenetrabilã, nisipul de totdeauna, când plinul ºigolul sunt umbra celuilalt.” (p.269)

Cei care înþelegeau ºi reveneau din “timpul morþii” alþii decâtau fost, erau sufocaþi de marginalizare pe când ceilalþi, care seîmpliniserã prin micul compromis, glãsuiau prin “cuvintesemãnând cu pantofii uzaþi ai colajelor, poeþi semãnând cupantofii uzaþi ai colajelor, editori, profesori, mentori, redactori,admiratori… o angoasã a pantofilor uzaþi… .” (Ars Longa)

“Elita” þãrii-cimitir, în pantofiori uzaþi ºi hãinuþe strâmte, s-aadunat sã discute “marile probleme” venite spre amiazã; pânã “ºicei în puterea vârstei au fost vãzuþi scuipându-se cu demnitate ºilicitându-ºi recuzita maturã” în timp ce “înþelepþii, câte doi, câtetrei, cei înalþi ºi cu plete albe au fost rând pe rând împãiaþi”.(Elitã)

Mai avem în aceastã þarã o spaimã pentru cei ce se crednemuritori cãci “e bine uneori sã fii un imbecil care sperã, poatesperanþa aceasta altereazã pentru viermi gustul existenþei tale”cãci numai într-aceºtia mai avem speranþa recunoaºterii unei va-lori; ei nu pot mânca ceea ce este înmiresmat cãci atenþie!“Cadavrele neîngropate la timp, încep sã întinereascã.” (Corabialui Sebastian) Iatã cum ºansa noastrã mai stã în nevrednicia vier-milor ºi întinerirea cadavrelor neîngropate la timp.

Adrian MAJURU

CARNETCULTURAL

“Cadavre în vid” din“Biserica Neagrã”

A.E.Baconsky

În spiritul celor mai frumoase tradiþii istorice româneºti,prima Unire a Principatelor Moldovei ºi Munteniei a avut loc la24 ianuarie 1859, actul solemn al acestui eveniment crucialfiind marcat la Bucureºti, odatã cu sosirea domnitoruluiAlexandru Ioan Cuza în capitala Dimboviþeanã...

Dacã, însã, ne amintim cã prima întregire a celor treiprovincii istorice româneºti a fãurit-o cu spada Voievodul MihaiViteazul la 1600 ºi a fost sãrbãtoritã cu mult alai la Alba-Iulia,rezultã cã la 24 ianuarie 1859 se realiza, de fapt, a doua Unirea românilor, de data aceasta, însã, fãrã Transilvania ºi Basara-bia, care aveau sã sufere în continuare jugul austro-ungar ºiþarist pânã la 1 decembrie 1918, când prin jertfa de sânge aoºtenilor români, în timpul primului rãzboi mondial, se împli-nea visul milenar “De la Nistru pânã la Tisa”, dupa cum neamintea pentru eternitate Poetul...

Unirea cea mult aºteptatã de veacuri, dupã moarteanãpraznicã a lui Mihai Viteazul, ucis miºeleºte de unguri în1601, pe Câmpia Turdei, se înfãptuise.

Anul acesta s-au sãrbãtorit 147 de ani de la UnireaMoldovei ºi Munteniei. Actul solemn al acestui eveniment cru-cial fiind marcat la Bucureºti, odatã cu sosirea domnitoruluiAlexandru Ioan Cuza în oraºul de pe Dâmboviþa.

“V-am zis -avea sã spunãCuza despreUnire - cã ea vafi precum Româ-nia o va dori ºi ova simþi?“.

Cuza-Vodãnu era un omsolemn, pompos,formalist. Nuînvãþase etichetaHabsburgilor ºiceremonialul luiCarol Quintulsau al lui FilipTenebrosul; nuºtia ºi nu voia sãºtie cum se orân-

duiesc la un jubileu faitoanele, de la cele mai mãreþe ospeþestrãine. Eticheta a suferit continuu de pe urma unui Domn carese cufunda bucuros în rândurile mulþimii, ca sã afle, ca sãîndrepte, ca sã pedepseascã ºi sã mângâie, ca sã miluiascã peascuns de ochii lumii - cum a fãcut apoi, pãstrându-imoºtenirea, buna ºi miloasa lui soþie -, cu un cuvânt, ca sãrãspundã nevoii sufleteºti, a neamului acestuia, de a fi iubit desuveranul sãu ºi de a-l iubi în schimb, cãlduros, fãrã rezerve,din toatã inima.

ªi totuºi el a rãmas cel dintâi din poporul sãu. Ceva îl ridi-ca mai presus de ceilalþi: aceea cã nimeni nu-ºi fãcea datoriamai viteaz, mai dispreþuitor de orice meschinã prudenþã, maiînfruntãtor al celor mai straºnice primejdii, decât el. Sufletul luiîntreg era schimbat. Prin gura lui nu mai vorbea un om, ci, cumse cuvine pentru un stãpânitor de oameni, un neam întreg. Întru-parea naþiunii era el în gând ºi grai. Cel dintâi fior de mândriel-a avut generaþia de atunci când s-au auzit cuvintele mândre cucare el vorbea turcilor, cabinetelor europene, proclamând oRomânie mândrã.

Cuza nu s-a nãscut din neam mare, n-a avut o culturã supe-rioarã, n-a protejat artele, n-a înãlþat clãdiri menite sã rãmânã,n-a strîns în jurul sãu pe fruntaºii, prin talente, ai neamului, ºis-a arãtat indiferent faþã de opinia scrisã. A fost un român marecare n-a iubit solemnitãþile ºi care nu s-a gândit cã ar putea sãpoarte, dacã nu coroana vechilor domni independenþi, mãcarcuca lui Alexandru Ghica ºi a lui Bibescu, a lui Mihai Sturza.Era un stãpânitor care nu s-a deosebit prin fapte de milostenie,prin mari aºezãminte pentru ajutorarea semenilor sãi. A fost unmonarh care nu ºi-a însemnat numele între ale voievozilor celorcucernici - cãci a bruscat pe un mitropolit ºi a stricat legeacanoanelor - ori ale celor virtuoºi, cãci a fost aplecat patimilorpãmântului ºi a crescut în palatul sãu copii care nu erau aidoamnei. Un domn care nu a purtat nici rãzboi, n-a câºtigat nicio biruiþã. Dar Alexandru Ioan I a întrerupt lupta de veacuri asãracului þãran român, veºnic obiduit ºi jignit, peste marginilesuferinþei omeneºti, contra acelor exploatatori, din toate nea-murile ºi cu nici un suflet pe care el i-a fixat cu numele de cio-coi -ceea ce înseamna, nu o clasã socialã, ci o categorie politicãºi economicã, o varietate moralã degeneratã a omenirii. I-a sfi-dat, în ciuda tuturor legãturilor pe care le avea cu dânºii, s-abãtut vitejeºte cu ei ºi, a doua zi dupã împroprietãrirea care afost de fapt, sãmânþa cea bunã pentru viitor, a cãzut prinrãzbunarea lor. Erou ºi mucenic, al aceleiaºi cauze, a rãmaspentru poporul nostru nu idolul de o clipã, ci neuitatul pãrinte ºibinefãcãtor. (P.I.)

24 ianuarie 1859 -Unirea principatelor

Despre nãdejdeCuvânt de învãþãturã creºtinã

CONVENÞIA DDE LLA PPARISDupã Revoluþia de la 1848 din Þãrile Române

printr-un act internaþional, prin care s-a luat numaiparþial în considerare voinþa poporului român manifes-tatã prin rezoluþiile Divanului ad-hoc, s-au stabilitnorme fundamentale referitoare la situaþia politico-juridicã a Principatelor ºi reorganizarea lor. Pe bazaConvenþiei de la Paris, care reprezintã, de fapt, o Con-stituþie venitã din afarã, se transpune pentru primadatã în practica noastrã constituþionalã principiul se-paraþiei puterilor, ele urmând sã fie exercitate, înfiecare Principat, de cãtre domn ºi Adunarea electivã,ambele lucrând ºi cu participarea unui organ comun,Comisia centralã de la Paris. Aceastã Comisie centralãavea sarcina de a pregãti legile de interes general ºicomun ambelor Principate, ocupându-se în mod spe-cial de codificarea legilor în vigoare ºi de revizuireaRegulamentelor Organice, precum ºi a legiuirilor cucaracter civil, penal, comercial ºi de procedurã.

Deºi a funcþionat o perioadã scurtã de timp (între1858-1862), Comisia centralã are meritul de a fi ela-borat un proiect de Constituþie, apreciat la vremearespectivã ca fiind „actul autonomiei þãrii”, care a con-tribuit la pregãtirea unificãrii politico-legislative acelor douã Principate. Proiectul poate fi socotit Con-stituþia Unirii Principatelor.

STATUTUL DDEZVOLTÃTOR AAL CONVENÞIEI DDE LLA PARIS

Evenimentele care au dus la Unirea PrincipatelorRomâne au marcat încã o etapã în procesul formãriiinstituþiilor moderne ale României. Din acest punct devedere, trebuie menþionat Statutul dezvoltãtor al Con-venþiei de la Paris (1864), proclamat de AlexandruIoan Cuza, care cuprinde importante dezvoltãriiconstituþionale. Prin urmare, trebuie reþinute cons-finþirea ideii de bicameralism – prin crearea Corpuluiponderator, care alãturi de Adunarea electivã trebuia sãconstituie puterea legiuitoare – ºi ideea cã ocupareaunor dregãtorii sau funcþii administrative este incom-parabilã cu mandatul de deputat, cei care dobândeauasemenea funcþii nemaiputând face parte din adunãrileelective.

Perioada ascensiunii politice ºi constituþionale aRomâniei nu se încheie odatã cu abdicarea, în februa-rie 1866, a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, dim-potrivã, ea dobândeºte noi dimensiuni, prin adoptareaºi intrarea în vigoare la 1 iulie 1866 a noii Constituþii.

CONSTITUÞIA DDIN 11866Constituþia din 1866 este inspiratã din Constituþia

belgianã, consideratã la timpul respectiv cea mai li-beralã din Europa. Ea consfinþeºte o serie de ideiimportante, printre care: principiul suveranitãþiinaþionale, principiul guvernãmântului reprezentativ,separaþia puterilor, monarhia ereditarã, responsabili-tatea ministerialã, recunoaºterea drepturilor omului ºia cetãþeanului, votul cenzital.

Constituþia din 1866 a consacrat pentru primadatã în istoria vieþii noastre statale caracterul indivi-zibil al statului român, care, de la acea datã, va purtanumele oficial de România, aceasta în condiþiile încare þara noastrã se gãsea încã sub suzeranitateaImperiului Otoman. Prin acest act fundamental, Româ-nia realizeazã o adevãratã deschidere, fiind primul statconstituþional al Europei de sud-est.

CONSTITUÞIA DDIN 229 MMARTIE 11923Dând expresie noilor realitãþi, întregirii þãrii dupã

Marea Unire din 1918, a fost adoptatã în þara noastrãConstituþia din 29 martie 1923, document ce areprezentat un instrument juridic mult mai elaboratdecât Constituþia din 1866 ºi care a fost orientatãnemijlocit spre cerinþele dezvoltãrii societãþii într-unstat de drept. Pentru prima oarã se introduce votul uni-versal ºi se face referire la reforma agrarã. Constituþiadin 1923 a fost înlocuitã formal la 20 februarie 1938,când a fost proclamatã o nouã constituþie, de tip cor-poratist, elaboratã la iniþiativa regelui Carol al II-lea.

CONSTITUÞIA DDIN 11938Constituþia din 1938 încerca sã limiteze individu-

alismul ºi sã dea întâietate socialului, voind sã trans-forme statul individualist în stat comunitar corporatist.În acelaºi timp, ea admitea proprietatea ºi capitalul cadrepturi inviolabile, îndepãrtându-se de la principiile

Constituþiei din 1923, care recunoºtea proprietatea cafuncþie socialã, revenind astfel la principiile Consti-tuþiei din 1866. Constituþia de la 1938 concentreazãputerile politice în mâna regelui, care dobândeºte pre-rogative deosebit de mari. Pentru prima oarã apareideea de partid unic. Din punct de vedere administra-tiv, teritoriul þãrii este împãrþit în þinuturi. Aceastã Con-stituþie a fost suspendatã în toamna anului 1940, caurmare a evenimentelor care au dus la abdicarearegelui Carol al II-lea.EVENIMENTELE DDE LLA 223 AAUGUST 11944

Evenimentele de la 23 august 1944, care au înlã-turat regimul mareºalului Ion Antonescu, deschideauposibilitatea renaºterii vieþii constituþionale aRomâniei. Pentru scurt timp (1944-1947), este repusãîn drepturi Constituþia din 1923. Dar, împrejurãrile de-licate, externe ºi interne în care se afla þara, cauzate depresiunile sovieto-comuniste, vor conduce la lichi-darea sistemului constituþional tradiþional românesc.

În perioada totalitarismului, în România au fostelaborate trei constituþii (în 1948, 1952 ºi 1965), ceadin 1965 rãmânând în vigoare un sfert de veac, pânãla evenimentele din 1989.

CONSTITUÞIA DDIN 113 AAPRILIE 11848Constituþia din 13 aprilie 1848 reprezintã pro-

dusul tipic al aplicãrii în viaþa politicã româneascã adoctrinei ºi ideologiei comuniste, dupã modelul sovi-etic. Pentru prima datã în istoria vieþii politice ºi parla-mentare din România, prin actul constituþional din1848 este înlãturat principiul separaþiei puterilor înstat, organ suprem al puterii de stat devenind MareaAdunare Naþionalã, faþã de care rãspundeau toate cele-lalte organe ale statului. Constituþia din 1948 a marcattrecerea spre un regim guvernamental întemeiat pemonopartidism ºi autoritarism statal, precum ºi spre oeconomie centralizatã ºi dirijatã politic.

CONSTITUÞIA DDIN 11952Constituþia din 1952 definea mult mai precis baza

politicã a statului „democratic-popular”, fundamentatã

pe dictatura proletariatului, stipulând expres cãrorclase sociale le aparþine puterea de stat ºi indicândmodalitatea de exercitare a acestei puteri prin„realizarea alianþei dintre clasa muncitoare ºi þãrãn-imea muncitoare, în care rolul conducãtor îl deþineclasa muncitoare”.

Forma politicã prin care se exercita aceastã putereera reprezentatã de organele statului, sistem ce avea oconstrucþie piramidalã, ierarhizatã ºi centralizatã, învârful acesteia situându-se Marea Adunare Naþionalã,ca organ suprem al puterii de stat.

CONSTITUÞIA DDIN 11965Spre deosebire de constituþiile socialiste ante-

rioare consacrã ºi fundamenteazã cel mai pregnantmonopolul politic al unei unice formaþiuni politice,reprezentatã de partidul comunist din România. Nere-cunoscând principiul separaþiei puterilor în stat, actulfundamental din 1965 nu a reuºit sã încorporeze niciuna dintre tradiþiile constituþionale româneºti înmaterie de legislaþie ºi de aplicare a acesteia în funcþiede organele ºi instituþiile îndrituite sã o facã. Activi-tatea de elaborare a legilor va fi preluatã de cãtre Con-siliul de Stat, „organ suprem al puterii de stat, cuactivitate permanentã”. Modificarea cea mai spectacu-loasã a Constituþiei din 1965 se produce în martie1974, când se introduce funcþia de preºedinte alrepublicii, care acumuleazã o multitudine de atribuþiitransferate de la forul legislativ suprem ºi de la celadministrativ central.

CONSTITUÞIA DDIN 11991Constituþia din 1991, reprezintã cadrul legislativ

fundamental pentru organizarea ºi funcþionarea statu-lui ºi societãþii româneºti pe baze democratice. Eaconsacrã reinstaurarea democraþiei constituþionale înRomânia, creând premisele pentru afirmarea unuiregim politic pluralist. Pentru prima oarã este elimi-natã din constituþie pedeapsa cu moartea.

Evenimentele politico-sociale ºi economice sur-venite pe parcursul anilor 1992-2003, au necesitatrevizuirea Constituþiei, care urmãreºte adoptarea legiifundamentale a þãrii actualul context de consolidare asistemului democratic ºi economiei de piaþã ºi de inte-grare a României în NATO ºi Uniunea Europeanã.

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 2 (190) din 31 ianuarie 2006 Pagina 9

Const i tuþ ia la români (II)

În anturajul þarului Alexandru I (Împãratul Rusiei), ungrup de tineri, între care se impune prinþul Dolgoruki,lucreazã în favoarea lui Napoleon. Având în vedere cã laOlmutz nu existau provizii, se impunea retragerea armateiruse în Ungaria, unde existau provizii ºi se realiza joncþiuneacu arhiducii Casei de Austria, sau sã înainteze ºi sã primeascãlupta cu Napoleon. Dolgoruki ºi tovarãºii lui îl determinã peþar sã adopte ultima variantã. Erau siguri de victorie, doreauca stãpânul lor sã aparã, dupã o strãlucitã victorie împotriva„corsicanului”, ca salvatorul capetelor încoronate din Europa.Kutuzov este comandantul armatei, dar sfatul lui nu conteazã.Bagration, sârbul Miloradovici ºi alþi generali, care se dis-tinseserã pe mai multe câmpuri de luptã, iarãºi nu pot fi luaþiîn seamã. Pe austrieci, care sunt bãtuþi sistematic, de maibine de un deceniu, de francezi, nu-i consultã nimeni. Singu-rul om care este înconjurat de aureola unui mare strateg, estegermanul Weyrother, care nu câºtigase nici o bãtãlie pânãatunci, dar concepuse un plan excepþional pentru a-i îngãduiþarului sã câºtige una, care sã uluiascã Europa. Sedus de lau-rii unei victorii, care pãrea foarte uºor de câºtigat, Alexandruse decide sã treacã la ofensivã. Napoleon intuieºte intenþiileadversarului sãu ºi pentru a-l întãri în credinþã, cã el însuºi seteme, ordonã trupelor de la avanposturi sã se replieze, laapariþia ruºilor. La 28 noiembrie se consumã primul act alacestui joc periculos: la Wischau se aflã un detaºament deinfanterie ºi câþiva cadeþi plasaþi de Soult în chip de punct deobservaþie înaintat. Trei mii de cãlãreþi înconjoarã Wischau,un batalion de infanterie atacã satul, sub privirile þarului. Dol-goruki contribuie personal la reuºita atacului, care se sol-deazã cu o sutã de prizonieri. Începutul este de bun augur. Înaceeaºi zi Napoleon îl trimite la Alexandru pe generalulSavary, ºeful serviciului sãu de informaþii, cu propuneri depace, dar ºi sã sondeze starea de spirit din anturajul þarului.Este primit cu greu ºi Savary îl anunþã pe þar cã dorinþa luiNapoleon este aceea de a încheia pacea. Condiþiile? Savarynu le cunoºtea. Þarul trebuia sã trimitã pe careva dintreoamenii sãi ca sã discute cu Napoleon. Este ales Dolgoruki,care-i cere lui Napoleon sã renunþe la cuceririle fãcute înEuropa, sã pãrãseascã Austria. Impresia tânãrului emisar esteaceea cã lui Napoleon îi este fricã. Faptele confirmã aceastãimpresie. Informat de Savary despre starea de spirit din tabãralui Alexandru, Napoleon conchide cã „o armatã condusã înacest chip nu poate sã nu comitã greºeli”. Planul împãratuluia fost de a aºtepta ºi de a surprinde momentul prielnic, ca sãprofite de aceastã stare. El (Napoleon) dã ordin armatei sã seretragã noaptea, ca ºi cum ar fi suferit o înfrângere, ocupã opoziþie la trei leghe în urmã ºi pune sã se lucreze, cu multãatenþie, la fortificarea ei ºi la instalarea bateriilor. El propuneo întrevedere cu împãratul Rusiei care trimisese pe ajutorulsãu de câmp (ofiþer de stat major!), pe prinþul Dolgoruki.Acesta a putut sã remarce cã totul respira, în felul în care sepurta armata francezã, rezervã ºi timiditate. Amplasarea tru-pelor, a fortificaþiilor care se fãceau în toatã graba, totul lãsasã parã ofiþerului rus, ca o armatã pe jumãtate bãtutã.

Retragerea armatei franceze era dovada practicã a slãbi-ciunii ei. Situaþia favorabilã care se oferã þarului trebuiaexploatatã. Aceasta este impresia lui Dolgoruki ºi în cele dinurmã ºi a þarului, în momentul în care Napoleon trimiteordine, ca Bernadotte ºi Davout sã se deplaseze în maregrabã, spre Brno. Timiditatea simulatã de Napoleon ºi arma-ta lui este capcana întinsã armatei austro-ruse ºi lipsa de

experienþã militarã a þarului este exploatatã de Dolgoruki ºitovarãºii sãi, în favoarea lui Napoleon. Pe cinci coloane,armata ruso-austriacã înainteazã în direcþia Brno. LuiNapoleon nu-i este greu sã ghiceascã intenþiile adversarului.

În cazul în care armata francezã era înfrântã, ea nu seretrãgea spre Viena, (aºa cum credeau iniþial aliaþii), ci spreBrno. De aceea, Napoleon pãrãseºte, de bunã voie, platoul dela Pratzen, loc ideal pentru desfãºurarea trupelor, pentru a-lface pe inamic sã avanseze pe aceastã poziþie dominantã ºi,mai ales, pentru a-l încuraja sã execute o manevrã deînvãluire, pe aripa dreaptã a armatei franceze, pentru a tãialegãtura acesteia cu Viena. Napoleon era interesat ca adver-sarul sã înainteze în aceastã direcþie, mai ales cã barierelenaturale constituiau puncte de sprijin pentru apãrare.

La 29 noiembrie, armata francezã, retrasã la vest de râulGoldabach, ocupa urmãtoarea poziþie; pe aripa stângã capullui Lannes ºi cavaleria lui Murat. Punctul de sprijin îl consti-tuie înãlþimea Santon, unde este instalat un regiment subcomanda generalului Claparede ºi 18 tunuri. Napoleon însuºiasistã la felul în care este ocupatã aceastã poziþie, atrãgândatenþia soldaþilor ºi a generalului lor asupra importanþei pecare o reprezintã. Terenul fiind mai puþin accidentat, era deaºteptat, ca în acest sector, sã se desfãºoare lupta de cava-lerie. Pe centru, pe valea râului Goldbach, la adãpost deprivirile adversarului sunt amplasate diviziile lui Soult; Van-damme, Saint-Hilaire ºi Legrand. Ultimul formeazã în ziua de29 noiembrie, aripa dreaptã, de aceea îi este ataºatã divizia decavalerie uºoarã, sub comanda generalului Margaron. Înseara zilei de 1 decembrie, soseºte, la Gross-Raigern, diviziaFriant, din corpul lui Davout ºi aripa dreaptã va fi formatã dinaceastã divizie ºi de cavaleriºtii lui Bourcier. Tot în ziua de 1Decembrie, soseºte ºi Bernadotte. Garda ºi grenadierii luiOudinot formeazã linia a doua, pe care o prelungeºte pedreapta corpului lui Bernadotte.

Încã din ziua care precede bãtãlia, armata rusã lua un dis-pozitiv care demasca intenþiile ºefilor sãi. De fapt ele erauintenþiile lui Weyrother. În noaptea de 1 spre 2 decembrie, elexplicã generalilor ruºi manevra care va duce, în mod sigur,la victorie. Kutuzov doarme. Miloradovici tace, Pribîºevskieste în spate, Buxhoewden stã în picioare ºi, dupã cum spuneLangeron care descrie scena, nu înþelege nimic, numai Doc-torov priveºte harta. Langeron îl întreabã pe Weyrother ce seva întâmpla dacã Napoleon atacã platoul Pratzen; „O aseme-nea posibilitate nu este prevãzutã!”, rãspunde Weyrother.

La orele 21 ale zilei de 1 decembrie 1805 Napoleon par-curge bivuacurile. La orele 4 ale zilei de 2 decembrie sedeplaseazã pe aripa dreaptã. Vor coborî ruºii pe valeaLitawei? Zgomotele care se aud sunt de naturã sã împrãºtieorice îndoialã în aceastã privinþã. Patru coloane comandate deDoctorov, Langeron (emigrant francez), Pribîºevski ºiKollovrath aveau ordin ca, de la 7 dimineaþa, sã se afle înmarº pe valea Litawei, sã atace între satele Telnitz ºi Sokolnitzºi sã înainteze în direcþia Brno. Pe dreapta, cavaleria, subcomanda prinþului de Lichtenstein ºi infanteria, sub comandalui Bagration, aveau misiunea sã ocupe Santon-ul sã degajezeºoseaua ºi sã se îndrepte spre Brno. Pe centru era aºezatãinfanteria comandatã de Miloradovici ºi Kollovrath, iar în liniaa doua Garda, sub comanda marelui duce Constantin.

Bãtãlia celor trei împãraþi (III)

Operaþiile armatei române pe teritoriul Cehoslovaciei s-au desfãºurat aproape întotalitate în regiunea muntoasã din estul ºi centrul þãrii, având ca scop încercuirea saunimicirea forþelor hitleriste ºi hortyste din intrândul pe care-l forma aici aliniamentulfrontului strategic german, anihilarea capacitãþii de ripostã a trupelor inamice ºiimpiedicarea lor de a efectua contraatacuri spre sud ºi nord în flancurile forþelorFronturilor 2 ºi 4 ucrainiene, care înaintau spre Austria ºi spre Germania.

Timp de cinci luni, cât au durat operaþiunile pe teritoriul Cehoslovaciei, 17 diviziiromâne de infanterie, munte, cavalerie ºi artilerie antiaerianã, Corpul 1 aerian, Briga-da de cãi ferate, Regimentul 2 care de luptã ºi alte unitãþi ºi formaþiuni militare, cuun total de 248.430 militari, au pãtruns peste 400 km în dispozitivul inamic, au forþat4 cursuri mari de apã (Hron, Nitra, Váh ºi Morava), au strãbãtut prin lupte 10 masivemuntoase, au eliberat 1722 de localitãþi, între care 31 de oraºe. Pe frontul dinCehoslovacia, trupele române au provocat pierderi inamicului care s-au cifrat la22.803 de militari (morþi ºi prizonieri). Pierderile proprii s-au ridicat la 66.995 demilitari (morþi ºi dispãruþi), adicã aproximativ 30 % din totalul efectivelor angajateîn luptã.

Pe teritoriul Austriei a fost angajat în lupte, în lunile aprilie ºi mai 1945, în spri-jinul unor mari unitãþi sovietice, Regimentul 2 care de luptã, care a luptat eroic înzona localitãþilor Hohenruppersdorf, Schrick, Wilfersdorf, Mistelbach, Aspern, Zis-tersdorf, Poysdorf etc. pânã în apropierea Vienei. În aceeaºi perioadã de timp, înspaþiul austriac au fost prezente ºi subunitãþi ale Grupului operativ al Brigãzii românede cãi ferate, care au participat la reconstrucþia sau repararea de poduri pe diversetronsoane de comunicaþii, la sporirea capacitãþii de garare a unor staþii de cale feratãetc.

Marea victorie din mai 1945 a gãsit armata românã în prima linie de luptã alãturide Naþiunile Unite. Prin mobilizarea întregului sãu potenþial material ºi uman,poporul român a adus o importantã contribuþie la obþinerea victoriei de la 9 mai 1945.

La aceastã datã, protagoniºtii vieþii internaþionale, în curs de structurare, pãreaucã îºi înþeleg bine intenþiile ºi îºi descifreazã corect mesajele din timpul convorbirilorbi ºi multilaterale. Dupã vizita la Moscova, din octombrie 1944, Winston Churchill i-a transmis liderului de la Kremlin o scrisoare de mulþumire în care afirma: “N-amfost niciodatã mai optimist ca acum în privinþa viitoarei alianþe a popoarelor noastre.Sper sã trãiþi încã mult timp ca sã înlãturaþi ravagiile fãcute de rãzboi ºi sã-i conduceþipe toþi ruºii prin anii de furtunã în lumina glorioasã a soarelui strãlucitor. Al dum-neavoastrã prieten ºi tovar㺠de arme din timpul rãzboiului, Winston Churchill”. Larândul sãu, preºedintele american, F.D.Roosevelt afirma dupã Yalta cã “... ar trebui sãse pronunþe sfârºitul sistemului acþiunilor unilaterale, al alianþelor exclusive, al sfe-relor de influenþã al echilibrului puterii ºi al tuturor celorlalte experienþe care audovada concretã a faptului cã au fost încercate vreme de secole ºi-au dat întotdeaunagreº”.

Pentru un timp, acordurile ºi înþelegerile au funcþionat cel puþin pentru evoluþiilepolitice din România ºi Grecia. Churchill a ordonat trupelor britanice sã suprimerezistenþa armatã a stângii împotriva Casei Regale de la Atena, iar Stalin a lãsat cafidelii lui discipoli greci - comuniºtii - sã fie masacraþi de soldaþii generalului Scobie.Când Stalin a intervenit, prin Vîºinski, la Bucureºti pentru a impune un guvern totalaservit Moscovei, Churchill era “foarte preocupat ca nu cumva Uninunea Sovieticãsã ne reproºeze încãlcarea înþelegerii noastre” ºi transmitea reprezentanþilor britaniciîn România instrucþiuni “sã nu se dezvolte acolo un front politic antirus”.

(continuare în nr. viitor) Cristiana MARIN

Paginã realizatã de maior Gabriel PÃTRAªCUpatrascu.gabriel@forter.ro

In t rarea în s fera de interese a URSS (I I )

RRoommâânniiaa ººii EEuurrooppaa ppoossttbbeelliiccãã ((11994455-11995500))

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 2 (190) din 31 ianuarie 2006Pagina 10

A FI SAU A NU FI PE...DISPLAY!

O tufã smeritã de lemn puternic

E cornul, cel mai tare lemnîn felul lui. El a fost mai maredecât stejarul, dar Dumnezeu l-a umilit pentru semeþie, cã avrut sã creascã cu vârful chiarpânã la el, iar Dumnezeu l-aîntrebat:

- Dar, ce faci cornule?Iar el a zis:- Vreau sã fiu mai mare

decât toate lemnele!- Aºa? - zise Dumnezeu -

atunci vei rãmâne tufã smeritã,dar tare, cât numai tu sã poþi daajutor stejarului celui puternic.

- ªi, cum a rostit Dumnezeuvorbele astea, îndatã a scãzutcornul cât se vede; ºi mic cumeste, e pus la lucrurile cele maigrele, cã numai din el se facjustorii la roþile de moarã, iarroþile sunt de lemn de stejar,aºadar, el ajutã stejarul.

RãchitaRãchita e copacul lui Sfân-

tul Gheorghe. Se zice cã era sãfie cel dintâi lemn pe lume,pentru cã, pe rãchitã, pune-ooriunde, cã se prinde: dar Sfân-tul Gheorghe a blestemat-o.

Sfântul Gheorghe mergeade ziua lui prin niºte tufe derãchitã ºi s-a împiedicat ºi a

cãzut. - Te-ai îmbãtat, Gheorghe! -

îi zice rãchita.- Dacã zici tu cã m-am

îmbãtat - zice Sfântul Gheorghe- atâta cinste sã ai tu, cât de ziuamea, mai mult sã n-ai!

- ªi chiar aºa e. Pe rãchitãcine o catã tot anul? Numai câtla Sfântul Gheorghe se înfige înbrazde, atâta cinste are ea.

Lemnul de socFocul pe lume întâi Dum-

nezeu l-a fãcut, ca sã sfinþeascão bisericã. A adus o pãdure delemne ºi a aºezat-o în jurul bi-sericii ºi i-a dat foc sã ardã.Dracul atunci a venit c-un bãþde soc ºi a furat de la Dum-nezeu foc. De aceea, socul nuse pune pe foc, cã e lemnulNecuratului, din care a furat elfoc.

Buruiana de botezBusuiocul trebuie sã fie o

buruianã sfântã; cãci pe cândumbla Dumnezeu cu SfântulPetre pe pãmânt au ajuns la ofemeie ce nãscuse un copil.Dumnezeu s-a dus în grãdinã ºia rupt o buruianã despre carefemeia nu ºtia, apoi înmuind-oîn apã, a botezat copilul, zicândfemeii:

- Vezi buruiana aceasta: sã

ºtii cã-i pun numele busuioc, caºi copilului dumitale, care peunde va merge, în urma lui vacreºte busuioc; iar buruiana ceo vezi de azi înainte va botezalumea.

Apoi, copilul acelacrescând, a botezat singuroamenii, învãþând ºi pe ceilalþipreoþi cum sã boteze.

HolburaUn cãrãuº ducea în carul lui

un butoi cu vin. Butoiul eragreu, drumul desfundat ºicatârii istoviþi. Într-un loc,roþile carului se înfundarã înclisã ºi nu mai era chip de urnitdin loc. Când era însã omul mainecãjit, trecu pe acolo MaicaDomnului. Vãzu în drum carulîmpotmolit ºi zise omului:

- Vin de la drum lung. Abiamã mai þin picioarele ºi seteamã doboarã; dã-mi ºi mie opicãturã de vin.

- Þi-aº da - rãspunsecãrãuºul - dar n-am pahare.

Maica Domnului zãri lamarginea drumului o floarealbã cu dungã roºie; era o hol-buricã care crescuse mare, câtun pãhãrel.

Ea luã holbura ºi o dãduomului:

- Pune-mi te rog puþin vinîn paharul acesta.

Cãrãuºul turnã vin în floareºi Maica Domnului o duse la

gurã. ªi-ndatã carul se descleieºi porni.

De atunci, în acele locuri,oamenii numesc holbura ºi“cupa Maicii Domnului”.

SpânzulSpânzul, floarea cu a cãrei

rãdãcinã se-nierbeazã vitelebolnave de “bubã”, a avut omamã vitregã, mãstioane.

Aceasta, voind sã scape deel încã pe la mijlocul iernii,prin luna lui ianuarie, cândgerul e mai mare, îl sculã dinsomn zicând:

- Scoalã, spânzule, scoalã,cã toate florile s-au sculat, ºi-orînflori, dar tu tot încã dormi.

De fricã cã va fi cea dinurmã floare, s-a sculat înmiezul iernii, cu neaua în cap.ªi pentru cã spânzul e cea din-tâi floare ce rãsare înainte de afi primavarã, Dumnezeu i-a datputere lecuitoare, ca sã fiepreþuitã de strãini, dacã înainteamamei sale a fost aºa de urâtã. Se sfinþeºte numai grâul

Grâul mergea la bisericã ºis-a întâlnit cu secara.

- Hai cumãtrã la bisericã!- Mergi sãnãtos, cãci eu vãd

biserica ºi de aici, nu-s mic cadumneata!

ªi de aceea preoþii numai cugrâu slujesc, iar secara nu seprimeºte în bisericã, cã ea a fostsemeaþã ºi a greºit. (I.P.)

Intel spune “la revedere”, Pentium drag!Compania Intel a anunþat intenþiile de a renunþa la de-

numirea Pentium pentru procesoarele sale, punând astfelcruce uneia dintre cele mai cunoscute mãrci, care are deja oduratã de viaþã de aproape 13 ani. Pentium a fost lansat înanul 1993 pentru generaþia de procesoare P5 dezvoltatã deIntel, iar, odatã cu apariþia generaþiei actuale de soluþii sin-

gle-core din seria 600, dar ºi a pro-cesoarelor D800 ºi D900, numelePentium va începe sã disparã.

Se pare cã întreaga operaþiunedemaratã de Intel se va face fãrãmare tam-tam, retragerea acestui

nume urmând sã se realizeze prin simpla schimbare de de-numire cãtre nume, precum “Intel D 920” sau “Intel 672”.Surse apropiate companiei anunþã cã aceastã tranziþieurmeazã sã fie pusã în aplicare în viitorul foarte apropiat, darIntel a refuzat sã precizeze dacã renunþarea la Pentium vaavea cu adevãrat loc, cu atât mai puþin nu a anunþat vreo datãpentru acest eveniment.

Cam multe schimbãri pentru Intel, care, recent, ºi-aschimbat politica de marketing ºi sloganul atât de cunoscutîn întreaga lume, optând pentru un nou logo ºi pentru motto-ul “Leap Ahead” în locul formulei “Intel Inside”.Renunþarea ºi la numele Pentium pare o afacere ºi mai pe-riculoasã, dar câþiva analiºti din cadrul InStat/MDR susþin cãPentium existã deja de prea mult timp pe piaþã, produceaconfuzie în rândul utilizatorilor ºi cerea deja un înlocuitormai “plin de viaþã”.

Bucurie mare, IE7 apare în trimestrul 2Lãsând ironia de-o parte, minunea promisã de atât timp

se îndeplineºte în cele din urmã. Cel puþin aºa promiteMicrosoft, care anunþã lansarea versiunii 7 a InternetExplorer-ului pentru cel de-al doilea trimestru al acestui an.Anunþul a fost fãcut de unul dintre responsabilii Microsoftpentru proiectul Internet Explorer, acesta precizând cãbrowserul va fi disponibil în versiune finalã înainteaapariþiei sistemului de operare Vista.

În blog-ul respectivuluireprezentant Microsoft se maianunþã cã versiunea beta 2 a nouluibrowser de Internet al Microsoft vaapãrea în curând, probabil în acesttrimestru. Versiunea finalã pentruWindows XP va fi disponibilã înain-tea apariþiei Windows Vista, iar decizia ca acest browser sãfie compatibil numai cu Windows XP ºi Windows Vistarãmâne valabilã.

Internet Explorer va oferi, în premierã pentru un brow-ser Microsoft, posibilitatea de navigare prin tab-uri, vainclude suport pentru feed-urile RSS ºi va avea compatibili-tate îmbunãtãþitã cu CSS (Cascading Style Sheets). Totuºi,majoritatea îmbunãtãþirilor acestui browser se îndreaptãcãtre problemele de securitate, atât de blamate de utilizatoriºi specialiºti deopotrivã.

iTunes spioneazã preferinþele muzicale ale userilor

Steve jobs nu are parte numai de laude ºi aplauze lascenã deschisã, iar motivul pentru neliniºtea creatã în jurulacþiunilor Apple se îndreaptã cãtre serviciul de downloadmuzical iTunes, a cãrui interfaþã permite spionarea prefe-rinþelor muzicale ale utilizatorilor.

Cea mai recentã versiune a aplicaþiei, lansatã în data de10 ianuarie, include funcþii care înregistreazã preferinþele

utilizatorilor sistemului ºi recomandãmelodii similare în momentul accesãriiserviciului iTunes.

Clienþii serviciului au contestatmaniera în care Apple culege informaþiiºi manipuleazã într-o oarecare mãsuraopþiunile de cumpãrare a altor melodii.

Totuºi, Apple se disculpã anunþând cã nu s-au pãstrat nicãieriînregistrãri ale acestor preferinþe ºi cã imediat dupãrealizarea recomandãrii, orice informaþie a fost ºtearsã dinsistem.

Aceastã cea mai recentã versiune a iTunes include facili-tatea MiniStore, care recomandã melodii care fac parte dinacelaºi gen muzical celui ascultat de utilizator prin aplicaþiaiTunes. Existã totuºi opþiunea de ascundere a componenteiMiniStore, caz în care informaþiile despre melodiile ascultatede utilizator nu sunt trimise cãtre serviciul muzical. (C.F.)

Legendele Florei

Europenii au luat startul în operaþio-nalizarea sistemului propriu de poziþionareglobalã.

Primul satelit din cadrul proiectului„Galileo” – sistemul de poziþionare globalãal Uniunii Europeane – a fost lansat cu suc-ces la sfârºitul lunii decembrie a anului tre-cut de pe cosmodromul Baikonur, cu aju-torul unei rachete de tip Soyuz.

Satelitul „botezat Giove A” dupãiniþialele programului „Galileo In OrbitValidation Element” – este un „cub elec-tronic în greutate de 602 kilograme ºiinclude cel mai precis ceas atomic trimis înspaþiu (cu o eroare de o miliardime desecundã pe orã), tehnologii de propulsie ºicomunicaþii cu staþiile de la sol. „Giove A”este fabricat de societatea britanicã SSTL ºieste, de fapt, un tester. Prin intermediul lui,urmeazã sã fie testate în spaþiu tehnologiicare vor fi implementate în viitorii sateliþiai sistemului. „Giove A” nu va rãmâne multtimp singur pe orbitã. În curând, va fi lansatun al doilea satelit „Giove B”, iar, pânã în2008, alþi doi sateliþi.

„Galileo” urmeazã sã devinã pe deplin

funcþional în anul 2010 când, pe o orbitãsituatã la altitudinea de 24.000 de kilometri,vor orbita în reþea cei 30 de sateliþi pre-vãzuþi în program.

Prin destinaþia sa, programul „Galileo”va rivaliza cu programul american GPS(Global Posi-tioning Sys-tem) adminis-trat în prezentde Pentagon ºiva permiteEuropei sãobþinã inde-pendenþa îndomeniul na-vigaþiei asis-tate prinsateliþi. Toto-datã, „Galileo” va constitui primul sistemde navigare prin satelit sub administraþiecivilã. Printre avantajele oferite se numãrãacela cã, semnalele nu vor putea fi bruiatesau blocate în caz de conflict sau preciziacalculãrii poziþiei unui punct din teren careeste de numai 2 metri la „Galileo”, faþã de 6

metri la GPS. În principal, „Galileo” vapermite dirijarea navelor sau avioanelor,aplicaþiile noului sistem fiind însã multipleºi foarte interesante. Ele merg de la aflareacelui mai apropiat hotel sau a unei ben-zinãrii, pânã la depistarea ºi identificarea

unei maºini furate, ori a loculuiunde s-a produs un accident.Foarte important este faptul cã,aºa cum este conceput sistemul,este interoperabil, atât cu GPS-ul american, cât ºi cu sistemulrusesc de navigare prin satelitGLONASS.

Costurile progaramului seridicã la aproximativ 4 miliardede euro, dar beneficiul estimatde specialiºtii europeni este decel puþin 4,6 ori mai mare.

Potrivit acestei estimãri, Galileo devine,cel puþin pe hârtie, cel mai rentabil proiectde infrastructurã pus în practicã de UniuneaEuropeanã.

Maior Emanuel BÃRBULESCU barbulescu.emanuel@forter.ro

G.P.S. european

Un adin-t r e

cele maifaimoase fo-sile estecopilul Taung,despre care secrede cã ar fiavut în jur detrei ani înmomentul în care a murit, acum 2,5 mil-ioane de ani. Faima lui constã în faptul cã afost una dintre primele fosile (descoperitãîn anii 1920) care a dovedit cã speciaumanã are într-adevãr o istorie naturalã –aºa cum prevãzuse Darwin. În plus, a ofer-it un indiciu cã oamenii au evoluat începânddin Africa ºi nu din Europa sau Asia, aºacum credeau cei mai mulþi cercetãtori lavremea respectivã.

Însã cum a murit el? Misterul din jurulmorþii copilului Taung a fost în sfârºitdezlegat: a fost omorât de un vultur!Aceastã descoperire sugereazã cã strãmoºii

noºtri erau vânaþi nu numai de cãtre prãdã-tori tereºtri, ci ºi de cãtre pãsãri de pradã, aspus Lee Berger, un paleo-antropolog de laUniversitatea din Witwatersrand.

“Acest gen de descoperiri ne ajutã sãînþelegem cum trãiau strãmoºii noºtri ºilucrurile de care se temeau. Aceste vari-abile sunt presiuni cãrora mintea umanã atrebuit sã le facã faþã ºi care au generat încele din urmã unul dintre cele mai dez-voltate animale de pe planetã.”

O echipã de cercetãtori de la Universi-tatea de Stat din Ohio a studiat rãmãºiþelemai multor primate din cuiburile unor vul-turi africani moderni, în pãdurea Tai, dinCoasta de Fildeº, ºi au arãtat cã nu este cevaneobiºnuit ca aceste pãsãri sã atace primatemult mai mari decât ele, plonjând asupra lorºi prinzându-le cu ghearele de cap, acþiune

violentã care lasã semne specifice pe cra-niul victimelor: locul unde a lovit cu cioculºi urmele de gheare în dreptul ochilor, deunde încercau sã le apuce. Berger a numitacest studiu cea mai detaliatã lucrare despreimpactul vulturilor asupra oaselor.

Acest studiu l-a determinat pe Berg-er sã mai examineze încã o datã craniulcopilului Taung. “Am luat în mânã craniulºi aproape cã l-am scãpat. Existã o gaurã ºio crestãturã zimþatã la baza ochiului, pecare nici eu, nici douã duzini de alþi cercetã-tori de-a lungul timpului nu le-am remarcat.Cred cã acum este dovedit, dincolo de oriceîndoialã, cã acesta este ucigaºul copiluluiTaung” a spus Berger, în timp ce arãta oimagine cu un vultur african.

CCRRIISSTTIINNAA FFRRAATTUUfratu.cristina @forter.ro

Oamenii primitivi erauvânaþi de pãsãri prãdãtoare

MOZAICCurierul ARMATEINr. 2 (190) din 31 ianuarie 2006 Pagina 11

WWoorrlldd ooff WWhhiitteeccrraafftt -rraassiissmmuull îii aarraattãã ccoollþþiiii ppee sseerrvveerree

Despre gold farmers ºi isprãvile lor peserverele World of Warcraft am mai amintit eu.Cea mai simpaticã pãþanie rãmâne “bombarda-mentul” cu bulgãri de zãpadã, destul de eficientîn a alunga spammerii. Din pãcate, zãpada s-atopit, dar ura jucãtorilor pentru gold farmers nu.Ba, chiar a cres-cut simþitor.

Noua modãde pe serverelea m e r i c a n espune cam aºa:“Un gold farmerare cunoºtinþeminime delimba englezã. Înainte de-a accepta pe cineva îngrupul nostru, îl vom testa. Dacã este în stare sãse exprime corect, intrã în grup. Dacã nu, out!”.Evident, asemenea mãsuri au generat destulecerturi ºi frustrãri, mai ales în cadrul comu-nitãþii chineze, consideratã principala sursã degold farmers.

Sunt curioasã cum va evolua sau degenerasituaþia în continuare. Blizzard a atras peserverele sale circa 1.500.000 de chinezi ºi nucred cã toþi au intrat în joc doar pentru activi-tatea incriminatã. În altã ordine de idei, nu doarchinezii sunt dezavantajaþi de noua obsesie, ciorice individ ale cãrui carenþe de exprimaresunt evidente. Poate cã Blizzard va pierde jucã-tori în favoarea altor producþii, poate cã jucã-torii vor migra pe alte servere sau...sau poate cã

toþi cei discriminaþi se vor organiza în grupuriseparate ºi vor smotoci în PvP orice grup deamericani dispus sã lupte.

TThhee LLoorrdd ooff tthhee RRiinnggss:: TThhee BBaattttllee FFoorr MMiiddddllee-EEaarrtthh IIII

“Ce lipseºte unui RTS pentru a fi fain?Puþin TBS. Sunã ciudat, nu? Ei bine, ciudatpe cât ar suna, TBS-ul ºi-a fãcut loc în Ba-ttle for Middle-Earth 2 ºi promite sãcopieze sistemul prezent în Rome TotalWar, plus ceva amãnunte din Risk ºi Diplo-macy. Practic, armatele se vor plimba pehartã (fiecare în tura ei), vor invada teritorii,vor ocupa puncte strategice, se vor întâlni,vor încruciºa sãbiile ºi vor rezolva conflictul, fieîn mod automat, fie sub directa coordonare ajucãtorului, precum în single-player, aºa ºi înversiunea multiplayer dedicatã online-ului.”

E l e c -tronic Artsau decissã batãfierul cât ecald ºi sãlanseze ocontinuarep e n t r uR T S - u linspirat din povestea Inelului. Au adus TBS, auadus eroi customizabili, goblini, orci, dwarfi,un Gollum aiurit, care oferã avantaje mai maridecât poziþia de parlamentar, ºi multe altele …

SSttaarr TTrreekk:: LLeeggaaccyy - CCããppiittaannuull PPiiccaarrdd ssee îînnttooaarrccee îînn lluummeeaa lluuddiiccãã

Bethesda Softworks are planuri mari pentrulicenþa Star Trek, licenþã care nu a avut preamult noroc în tranziþia televizor-monitor. Poatecã memoria îmi joacã feste, dar, de ani buni,n-am auzit de un joc Star Trek care mãcar sã

merite jucat. StarTrek: Legacy va fiun RTS gândit sãpunã cap la capfiecare colþiºor deunivers strecuratîn lumea cãlãtori-ilor stelare.

De data aceasta, intriga pune în prim planstrãvechea rasã a Iconienilor, extratereºtri capa-bili sã cãlãtoreascã în timp dupã pofta inimii.Totul se duce de râpã când Sovac, cercetãtorvulcanian, îºi pune în cap sã creeze o societateutopicã bazatã pe logicã ºi se aliazã cu rasaBorg. Drept rãspuns, cãpitanii din toate epocileStar Trek se unesc (în cuget ºi-n simþire) ºi punla cale calmarea insurgenþilor.

Pânã aici, nimic nou sub soare. Conflictecomplicate am mai vãzut, scenarii apocalipticede asemenea. Ce mã întreb însã e cum vor reuºicei de la Bethesda sã împace strategia tipicãPC-ului cu sistemul de control tipic lui Xbox360. Da, dragilor, jocul va fi lansat ºi pe PC ºipe Xbox 360, cu un multiplayer de maxim 8jucãtori.

CCRRIISSTTIINNAA FFRRAATTUUfratu.cristina @forter.ro

SHOWBIZZSHOWBIZZ

FOLOSIBIL

]NTÃRIT

SUPÃRAT

GÃICI

HIGH-LIFE

ÎNÃUNTRU

RÂUL LUI CREANGÃ

INEVITABILÃ

EVIDENÞÃ

AVANTAJ

AMFORÃ

PROHAB

REGIUNE

ÞÃRM

CRUDÃ

TOCITÃSÃTEAN

BIRLICTUNS SCURT!

CLAIE

DINTR-ODATÃ!

PLANARE

ARUNCAT

CUTÃ

VEªTI

AMORTIZORHIPIC

STÂNJENEL

FACE BLIDEPRINS DECÂRCEI

FATA DINBANAT!

R, V, B, Z, F, GENERALIZA, ZAHARISIT,SOBE, ATACA, NÃMETE, AL, CÃDEA, RAÞÃ,BAN, CARO, VIITOR, CAP, LO, ROTARI, PÃS-TAIE, EC.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

1. ªtiþi cine a folosit pentru prima datã termenulde „România”?

2. Cine a fost primul guvernator al Daciei?3. Când apare Consiliul celor trei Dacii ºi în tim-

pul cui?4. Unde a fost prima reºedinþã episcopalã de pe

teritoriul României?5. Care au fost cei mai numeroºi coloniºti ger-

mani aºezaþi în Transilvania?6. Cine a spus: „Libertatea absolutã se câºtigã

prin dragoste. Cãci doar dragostea îl elibereazã peom de natura sa, alungând fiara ºi demonul”?

Rãspunsurile testuluidin nr. 1 (188/189)

1. Pictorul cel mai reprezentativ al epocii brân-coveneºti a fost Pârvu Mutu.

2. Cetatea Feldioara a fost construitã de cavaleriiteutoni.

3. Cavalerii teutoni au fost instalaþi în þara Bârseiîn 1211.

4. Primul ban al Severinului, atestat documentar,a fost Luca.

5. Mânãstirea Vodiþa a fost ctitoritã de cãtreVladislav Vlaicu.

6. George Cãlinescu (1899-1965), Elogii pentrulibertate, 1927.

Selecþie realizatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

Membrii trupei Mandinga au plecat de curând spre Havana,unde au ajuns dupã un zbor de 13 ore, plãnuind sã rãmânã treisãptãmâni pentru a asculta ºi învãþa muzica latino-americanãdirect de la sursã.

Ei se vor întâlni cu mariartiºti ºi dirijori ai Cubei ºivor participa la jam-session-uri. Alãturi de ei, vor fi invi-taþii unor emisiuni muzicalelocale, vor merge în cluburi ºivor lua lecþii de muzicã ºidans de la adevãraþii maeºtriai genului. Totuºi, solista tru-pei a decis în ultimul moment sã renunþe la turneul cubanez,fiind preocupatã în aceastã perioadã de debutul sãu în afaceri.

Membrii trupei au fost întâmpinaþi la aeroport de Julio Sa-rracent Montesino, diplomat cubanez ºi descendent al tribuluiMandinga din Africa. El a fost cel care i-a invitat pe aceºtia înCuba, dupã ce a participat la douã concerte Mandinga în 2005,în timpul misiunii sale la Bucureºti. Acest “schimb de expe-rienþã” le-a fost sugerat, în octombrie 2005, ºi de Luis Conte,un percuþionist al lui Phil Collins, originar din Cuba, care i-avãzut pe cei de la Mandinga cântând live la hotelul unde eracazat. Artiºtii au luat în serios cele douã invitaþii ºi au investitpeste 25.000 euro în aceastã deplasare.

Mandinga va urma un program foarte încãrcat - un mara-ton de lecþii, întâlniri ºi seminarii. Muzicienii români au luat cuei ºi un cameraman/fotograf profesionist, care va filma ºifotografia cele mai importante momente din “aventuracubanezã”, urmând ca mai apoi sã se realizeze mai multe filmedocumentare, precum ºi un videoclip.

Mandinga se va întoarce în þarã pe 7 februarie ºi va porniînregistrãrile pentru cel de-al treilea album.

Nu prea am mai auzit în ultima vreme de trupa Animal X.Dar, iatã cã bãieþii revin în forþã! Au lipsit din peisajul muzicalîntrucât ºi-au luat o pauzã bine meritatã, se poate spune, avândîn vedere succesul pe care l-au înregistrat în trecut. În tot acesttimp, ei au lucrat din greu pentru a crea piese noi ºi acum ia-tã-i reveniþi în atenþia publicului.

Hienã, Vierme ºi ªopârlã au apãrut cu un videoclip nou,“Bãieþi derbedei”, despre care se spune cã ar fi costat peste9.000 de euro ºi pentru care au colaborat cu Pasha Man.

O altã noutate este faptul cã“Animalele” X s-au înmulþit, treinoi membri apãrând în formaþie.Desigur cã ºi aceºtia, aºa cum esteobiceiul în trupã, au primit nume deanimale. Astfel, basistul se numeºteKing Tapu’, chitaristul poartãnumele de Martzianul (posibil,

excepþie de la regulã, dar nu ne putem pronunþa pânã nu vedemun Martzian), iar toboºarul se cheamã Tzetze.

Observãm cã cei ºase bãieþi s-au pus serios pe treabã dinacest an, ba chiar au început sã înregistreze ºi câteva piese înlimba chinezã. Ei spun cã pregãtesc fanilor o surprizã de pro-porþii, însã cum surprizele nu pot fi dezvãluite înainte de timp,ei încã pãstreazã tãcerea!

Nu mai este pentru nimeni un secret cã mariajul dintreproblematica Whitney Huston ºi cel ce a fost odatã în topurileR&B, Bobby Brown, este pe cale sã se destrame. Mai mult, unreporter a declarat, ºtiind din surse sigure pe care însã nu le-adivulgat, cã actele de divorþ sunt gata pentru a fi înaintate.

Cântãreþul în vârstã de 36 de ani, Bobby Brown, s-a con-fesat nu demult unor prieteni apropiaþi cã vrea sã divorþeze,dupã o cãsnicie tumultoasã, de diva care nu ºi-a soluþionat încã

dependenþa de droguri. Pe de altãparte, pentru a susþine ºi mai multzvonurile, Bobby a fost vãzutflirtând cu niºte femei absolutesuperbe în timpul unor concerte,nu altundeva decât în culise! Aces-tea, mai indiscrete ca oricând, nus-au putut abþine ºi l-au întrebat:“Ce se mai aude despre navastã-

ta?” La care Bobby nu a stat prea mult pe gânduri ºi a rãspuns:”Nu mai suntem împreunã. Divorþãm!”

Nãstruºnicul cuplu ocupã frecvent un loc privilegiat întabloidele americane cu subiecte incitante despre consumul dedroguri sau dependenþa de alcool. Whitney, care are acum 42 deani, nu a fãcut încã nici un comentariu despre iminenta sepa-rare, deºi au împreunã o fetiþã de 12 ani pe care au numit-oBobbi Kristina.

CRISTINA FRATUfratu.cristina @forter.ro

Animal X revine cu“Bãieþi derbedei”

14 ani de cãsãtorie se ducpe apa sâmbetei!

Trupa Mandinga a plecat în turneu în Cuba

LORD OF THE. . . LORD OF THE. . . KEYBOARD!KEYBOARD!

JOCURI

VVeerriiffiiccaaþþii-vvããccuunnooººttiinnþþeellee !!

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

Un tip cade de la etajul 7. Dupãvreo 5 minute îi cade ºi pãrul:vjjjupp!

Incredibil!!! Folosise o loþiunecare întârzia cãderea pãrului !

☺☺Doi prieteni , chelioºi se întâ-

lnesc dupã 3 luni de zile. Unul dinei avea un pãruþ lung, stufos.Celãlalt îl întreabã:

- Bã, cu ce dracu’ þi-ai dat pecap de þi-a crescut atâta pãr?

- Am acasã o soluþie, cã dacãdau cu ea ºi pe o bilã de biliard îicreºte pãr!

- ªi nu te deranjeazã la joc?☺☺

Un om foarte gras stãtea în faþaunei grãdiniþe de copii. La unmoment dat, vine la el o educatoareºi-l întreabã:

- Nu vã supãraþi, aºteptaþi uncopil?

Ca replicã, barbatul gras spune:- NU ... aºa sunt eu mai gras!

☺☺- Stiþi cum se uitã o raþã în beci?- Iei raþa, o duci în beci ºi o uiþi

acolo...☺☺

- De ce nu aleargã melcul? - Sã nu-ºi fluture ochii...

☺☺- Ai auzit? Soacra lui Fane a

murit ucisã bestial!- Extraordinar! Cred cã a fost

ºocat!- ªocat? Nu, ARESTAT!

☺☺Bulã mergea pe cal ºi dintr-o

datã a cãzut. - De ce?

- Se terminase calul!☺☺

Soþul tocmai termina de citit“Bãrbatul casei”, o carte care îiînvãþa pe bãrbaþi cum sã se impunãîn relaþia cu soþia. Vine direct lanevastã-sa ºi proptindu-se în faþaei, zice:

- De acum înainte sã-þi intre încap cã eu sunt bãrbatul în casa astaºi cuvântul meu e lege!!! Ai înþe-les??? Aºa. Acum vreau sã-miprepari cina, sã mã serveºti, dupãcare vreau ceva la desert. Dupã cemãnânc, te duci sã-mi pregãteºtibaia, ca sã mã relaxez. ªi dupã baie,

ghici cine mã îmbracã ºi îmi face freza!!??Nevasta zice:- Cei de la pompe funebre...

☺☺Douã blonde stau de vorbã. Prima îi spune celeilalte:- ªtii, ieri mi-am fãcut testul de sarcinã!Cealaltã, foarte curioasã, întreabã:- ªi au fost grele întrebãrile?

☺☺O blondã comandã o pizza. Ospãtarul:

- În cãte felii s-o tai? În 6 sau în 12?Blonda:- În 6! 12 felii n-aº putea mânca niciodatã! ((CC..FF..))

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 2 (190) din 31 ianuarie 2006Pagina 12

CMYK

-Gripa aviarã este o problemã de sãnã-tate publicã datoritã potenþialului epidemicºi pandemic, cu impact medical, social ºieconomic.

În momentul actual în Româniaevolueazã 21 de focare de gripã aviarã înjudeþele Tulcea, Brãila, Buzãu, Ialomiþa,Cãlãraºi. În þarã nu au fost semnalate cazuride gripã aviarã la om, dar situaþia din Tur-cia impune o serie de mãsuri privindsuprave-gherea, prevenirea ºi controlulgripei aviare la om.

Conform dispoziþiilor Comandamentu-lui Antiepizootic Central ºi ale MinisteruluiSãnãtãþii se vor aplica urmãtoarele:

A. Întregul personal din unitãþilemilitare va fi informat de cãtre mediculunitãþii cu privire la mãsurile generale cetrebuie luate pentru prevenirea îmbol-nãvirilor de gripã aviarã la om: sã evitezonele în care pãsãrile infectate cu virusulH5N1 pot fi prezente, precum pãsãrile dincurþi ºi din ferme ºi pãsãrile din pieþele depãsãri vii;- sã evite contactul cu pãsãri (ex.pui, gãini, raþe, gâºte, porumbei, prepeliþe)sau orice alte pãsãri sãlbatice ºi contactul cusuprafeþele sau obiectele contaminate cudejecþiile pãsãrilor; în cazul contactului cupãsãrile infectate (vii sau moarte) esteobligatorie spãlarea cu apã ºi sãpun amâinilor dupã contact;- interzicerea con-sumului de carne de pasãre de la pãsãrilebolnave sau de la pãsãrile care au fost încontact cu pãsãrile bolnave precum ºi aouãlor provenite de la acestea; mediculunitãþii va urmãri respectarea de cãtre per-sonalul care lucreazã în blocul alimentarsau depozitul de alimente a normelor deigienã privind modul de preparare al cãrniide pasãre ºi ouãlor;- se va separa carneacrudã de cea prelucratã termic sau de ali-mentele care sunt gata pentru consum. Nuse va folosi acelaºi cuþit sau instrument detãiat pentru a pregãti carnea crudã ºi ali-mentele care sunt gata pentru consum; per-sonalul din blocul alimentar se va spãla pemâini între operaþiile de manipulare a ali-mentelor crude ºi celor prelucrate termic;-carnea prelucratã termic nu se va pune peaceeaºi suprafaþã pe care a fost aºezatãînainte de a fi prelucratã; toate alimenteleprovenite de la pãsãri, inclusiv ouã sausânge, trebuie prelucrate termic cu atenþie.

Gãlbenuºurile de ouã nu trebuie sã fielichide sau sã se prelingã. Deoarecevirusurile gripale sunt distruse de cãldurã,temperatura pentru prelucrarea cãrnii depasãre trebuie sã fie mai mare de 70 gradeC;- înainte de a introduce în consum, ouãlevor fi spãlate cu apã ºi sãpun ºi dezinfectateprin imersie în soluþie de cloraminã;- nu sevor folosi ouã fierte moi sau crude în ali-mente care nu vor fi prelucrate termic; dupãmanipularea pãsãrilor sau ouãlor crude, per-sonalul care a venit în contact cu acestea seva spãla pe mâini ºi va spãla ºi dezinfectatoate suprafeþele ºi instrumentele; mediciiunitãþilor militare vor monitoriza timp de 10zile prin tehnometrizare zilnicã starea desãnãtate a persoanelor care au venit în con-tact cu pãsãrile bolnave/moarte de gripãaviarã; evitarea automedicaþiei în situaþiaapariþiei unor simptome de infecþii acuterespiratorii ºi solicitarea de urgenþã a unuiconsult medical în zonele cu focare de gripãaviarã declarate.

În judeþele în care evolueazã focare degripã aviarã, recomandãm amplasarea laintrarea în spaþiile de hrãnire ºi cazare dinunitate, de dezinfectare pentru încãlþãminte,ce vor fi impregnate la interval de 6 ore cusubstanþe dezinfectante (altele decât cele pebazã de clor), sau detergenþi. Acestea pot ficonfecþionate din bucãþi de mochetã sausaci de iutã umpluþi cu rumeguº.

În funcþie de evoluþia gripei aviare lanivel naþional, mãsurile de mai sus se vorlua în toate unitãþile militare din judeþele încare vor fi confirmate focare de gripãaviarã.

B. Pentru toate persoanele expuseriscului de infecþie cu virus aviar (cadremilitare, militari angajaþi pe bazã decontract care participã la activitãþi speci-fice în focarele de gripã aviarã), mediculunitãþii va aplica urmãtoarele mãsuri:toþi militarii care intrã în focarul de gripãaviarã vor fi obligatoriu vaccinaþi antigri-pal; în situaþia în care militarii nu au fostdeja vaccinaþi antigripal în unitate, coman-da unitãþii va lua legãtura cu Direcþia deSãnãtate Publicã judeþeanã, pentru vac-cinare ºi profilaxie antiviralã (TAMIFLU),numai dupã aceea militarii pot intra înfocarul de gripã aviarã; toþi participanþiicare urmeazã sã intre în focarul de gripã

aviarã vor fi obligatoriu instruiþi deautoritãþile sanitare veterinare judeþene cuprivire la regulile ºi normele de protecþie amuncii în astfel de situaþii; vor purta oblig-atoriu echipament de protecþie, pus la dis-poziþie de autoritãþile sanitar-veterinarejudeþene (combinezon, cizme ºi mãnuºi decauciuc, mascã pentru nas ºi gurã, ochelaride protecþie); orice caz suspect apãrut lamilitarii care participã la aceastã operaþiuneva fi raportat la Direcþia Medicalã.

C. Mãsuri specifice ce se vor aplicade cãtre personalul medical din unitãþilemilitare: în cazul creºterii absenteismuluide la program prin concedii medicale acor-date personalului din unitãþile militare, cudiagnosticul de TACRS (infecþii acute decãi respiratorii), gripã, pneumonii, mediculunitãþii va lua legãtura cu medicii care auacordat concediul pentru confirmarea diag-nosticului ºi va raporta cãtre Centrul deMedicinã Preventivã sau laboratorul demedicinã preventivã din Spitalul Militar deUrgenþã la care este arondatã unitatea ºi ie-rarhic pe linie de comandã, orice suspiciunede focar epidemic de gripã; la nivelul infir-mierilor se va acorda asistenþã medicalãtuturor persoanelor care prezintãsemne/simptome specifice IACRS, cu mo-nitorizare clinicã zilnicã a bolnavilor careprezintã urmãtoarele simptome: debutbrusc; febrã mai mare de 38 grade C, mial-gii.

ªi unul sau mai multe din urmãtoarelesemne/simptome: tuse; dureri de gât,anginã; tulburãri respiratorii; tulburãri deconºtienþã.

În cazul apariþiei bruºte a unui numãrcrescut de îmbolnãviri IACRS, mediculunitãþii va raporta evenimentul, pe cale ie-rarhicã ºi direct la Centrul de Medicinã Pre-ventivã sau laboratorului de medicinã pre-ventivã din Spitalul Militar de Urgenþã lacare este arondatã unitatea.

Centrul de Medicinã Preventivã ºi labo-ratoarele de medicinã preventivã din spi-talele militare vor raporta imediat, prin faxsau notã telefonicã, la Direcþia Medicalãdatele primite de la unitãþile militare dinzona de responsabilitate.

Colonel medic dr. Florin PAUL

Mãsurile privind supravegherea, prevenirea ºi controlul gripei aviare la om

în unitãþile militare

Batalionul 280de Infanteriedin Focºani ºi

Compania de poliþiemilitarã Irak VI auplecat în Irak, pen-tru a participa timp deºase luni la misiuni destabilizare ºi recon-strucþie a þãrii.

Ceremoniile orga-nizate cu ocaziaacestor plecãri au avutloc, miercuri, 11.01 a.cla Focºani, în cazar-ma Batalionului 280Infanterie ºi în Bucu-reºti, la sediul Bata-lionului 265 PoliþieMilitarã. La festivi-tatea de la Focºani auparticipat ministrulApãrãrii, TeodorATANASIU ºi ºeful SMG, general dr.Eugen BÃDÃLAN, locþiitorul ºefuluiSMFT, gl.mr. Neculai BÃHNÃREANU,comandantul C.1A.Trt., gl.mr.dr. MihaiPALAGHIA, comandantul Comandamen-tului2 Operaþional Întrunit, gl.mr.dr.TeodorFRUNZETI, reprezentanþi ai administraþieilocale, pãrinþi, rude ºi prieteni ai militarilor.

Cu acest prilej, ministrul Teodor Atana-siu, le-a adresat militarilor vrânceni câtevacuvinte: “Dragi militari, ºtiu cã veþi fi înstare sã duceþi la capãt misiunea pe care aþiprimit-o, fiindcã sunteþi foarte bine instru-iþi, fiindcã aveþi experienþã, fiindcã aveþidotarea logisticã necesarã pentru a vãîndeplini misiunea. Eu vã garantez cã Mi-nisterul Apãrarii Naþionale vã va asigura ºiacea liniºte sufleteascã de care dumnea-voastrã aveþi nevoie. Veþi fi în permanenþãîn legãturã cu þara, îi veþi înlocui în Irak peolteni, <<Scorpionii roºii>>, despre caream avut numai cuvinte de laudã. Eu vãdoresc sã vã îndepliniþi misiunea cu succes

ºi vã aºteptãm pe toþi acasã”.Militarii din Batalionul 280 Infanterie

au mai participat la misiuni internaþionaleîn Kosovo (2002-2003) ºi în Afganistan(2004). Ei îi vor înlocui pe militarii Bata-lionului 20 Infanterie “Scorpionii negri” dela Craiova, care se aflã în Irak din august2005. Tot în Irak a plecat Compania de

Poliþie Militarã - Irak VI, ai cãrei militari auparticipat de asemenea,la misiuni inter-naþionale în Bosnia ºi Herþegovina, Koso-vo, Afganistan ºi Irak. Din iulie 2003,poliþia militarã participã la misiunea de sta-bilizare ºi reconstrucþie a Irakului, sub con-trolul operaþional al Regimentului italianMSU (Unitatea Multinaþionalã Specializa-tã).

Poliþiºtii militari vor îndeplini misiunide cercetare ºi recunoaºtere pe diferitetrasee, escortare de convoaie, însoþire ºiprotecþie a personalitãþilor civile ºi militare,control ºi monitorizare trafic, precum ºiactivitãþi de pregãtire a noii poliþii irakiene.

În baza militarã din Kandahar,

Afghanistan, marþi, 17ianuarie a.c., a avut locceremonialul prin careBatalionul 341 Infanterie"Rechinii Albi", din Con-

stanþa, comandat de lt. col. dr.Vasile VREME a preluat dela Batalionul 151 Infanterie"Lupii Negri" mandatul par-ticipãrii la operaþiuneaEnduring Freedom. Cu acestprilej, s-au semnat docu-mentele privind transferul deautoritate asupra batalionuluiromân de cãtre ºeful de statmajor al Comandamentului 2Operaþional Întrunit, generalde brigadã Nicolae Roman, ºicomandantul Brigãzii 173Aeropurtatã "Bayonett"(SUA), colonelul Kevin

Owens. Militarii detaºamentului de geniu din

teatrul de operaþii irakian s-au mutat încampul Delta, din localitatea Al Kut, situatla aproximativ 150 de kilometri est de fostalocaþie din Al Hillah.

Autospecialele ºi mijloacele auto aufost deplasate de geniºti în noua tabãrã fãrãincidente.

În primele patru luni de misiune,cei 149de militari, comandaþi de maiorul DanCosma, au îndeplinit,, peste 100 de misiuniconstând în lucrãri de construcþie ºireparare de drumuri, inspectarea de poduri,amenajãri de tabere militare ºi construire aunor dispozitive pentru protecþia forþelordin compunerea Diviziei Multinaþionale deCentru Sud.

În continuare, militarii români voracþiona tot sub comandã polonezã pentruasigurarea sprijinului de geniu tuturor con-tingentelor din cadrul diviziei.

Maior Emanuel BÃRBULESCU

PPrreemmiiuull ““CCoonnssttaannttiinn

BBuuddeeaannuu””În ziua de 23.12.2005,

Academia Românã i-a acordatprofesorului universitar dr.ing.Gheorghe GAVRILÃ, de laAcademia Tehnicã Militarã,pentru lucrarea „Teoremeleelectrotehnicii”, premiul „Con-stantin Budeanu”.

Prof.univ.dr.ing. GheorgheGAVRILÃ a absolvit, în 1969,

Universitatea Politehnicã Bucureºti, Facultatea deElectrotehnicã. Din 1979 îºi desfãºoarã activitatea înAcademia Tehnicã Militarã (dupã aproape 10 ani delucru în cercetare), mai întâi ca lector universitar,apoi conferenþiar universitar (1990-1992), iar din1992 este profesor universitar atestat, titularul disci-plinei Bazele elec-trotehnicii.

În 1985 aobþinut titlul dedoctor, în speciali-tatea Electro-tehnicã, susþinândla UniversitateaP o l i t e h n i c ãBucureºti, teza cutitlul „Contribuþiila studiul fenomenelor electromagnetice tranzitorii înbobine ºi transformatoare electrice”, avându-l con-ducãtor ºtiinþific pe academicianul Andrei Þugulea.

Pânã în prezent a elaborat peste 130 de lucrãriºtiinþifice, dintre care 15 cãrþi ºi manuale univer-sitare (10 ca autor unic). Este, de asemenea, autorulcursului de „Bazele electrotehnicii”, scris în cincivolume (1880 de pagini), între 1988 ºi 1998 ºi editatde Academia Tehnicã Militarã. În domeniul Inginer-ie electricã este conducãtor de doctorat.

Pentru rezultatele deosebite obþinute de-a lungulcarierei, preºedintele României i-a conferit medalianaþionalã „Serviciul credincios”.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ papalet.ion@forter.ro

Trupele române în operaþiunilemultinaþionale din afara þãrii

Ministrul Apãrãrii Naþionale, Teodor Atanasiu, aanunþat, la Iaºi, lansarea unui pachet de mãsuri sociale pen-tru militarii ºi salariaþii M.Ap.N., transmite corespondentulMEDIAFAX. Potrivit ministrului, militarii vor avea posibi-litatea sã-si cumpere, la preþul pieþei, locuinþele în care îºi audomiciliul în prezent. De asemenea,va fi lansat un proiectimobiliar major de construire de locuinþe pentru militari atâtîn Bucureºti, cât ºi în celelalte oraºe în care existã garnizoaneimportante. “Vom iniþia un parteneriat public-privat pentru anu greva bugetul ministerului cu costul acestor locuinþe.Terenurile aparþinând Armatei vor fi concesionate la un preþfoarte mic unor întreprinzãtori care vor construi pe propriacheltuialã locuinþele. Ulterior, militarii vor avea posibilitateade a cumpãra aceste case achitându-le într-o perioadã de celpuþin 20 de ani. O parte din aceste terenuri vor fi lãsate la dis-poziþia investitorului pentru ca ele sã intre în circuitul co-mercial”, a declarat ministrul Atanasiu.

Deasemenea, Ministrul Apãrãrii a spus cã ministerul pecare îl conduce are în vedere elaborarea unei noi legi desalarizare a personalului M.Ap.N. “Vrem sã aducem laluminã salariile militarilor. În prezent, veniturile acestoraconstituie doar jumãtate din salarii, restul reprezentânddiverse sporuri. Acest lucru creeazã un disconfort major mi-litarilor care nu au acces la credite mari pentru cã bãncile iauîn calcul salariul de bazã. Sporurile vor fi încorporate însalarii ºi vor reflecta condiþiile de lucru. Un alt avantaj alacestei legi este acela cã veniturile personalului din armatãvor fi mult mai transparente ºi mai uºor de controlat”. Atana-siu a mai precizat cã intenþioneazã sã propunã creºterea ve-niturilor militarilor cu grad mic, în special al soldaþilor.“Vrem sã avem oameni motivaþi în meseria lor.Sã-i avem pecei mai buni, ºi nu pe cei care nu-ºi gãsesc de lucru în altãparte”. “Se vor construi ºi douã baze militare care vorconþine, practic, toate facilitãþile necesare pentru instrucþie,dar în acelaºi timp ºi pentru a locui ºi pentru a-ºi desfãºuraviaþa militarii împreunã cu familiile lor. Am discutat cu Stat-ul Major General ºi am gãsit cã locaþiile cele mai potrivitepentru a demara primele douã baze militare moderneromâneºti ar fi în imediata apropiere a municipiului Galaþi,respectiv la Smârdan ºi de asemenea la Cincu, un poligonaflat aproape, la limita dintre judeþul Sibiu ºi judeþul Braºov.Vor fi douã baze militare româneºti, strict româneºti, în careaccesul va fi doar pentru militarii români ºi pentru ArmataRomâniei. Nu au nici o legãturã cu bazele militare ºi cu facil-itãþile militare pe care le punem la dispoziþia armatei ameri-cane, prin acordul pe care îl avem cu aceasta. Au fost alesepe baza faptului cã în programul armatei figurau ca cele maimari baze militare care trebuie construite în România, dincele opt care se vor construi pânã în 2015. ªi am zis cã dacãdemarãm un astfel de proiect, ar trebui sã începem cu celemai importante baze pentru noi, cu cele mai mari ºi nu cubazele mici.” (P.I.)

OO nnoouuãã lleeggee aa ssaallaarriizzããrriiii ººii bbaazzee mmiillttaarree