91754306 teste psihologie
TRANSCRIPT
TEST 1
1. În funcţie de mecanismele interne prin care se realizează,
imaginaţia cuprinde niveluri funcţionale, printre care:
a. nivelul fanteziei;
b. nivelul reveriei;
c. nivelul ideal-fantastic;
d. imaginaţia reproductivă.
2. Care dintre următorii termeni are statut de derivat şi
subordonat celorlalţi doi:
a. comunicarea;
b. limba;
c. limbajul;
d. nici unul.
3. Printre particularităţile dinamicii activităţii bazate pe
excitaţia şi inhibiţia
proceselor nervoase superioare întâlnim:
a. indicele impulsivităţii;
b. intensitatea fenomenelor psihice;
c. capacitatea de relaţionare interumană;
d. frecvenţa reacţiilor psihice.
4. Răspunsul primordial al omului la stimulii externi este:
a. senzorial;
b. perceptiv;
c. emoţional;
d. cognitiv.
5. Interpretarea naturii şi locului motivaţiei în SPU are la baza
principiul:
a. internalist-determinist;
b. externalist-determinist;
c. interacţiunii circulare subiect-mediu;
d. activismului intern.
6. Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care mijloceşte
ajungerea mesajului la destinaţie este:
a. emiţătorul;
b. canalul;
c. semnalul;
d. codul.
7. Dintre operaţiile gândirii fac parte:
a. transformările;
b. conţinutul comportamental;
c. clasele;
d. evaluarea.
8. Reactualizarea planurilor ce vor fi realizate în viitor
defineşte următoare
caracteristică a memoriei:
a. diversitatea;
b. eterogenitatea;
c. implicarea în prezent;
d. dimensiunea prospectivă.
9. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:
a. latura semantică;
b. latura instrumentală;
c. latura univocă;
d. latura calitativă.
10. Refularea este procesul de:
a. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional;
b. a unui conţinut motivaţional neplăcut;
c. stopare din conştiinţă a dorinţelor care nu pot fi satisfăcute;
d. limitare a satisfacerii unei trebuinţe;
e. stopare a satisfacerii unei trebuinţe.
11. În funcţie de durată, formele memoriei se împart în:
a. voluntară şi involuntară;
b. mecanică şi logică;
c. senzorială şi de lungă durată;
d. fidelă şi completă.
12. În sens larg, termenul de caracter este sinonim cu:
a. aptitudini;
b. fire;
c. temperament;
d. personalitate.
13. Dintre produsele gândirii fac parte:
a. memoriile;
b. relaţiile;
c. comportamentele;
d. cuvintele.
14.Dintre parametrii folosiţi pentru investigarea şi evaluarea
nivelului de dezvoltare şi eficienţă a memoriei face parte:
a. contextualitatea;
b. fidelitatea;
c. selectivitatea;
d. mijlocirea.
15. De regulă extravertiţii se întâlnesc printre:
a. actori;
b. vânzători;
c. politicieni;
d. profesori;
e. copii.
16. Menţinerea timp îndelungat a efortului caracterizează:
a. perseverenţa;
b. tăria şi fermitatea;
c. independenţa şi iniţiativa;
d. autocontrolul.
17. Conştiinţa de sine se formează la:
a. vârsta de 3 ani;
b. vârsta de 6 ani;
c. pubertate;
d. adolescenţă.
18. Manifestările temperamentale caracterizează:
a. limbajul şi gândirea;
b. motivaţia şi afectivitatea;
c. voinţa şi atenţia;
d. întreaga personalitate.
19. Imaginea de sine, în cadrul sistemului de personalitate, aparţine:
a. subsistemului instrumental;
b. subsistemului perceptiv;
c. subsistemului de orientare şi proiecţie;
d. subsistemului de comunicare şi relaţionare.
20. Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre
următorii indicatori:
a. latura cantitativă;
b. latura calitativă;
c. promptitudine;
d. limbă.
21. Pentru a învăţa mai uşor şi mai bine, intensitatea
impulsului motivaţional
trebui să fie:
a. foarte mare;
b. foarte s1abă;
c. moderată;
d. dublată de afectivitate.
22. Funcţia reglatoare a afectivităţii în raport cu activitatea
intervine în momentul:
a. final;
b. de proiectare;
c. de sistematizare;
d. de organizare.
23. Mecanismul atenţiei îndep1ineşte rolul de:
a. activare centralizată;
b. selectare şi combinare;
c. filtrare şi activare;
d. activare focalizată.
24. Deprinderea devine abilitate în:
a. faza învăţării analitice;
b. faza articulării şi sistematizării;
c. faza perfecţionării şi desăvârşirii;
d. faza automatizării.
25. Definiţia ,,un sistem de semne şi reguli logico-gramaticale
elaborat istoric ce serveşte ca instrument de codificare şi
transmitere a informaţiei procesul real al comunicării" este a:
a. limbii;
b. limbajului;
c. semnalului;
d. semanticii.
26. Aptitudinile muzicale cuprind componente ale:
a. memoriei;
b. voinţei;
c. imaginaţiei;
d. motivaţiei.
27. Respectul faţă de ceilalţi reprezintă o atitudine:
a. faţă de sine;
b. fată de activitate;
c. faţă de muncă;
d. faţă de societate.
28. După traiectoria pe care o urmează procesul gândirii
raţionamentul ia trei forme, printre care:
a. inductivă;
b. productivă;
c. de desemnare;
d. de decizie.
29. Când un individ mănâncă tot timpul:
a. starea obiectivă de necesitate se menţine permanent;
b. starea subiectivă de necesitate nu se manifestă;
c. starea de necesitate obiectivă a fost satisfăcută şi cea subiectivă
continuă;
d. starea obiectivă de necesitate nu s-a produs.
30. Teoria activistă a formării deprinderilor este reprezentată
de:
a. R. Descartes;
b. A. Comte;
c. Aristotel;
d. Platon.
31. Printre trăsăturile proceselor afective, întâlnim:
a. convertibilitatea;
b. tăria;
c. ritmul;
d. perseverenţa.
32. Funcţia limbajului prin care formulele verbale pot
substitui, în anumite situaţii, obiecte, fenomene şi relaţii
concrete este funcţia:
a. de comunicare;
b. de reprezentare;
c. dialectică;
d. expresivă.
33. Psihologul Jean Piaget a identificat printre stadiile
dezvoltării intelectului
inteligenţa:
a. operatorie concretă;
b. logico-matematică;
c. naturală;
d. orientării spaţiale.
34. Sentimentul dreptăţii reprezintă un sentiment:
a. social;
b. moral;
c. al adevărului;
d. estetic.
35. Curba uitării a fost trasată, în urma experimentelor, de către:
a. Ebbinghaus;
b. Freud;
c. Piaget;
d. Allport.
36. Distraţii se întâlnesc mai mult printre:
a. oameni de ştiinţă;
b. copii;
c. artişti;
d. oameni în vârstă.
37. Locul central ocupat de gândire în SPU constă în faptul că:
a. reglează comportamentul;
b. asigură adaptarea la mediu;
c. integrează informaţiile venite din mediul intern şi extern;
d. funcţiile conştiinţei îşi găsesc expresia în dinamica gândirii.
38. Factorul G cuprinde, printre alţi factori:
a. memoria;
b. afectivitatea;
c. atenţia;
d. voinţa.
39. Sentimentul Eului este, după Ribot:
a. emoţie inferioară;
b. emoţie superioară;
c. emoţie primară;
d. emoţie complexă.
40. Orice problemă are o latură:
a. generală şi particulară;
b. obiectivă şi subiectivă;
c. simplă şi complexă;
d. concretă şi abstractă.
41. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:
a. funcţia de reglare a conduitei;
b. funcţia de susţinere-potenţare;
c. funcţia de optimizare a efortului;
d. funcţia de restabilire a echilibrului biologic şi psihic.
42. Cele doua forme ale operaţiilor instrumentale ale gândirii
sunt:
a. generalizarea şi abstractizarea;
b. algoritmica şi euristica;
c. concretizarea şi abstractizarea;
d. analiza şi sinteza.
43. Tipul temperamental somatoton se caracterizează prin:
a. nevoia de somn;
b. plăcerea relaxării;
c. plăcerea de a munci;
d. agresivitate.
44. Voinţa este un proces psihic complex prin intermediul
căruia omul:
a. încheie o acţiune;
b. se abţine de la o acţiune;
c. reactualizează un act;
d. relatează o acţiune.
45. În funcţie de poziţia motivului în raport cu activitatea,
formele motivaţiei se împart în:
a. intrinsecă şi extrinsecă;
b. înnăscută şi dobândită;
c. primară şi secundară;
d. simplă şi complexă.
TEST 2
1. După posibilitatea reală de satisfacere a stărilor de
necesitate, există:
a. stări motivaţionale imposibil de satisfăcut;
b. stări de motivaţie satisfăcute continuu;
c. stări motivaţionale satisfăcute intermitent;
d. stări motivaţionale nerelevante.
2. Comunicarea se defineşte ca fiind o relaţie de schimb:
a. de mărfuri;
b. de obiecte;
c. de experienţă;
d. de informaţie.
3. Afectivitatea este condiţionată de:
a. deficitul de informaţie despre stimul;
b. surplusul de informaţie despre stimul;
c. cantitatea optima de informaţie despre stimul;
d. diversitatea informaţiilor despre stimul.
4. Teoria determinismului supraindividual consideră că voinţa este:
a. o forţă spirituală în sine;
b. modalitatea de a depăşi orice obstacol;
c. determinată de personalitatea fiecăruia;
d. un instrument subordonat destinului.
5. În funcţie de gradul de structurare există:
a. trebuinţe biologice şi fiziologice;
b. de cunoaştere;
c. interne şi externe;
d. simple şi complexe.
6. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:
a. latura statistico-matematică;
b. latura fizică;
c. latura calitativă;
d. latura socială.
7. Imaginaţia reproductivă se realizează prin obţinerea unor
imagini care:
a. îşi au corespondenţa în memorie;
b. îşi au corespondenţa în conţinuturile învăţate;
c. îşi au corespondenţa în experienţa anterioară a individului;
d. îşi au corespondenţa în trăiri anterioare ale subiectului.
8. Dintre operaţiile gândirii fac parte:
a. sistemele;
b. unităţile;
c. memoria;
d. conţinutul semantic.
9. Eterogenitatea ca trăsătură a memoriei se referă la:
a. legătura ei cu alte procese psihice;
b. legătura ei cu operaţiile gândirii;
c. dimensiunea prospectivă;
d. diversitatea tipurilor de informaţii.
10. Lapsusurile reprezintă reacţii ,,aberante" produse de:
a. neselectarea comportamentului de satisfacere;
b. nesemnalizarea conexiunii inverse la blocul de comandă conştient;
c. neconştientizarea motivului;
d. neprelucrarea semnalelor în blocul de comandă conştient.
11.Funcţia limbajului care constă în asigurarea transmiterii
informaţiei de la o
persoană la alta este funcţia:
a. de comunicare;
b. de reglare;
c. ludică;
d. dialectică.
12. Dintre tipurile temperamentale descrise de Hippocrates şi
Galenus fac parte:
a. atletic;
b. astenic;
c. sangvinic;
d. endomorf.
13. Printre calităţile voinţei se numără:
a. ambiţia;
b. independenţa şi iniţiativa;
c. autocunoaşterea;
d. hotărârea.
14. Tipului somatic ectomorf descris de Sheldon îi corespunde
temperamentul:
a. sangvinic;
b. cerebroton;
c. limfatic;
d. introvertit.
15. Asociaţia rebelă a ideilor caracterizează oamenii:
a. creativi;
b. preocupaţi;
c. fantezişti;
d. distraţi.
16. Atunci când un om trece de la iubire la ură, se manifestă:
a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. convertibilitatea proceselor afective.
17. Minciuna reprezintă o atitudine faţă de:
a. muncă;
b. familie;
c. lume şi viaţă;
d. ceilalţi.
18. Dintre trăsăturile principale ale procesului global al
gândirii face parte, după Guilford:
a. cursivitatea;
b. integralitatea;
c. unitatea informaţională;
d. dinamica.
19. În structura Eului putem identifica:
a. Sinele;
b. Conştientul;
c. Inconştientul;
d. Eul material şi social.
20. În funcţie de prezenţa sau absenţa controlului voluntar
formele memoriei se împart în:
a. mecanică şi logică;
b. fidelă şi infidelă;
c. voluntară şi involuntară;
d. de scurtă şi de lungă durată.
21. Jean Piaget consideră că inteligenţa este:
a. un complex de aptitudini intelectuale;
b. o relaţie de adaptare a organismului la mediu;
c. integrarea informaţiei în sistemul cunoştinţelor;
d. aptitudinea de a rezolva exerciţii matematice şi a utiliza
cuvinte.
22. Sistemul de personalitate cuprinde printre subsisteme:
a. subsistemul bioenergetic;
b. subsistemul perceptiv;
c. subsistemul intelectual;
d. subsistemul de comunicare şi relaţionare.
23. În SPU, caracterul reprezintă latura:
a. dinamico-energetică;
b. relaţional-valorică;
c. instrumental-operaţională;
d. de orientare şi finalizare.
24. După traiectoria pe care o urmează procesul gândirii,
raţionamentul ia trei forme, printre care:
a. proiectivă;
b. deductivă;
c. de decizie şi control;
d. de negare.
25. Dintre parametrii folosiţi pentru investigarea şi evaluarea
nivelului de dezvoltare şi eficienţă a memoriei face parte:
a. selectivitatea;
b. logica;
c. completitudinea;
d. activismul.
26. Principalul instrument de comunicare cu noi înşine este:
a. limbajul extern;
b. limbajul scris;
c. limbajul oral;
d. limbajul intern.
27. Immanuel Kant a clasificat emoţiile în:
a. simple şi complexe;
b. inferioare şi superioare;
c. stenice şi astenice;
d. primare şi secundare.
28. Formarea unui model mintal al acţiunii se întâlneşte în:
a. faza iniţială a formării deprinderii;
b. faza învăţării analitice;
c. faza articulării şi sistematizării;
d. faza automatizării.
29. Psihologul Jean Piaget a identificat printre stadiile dezvoltării
intelectului
inteligenţa:
a. academică;
b. preoperatorie formală;
c. operatorie senzorială;
d. operatorie motorie.
30. Reprimarea este procesul de:
a. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional
inacceptabil social.
b. limitare a satisfacerii unei trebuinţe;
c. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional;
d. îngrădirea satisfacerii unei trebuinţe.
31. Dintre verigile funcţionale ale limbajului face parte:
a. veriga verbală;
b. veriga nonverbală;
c. veriga conexiunii inverse;
d. veriga instrumentală.
32. În funcţie de gradul de implicare a subiectului,
deprinderile pot fi:
a. active şi pasive;
b. statice şi dinamice;
c. simple şi complexe;
d. verbale şi intelectuale.
33. Trăirile emoţionale se manifestă prin răspunsul emoţional:
a. primar;
b. secundar;
c. global;
d. persistent.
34. Starea de necesitate devine o condiţie a normalităţii dacă:
a. este menţinută continuu;
b. este înlăturată;
c. este provocată;
d. este intermitentă.
35. Spiritul de observaţie este o componentă a aptitudinii:
a. muzicale;
b. tehnice;
c. matematice;
d. pedagogice.
36. Rezolvarea unei ecuaţii de gradul doi este rezolvarea unei
probleme:
a. bine definite;
b. slab definite;
c. nedefinite;
d. de matematică.
37. Voinţa este un proces psihic complex prin care omul:
a. execută o acţiune;
b. proiectează o acţiune;
c. reactualizează o acţiune;
d. finalizează o acţiune.
38. Corectitudinea transmisiei mesajului poartă denumirea
de:
a. semantica;
b. completitudine;
c. fidelitate;
d. promptitudine.
39. Pentru un cercetător, interesul pentru cunoaştere
reprezintă o motivaţie:
a. înnăscută;
b. dobândită;
c. biologică;
d. intrinsecă.
40. Dintre cauzele uitării face parte:
a. nesolicitarea îndelungată a materialului;
b. memoria mecanică;
c. memoria logică;
d. volumul memoriei.
41. Avariţia reprezintă:
a. un sentiment;
b. o dispoziţie;
c. o stare de afect;
d. o pasiune.
42. Gândirea le conferă celorlalte procese psihice
dimensiunea:
a. integralităţii;
b. raţionalităţii;
c. propensiunii;
d. adecvării la realitate.
43. Reamintirea unei bucurii este un act de atenţie:
a. voluntară;
b. involuntară;
c. instinctivă;
d. interioară.
44. O succesiune strict determinată de paşi pentru
rezolvarea unei probleme poartă denumirea de:
a. algoritmica;
b. euristica;
c. generalizare;
d. abstractizare.
45. Temperamentul cerebroton se caracterizează prin:
a. voce puternică;
b. plăcerea relaxării;
c. tendinţa de izolare;
d. extraversie.
TEST 3
1. Atenţia intelectuală presupune participarea următoarelor
procese psihice:
a. reprezentarea;
b. afectivitatea;
c. memoria;
d. motivaţia.
2. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei exprimă
legătura dintre mesaj şi obiectul sau evenimentul despre care
se informează:
a. latura semantică;
b. latura utilitară;
c. latura cantitativă;
d. latura pragmatică.
3. Dintre operaţiile gândirii fac parte:
a. cunoaşterea;
b. relaţiile;
c. simbolistica;
d. implicaţiile.
4. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:
a. funcţia de selectare, activare, declanşare;
b. funcţia de dinamizare a personalităţii;
c. funcţia homeostatică;
d. funcţia de stabilizare şi echilibrare.
5. Printre verigile sistemului de comunicare se numără:
a. cele două sau mai multe persoane între care se face transferul de
informaţie;
b. codul;
c. blocajele;
d. atmosfera în care se desfăşoară comunicarea.
6. În funcţie de gradul de complexitate, deprinderile pot fi:
a. active şi pasive;
b. statice şi dinamice;
c. simple şi complexe;
d. verbale şi intelectuale.
7. În funcţie de efectul reglator al sistemului personalităţii
formele motivaţiei pot fi:
a. homeostatică, de optimizare şi dezvoltare;
b. înnăscută, dobândită;
c. extrinsecă şi intrinsecă;
d. biologică şi fiziologică.
8. Frecvenţa într-o unitate de timp a manifestărilor psihice
caracterizează:
a. ritmul reacţiilor psihice;
b. tempoul reacţiilor psihice;
c. expresivitatea reacţiilor psihice;
d. adâncimea şi tăria reacţiilor psihice.
9. Cea mai complexă formă a imaginaţiei este:
a. reveria;
b. imaginaţia productivă;
c. imaginaţia artistică;
d. imaginaţia politică.
10. Interpretarea naturii şi locului motivaţiei în SPU are la
baza principiul
a. internalist-determinist;
b. externalist-determinist;
c. interacţiunii circulare subiect-mediu;
d. activismului intern.
11. După Guilford, printre trăsăturile principale ale procesului
global al gândirii se numără:
a. integralitatea;
b. dinamica;
c. unicitatea;
d. elaborarea.
12. Rolul afectivităţii poate fi:
a. de alertă şi activare energetică;
b. de susţinere şi orientare a comportamentului;
c. iniţiere şi finalizare a comportamentului;
d. de iniţiere şi susţinere a comportamentului.
13. Caracterul este:
a. înnăscut;
b. dobândit;
c. ereditar;
d. atât înnăscut, cât şi dobândit.
14. Proprietatea păstrării ,,urmelor" stimulilor aparţine:
a. numai memoriei;
b. memoriei şi altor procese psihice;
c. întregului sistem psihic uman;
d. întregii materii.
15. Ca nucleu al personalităţii, Eul are origine:
a. biologică;
b. socială;
c. înnăscută;
d. dobândită.
16. Extravertiţii sunt oameni care:
a. au o mare mobilitate a atenţiei;
b. au atenţie distributivă;
c. sunt distraţi;
d. au atenţia orientata spre lumea externa.
17. Cele două variante ale limbajului verbal, oral şi scris, sunt
caracteristice limbajului:
a. extern;
b. intern;
c. pasiv;
d. activ.
18. Jocul de şah este rezolvarea unei probleme:
a. bine definite;
b. nedefinite;
c. slab definite;
d. de gândire.
19. Utilizarea limbajului în cadrul efortului voluntar se face prin expresii ca:
a. ,,îmi place să fac";
b. ,,trebuie să fac";
c. ,,fă aşa/ aşa se face";
d. ,,n-am ce face".
20. Funcţia limbajului de obţinere a informaţiilor prin
dirijarea operaţiilor de analiza şi sinteza poarta denumirea de
funcţie:
a. de comunicare;
b. de cunoaştere;
c. expresivă;
d. de reprezentare.
21. După traiectoria pe care o urmează procesul gândirii,
raţionamentul ia 3 forme printre care:
a. de afirmare;
b. de negare;
c. analogică;
d. imaginativă.
22. Interesele reprezintă:
a. stări de necesitate;
b. trebuinţe de supravieţuire;
c. stări motivaţionale simple;
d. suma motivaţiilor.
23. Deprinderea de a aprinde chibritul este:
a. o deprindere intelectuală;
b. motorie;
c. de învăţare;
d. simplă.
24. Memoria involuntară înregistrează îndeosebi:
a. mijloacele şi scopurile acţiunii;
b. evenimente care impresionează;
c. date interesante;
d. situaţii încărcate emoţional.
25. Gelozia reprezintă ca trăsătură a proceselor afective:
a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. ambivalenţa;
d. durata.
26. Printre calităţile voinţei se numără:
a. autocontrolul;
b. rezistenţa la frustrare;
c. decizia;
d. ambiţia.
27. Dintre operaţiile gândirii fac parte:
a. sistemele
b. unităţile
c. memoria
d. conţinutul semantic.
28. În tipologia lui Kretschmer intră tipul:
a. astenic;
b. coleric;
c. endomorf;
d. extravertit.
29. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:
a. latura socială;
b. latura pragmatică;
c. latura fizico-matematică;
d. latura unilaterală.
30. Comportamentul de surpriză face parte din
comportamentele:
a. globale;
b. secundare;
c. persistente;
d. fiziologice.
31. Inteligenţa senzorio-motorie se bazează pe:
a. acţiunea externă directă cu obiectele;
b. utilizarea limbajului;
c. stabilirea de relaţii interpersonale;
d. combinarea imaginilor în categorii.
32. Inteligenţa socială reprezintă:
a. capacitatea de a înţelege comportamentul celorlalţi;
b. operarea eficientă cu obiecte materiale;
c. aptitudinea de a utiliza cuvinte;
d. aptitudinea de a te folosi de relaţii.
33. Dintre parametrii folosiţi pentru investigarea şi evaluarea
nivelului de dezvoltare şi eficienţă a memoriei face parte:
a. volumul;
b. selectivitatea;
c. mijlocirea;
d. contextualitatea.
34. Rapiditatea emiterii şi transmisiei mesajului poartă denumirea de:
a. pragmatism;
b. promptitudine;
c. fidelitate;
d. completitudine.
35. Stima de sine reprezintă:
a. o stare de afect;
b. o dispoziţie afectivă;
c. un sentiment;
d. o pasiune.
36. Noţiunea de frustrare a fost elaborată de:
a. Sigmund Freud;
b. Rene Descartes;
c. August Comte;
d. Carl Jung.
37. Când alcătuiţi scheme şi rezumate, utilizaţi:
a. gândirea convergentă;
b. gândirea divergentă;
c. evaluarea;
d. limbajul.
38. Temperamentul reprezintă în sistemul de personalitate,
subsistemul:
a. fiziologic;
b. bioenergetic;
c. instrumental;
d. de autoreglaj.
39. Atitudinea faţă de sine este o componentă a:
a. imaginii de sine;
b. stimei de sine;
c. conştiinţei de sine;
d. respectului de sine.
40. Dintre cauzele uitării face parte:
a. insuficienta consolidare în etapa memorării;
b. contextul;
c. absenţa imperativului ,,trebuie";
d. lapsusul.
41. În funcţie de criteriul formal-cantitativ, procesele afective
se împart în:
a. stenice, astenice şi indiferente;
b. primare, complexe şi superioare;
c. complexe, secundare, inferioare;
d. intense, lente, de durată.
42. Operaţia instrumentală a gândirii prin care subiectul
analizează, compară şi alege dintr-o mare varietate de căi
posibile poartă denumirea de:
a. euristică;
b. algoritmică;
c. raţionalizare;
d. concretizare.
43. Faţă de capacitate, aptitudinea este:
a. un rezultat;
b. o condiţie;
c. o cauză;
d. un efect.
44. Firea omului se refera la:
a. atitudini;
b. aptitudini;
c. temperament;
d. caracter.
45. Atenţia involuntară poate fi provocată de:
a. experienţă anterioară;
b. o durere;
c. iniţiativa proprie;
d. mişcarea stimulilor.
TEST 4
1. Dintre operaţiile gândirii fac parte:
a. clasele;
b. relaţiile;
c. unităţile;
d. gândirea divergentă.
2. ,,Nevoia îl învaţă pe om" exprimă:
a. rolul negativ al frustrării;
b. relaţia dintre motivaţie şi învăţare;
c. relaţia dintre motivaţie şi activitate;
d. rolul pozitiv stimulator al dezvoltării personalităţii.
3. Punctul de vedere nihilist în psihologie se refera la:
a. emoţiile negative;
b. rolul perturbator al afectivităţii;
c. neadoptarea unui anumit punct de vedere;
d. controlul afectivităţii.
4. Starea de atenţie se poate constata:
a. orientarea privirii;
b. poziţia picioarelor;
c. poziţia mâinilor;
d. poziţia ridurilor de pe frunte.
5. Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre
următorii indicatori:
a. fidelitatea;
b. latura pragmatică;
c. latura semantică;
d. bilateralitate.
6. Ca fază a actului voluntar, execuţia este compusă din:
a. operaţii reflexe;
b. operaţii mintale;
c. operaţii materiale;
d. operaţii concrete.
7. Funcţia limbajului care constă în facilitarea exteriorizării
unor trăiri subiective complexe prin intonaţie, ritm, pauze,
accente este funcţia:
a. de reprezentare;
b. expresivă;
c. ludică;
d. de reglare.
8. Stările de necesitate umane prezintă laturi:
a. exclusiv obiective;
b. exclusiv subiective;
c. obiective şi subiective;
d. externe şi interne.
9. Identitatea de sine se formează până la:
a. vârsta de 3 ani;
b. vârsta de 6 ani;
c. pubertate;
d. adolescenţă.
10. Viteza cu care vorbim caracterizează:
a. adâncimea şi tăria fenomenelor psihice;
b. intensitatea fenomenelor psihice;
c. ritmul şi viteza fenomenelor psihice;
d. expresivitatea psihică.
11. Nivelul de dezvoltare a unei aptitudini se poate evalua
după indicatorii:
a. originalitate;
b. stabilitate;
c. pricepere;
d. deprindere.
12. Printre formele memoriei întâlnim:
a. memoria biologică;
b. memoria faptelor;
c. memoria acţiunilor;
d. memoria datelor.
13. Inteligenţa socială reprezintă:
a. capacitatea de a stabili relaţii umane;
b. operarea eficientă cu obiecte materiale;
c. aptitudinea de a utiliza cuvinte;
d. aptitudinea de a te folosi de relaţii.
14. Printre fazele actului voluntar întâlnim:
a. apariţia impulsului şi stabilirea prealabilă a scopului;
b. informarea asupra acţiunii;
c. identificarea unui interes;
d. renunţarea la acţiune.
15. După Guilford, printre trăsăturile principale ale procesului
global al gândii se numără:
a. structurarea;
b. flexibilitatea;
c. dinamica;
d. integralitatea.
16. Termenul de ,,persoană" reprezintă:
a. un om obişnuit;
b. orice om normal;
c. un om cu personalitate;
d. o exprimare statistică.
17. Caracterul se formează:
a. la naştere;
b. la maturitate;
c. în copi1ărie şi la adolescenţă;
d. la adolescenţă.
18. Atributul de ,,involuntar" poate fi aplicat următoarelor
procese ale memoriei:
a. memorării şi păstrării;
b. păstrării şi reactualizării;
c. memorării, păstrării şi reactualizării;
d. memorării şi reactualizării.
19. Optimismul, ca trăsătură a proceselor afective reflectă:
a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. ambivalenţa proceselor psihice.
20. Fidelitatea transmiterii unui mesaj e condiţionată de:
a. valorile semnalelor - intensitate, frecvenţa, durata;
b. completitudine;
c. promptitudine;
d. utilitarism.
21. După natura însuşirilor pe care le reflectă, noţiunile se
împart în:
a. empirice şi ştiinţifice;
b. concrete şi abstracte;
c. primare şi secundare;
d. generale şi particulare.
22. Legea optimului motivaţional se asociază cu:
a. legile percepţiei;
b. legile sensibilităţii;
c. legea intensităţii moderate a afectivităţii;
d. legile memoriei.
23. Temperamentul are un caracter:
a. dobândit;
b. înnăscut;
c. parţial înnăscut, parţial dobândit;
d. educat.
24. Ca şi calitate a voinţei, originalitatea conduitei
caracterizează:
a. perseverenţa;
b. tăria şi fermitatea;
c. independenţa şi iniţiativa;
d. autocontrolul.
25. Dintre trăsăturile esenţiale ale memoriei, cea care
reorganizează logic materialul şi îi stabileşte legătura cu
stările de necesitate ale subiectului este:
a. faptul că e activă;
b. volumul;
c. trăinicia;
d. promptitudinea.
26. Dintre verigile funcţionale ale limbajului face parte:
a. veriga de execuţie, motorie;
b. veriga de reglare;
c. veriga de autocontrol;
d. veriga ludică.
27. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:
a. funcţia de echilibrare şi autocontrol;
b. funcţia de orientare şi direcţionare;
c. funcţia de semnalizare şi conştientizare;
d. funcţia de integrare şi sistematizare.
28. Intelectul poate fi întâlnit:
a. numai la fiinţele dotate cu sistem nervos;
b. atât la animale cât şi la oameni;
c. numai la oameni;
d. la fiinţele superioare.
29. Euforia suporterilor unei echipe de fotbal reprezintă:
a. o trăire de esenţă organică;
b. o stare de afect;
c. o emoţie stenică;
d. o emoţie superioară.
30. În funcţie de conţinutul şi specificul activităţilor umane
există forme ale imaginaţiei ca:
a. visul de perspectivă;
b. imaginaţia ştiinţifico-tehnică;
c. imaginaţia managerială;
d. imaginaţia creatoare.
31. Extravertiţii se caracterizează prin:
a. plăcerea de a munci;
b. sociabilitate;
c. calm;
d. stabilitate afectivă.
32. Lapsusurile şi blocajele temporare fac parte din
următoarea formă a uitării:
a. totală;
b. parţială;
c. situaţională;
d. normală.
33. În funcţie de criteriul genetic formele motivaţiei se împart
în:
a. biologice şi fiziologice;
b. înnăscute şi dobândite;
c. intrinseci şi extrinseci;
d. simple şi complexe.
34. Inteligenţa preoperatorie se bazează pe:
a. consolidarea limbajului;
b. acţiunea directă cu obiectele;
c. combinarea imaginilor obiectuale;
d. combinarea reprezentărilor.
35. Mobilitatea este o calitate a atenţiei care exprimă:
a. concentrarea simultană asupra mai multor sarcini;
b. sfera de cuprindere a atenţiei;
c. durata de menţinere a concentrării la nivel optim;
d. concentrarea succesivă de la un obiect la altul.
36. În tipologia lui Sheldon întâlnim tipul:
a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.
37. Veriga care include secvenţa de elaborare şi stocare a
schemelor mişcărilor articulatorii corespunzătoare fiecărui
sunet este veriga:
a. motorie;
b. de decodificare;
c. de recepţie;
d. a conexiunii inverse.
38. După psihologul american Abraham Maslow, efectul
perturbator al nesatisfacerii cronice a unei trebuinţe este cu
atât mai mare cu cât trebuinţa se află mai aproape de:
a. vârful piramidei;
b. baza piramidei;
c. mijlocul piramidei;
d. extremităţile piramidei.
39. Subordonarea faţă de unele principii morale reprezintă o
deprindere:
a. de învăţare;
b. de muncă;
c. intelectuală;
d. de conduită socială.
40. Motivele homeostatice au rol de:
a. restabilire a echilibrului biologic sau psihic;
b. transformare şi evoluţie;
c. schimbare şi perfecţionare;
d. perfecţionarea organizării personalităţii.
41. Gândirea convergentă este utilizată îndeosebi în:
a. rezolvarea de probleme;
b. descoperirea ştiinţifică;
c. formarea noţiunilor;
d. crearea unei opere literare.
42. Descrierea tipului temperamental introvertit stabil
aparţine lui:
a. Pavlov;
b. Galen;
c. Eysenck;
d. Kretschmer.
43. Ataşamentul reprezintă:
a. un sentiment de cunoaştere;
b. o dispoziţie;
c. o stare de afect;
d. un sentiment obiectual.
44. Aroganţa reprezintă o atitudine faţă
a. muncă;
b. viaţă;
c. sine;
d. realitatea socială.
45. După modul în care se fixează, atenţia voluntară poate fi:
a. relaxare;
b. întindere;
c. concentrare;
d. contemplaţie / preocupare.
TEST 5
1. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei exprimă
legătura mesajului cu
stările de necesitate ale receptorului:
a. latura semantică;
b. latura logico-matematică;
c. latura cantitativă;
d. latura pragmatică.
2. Mila reprezintă:
a. o dispoziţie;
b. o stare de afect;
c. o emoţie situaţională;
d. un sentiment legat de valori morale.
3. Tipologia personalităţii se formează ca urmare a
apartenenţei:
a. la o anumită zodie;
b. la o anumită grupă sangvină;
c. la un anumit tip de caracter;
d. la un anumit grup social sau cultură.
4. Printre calităţile voinţei se enumeră:
a. perseverenţa;
b. imboldul;
c. creativitatea;
d. decizia.
5. Reamintirea unei bucurii este un act de atenţie:
a. voluntară;
b. involuntară;
c. instinctivă;
d. interioară.
6. Atitudine este o modalitate de a reacţiona la problemele
de viaţă:
a. afectiv;
b. intelectual;
c. comportamental;
d. temperamental.
7. Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre
următorii indicatori:
a. completitudine;
b. latura semantică;
c. latura pragmatică;
d. închiderea sau nu a conexiunii inverse.
8. Mobilitatea este o calitate a atenţiei care exprimă:
a. concentrarea simultană asupra mai multor sarcini;
b. sfera de cuprindere a atenţiei;
c. durata de menţinere a concentrării la nivel optim;
d. concentrarea succesivă de la un obiect la altul.
9. Conştientizarea unui ideal caracterizează:
a. perseverenţa;
b. tăria şi fermitatea;
c. independenţa şi iniţiativa;
d. autocontrolul.
10. Limbajul pasiv, faţă de cel activ:
a. este mai vast;
b. este mai redus;
c. este asimilat mai greu;
d. este caracteristic vârstei adulte.
11. Legea Yerkes şi Dodson se referă la:
a. corelaţia dintre motivaţie şi performanţă;
b. corelaţia dintre motivaţie şi dificultatea sarcinii;
c. corelaţia dintre optimul motivaţional şi creşterea dificultăţii
sarcinii;
d. corelaţia dintre intensitatea motivaţiei şi învăţare.
12. Consolidarea structurii integrale a activităţii face parte
din:
a. faza iniţială a formării deprinderii;
b. faza învăţării analitice;
c. faza articulării şi sistematizării;
d. faza automatizării.
14. Dintre verigile funcţionale ale limbajului, cea care
adaptează caracteristicile comunicării curente la
particularităţile situaţiei este veriga:
a. nonverbală;
b. de execuţie;
c. conexiunii inverse;
d. de decodificare.
15. Printre fazele actului voluntar întâlnim:
a. analiza şi lupta motivelor;
b. cultivarea răbdării;
c. evaluarea obstacolului de depăşit;
d. declanşarea unei acţiuni motorii.
16. Adâncimea şi tăria caracterizează îndeosebi următoarele
fenomene psihice:
a. memoria şi gândirea;
b. voinţa şi motivaţia;
c. senzoriale şi afective;
d. atenţia.
17. Funcţia limbajului care constă în comenzi de optimizare a
propriilor stări interne este:
a. funcţia de reglare;
b. funcţia expresivă;
c. funcţia dialectică;
d. funcţia ludică.
18. Analiza fenomenologică a expresiilor emoţionale este de
natură:
a. psihologică;
b. filosofică;
c. biologică;
d. lingvistică.
19. În ,,Gulliver în ţara piticilor", autorul a utilizat următorul
nivel al imaginaţiei:
a. completarea realităţii cu elemente de fantezie;
b. schimbarea raporturilor cauzale;
c. amalgamarea;
d. schimbarea proporţiilor.
20. Dintre operaţiile gândirii face parte:
a. semantica;
b. simbolistica;
c. gândirea convergentă;
d. sistemele.
21. Printre formele memoriei întâlnim:
a. memoria psihică;
b. memoria faptelor;
c. memoria acţiunilor;
d. memoria datelor.
22. Inteligenta practică a fost descrisă de:
a. Thorndike;
b. Thorstone;
c. Piaget;
d. Gauss.
23. Atenţia intelectuală presupune participarea următoarelor
procese psihice:
a. reprezentarea;
b. afectivitatea;
c. memoria;
d. motivaţia.
24. Împărţirea temperamentelor în extravertit şi introvertit
aparţine lui:
a. Sheldon;
b. Hippocrates;
c. Jung;
d. Freud.
25. Relaţiile extrapersonale se referă la:
a. relaţii din afara familiei;
b. relaţii din afara profesiei;
c. relaţii din afara grupului de prieteni;
d. relaţiile de transcendenţă.
26. După Guilford, printre trăsăturile principale ale procesului
global al gândirii se numără:
a. esenţialitatea;
b. dinamica;
c. originalitatea;
d. unicitatea.
27. Funcţia de mediere a analizei situaţiilor contradictorii şi
conflictuale este
funcţia:
a. de reglare;
b. de reprezentare;
c. dialectică;
d. de comunicare.
28. Trebuinţa de alcool ca formă a motivaţiei reprezintă:
a. o motivaţie intrinsecă;
b. o motivaţie dobândită;
c. o motivaţie negativă;
d. o motivaţie de intensitate ridicată.
29. Jocul reprezintă:
a. o emoţie superioară;
b. o stare de afect;
c. o emoţie integrată activităţii;
d. o emoţie stenică.
30. Gândirea divergentă este utilizată îndeosebi în:
a. formarea noţiunilor;
b. clasificarea noţiunilor;
c. elaborarea de scheme şi rezumate;
d. descoperirile ştiinţifice.
31. După modul în care se fixează, atenţia voluntară poate fi:
a. relaxare;
b. întindere;
c. concentrare;
d. contemplaţie/preocupare.
32. Tipul comportamental puternic neechilibrat a fost descris de:
a. Pavlov;
b. Eysenck;
c. Galen;
d. Kretschmer.
33. Raportul dintre volumul informaţiei emise şi volumul
informaţiei ajunse la destinatar poartă denumirea de:
a. promptitudine;
b. bilateralitate;
c. completitudine;
d. fidelitate.
34. Imperativul ,,trebuie" este caracteristic:
a. reactualizării;
b. memorării;
c. păstrării;
d. memoriei voluntare.
35. Pesimismul reflectă, ca trăsătură a proceselor afective:
a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. ambivalenţa proceselor psihice.
36. Orientarea persoanei către exterior caracterizează
temperamentul:
a. puternic echilibrat;
b. puternic neechilibrat;
c. extravertit;
d. instabil.
37. Intelectul presupune prezenţa unor procese psihice ca:
a. reprezentările;
b. afectivitatea;
c. motivaţia;
d. memoria.
38. Dintre trăsăturile esenţiale ale memoriei face parte:
a. selectivitatea;
b. potenţialitatea;
c. proiectivitatea;
d. reactualizarea.
39. Inteligenţa operatorie concretă se bazează pe:
a. acţiunea directă cu obiectele;
b. formarea operaţiilor în raport cu obiectele concrete sau
imaginile lor;
c. consolidarea limbajului;
d. apariţia limbajului interior.
40. Ca fenomen normal, natural, uitarea se manifestă în mai
multe forme:
a. situaţională;
b. normală;
c. interesată;
d. obiectuală.
41. Trăsăturile voluntare de caracter sunt:
a. atitudini conştiente;
b. atitudini esenţiale;
c. eforturi conştiente pentru realizarea unui scop;
d. eforturi pentru satisfacerea trebuinţelor.
42. Afectivitatea reflectă raportul dintre:
a. stările de motivaţie şi situaţia obiectivă externă;
b. trebuinţe şi stimuli;
c. stimuli şi răspuns;
d. cognitiv şi emoţional.
43. Fidelitatea transmiterii unui mesaj e condiţionată de:
a. prezenţa şi intensitatea zgomotului de pe canal;
b. promptitudine;
c. utilitate;
d. caracter deschis sau închis al comunicării.
44. Aptitudinile muzicale sunt:
a. simple;
b. complexe;
c. speciale;
d. generale.
45. În funcţie de forma de activitate în care se utilizează,
deprinderile pot fi:
a. de joc şi învăţare;
b. simple şi complexe;
c. statice şi dinamice.
TEST 6
1. Afectivitatea este un mecanism de:
a. satisfacere a unei trebuinţe;
b. adaptare la mediu;
c. echilibrare a personalităţii;
d. orientare a comportamentului.
2. Atitudinea cuprinde elemente:
a. perceptive;
b. afective;
c. de atenţie;
d. de învăţare.
3. Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care produce
şi transmite mesaje este:
a. canalul;
b. semnalul;
c. codul;
d. emiţătorul.
4. Mecanismul atenţiei îndeplineşte rolul de:
a. activare centralizata;
b. selectare şi combinare;
c. filtrare şi activare;
d. activare focalizată.
5. Dintre produsele gândirii face parte:
a. gândirea divergentă;
b. gândirea convergentă;
c. relaţiile;
d. conţinutul figurativ
6. Memoria psihică este un atribut exclusiv al:
a. fiinţelor vii;
b. omului;
c. creierului;
d. omului şi animalelor.
7. Reprimarea este procesul de:
a. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional
inacceptabil social;
b. limitare a satisfacerii unei trebuinţe;
c. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional;
d. îngrădirea satisfacerii unei trebuinţe.
8. Utilizarea limbajului caracterizează:
a. atenţia postvoluntară;
b. atenţia involuntară;
c. atenţia instinctivă;
d. atenţia voluntară.
9. Comunicarea se defineşte ca fiind o relaţie de schimb:
a. de mărfuri;
b. de obiecte;
c. de experienţă;
d. de informaţie.
10. După modul în care satisfac criteriile esenţialităţii şi
necesităţii, noţiunile se împart în:
a. empirice şi ştiinţifice;
b. generale şi particulare;
c. simple şi complexe;
d. primare şi secundare.
11. Frecvenţa într-o unitate de timp a manifestărilor psihice
caracterizează:
a. ritmul reacţiilor psihice;
b. tempo-ul reacţiilor psihice;
c. expresivitatea reacţiilor psihice;
d. adâncimea şi tăria reacţiilor psihice.
12. Agitaţia unui om acuzat pe nedrept reprezintă:
a. o trăsătură de personalitate;
b. o reacţie la o anumita situaţie;
c. o manifestare a temperamentului;
d. o manifestare a caracterului.
13. Motivele de optimizare au ca rol în sistemul de personalitate:
a. restabilirea echilibrului biologic sau psihic;
b. îmbogăţirea şi perfecţionarea organizării existente;
c. trecerea de la inferior la superior;
d. evoluţia de la simplu la complex.
14. Adâncimea şi tăria caracterizează îndeosebi următoarele
fenomene psihice:
a. memoria şi gândirea;
b. voinţa şi motivaţia;
c. senzoriale afective;
d. atenţia
15. Cele trei criterii pe baza cărora au fost definite simultan
patternurile modelului lui Guilford sunt:
a. operaţional, de conţinut şi rezultativ;
b. informaţional, de conţinut şi operaţional;
c. rezultativ, de produs, de conţinut;
d. de produs, de informaţie, de conţinut.
16. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei este
condiţionată de numărul evenimentelor la care se refera
mesajul şi de frecvenţa lor de apariţie:
a. latura semantică;
b. latura utilitară;
c. latura cantitativă;
d. latura pragmatică.
17.Imaginaţia îndrăgostitului utilizează ca procedeu predilect:
a. personificarea naturii;
b. schimbarea raporturilor cauzale;
c. schimbarea proporţiilor;
d. completarea realităţii cu elemente de fantezie.
18. Noţiunea de frustrare a fost elaborata de:
a. Carl Jung;
b. Rene' Descartes;
c. August Comte;
d. Sigmund Freud.
19. W. Wundt a clasificat procesele afective utilizând criteriul:
a. cantitativ-calitativ;
b. gradului de evoluţie;
c. influenţei asupra organismului;
e. conţinutului.
20.Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care
mijloceşte ajungerea mesajului la destinaţie este:
a. emiţătorul;
b. canalul;
c. semnalul;
d. codul.
21. Politeţea reprezintă o deprindere:
a. simplă;
b. complexă;
c. intelectuală;
d. de conduită socială.
22.Printre trăsăturile voluntare de caracter se numără:
a. spiritul de iniţiativă;
b. ambiţia;
c. perseverenţa;
d. luarea deciziei.
23.Pentru un cercetător, interesul pentru cunoaştere
reprezintă o motivaţie:
a. înnăscută;
b. dobândită;
c biologica;
d. intrinsecă
24. Memoria voluntară se asociază îndeosebi cu următorul
proces psihic:
a. atenţia;
b. fermitatea;
c. reprezentările;
d. limbajul.
25. Printre procesele afective complexe întâlnim:
a. dispoziţiile;
b. sentimentele;
c. pasiunile;
d. stările de afect.
26. Dintre tipurile temperamentale descrise de Hippocrates şi
Galenus fac parte:
a. atletic;
b. astenic;
c. sangvinic;
f. endomorf.
27. Intelectul cuprinde şi o componentă:
a. afectiv-motivaţională;
b. volitivă şi decizională;
c. imaginativă;
d. senzorială.
28. În funcţie de criteriul genetic formele motivaţiei se împart
în:
a. biologice şi fiziologice;
b. înnăscute şi dobândite
c. intrinseci şi extrinseci;
d. simple şi complexe.
29. Materialul care îndeplineşte rolul de scop al activităţii se
reţine mai bine decât:
a. un material nou;
b. un material interesant;
c. un material vast;
d. cel care îndeplineşte rolul de mijloc al activităţii.
30. Operaţia gândirii caracterizată prin descompunerea
mintală a unui obiect în elementele componente poartă
denumirea de:
a. analiză;
b. sinteză;
c. generalizare;
d. comparare.
31. Disonanţa cognitivă reprezintă:
a. o dispoziţie;
b. o stare de afect;
c. o pasiune;
d. un sentiment legat de valori spirituale.
32. Tipul reprezintă:
a. un individ simpatic;
b. un anume individ;
c. asemănările unor grupuri de persoane în comparaţie cu
altele;
d. un fel de a fi.
33. După posibilitatea reală de satisfacere a stărilor de
necesitate există:
a. stări motivaţionale imposibil de satisfăcut;
b. stări de motivaţie satisfăcute continuu;
c. stări motivaţionale satisfăcute intermitent;
d. stări motivaţionale nerelevante.
34. Frica însoţită de micţiune este determinată de intrarea în
funcţiune a sistemului nervos:
a. simpatic;
b. parasimpatic;
c. ambele de mai sus;
d. central.
35. Inteligenţa operatorie formală se bazează pe:
a. constituirea şi consolidarea gândirii interne desprinse de
suportul obiectual;
b. acţiunea directă cu obiectele;
c. formarea limbajului;
d. consolidarea limbajului.
36. De regulă extravertiţii se întâlnesc printre:
a. actori;
b. politicieni;
c. profesori;
d. copii.
3 7. Ca fenomen normal, natural, uitarea se manifestă în mai
multe forme:
a. totală;
b. carenţială;
c. sistemică;
d. naturală.
38. Expresivitatea facială face parte din:
a. răspunsul emoţional imediat;
b. răspunsul emoţional secundar;
c. efectele persistente ale emoţiilor;
d. manifestările fiziologice.
39. Teoria liberului arbitru consideră că voinţa:
a. nu posedă atributul deciziei;
b. omul este supus destinului;
c. are libertate absolută;
d. este o forţă spirituală în sine.
40. Pentru un psiholog, spiritul de observaţie poate:
a. asigura succesul activităţii;
b. fi indiferent faţă de performanţă;
c. asigura succesul în combinaţie cu alte însuşiri:
d. constitui o piedică în creativitate.
4l. Gândirea divergentă este o componentă de bază a:
a. inteligenţei generale;
b. inteligentei senzorio-motorii;
c. creativităţii;
d. memoriei.
42. Asociaţia rebelă a ideilor caracterizează oamenii:
a. creativi;
b. preocupaţi;
c. fantezişti;
d. distraţi.
43.În accepţie psihologică, termenul de aptitudine semnifică
însuşiri psihice care permit:
a. adaptarea la mediu;
b. adaptarea la o meserie;
c. obţinerea unor performanţe în activitate;
d. învăţarea cu uşurinţă.
44. În exercitarea funcţiei reglatorii, afectivitatea se
aseamănă cu:
a. percepţia şi gândirea;
b. motivaţia şi voinţa;
c. aptitudinile şi caracterul;
d. limbajul.
45. Metodele de rezolvare a problemelor pot fi:
a. algoritmice;
b. euristice;
c. algoritmice şi euristice;
d. simple şi complexe.
TEST 7
1. Atitudinea cuprinde elemente:
a. cognitive;
b. de comportament;
c. de învăţare;
d. de intenţionalitate.
2. Executarea integrală a activităţii face parte din:
a. faza iniţială a formării deprinderii;
b. faza învăţării analitice;
c. faza articulării şi sistematizării;
d. faza automatizării.
3. Extravertiţii sunt oameni care:
a. au o mare mobilitate a atenţiei;
b. au atenţie distributivă;
c. sunt distraţi;
d. au atenţia orientată spre lumea externă.
4. După psihologul american Abraham Maslow satisfacerea
trebuinţelor se
subordonează:
a. legii consonanţei;
b. legii disonanţei;
c. legii alternanţei;
d. legii consecvenţei.
5. Dintre produsele gândirii fac parte:
a. sistemele;
b. simbolica;
c .memoria;
d. limbajul.
6. Rapiditatea engramării şi încadrarea în timp util a
reactualizării exprimă:
a. volumul memoriei;
b. completitudinea memoriei;
c. promptitudinea memoriei;
d. fidelitatea memoriei.
7. După obiectele la care se refera, atenţia voluntară poate fi:
a. perceptivă;
b. senzorială;
c. instinctivă;
d. voluntară.
8. Din punct de vedere calitativ, Wundt distingea, ca procese afective:
a. groaza şi frica;
b. surpriza şi uimirea;
c. mânia şi furia;
d. plăcerea şi neplăcerea.
9. Personalitatea poate fi definită ca:
a. un sistem bio-psiho-social;
b. un ansamblu de comportamente;
c. o trăsătură a sistemului psihic uman;
d. un sistem de însuşiri psihice.
10. Limbajul pasiv, faţă de cel activ:
a. este mai vast;
b. este mai redus;
c. este asimilat mai greu;
d. este caracteristic vârstei adulte.
11. După sfera de cuprindere, noţiunile se împart în:
a. concrete şi abstracte;
b. particulare şi generale;
c. primare şi secundare;
d. esenţiale şi neesenţiale.
12. În funcţie de efectul reglator al sistemului personalităţii,
formele motivaţiei pot fi:
a. homeostatice, de optimizare şi dezvoltare;
b. înnăscute, dobândite;
c. extrinseci şi intrinseci;
d. biologice şi fiziologice.
13. Dispoziţiile sunt stări afective de intensitate:
a. puternică;
b. medie;
c. slabă:
d. de fond.
14. Premisa esenţială a conştiinţei continuităţii existenţei
noastre în timp este
constituită de:
a. memoria de lungă durată;
b. selectivitatea memoriei;
c. volumul memoriei;
d. faptul că memoria este organizată logic şi sistemic.
15. ,,Nevoia îl învaţă pe om" exprimă:
a. rolul negativ al frustrării;
b. relaţia dintre motivaţie şi învăţare;
c. relaţia dintre motivaţie şi activitate;
d. rolul pozitiv stimulator al dezvoltării personalităţii.
16. Intelectul cuprinde, şi o componentă:
a. proiectivă;
b. memorativă;
c. afectivă;
d. motivaţională.
17. Entitatea fizică prin care se obiectivează mesajul este:
a. semnalul;
b. codul;
c. canalul;
d. receptorul.
18. Printre formele memoriei psihice întâlnim:
a. memoria unui popor;
b. memoria colectivă;
c. memoria datelor;
d. memoria informaţiilor.
19. Utilizarea limbajului caracterizează:
a. atenţia postvoluntară;
b. atenţia involuntară;
c. atenţia instinctivă;
d. atenţia voluntară.
20. Motivele antientropice (de dezvoltare) au ca rol în sistemul de
personalitate:
a. îmbogăţirea organizării existente;
b. trecerea de la un nivel inferior la unul superior de organizare;
c. restabilirea echilibrului biologic şi psihic;
d. evoluţia de la simplu la complex.
21. Funcţia limbajului prin care formulele verbale pot
substitui, în anumite situaţii, obiecte, fenomene şi relaţii
concrete este funcţia:
a. de comunicare;
b. de reprezentare;
c. dialectică;
d. expresivă.
22. Operaţiile de clasificare, măsurare şi comparaţie
exprimate în propoziţii caracterizează stadiul inteligenţei:
a. operatorie concretă;
b. preoperatorie;
c. operatorie formală;
d. senzorio-motorie.
23. Refularea este procesul de:
a. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional;
b. a unui conţinut motivaţional neplăcut;
c. stopare din conştiinţă a dorinţelor care nu pot fi satisfăcute;
d. limitare a satisfacerii a unei trebuinţe;
c. stopare a satisfacerii unei trebuinţe.
24. Prin afect se înţelege o stare de:
a. tresărire interioară;
b. tulburare psihică;
c. criză;
d. atenţionare.
25. Zânele reprezintă un rezultat al utilizării procedeului
imaginativ de:
a. personificare a naturii;
b. amalgamare;
c. schimbare a proporţiilor;
d. completare a realităţii cu elemente de fantezie.
26. Motivele antientropice (de dezvoltare) au ca rol în sistemul de
personalitate:
a. îmbogăţirea organizării existente;
b. trecerea de la un nivel inferior la unul superior de organizare;
c. restabilirea echilibrului biologic şi psihic;
d. evoluţia de la simplu la complex.
27. Fiecare persoană posedă gândire:
a. convergentă şi divergentă în diferite grade de dezvoltare;
b. îndeosebi convergentă;
c. îndeosebi divergentă;
d. convergentă şi divergentă în proporţii egale.
28. Manifestările temperamentale caracterizează:
a. limbajul şi gândirea;
b. motivaţia şi afectivitatea:
c. voinţa şi atenţia;
d. întreaga personalitate.
29. Aptitudinile, ca sisteme operatorii, sunt formate din:
a. spirit de observaţie;
b. stabilitatea atenţiei;
c. percepţie spaţială;
d. însuşiri psihice şi fizice.
30. În învăţare, memoria este susţinută de trăsături ale
voinţei cum sunt:
a. ambiţia;
b. fermitatea;
c. perseverenţa;
d. hotărârea.
31. În tipologia lui Kretschmer intră tipul:
a. astenic;
b. coleric;
c. endomorf;
d. extravertit.
32. Fermitatea caracterului presupune:
a. voinţă şi perseverenţă;
b. ambiţie şi performanţă;
c. convingere şi iniţiativă;
d. insistenţă.
33. Dintre aspectele fiziologice studiate prin metoda
poligrafică face parte:
a. tensiunea arterială;
b. minciuna;
c. mişcările musculare necontrolate;
d. salivaţia.
34. În funcţie de procesul psihic căruia i se subsumează,
deprinderile pot fi:
a. active şi pasive;
b. statice şi dinamice;
c. simple şi complexe;
d. intelectuale şi motorii.
35. Oamenii care ,,despică firul în patru" au un tip de gândire:
a. analitic;
b. sintetic;
c. analitico-sintetic;
d. creativ.
36. Atitudinile, ca parte a sistemului de personalitate, aparţin:
a.subsistemului relaţional-valoric şi de autoreglare;
b.subsistemului de orientare şi proiecţie;
c. subsistemului de comunicare şi relaţionare;
d. subsistemului instrumental.
37. Printre factori obiectivi care influenţează optimizarea
memoriei întâlnim:
a. prezenţa unor elemente interesante;
b. prezenţa interesului de a reţine;
c. recurgerea la conţinuturi cu semnificaţie afectivă;
d. gradul de noutate al materialului.
38. Temperamentul cerebroton se caracterizează prin:
a. voce puternică;
b. plăcerea relaxării;
c. tendinţa de izolare;
d. extraversie.
39. Timiditatea face parte din:
a. efectele primare ale emoţiilor;
b. răspunsurile emoţionale secundare;
c. efectele persistenţe ale emoţiilor;
d. manifestările fiziologice ale emoţiilor.
40. Principalul instrument de comunicare cu noi înşine este:
a. limbajul extern;
b. limbajul scris;
c. limbajul oral;
d. limbajul intern.
41. Aptitudinile au un caracter:
a. înnăscut;
b. dobândit;
c. atât înnăscut cât şi dobândit;
d. ereditar.
42. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei este
condiţionată de numărul
evenimentelor la care se refera mesajul şi de frecvenţa lor de
apariţie:
a. latura semantică;
b. latura utilitară;
c. latura cantitativă;
d. latura pragmatică.
43. În sistemul personalităţii, motivaţia are rol de:
a. reglare - stabilizare;
b. interacţiune şi semnalizare;
c. analiză şi sinteză;
d. stimulare şi dinamizare.
44. Operaţia gândirii care presupune evidenţierea pe plan
mintal a asemănărilor şi deosebirilor esenţiale ale obiectelor
şi fenomenelor poartă denumirea de:
a. comparaţie;
b. generalizare;
c. abstractizare;
d. concretizare.
45. Sentimentul naţional reprezintă un sentiment:
a. social;
b. estetic;
c. moral;
d. valoric.
TEST 8
1. În analiza psihologică afectul semnifică:
a. o trăire emoţională explozivă;
b. un fior;
c. o vibraţie;
d. o reverberaţie.
2. Dintre produsele gândirii fac parte:
a. unităţile;
b. gândirea convergentă;
c. conţinutul figurativ;
d. cunoaşterea.
3. Intenţia de a acţiona, ca fază a actului voluntar
caracterizează:
a. luarea hotărârii;
b. apariţia impulsului şi stabilirea prealabilă a scopului;
c. analiza şi lupta motivelor;
d. evaluarea şi corecţia.
4.
Dintre verigile funcţionale ale limbajului face parte:
a. veriga de recepţie şi decodificare;
b. veriga semantică;
c. veriga limbajului activ;
d. veriga limbajului pasiv.
5. Firea omului este o noţiune care se referă la:
a. atitudini;
b. aptitudini;
c. temperament;
d. caracter.
6. După psihologul american Abraham Maslow satisfacerea
trebuinţelor se subordonează:
a. legii consonanţei;
b. legii disonanţei;
c. legii alternanţei;
d. legii consecvenţei.
7. Temperamentul are un caracter:
a. dobândit;
b. înnăscut;
c. parţial înnăscut, parţial dobândit;
d. educat.
8. Unitatea informaţională de bază a gândirii este:
a. senzaţia;
b. percepţia;
c. noţiunea;
d. reprezentarea.
9. Pentru a învăţa mai uşor şi mai bine, intensitatea
impulsului motivaţional ar
trebui să fie:
a. foarte mare;
b. foarte slaba;
c. moderata;
d. dublată de afectivitate.
10. Talentul reprezintă:
a. o combinaţie originală de aptitudini;
b. dezvoltarea accentuată a unei aptitudini;
c. combinaţia dintre aptitudini şi atitudini;
d. dezvoltarea puternică a unei capacităţi.
11. Individul reprezintă:
a. orice om obişnuit;
b. orice organism viu;
c. o persoana oarecare;
d. un om lipsit de personalitate.
12. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:
a. latura statistico-matematică;
b. latura fizică;
c. latura calitativă;
d. latura socială.
13. În sistemul personalităţii, motivaţia are rol de:
a. reglare-stabilizare;
b. interacţiune şi semnalizare;
c. analiză şi sinteză;
d. stimulare şi dinamizare.
14. Împărţirea temperamentelor în extravertit şi introvertit
aparţine lui:
a. Sheldon;
b. Hippocrates;
c. Jung;
d. Freud.
15. Încrederea în sine exprimă:
a. fermitatea caracterului;
b. stăpânirea de sine;
c. spirit de disciplină;
d. gradul de organizare al acţiunilor voluntare.
16. Funcţia limbajului care constă în comenzi de optimizare a
propriilor stări
interne este:
a. funcţia de reglare;
b. funcţia expresivă;
c. funcţia dialectică;
d. funcţia ludică.
17. Operaţia gândirii care presupune extinderea rezultatului
sintezei asupra tuturor cazurilor particulare care posedă
proprietăţile date poartă denumirea de:
a. generalizare;
b. abstractizare;
c. comparaţie
d. concretizare.
18. Sentimentele sunt procesele afective de intensitate:
a. puternică;
b. medie;
c. slabă;
d. de fond.
19. Manifestarea în comportament a atitudinii se realizează
prin:
a. reacţii verbale;
b. componente afective;
c. acţiuni voluntare;
d. satisfacerea trebuinţelor.
20. Printre verigile sistemului de comunicare se numără:
a. cele două sau mai multe persoane între care se face
transferul de informaţie;
b. codul;
c. blocajele;
d. atmosfera în care se desfăşoară comunicarea.
21. Tradiţiile reprezintă un exemplu de memorie:
a. a unui popor;
b. colectivă;
c. a datelor;
d. a evenimentelor.
22. Dintre nivelurile cuprinse în piramida noţiunilor, face parte
nivelul noţiunilor:
a. individuale;
b. simple;
c. complexe;
d. secundare.
23. Tipul comportamental puternic neechilibrat a fost descris de:
a. Pavlov;
b. Eysenck;
c. Galen;
d. Kretschmer.
24. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:
a. funcţia homeostatică;
b. funcţia de dinamizare a personalităţii;
c. funcţia de selectare, activare, declanşare;
d. funcţia de stabilizare şi echilibrare.
25. Memoria voluntară susţine:
a. gândirea;
b. caracterul;
c. procesul învăţării;
d. atitudinile.
26. Theodule Ribot a clasificat procesele afective în:
a. trăiri intense şi lente;
b. emoţii inferioare şi superioare;
c. emoţii stenice şi astenice;
d. emoţii simple şi complexe.
27. Intelectul cuprinde şi o componentă:
a. logico-raţională;
b. volitivă;
c. afectivă;
d. emoţională.
28. Legea Yerkes şi Dodson se referă la:
a. corelaţia dintre motivaţie şi performanţă;
b. corelaţia dintre motivaţie şi dificultatea sarcinii;
c. corelaţia dintre optimul motivaţional şi creşterea dificultăţii
sarcinii;
d. corelaţia dintre intensitatea motivaţiei şi învăţare.
29. Efortul de a descoperi într-un material elemente interesante reprezintă:
a. un factor obiectiv al optimizării memoriei;
b. un factor subiectiv al educabilităţii memoriei;
c. o condiţie a memoriei voluntare;
d. o condiţie a păstrării informaţiei.
30. Oamenii care se bazează pe percepţii şi reprezentări au o
gândire de tip:
a. abstract-concret;
b. intuitiv-formal;
c. intuitiv-concret;
d. senzorio-motorie.
31. Exersarea fiecărei componente a activităţii face parte din:
a. faza iniţiala a formării deprinderii;
b. faza învăţării analitice;
c. faza articulării şi sistematizării;
d. faza automatizării.
32.Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre
următorii indicatori:
a. fidelitatea;
b. latura pragmatică;
c. latura semantică;
d. bilateralitate.
33. Stabilitatea este o calitate a voinţei care exprimă:
a. gradul de intensitate a atenţiei;
b. concentrarea simultană pe mai multe activităţi;
c. concentrarea succesivă de la un obiect la altul;
d. durata de menţinere a concentrării la nivel optim.
34. Efectul reglator exercitat de afectivitate depinde de:
a. conţinutul trăirii afective;
b. intensitatea şi durată;
c. calitatea trăirii afective;
d. nivelul trăirii afective.
35. În tipologia lui Sheldon întâlnim tipul:
a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.
36. Expresia: ,,Nu înţeleg" reflectă:
a. necunoaşterea unor noţiuni;
b. lipsa cunoştinţelor anterioare;
c. disonanţa cognitivă;
d. imposibilitatea de a explica ceva.
37. Procesul de acomodare este, potrivit lui Piaget:
a. integrarea noilor cunoştinte la cele vechi;
b. prelucrarea informaţiilor;
c. combinarea informaţiilor;
d. asocierea informaţiilor.
38. Descrierea tipului temperamental introvertit stabil
aparţine lui:
a. Pavlov;
b. Galen;
c. Eysenck;
d. Kretschmer.
39. După modalitatea informaţională preferenţială, memoria
se împarte în:
a. vizuală, auditivă, tactilă, chinestezică, gustativă;
b. voluntară şi involuntară;
c. mecanică şi logică;
d. de scurtă şi de lungă durată.
40. Caricaturiştii utilizează ca procedeu al imaginaţiei:
a. completarea realităţii cu elemente de fantezie;
b. personificarea naturii;
c. schimbarea raporturilor cauzale;
d. contrastul.
41. Ca răspuns emoţional secundar al fricii putem întâlni:
a. apatia profundă;
b. agitaţia moderată;
c. sincopa;
d. accelerarea ritmului cardiac.
42. Mediul social cuprinde următoarele tipuri de relaţii:
a. interpersonale;
b. de comunicare;
c. profesionale;
d. politice.
43. După psihologul american Abraham Maslow, efectul
perturbator al nesatisfacerii cronice a unei trebuinţe este cu
atât mai mare cu cât trebuinţa se afla mai aproape de:
a. vârful piramidei;
b. baza piramidei;
c. mijlocul piramidei;
d. extremităţile piramidei.
44. Gradul de corespondenţă calitativă dintre materialul
memorat iniţial şi cel
reprodus este exprimat de:
a. fidelitatea memoriei;
b. educabilitatea memoriei;
c. volumul memoriei;
d. promptitudinea memoriei.
45. Caracterul mijlocit al gândirii constă în:
a. utilizarea limbajului;
b. operarea cu informaţia furnizată de percepţii şi
reprezentări;
c. utilizarea operaţiilor formale;
d. utilizarea noţiunilor.
TEST 9
1. Rezolvarea unei probleme reprezintă o deprindere:
a. intelectuală;
b. motorie;
c. de învăţare;
d. de muncă.
2. În funcţie de mecanismele interne prin care se realizează,
imaginaţia cuprinde niveluri funcţionale, printre care:
a. nivelul fanteziei;
b. nivelul reveriei;
c. nivelul ideal-fantastic;
d. nivelul imaginaţiei reproductive.
3. Distraţii se întâlnesc mai mult printre:
a. oamenii de ştiinţă;
b. artişti;
c. oameni în vârstă;
d. copii.
4. Dintre produsele gândirii fac parte:
a. transformările;
b. gândirea convergentă;
c. evaluarea;
d. cunoştinţele.
5. Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care produce
şi transmite mesaje este:
a. canalul;.
b. semnalul;
c. codul;
d. emiţătorul.
6. Spre deosebire de computer, creierul uman:
a. poate stoca mai multe informaţii;
b. mai puţine informaţii;
c. posedă un singur bloc de memorare;
d. posedă mai multe blocuri memorative.
7. Printre fazele actului voluntar întâlnim:
a. luarea hotărârii;
b. reflectarea adecvată a obstacolelor;
c. declanşarea unei acţiuni mintale;
d. dirijarea conduitei.
8. Dintre nivelurile cuprinse în piramida noţiunilor, face parte
nivelul noţiunilor:
a. particulare;
b. simple;
c. complexe;
d. terţiare.
9. Potrivit lui Allport, trăsăturile individuale de caracter pot fi:
a. primare;
b. cardinale;
c. complexe;
d. simple.
10. După obiectele la care se referă, atenţia voluntară poate
fi:
a. perceptivă;
b. senzorială;
c. instinctivă;
d. voluntară.
11. Printre calităţile voinţei se enumeră:
a. răbdarea;
b. tăria şi fermitatea;
c. rezistenţa la frustrare;
d. insistenţa.
12. Stările de necesitate umane prezintă laturi:
a. exclusiv obiective;
b. exclusiv subiective;
c. obiective şi subiective;
d. externe şi interne.
13. Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre
următorii indicatori:
a. completitudine;
b. latura semantică;
c. latura pragmatică;
d. închiderea sau nu a conexiunii inverse.
14. Habitudinile emoţionale constituie o componentă
esenţială a:
a. voinţei
b. caracterului;
c. atitudinii;
d. motivaţiei.
15. Psihologul Jean Piaget a identificat printre stadiile
dezvoltării intelectului
inteligenţa:
a. operatorie formală;
b. preoperatorie concretă;
c. senzorială;
d. emoţională.
16. Memoria involuntară funcţionează după principiul:
a. realităţii;
b. plăcerii;
c. importanţei;
d. ierarhiei trebuinţelor.
17. Trebuinţa de alcool ca formă a motivaţiei reprezintă:
a. o motivaţie intrinsecă;
b. o motivaţie dobândită;
c. o motivaţie negativă;
d. o motivaţie de intensitate ridicată.
18. Tipului somatic ectomorf descris de Sheldon îi corespunde
temperamentul:
a. sangvinic;
b. cerebroton;
c. limfatic;
d. introvertit.
19. Principalul schelet şi suport al activităţii mintale este
limbajul:
a. extern;
b. intern;
c. pasiv;
d. activ.
20. Caracterul general-abstract al gândirii constă în:
a. evidenţierea însuşirilor generale şi esenţiale ale
obiectelor
b. utilizarea operaţiilor formale;
c. utilizarea operaţiilor concrete;
d. utilizarea limbajului şi a noţiunilor.
21. După gradul de complexitate, aptitudinile se împart în:
a. speciale şi generale;
b. simple şi complexe;
c. înnăscute şi dobândite;
d. simple şi generale.
22. Funcţia limbajului de obţinere a informaţiilor prin dirijarea
operaţiilor de
analiză şi sinteza poartă denumirea de funcţie:
a. de comunicare;
b. de cunoaştere;
c. expresivă;
d. de reprezentare.
23. Condiţia principală a educabilităţii memoriei este:
a. efortul voluntar;
b. perseverenţa şi fermitatea;
c. motivaţia şi atenţia voluntară;
d. exerciţiul sistematic şi permanent.
24. Lapsusurile reprezintă reacţii ,,aberante" produse de:
a. neselectarea comportamentului de satisfacere;
b. nesemnalizarea conexiunii inverse la blocul de comandă
conştient;
c. neconştientizarea motivului;
d. neprelucrarea semnalelor în blocul de comandă conştient.
25. În înţelegere, sunt implicate ca procese:
a. asimilarea;
b. acomodarea;
c. asimilarea şi acomodarea;
d. interpretarea.
26. Expresia ,ne este frică pentru că fugim" poate aparţine:
a. teoriei Cannon-Bard;
b. teoriei Arnold-Lindsley;
c. teoriei James Lange;
d. teoriei Shaver.
27. Motivele homeostatice au rol de:
a. perfecţionare a organizării personalităţii;
b. transformare şi evoluţie;
c. schimbare şi perfecţionare;
d. restabilire a echilibrului biologic sau psihic.
28. Formularea unei opinii reprezintă un segment al atitudinii
la nivel:
a. decizional;
b. direcţional;
c. intenţional;
d. executiv.
29. Potrivit teoriei Cannon-Bard, rolul central în producerea
emoţiei îl deţine:
a. sistemul nervos parasimpatic;
b. SN simpatic;
c. SNC;
d. SN vegetativ.
30. În funcţie de gradul de structurare există:
a. trebuinţe biologice şi fiziologice;
b. de cunoaştere;
c. interne şi externe;
d. simple şi complexe.
31. Veriga care include secvenţa de elaborare şi stocare a
schemelor mişcărilor articulatorii corespunzătoare fiecărui
sunet este veriga:
a. motorie:
b. de decodificare;
c. de recepţie;
d. a conexiunii inverse.
32. Relaţiile erotico-sexuale cuprind componente:
a. caracteriale;
b. senzoriale;
c. perceptive;
d. tactile.
33. Durata de păstrare activă, reactualizabilă, a celor
memorate face parte din:
a. trăinicia memoriei;
b. volumul memoriei;
c. completitudinea memoriei;
d. fidelitatea memoriei.
34. Dintre verigile funcţionale ale limbajului face parte:
a. veriga de execuţie, motorie;
b. veriga de reglare;
c. veriga de autocontrol;
d. veriga ludică.
35. Printre fazele rezolvării unei probleme întâlnim:
a. reactualizarea cunoştinţelor;
b. iluminarea;
c. reformularea problemei;
d. găsirea soluţiei.
36. Printre particularităţile dinamicii activităţii bazate pe
excitaţia şi inhibiţia
proceselor nervoase superioare întâlnim:
a. indicele impulsivităţii;
b. intensitatea fenomenelor psihice;
c. capacitatea de relaţionare interumană;
d. frecvenţa reacţiilor psihice.
37. Trebuinţa de mişcare este o trebuinţă:
a. inconştientă;
b. secundară;
c. înnăscută;
d. dobândită.
38. Filosofii pot avea un tip de gândire:
a. intuitiv-concret;
b. abstract-formal;
c. operator-concret;
d. operator-formal.
39. Extravertiţii se caracterizează prin:
a. plăcerea de a munci;
b. sociabilitate;
c. calm;
d. stabilitate afectivă.
40. După gradul de înţelegere a lucrurilor memorate,
memoria se împarte în:
a. voluntară şi involuntara;
b. mecanică şi logică;
c. de lungă şi de scurtă durată;
d. simplă şi complexă.
41. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:
a. latura semantică;
b. latura instrumentală;
c. latura univocă;
d. latura calitativă.
42. Operaţia gândirii caracterizată prin reconstituirea mintala a
unui întreg din
elementele sale izolate poartă denumirea de:
a. analiză;
b. sinteză;
c. generalizare;
d. abstractizare.
43. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:
a. funcţia de reglare a conduitei;
b. funcţia de susţinere-potenţare;
c. funcţia de optimizare a efortului;
d. funcţia de restabilire a echilibrului biologic şi psihic.
44. Nivelul de cultură generală reprezintă, în sistemul de
personalitate:
a. subsistemul instrumental;
b. subsistemul perceptiv;
c. subsistemul intelectual;
d. subsistemul de comunicare şi relaţionare.
45. Coeficientul de inteligenţă se exprima prin următorul
raport:
a. QI = vc/vm* 100;
b. QI= vm/vc*100;
c. QI=mv/vc*100;
d. QI=cv/mv*100.
TEST 10
1. Dintre produsele gândirii fac parte:
a. implicaţiile;
b. evaluările;
c. conţinuturile comportamentale;
d. simbolurile.
2. Definiţia ,,un sistem de semne şi reguli logico-gramaticale
elaborat socioistoric ce serveşte ca instrument de codificare şi
transmitere a informaţiei în procesul real al comunicării" este a:
a. limbii
b. limbajului
c. semnalului
d. semanticii.
3. Cantitatea de unităţi mnemonice care se reţin după o
singură prezentare
exprimă:
a. volumul memoriei;
b. selectivitatea memoriei;
c. caracterul logic şi sistemic;
d. fidelitatea.
4. Printre trăsăturile voluntare de caracter se numără:
a. spiritul de iniţiativă;
b. ambiţia;
c. perseverenţa;
d. luarea deciziei.
5. Interesele reprezintă:
a. stări de necesitate;
b. trebuinţe de supravieţuire;
c. stări motivaţionale simple;
d. suma motivaţiilor.
6. Care dintre următorii termeni are statut de derivat şi
subordonat celorlalţi doi:
a. comunicarea;
b. limba;
c. limbajul;
d. nici unul.
7. Dintre nivelurile cuprinse în piramida noţiunilor, face parte
nivelul:
a. categoriilor;
b. reprezentărilor;
c. percepţiilor;
d. senzaţiilor.
8. Expresia ,,vreau cutare lucru" caracterizează că fază a
actului voluntar:
a. luarea hotărârii;
c. apariţia impulsului şi stabilirea prealabila a scopului;
d. analiza şi lupta motivelor;
d. evaluarea şi corecţia.
9. Printre particularităţile dinamicii activităţii bazate pe
excitaţia şi inhibiţia
proceselor nervoase superioare întâlnim:
a. indicele impulsivităţii;
b. intensitatea fenomenelor psihice;
c. capacitatea de relaţionare interumană;
d. frecventa reacţiilor psihice.
10. Cea mai complexă formă a imaginaţiei este:
a. reveria;
b. imaginaţia productivă;
c. imaginaţia artistică;
d. imaginaţia politică.
11. Distraţii se întâlnesc mai mult printre:
a. oamenii de ştiinţă;
b. artişti;
c. oameni în vârstă;
d. copii.
12. Ca răspuns emoţional secundar al furiei putem întâlni:
a. starea de oboseală;
b. starea de stupoare;
c. starea de frică;
d. starea de agitaţie.
13. Imaginea de sine se formează pana la vârsta de:
a. 3 ani;
b. pubertate;
c. 6 ani;
d. adolescenţă.
14. Corectitudinea transmisiei mesajului poartă denumirea
de:
a. semantică;
b. completitudine;
c. fidelitate;
d. promptitudine.
15. Stabilitatea este o calitate a voinţei care exprimă:
a. gradul de intensitate a atenţiei;
b. concentrarea simultană pe mai multe activităţi;
c. concentrarea succesivă de la un obiect la altul;
d. durata de menţinere a concentrării la nivel optim.
16. Psihologul Jean Piaget a identificat printre stadiile
dezvoltării intelectului inteligenţa:
a. emoţională;
b. interpersonală;
c. senzorio-motorie;
d. intrapersonală.
17. Manifestările temperamentale caracterizează:
a. limbajul şi gândirea;
b. motivaţia şi afectivitatea;
c. voinţa şi atenţia;
d. întreaga personalitate.
18. Memoria este legată îndeosebi de:
a. afectivitate;
b. limbaj;
c. senzaţii
d. percepţie, reprezentare şi gândire.
19. Atenţia involuntară poate fi provocată de:
a. experienţa anterioară;
b. o durere;
c. iniţiativa proprie;
d. mişcarea stimulilor.
20. Starea de necesitate devine o condiţie a normalităţii dacă:
a. este menţinută continuu;
b. este înlăturată;
c. este provocată;
d. este intermitentă.
21. Expresiile emoţionale pot avea o funcţie:
a. adaptativă;
b. reglatorie;
c. de echilibrare;
d. de autocontrol.
22. Când un individ mănâncă tot timpul:
a. starea obiectivă de necesitate se menţine permanent;
b. starea subiectivă de necesitate nu se manifestă;
c. starea de necesitate obiectivă a fost satisfăcută şi cea
subiectivă continuă;
d. starea obiectivă de necesitate nu s-a produs.
23. Locul central ocupat de gândire în SPU constă în faptul că:
a. autoreglează comportamentul;
b. integrează informaţiile venite din mediul intern şi extern;
c. acţionează ca un mecanism de comandă control asupra
proceselor psihice;
d. serveşte la înţelegerea evenimentelor şi a fenomenelor.
24. Viteza cu care vorbim caracterizează:
a. adâncimea şi tăria fenomenelor psihice;
b. intensitatea fenomenelor psihice;
c. ritmul şi viteza fenomenelor psihice;
d. expresivitatea psihică.
25. Sfera de cuprindere a memoriei voluntare faţă de
memoria involuntară este:
a. mai mare;
b. mai mică;
c. egală;
d. interconectată.
26. Tipul temperamental somatoton se caracterizează prin:
a. nevoia de somn;
b. plăcerea re1axăni;
c. plăcerea de a munci;
d. agresivitate.
27. Rapiditatea emiterii şi transmisiei mesajului poarta
denumirea de:
a. pragmatism;
b. promptitudine;
c. fidelitate;
d. completitudine.
28. Rezolvarea problemelor reprezintă:
a. depăşirea unei neînţelegeri;
b. depăşirea unei situaţii dificile de viată;
c. găsirea unei soluţii la o problemă;
d. depăşirea unui obstacol de ordin informaţional-cognitiv.
29. După psihologul american Abraham Maslow, efectul
perturbator al nesatisfacerii cronice a unei trebuinţe este cu
atât mai mare cu cât trebuinţa se afla mai aproape de:
a. vârful piramidei;
b. baza piramidei;
c. mijlocul piramidei;
d. extremităţile piramidei.
30. Pentru un pictor, spiritul de observaţie poate:
a. asigura succesul activităţii;
b. fi indiferent faţă de performanţă;
c. asigura succesul în combinaţie cu alte însuşiri;
d. constitui o piedică în creativitate.
31. Dintre verigile funcţionale ale limbajului face parte:
a. veriga de recepţie şi decodificare;
b. veriga semantică;
c. veriga limbajului activ;
d. veriga limbajului pasiv.
32. Dintre formele limbajului care susţin memoria voluntară
întâlnim:
a. limbajul interior;
b. limbajul scris;
c. limbajul non-verbal;
d. verbal.
33. Motivele de optimizare au ca rol în sistemul de personalitate:
a. restabilirea echilibrului biologic sau psihic;
b. îmbogăţirea şi perfecţionarea organizării existente;
c. trecerea de la inferior la superior;
d. evoluţia de la simplu la complex.
34. Fidelitatea transmiterii unui mesaj e condiţionată de:
a. valorile semnalelor - intensitate, frecvenţă, durată;
b. completitudine;
c. promptitudine;
d. utilitarism.
35. Teoria lui Arnold-Lindsley poate fi denumită:
a. a stimulării;
b. a excitaţiei;
c. a activării;
d. a inhibiţiei.
36. Atitudinea faţă de muncă face parte din:
a. atitudinea faţă de sine;
b. atitudinea faţă de realitatea socială;
c. atitudinea faţă de ceilalţi oameni;
d. atitudinea faţă de lume şi viaţă.
37. Gândirea se situează în sistemul de personalitate în
cadrul:
a. subsistemului bioenergetic;
b. subsistemului perceptiv;
c. subsistemului intelectual;
d. subsistemului cognitiv şi de comunicare.
38. Afirmarea inteligenţei presupune:
a. funcţiile intelectuale;
b. procesele cognitive;
c. procesele cognitive şi reglatorii;
d. întreaga personalitate.
39. Trebuinţa de alcool ca formă a motivaţiei reprezintă:
a. o motivaţie intrinseca;
b. o motivaţie dobândită;
c. o motivaţie negativă;
d. o motivaţie de intensitate ridicată.
40. Dintre parametrii folosiţi pentru investigarea şi evaluarea
nivelului de
dezvoltare şi eficienţă a memoriei face parte:
a. reactualizarea;
b. promptitudinea;
c. fixarea;
d. păstrarea.
41. Reformularea problemei, ca fază a rezolvării de probleme,
facilitează:
a. perceperea problemei;
b. formarea unui model;
c. verificarea rezultatului;
d. alegerea metodei de rezolvare.
42. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei exprimă
legătura mesajului cu stările de necesitate ale receptorului:
a. latura semantică;
b. latura logico-matematică;
c. latura cantitativă;
d. latura pragmatică.
43. În tipologia lui Sheldon întâlnim tipul:
a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.
44. Teoria mecanicistă a formării deprinderilor este
reprezentată de:
a. R. Descartes;
b. A. Comte;
c. Aristotel;
d. Platon.
45. Relevarea şi reţinerea unor însuşiri sau relaţii şi
eliminarea sau trecerea cu vederea a altora face parte din
următoarea operaţie a gândirii:
a. concretizarea;
b. sinteza;
c. generalizarea:
d. abstractizarea.
SOLUŢIE TEST 1
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 B IMAGINAŢIE 2 C LIMBAJUL3 A TEMPERAMENTUL4 C AFECTIVITATEA5 C MOTIVAŢIA6 B LIMBAJUL7 D GÂNDIREA8 D MEMORIA9 A LIMBAJUL10 C MOTIVAŢIA
11 C MEMORIA12 D CARACTERUL13 B GÂNDIREA14 B MEMORIA 15 E ATENŢIA16 A VOINŢA17 D PERSONALITATEA18 D TEMPERAMENTUL19 C PERSONALITATEA20 C LIMBAJUL21 C MOTIVAŢIA22 A AFECTIVITATEA23 D ATENŢIA24 C VOINŢA25 A LIMBAJUL26 A APTITUDINI27 D CARACTERUL28 A GÂNDIREA29 C MOTIVAŢIA30 C VOINŢA31 A AFECTIVITATEA32 B LIMBAJUL33 A GÂNDIREA34 B AFECTIVITATEA35 A MEMORIA36 B ATENŢIA37 D GÂNDIREA38 A APTITUDINI39 A AFECTIVITATEA40 B GÂNDIREA41 B MOTIVAŢIA42 B GÂNDIREA43 D TEMPERAMENTUL44 B VOINŢA45 A MOTIVAŢIA
77
SOLUŢIE TEST 2
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 A MOTIVAŢIA2 D LIMBAJUL3 A AFECTIVITATEA4 D VOINŢA5 D MOTIVAŢIA6 A LIMBAJUL7 C IMAGINAŢIE8 C GÂNDIREA9 D MEMORIA10 C MOTIVAŢIA11 A LIMBAJUL12 C TEMPERAMENTUL13 B VOINŢA14 B TEMPERAMENTUL15 D ATENŢIA16 D AFECTIVITATEA17 D CARACTERUL18 A GÂNDIREA19 B PERSONALITATEA20 C MEMORIA21 B APTITUDINI22 D PERSONALITATEA23 B CARACTERUL24 B GÂNDIREA25 C MEMORIA26 D LIMBAJUL27 C AFECTIVITATEA28 A VOINŢA29 B GÂNDIREA30 A MOTIVAŢIA31 C LIMBAJUL
32 A VOINŢA33 B AFECTIVITATEA34 B MOTIVAŢIA35 D APTITUDINI36 A GÂNDIREA37 A VOINŢA38 C LIMBAJUL39 D MOTIVAŢIA40 A MEMORIA41 D AFECTIVITATEA42 B GÂNDIREA43 D ATENŢIA44 A GÂNDIREA45 C TEMPERAMENTUL
SOLUŢIE TEST 3
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 C ATENŢIA2 A LIMBAJUL3 A GÂNDIREA4 A MOTIVAŢIA5 B LIMBAJUL6 C VOINŢA7 A MOTIVAŢIA8 B TEMPERAMENTUL9 B IMAGINAŢIE10 C MOTIVAŢIA11 Dunăre GÂNDIREA12 A AFECTIVITATEA13 Dunăre CARACTERUL14 Dunăre MEMORIA 15 B PERSONALITATEA16 Dunăre ATENŢIA17 A LIMBAJUL
18 C GÂNDIREA19 B VOINŢA20 B LIMBAJUL21 C GÂNDIREA22 A MOTIVAŢIA23 B VOINŢA24 A MEMORIA25 C AFECTIVITATEA26 A VOINŢA27 C MEMORIA28 A TEMPERAMENTUL29 B LIMBAJUL30 A AFECTIVITATEA31 A GÂNDIREA32 A APTITUDINI33 A MEMORIA34 B LIMBAJUL35 C AFECTIVITATEA36 A MOTIVAŢIA37 A GÂNDIREA38 B PERSONALITATEA39 C CARACTERUL40 A MEMORIA41 B AFECTIVITATEA42 A GÂNDIREA43 B APTITUDINI44 C TEMPERAMENTUL45 C ATENŢIA
SOLUŢIE TEST 4
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 D GÂNDIREA2 D MOTIVAŢIA3 B AFECTIVITATEA4 A ATENŢIA5 A LIMBAJUL
6 D VOINŢA7 B LIMBAJUL8 C MOTIVAŢIA9 B PERSONALITATEA10 D TEMPERAMENTUL11 A APTITUDINI12 A MEMORIA13 A APTITUDINI14 A VOINŢA15 B GÂNDIREA16 D PERSONALITATEA17 C CARACTERUL18 C MEMORIA19 C AFECTIVITATEA20 A LIMBAJUL21 B GÂNDIREA22 C MOTIVAŢIA23 B TEMPERAMENTUL24 C VOINŢA25 A MEMORIA26 A LIMBAJUL27 B MOTIVAŢIA28 B GÂNDIREA29 B AFECTIVITATEA30 C IMAGINAŢIE31 B TEMPERAMENTUL32 C MEMORIA33 B MOTIVAŢIA34 A GÂNDIREA35 D ATENŢIA36 B TEMPERAMENTUL37 A LIMBAJUL38 B MOTIVAŢIA39 D VOINŢA40 A MOTIVAŢIA41 C GÂNDIREA42 C TEMPERAMENTUL43 D AFECTIVITATEA44 C CARACTERUL
45 D ATENŢIA
SOLUŢIE TEST 5
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 D LIMBAJUL2 D AFECTIVITATEA3 D PERSONALITATEA4 A VOINŢA5 D ATENŢIA6 C CARACTERUL7 A LIMBAJUL8 D ATENŢIA9 D VOINŢA10 A LIMBAJUL11 C MOTIVAŢIA12 D VOINŢA13 C PERSONALITATEA14 C LIMBAJUL15 A VOINŢA16 C TEMPERAMENTUL17 A LIMBAJUL18 D AFECTIVITATEA19 D IMAGINAŢIE20 C GÂNDIREA21 A MEMORIA22 C APTITUDINI23 C ATENŢIA24 C TEMPERAMENTUL25 D PERSONALITATEA26 C GÂNDIREA27 C LIMBAJUL28 C AFECTIVITATEA29 C MOTIVAŢIA30 D GÂNDIREA31 D ATENŢIA32 A TEMPERAMENTUL33 C LIMBAJUL
34 D MEMORIA35 C AFECTIVITATEA36 C TEMPERAMENTUL37 D GÂNDIREA38 A MEMORIA39 B GÂNDIREA40 A MEMORIA41 C CARACTERUL42 A AFECTIVITATEA43 A LIMBAJUL44 C APTITUDINI45 A VOINŢA
SOLUŢIE TEST 6
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 A AFECTIVITATEA2 B CARACTERUL3 D LIMBAJUL4 D ATENŢIA5 C GÂNDIREA6 C MEMORIA7 A MOTIVAŢIA8 D ATENŢIA9 D LIMBAJUL10 A GÂNDIREA11 B TEMPERAMENTUL12 B PERSONALITATEA13 B MOTIVAŢIA14 C TEMPERAMENTUL15 A GÂNDIREA16 C LIMBAJUL17 D IMAGINAŢIE18 D MOTIVAŢIA19 A AFECTIVITATEA
20 B LIMBAJUL21 D VOINŢA22 A CARACTERUL23 D MOTIVAŢIA24 A MEMORIA25 A AFECTIVITATEA26 C TEMPERAMENTUL27 C GÂNDIREA28 B MOTIVAŢIA29 D MEMORIA30 A GÂNDIREA31 D AFECTIVITATEA32 C PERSONALITATEA33 A MOTIVAŢIA34 C AFECTIVITATEA35 A GÂNDIREA36 D ATENŢIA37 A MEMORIA38 A AFECTIVITATEA39 C VOINŢA40 C APTITUDINI41 C GÂNDIREA42 D ATENŢIA43 C APTITUDINI44 A AFECTIVITATEA45 C GÂNDIREA
SOLUŢIE TEST 7
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 A CARACTERUL2 C VOINŢA3 D ATENŢIA4 C MOTIVAŢIA5 A GÂNDIREA6 C MEMORIA7 B ATENŢIA8 D AFECTIVITATEA
9 D PERSONALITATEA10 A LIMBAJUL11 B GÂNDIREA12 A MOTIVAŢIA13 B AFECTIVITATEA14 A MEMORIA15 D MOTIVAŢIA16 B GÂNDIREA17 A LIMBAJUL18 B MEMORIA19 D ATENŢIA20 B MOTIVAŢIA21 B LIMBAJUL22 C GÂNDIREA23 C MOTIVAŢIA24 A AFECTIVITATEA25 B IMAGINAŢIE26 B MOTIVAŢIA27 A GÂNDIREA28 D TEMPERAMENTUL29 D APTITUDINI30 C MEMORIA31 A TEMPERAMENTUL32 A CARACTERUL33 A AFECTIVITATEA34 D VOINŢA35 A GÂNDIREA36 A PERSONALITATEA37 D MEMORIA38 C TEMPERAMENTUL39 C AFECTIVITATEA40 D LIMBAJUL41 C APTITUDINI42 C LIMBAJUL43 A MOTIVAŢIA44 B GÂNDIREA45 D AFECTIVITATEA
SOLŢIE TEST 8
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 A AFECTIVITATEA2 A GÂNDIREA3 A VOINŢA4 A LIMBAJUL5 C TEMPERAMENTUL6 C MOTIVAŢIA7 B TEMPERAMENTUL8 C GÂNDIREA9 C MOTIVAŢIA10 A APTITUDINI11 B PERSONALITATEA12 A LIMBAJUL13 A MOTIVAŢIA14 C TEMPERAMENTUL15 D CARACTERUL16 A LIMBAJUL17 A GÂNDIREA18 B AFECTIVITATEA19 C CARACTERUL20 B LIMBAJUL21 B MEMORIA22 A GÂNDIREA23 A TEMPERAMENTUL24 C MOTIVAŢIA25 C MEMORIA26 B AFECTIVITATEA27 A GÂNDIREA28 C MOTIVAŢIA29 B MEMORIA30 C GÂNDIREA31 B VOINŢA32 A LIMBAJUL33 D ATENŢIA34 B AFECTIVITATEA35 B TEMPERAMENTUL36 C GÂNDIREA
37 B APTITUDINI38 C TEMPERAMENTUL39 A MEMORIA 40 D IMAGINAŢIE41 A AFECTIVITATEA42 A PERSONALITATEA43 B MOTIVAŢIA44 A MEMORIA45 B GÂNDIREA
SOLUŢIE TEST 9
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 A VOINŢA2 B IMAGINAŢIE3 D ATENŢIA4 A GÂNDIREA5 D LIMBAJUL6 D MEMORIA7 A VOINŢA8 A GÂNDIREA9 B CARACTERUL10 B ATENŢIA11 B VOINŢA12 C MOTIVAŢIA13 A LIMBAJUL14 D AFECTIVITATEA15 A GÂNDIREA16 B MEMORIA17 C MOTIVAŢIA18 B TEMPERAMENTUL19 B LIMBAJUL20 A GÂNDIREA21 B APTITUDINI22 B LIMBAJUL23 D MEMORIA
24 C MOTIVAŢIA25 C GÂNDIREA26 C AFECTIVITATEA27 D MOTIVAŢIA28 D CARACTERUL29 C AFECTIVITATEA30 D MOTIVAŢIA31 A LIMBAJUL32 B PERSONALITATEA33 A MEMORIA34 A LIMBAJUL35 C GÂNDIREA36 A TEMPERAMENTUL37 C MOTIVAŢIA38 B GÂNDIREA39 B TEMPERAMENTUL40 B MEMORIA41 A LIMBAJUL42 B GÂNDIREA43 B MOTIVAŢIA44 A PERSONALITATEA45 B APTITUDINI
SOLUŢIE TEST 10
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL1 A GÂNDIREA2 A LIMBAJUL3 A MEMORIA4 A CARACTERUL5 A MOTIVAŢIA6 C LIMBAJUL7 A GÂNDIREA8 B VOINŢA
9 A TEMPERAMENTUL10 B IMAGINAŢIE11 D ATENŢIA12 A AFECTIVITATEA13 C PERSONALITATEA14 C LIMBAJUL15 D ATENŢIA16 C GÂNDIREA17 D TEMPERAMENTUL18 D MEMORIA19 C ATENŢIA20 B MOTIVAŢIA21 A AFECTIVITATEA22 c MOTIVAŢIA23 C GÂNDIREA24 D TEMPERAMENTUL25 A MEMORIA26 D TEMPERAMENTUL27 B LIMBAJUL28 D GÂNDIREA29 B MOTIVAŢIA30 C APTITUDINI31 A LIMBAJUL32 D MEMORIA33 B MOTIVAŢIA34 A LIMBAJUL35 C AFECTIVITATEA36 B CARACTERUL37 D PERSONALITATEA38 D APTITUDINI39 C MOTIVAŢIA40 B MEMORIA41 D GÂNDIREA42 D LIMBAJUL43 B TEMPERAMENTUL44 C VOINŢA45 D GÂNDIREA
PRETESTAREA EXAMENULUI
DE BACALAUREAT 2003
Proba scrisa la PSIHOLOGIE (o ora
saptămana1)
VARIANTA A
1. Ca organizare distinctă a structurilor de adaptare la mediu,
personalitatea:
a. se formează începând de la naştere;
b. se formează începând cu vârsta şcolarităţii, sub influenţa
factorilor educaţionali;
c. există încă de la naştere, fiind un dat genetic;
d. apare abia în adolescenţă, o dată cu maturizarea operaţională a
gândirii.
2. Perioada caracterizată prin menţinerea unui bun
randament intelectual, prin echilibru afectiv şi prin afirmarea
în plan profesional este:
a. maturitatea;
b. pubertatea;
c. bătrâneţea;
d. adolescenţa.
3. Ca factor al personalităţii, ereditatea determină în mod
hotărâtor:
a. deprinderile;
b. temperamentul;
c. caracterul;
d. aptitudinile.
4. Ansamblul schimbărilor bio-psiho-sociale evidenţiate de
evoluţia vieţii
fiecărui om constituie dezvoltarea:
a. interindividua1ă;
b. ontogenetică;
c. antropogenetică;
d. filogenetică.
5. Interdependenţa dintre gândire şi limbaj este evidenţiată
de:
a. legăturile strânse existente între normele gramaticale şi
normele logicii formale;
b. posibilitatea exprimării unor stări afective prin mijloace
nonverbale de comunicare;
c. independenţa operaţiilor gândirii faţă de conţinuturile
comunicării;
d. dependenţa operaţiilor gândirii de funcţiile limbajului.
6. Funcţia limbajului care este evidenţiată prin alăturarea de
cuvinte: ,,Ala, bala, portocala" este funcţia:
a. de cunoaştere;
b. de comunicare;
c. dialectică;
d. ludică.
7. Domeniul performanţial de lucru al gândirii este:
a. algoritmica;
b. rezolvarea de probleme;
c. înţelegerea;
d. formarea noţiunilor.
8. Ca ansamblu de procedee rezolutive, euristica desemnează
un ansamblu de:
a. modalităţi de lucru bazate pe reguli precise, cu eficienţă
sigură;
b. strategii standardizate de rezolvare a problemelor;
c. strategii antirutiniere de lucru a gândirii;
d. modalităţi de rezolvare a unor tipuri bine precizate de
probleme.
9. Faţă de achiziţiile anterioare, stadiul operaţiilor formale,
atins în dezvoltarea intelectului la adolescenţă permite
realizarea de:
a. operaţii cu noţiuni;
b. raţionamente ipotetico-deductive;
e. raţionamente inductive;
f. operaţii concrete cu clase şi relaţii.
10. Înclinaţia către egocentrism şi antropomorfism
caracterizează în mod
preponderent:
a. maturitatea;
b. copilăria;
c. adolescenţa;
d. bătrâneţea.
11. Reacţia în faţă autorităţi, caracteristică primilor ani ai
adolescenţei este:
a. independenţa, opoziţia, respectul reciproc;
b. atitudinea protestatară, dorinţa de afirmare, inconsecvenţa;
c. atitudinea împăciuitoare, încrederea în sine, ironia;
d. frustrarea, dependenţa, furia.
12. Pasiunile sunt trăiri afective:
a. foarte intense, stabile, de lungă durată, care antrenează
întreaga personalitate;
b. difuze şi generalizate, de intensitate redusă, care dau o
anumită tonalitate întregii noastre vieţi psihice;
c. de scurtă durată, de intensitate variabilă, care exprimă
reacţiile noastre la situaţiile cu care ne confruntăm;
d. complexe, de lungă durată, de intensitate moderată.
13. Distributivitatea, ca una dintre însuşirile atenţiei, constă
în:
a. posibilitatea de a selecta din mediu o parte din stimuli şi de a
oscila între ei;
posibilitatea de a selecta din mediu o parte din stimuli şi de a
oscila intre ei;
b. capacitatea de a selecta din mediu un singur element,
ignorându-i pe ceilalţi;
c. posibilitatea comutării intenţionate a atenţiei de la o
activitate la alta;
d. capacitatea de a comuta alternativ şi rapid atenţia de la o
sarcină la alta, pentru optimizarea activităţii desfăşurate.
14. Comportamentul prosocial exclude comportamentul:
a. agresiv;
24.de încurajare;
25.altruist;
26.de ajutorare.
15. Este adevărat enunţul conform căruia:
a. motivaţia exprimă orientarea activă şi relativ stabilă a
personalităţii spre anumite domenii de activitate;
b. limbajul reprezintă trăirile subiective de scurtă durată şi cu
intensitate variabilă care exprimă reacţiile noastre la situaţiile
cu care ne confruntăm;
c. gândirea este un proces cognitiv superior, având rol central în sistemul
psihic uman;
d. nivelul de aspiraţie desemnează ansamblul factorilor care
declanşează şi coordonează combinatorica imaginativă.
16. Din punct de vedere psihologic, inteligenţa este abordată
ca:
a. latura relaţional-valorică a personalităţii;
b. ansamblu de aptitudini practice şi generale;
c. ansamblu de trăsături de voinţă;
d. latura energetică a personalităţii.
17. Între conştient şi inconştient:
a. sunt posibile relaţii, unele conţinuturi ale inconştientului
pot deveni conştiente în condiţii speciale;
b. există treceri numeroase, conştientul valorifică în câmpul
actual al conştiinţei acumulările inconştientului;
c. în condiţiile unei vieţi psihice sănătoase nu există nici o
relaţie, inconştientul e inaccesibil conştiinţei;
d. sunt posibile treceri reciproce doar în condiţiile de boală
psihică.
89
18. Cele patru temperamente de bază, cunoscute încă din
antichitate, sunt:
a. flegmatic, apatic, melancolic, coleric;
b. sangvinic, flegmatic, melancolic, coleric;
c. coleric, sentimental, nervos, amorf;
d. extravertit, introvertit, coleric, sangvinic.
19. Nu reprezintă o particularitate a proceselor afective:
a. polaritatea;
b. durata;
c. independenţa;
d. intensitatea.
20. Capacitatea de a menţine atenţia asupra aceluiaşi obiect
un timp mai
îndelungat desemnează:
a. stabilitatea atenţiei;
b. mobilitatea atenţiei;
c. concentrarea atenţiei;
d. volumul atenţiei.
21. Nu reprezintă o relaţie interpersonală:
a. dragostea;
b. căsătoria;
c. limbajul;
d. prietenia.
22. Atenţia constă în:
a. concentrarea şi focalizarea energiei psihonervoase înspre
realizarea optimă a relaţiei om-lume;
b. dirijarea şi concentrarea energiei psihonervoase în vederea
atingerii scopurilor conştient propuse;
c. activarea selectivă, concentrarea şi orientarea energiei
psihonervoase;
d. activarea selectivă, concentrarea şi orientarea voluntară a
energiei fizice.
23. Ca element din structura motivaţiei, trebuinţele:
a. constau într-un set de mecanisme biofizice înnăscute,
prezente la toţi oamenii;
b. reprezintă efectul tuturor acţiunilor umane;
c. sunt dobândite de-a lungul existentei omului, fiind diferite de la individ la
individ;
d. sunt atât înnăscute, cât şi dobândite, iar nesatisfacerea lor
prelungită este dăunătoare.
24. Funcţia imperativ-persuasivă a limbajului constă în:
a. transferul unor conţinuturi informaţionale de la o persoană
la alta;
b. influenţarea voinţei destinatarului mesajului;
c. contribuţia la descărcarea tensiunii nervoase a
emiţătorului;
d. sublinierea trăirilor emoţionale ale emiţătorului.
25. Afectivitatea reprezintă un ansamblu de:
a. fenomene complexe prin intermediul cărora activitatea
umană este stimulată constant;
b. fenomene având rol de declanşare şi susţinere energetică a
activităţi.
c. procese referitoare la concentrarea şi focalizarea
distributivă a efortului mintal;
d. procese care reflectă relaţiile om-lume, sub formă de trăiri.
26. Din punct de vedere psihologic, motivaţia reprezintă:
a. un proces de sensibilizare selectivă faţă de realitatea
externă;
b. un proces reglator cu rol esenţial în declanşarea, orientarea
şi modificarea conduitei, independent de factorii externi;
c. un ansamblu de factori şi mecanisme psihice care
declanşează, orientează şi susţin energetic activitatea
umană;
d. o activitate psihică reglatorie care declanşează activitatea
şi o susţine energetic.
27. Deliberarea se regăseşte în etapa (faza) actului voluntar
denumită:
a. lupta motivelor;
b. elaborarea planului de acţiune;
c. prefigurarea intenţiei;
d. luarea hotărârii.
28. Voinţa este considerată ca fiind un proces:
a. reglatoriu realizat prin mijloace verbale care rezultă din
ciocnirea dintre posibilităţile subiectului şi caracteristicile
realităţii;
b. de autoreglaj superior prin care se mobilizează energie
psiho-nervoasă în vederea atingerii scopurilor şi depăşirii
obstacolelor;
c. de autoreglaj superior, ce constă în concentrarea şi
orientarea energiei psiho-nervoase;
d. de orientare a resurselor psiho-fizice ale persoanei în
vederea adaptării la mediu.
29. Optimul motivaţional este expresia unei relaţii adecvate
între:
a. gradul de dificultate al sarcinii şi mărimea intensităţii
motivaţiei;
b. de dificultate a sarcinii şi imaginea de sine a subiectului;
c. voinţa şi posibilităţile reale ale subiectului de a face faţă
unei cerinţe;
d. imaginea de sine a subiectului şi nivelul său de aspiraţii.
30. În sfera afectivităţii umane intră:
a. afecte, sentimente, pasiuni, interese, dispoziţii;
b. dispoziţii, afecte, emoţii, sentimente, pasiuni;
c. emoţii, idealuri, pasiuni, afecte, interese;
d. emoţii, pasiuni, dispoziţii, interese, idealuri.
31. Produsul imaginaţiei se caracterizează prin:
a. noutate şi originalitate faţă de datele de la care porneşte;
b. caracter riguros şi logic;
c. fidelitate faţă de informaţiile din experienţa anterioară;
d. caracter abstract-generalizator.
32. Caracteristica definitorie pentru memorie este aceea de proces:
a. cognitiv-intelectiv de întipărire, stocare şi reactuializare
selectivă a informaţiilor;
b. senzorial-cognitiv de întipărire, stocare şi reactualizare a
informaţiei;
c. cognitiv superior de întipărire şi stocare a experienţei de
cunoaştere;
d. psihic care asigură reţinerea informaţiei în funcţie de
nevoile activităţilor desfăşurate.
33. Memoria şi gândirea au ca element comun faptul că
ambele:
a. sunt activităţi psihice complexe, specific umane;
b. sunt procese intelectuale;
c. vehiculează informaţii esenţiale despre clase de obiecte şi
fenomene;
d. ilustrează capacităţi generale, specific umane.
34. Acuitatea vizuală este o aptitudine:
a. simplă;
b. complexă;
c. generală;
d. specială.
35. Pentru structurarea personalităţii, relaţiile interpersonale
reprezintă:
a. idealul;
b. rezultatul imediat;
c. fundamentul;
d. scopul final.
36. Un element caracteristic al temperamentului este
exprimat de faptul că:
a. trăsăturile temperamentale nu pot fi ierarhizate valoric;
b. omul nu este responsabil de reacţiile sale în diferite
împrejurări;
c. poate fi complet modificat prin educaţie;
d. temperamentele nu se exprimă în activitatea psihică şi în
conduita morală a subiectului.
37. Este întotdeauna un comportament agresiv acela manifestat de:
a. părintele care îşi pedepseşte fizic copilul;
b. poliţistul care imobilizează un infractor;
c. persoana care pătrunde prin forţă pe proprietatea altei
persoane;
d. medicul care provoacă durere pacientului.
38. Comportamentele prosociale sunt acelea care au:
a. urmări pozitive, în plan personal, pentru autorul lor;
b. efecte de atracţie interpersonală;
c. efecte pozitive asupra celorlalţi;
d. urmări benefice, întotdeauna recompensate de societate.
39. În calitate de componente de bază ale caracterului,
atitudinile se caracterizează prin:
a. exprimare variabilă, fiind influenţate de circumstanţe;
b. exprimarea automatizată în comportament a valorilor
asimilate prin învăţare;
c. raportare selectivă şi relativ stabilă, în funcţie de situaţie;
d. raportare constantă, stabilă, la realitate.
40. Conceptele sau noţiunile sunt produsele fundamentale
ale:
a. gândirii;
b. voinţei;
c. imaginaţiei;
d. limbajului.
41. Este un comportament prosocial acela manifestat de:
a. o persoană care donează bani unui azil de bătrâni;
b. o persoană care înapoiază un bun posesorului;
c. angajaţii cărora li se reţine un procentaj din salariu pentru
fondul de sănătate;
d. elevul care îşi ajută colegul la examen oferindu-i răspunsul
la test.
42. În sistemul de personalitate caracterul:
a. reglează conduita în vederea atingerii scopurilor propuse;
b. asigură relaţionarea cu semenii în vederea obţinerii unor
rezultate superioare mediei;
c. asigură tonusul necesar implicării în activitate;
d. reglează din interior concordanţa conduitei cu exigenţele
impuse de societate.
43. Aptitudinile se demonstrează în:
a. calitatea superioară a produsului realizat;
b. interesul manifestat de subiect pentru o anumită activitate;
c. cunoştinţele, experienţa deţinute într-un domeniu;
d. dotarea psihică deosebită de care dispune subiectul.
44. Pentru temperament, caracterul are rol de:
a. punct de plecare pentru manifestările temperamentale;
b. instanţă de valorizare a trăsăturilor temperamentale;
c. instanţă de control şi valorificare;
d. element de dinamizare, energizare.
45. În calitate de componente ale laturi relaţional-valorice a
personalităţii, atitudinile sunt:
a. formate din elemente dobândite şi înnăscute;
b. întotdeauna înnăscute;
c. întotdeauna dobândite prin învăţare;
d. formate uneori din elemente dobândite.
Grila de răspunsuri:
1 A2 A3 B4 B5 A6 D7 B8 C9 C10 B11 B12 A13 D14 A15 C16 B17 A
18 B19 C20 A21 C22 C23 D24 B25 D26 C27 A28 B29 A30 B31 A32 A33 B34 A35 C36 A37 A38 C39 D40 A41 A42 D43 A44 C45 C
CUPRINS
Teste
Soluţii teste
Pretestarea examenului de bacalaureat 2003