8.materiale plastice, arhitectura fiziologica si noi ... · -reactia la apa . universitatea spiru...
TRANSCRIPT
Arhitectura si materialele
8.materiale plastice, arhitectura fiziologica si noi tehnologii
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Masele plastice PE Polyethylene
PP Polypropylene Rezistent la caldura
Rezistent la agenti chimici
Conductiv electric
Rezistent la corodare
Usor de produs
Tipuri speciale
PP-AS: antistatic
PP-DW: pentru termoformare si proteze ortopedice
PP alb: special pentru laboratoare si camere antiseptice
PP-EL-S: conduce electricitatea si intarzie propagarea focului
PPs Polypropylene, grad redus de flamabilitate– ventilatii si electricitate
PVC Polyvinyl chloride
PVC-C Post chlorinated polyvinyl chloride
PVDF Polyvinylidene fluoride
E-CTFE Ethylene – chlorotrifluoroethylene
Rocklight® http://solutions-in-plastics.info/en/products/construction-plastics/pp-polypropylene/
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Masele plastice Rocklight®
extremely light weight
Outstanding compressive and impact strength
smooth and level surface
Rot-proof and moisture-resistant
does not attract dirt
suitable for contact with foods and drinking water
Outstanding chemical resistance
Excellent thermal and acoustic insulation
easy to process
compatible with most printing processes
Can be laminated with various materials (textiles, tiles, foams, etc.)
available in personalized colours and/or different colours on each side
many other optional features
100% recyclable
http://solutions-in-plastics.info/en/products/construction-plastics/rocklight/
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Masele plastice Ca material de constructie are aplicatii largi in: -Finisaje -Profile -Termoizolatii, hidroizolatii
-Cercetarile sunt in curs pentru a ii gasi aplicabilitate cat mai mare: cresterea rezistentei structurale, posibilitatea de turnare in situ pentru a obtine in sfarsit materialul ideal, capabil sa realizeze structura, izolarea, finisajul si comunicarea vizuala a informatiilor toate intr-unul
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Neri Oxman - http://vimeo.com/7806194
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Tensairity
Structuri portante gonflabile: tensairity
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Tensairity – Konsberg Jazz Festival, http://www.canobbio.com/architettura_tessile.php
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Tensairity – garage park, Montreux, http://www.tensinet.com/database/viewProject/4278
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Tensairity – garage park, Montreux, http://www.tensinet.com/database/viewProject/4278
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Far Eastern Group, EcoARK, 1.5milioane de PET-uri folosite
FATADE Reciclarea PET-urilor: umplutura
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
http://www.treehugger.com/sustainable-product-design/massive-plastic-bottle-building-unveiled-in-taiwan.html
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Modulorbeat, Kubik, Berlin
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Modulorbeat, Kubik, Berlin
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Modulorbeat, Kubik, Berlin
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Herzog De Meuron, Alianz Arena
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Herzog De Meuron, Alianz Arena, http://naseerov.deviantart.com/art/Allianz-Arena-40364036
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Herzog De Meuron, Alianz Arena, Fotografie DETAIL
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Herzog De Meuron, Alianz Arena
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Brauen + Waelchli, La miroiterie, Lausanne
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Brauen + Waelchli, La miroiterie, Lausanne
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Peter Cook, Graz Kunsthaus, Fotografii: Niki Lackner
acrylic glass outer "skin" The main eastern facade of the Kunsthaus is augmented with an additional architectural concept called BIX which was initiated and developed by the Berlin based architects realities:united. BIX is a matrix of 930 fluorescent lamps integrated into the eastern Plexiglas facade of the Kunsthaus. Through the possibility to individually adjust the lamp¹s brightness at an infinite variability with 20 frames/second images, films and animations can be displayed.
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Masele plastice
Zaha Hadid, Chanel Pavilion
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Masele plastice
Zaha Hadid, Chanel Pavilion
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Masele plastice
Zaha Hadid, Chanel Pavilion
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Masele plastice
Zaha Hadid, Chanel Pavilion
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Masele plastice
Zaha Hadid, Chanel Pavilion
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Masele plastice
Zaha Hadid, Chanel Pavilion
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Masele plastice
Zaha Hadid, Chanel Pavilion
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Masele plastice
Zaha Hadid, Chanel Pavilion
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Masele plastice
Zaha Hadid, Chanel Pavilion
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Masele plastice
Zaha Hadid, Chanel Pavilion
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Robert Marin, Adrian Cancer, Embryo, Bucuresti
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Robert Marin, Adrian Cancer, Embryo, Bucuresti
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Woods Bagot, Inflatable Building, New York
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Woods Bagot, Inflatable Building, New York
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Woods Bagot, Inflatable Building, New York
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Atelier Zuendel Cristea, Trampoline bridge, Seine, Paris
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Atelier Zuendel Cristea,Trampoline bridge, Seine, Paris
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Atelier Zuendel Cristea, Trampoline bridge, Seine, Paris
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Tomas Saraceno, one space time foam, Bicocca, Foto: Alessandro Coco
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Tomas Saraceno, one space time foam, Bicocca, Foto: Alessandro Coco
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Tomas Saraceno, one space time foam, Bicocca, Foto: Alessandro Coco
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Tomas Saraceno, one space time foam, Bicocca, Foto: Alessandro Coco
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Second Screen – popslate, E-Ink
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Second Screen – popslate, E-Ink
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Second Screen – popslate, E-Ink
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
PaperTab
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
PaperTab
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Light Emmiting Plastic, University of Technology Eindhoven
The researchers incorporate an additional element in the plastic molecules, a molecular ring called dioxetane. When the plastic is pulled hard enough, the ring breaks open and emits light. The plastic only gives light as long as it is pulled. As soon as the plastic is completely torn apart, a flash of light is seen because a lot of molecular rings break at the same time.
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Ambient Glow Technology
This photoluminescent aggregate material is a non-toxic material meant for the decorative concrete, cement, terrazzo, stucco and exposy floors. The material will illuminate over twelve hours after being exposed to a light source for only 10 minutes.
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Alabaster Panel
A Malleable Natural Stone Looking Product. it looks just like alabaster is light transparent and malleable. It has the look of natural stone but is two thirds lighter and you can cut, router, finish with wood working tools.
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Colback
Colback is a thermally bonded spunlaid nonwoven, made from bi-component filament with a polyester core and a polyamide (nylon 6) skin. The polyester core ensures good thermal and mechanical stability; the polyamide skin functions as a binder and has a good affinity to a variety of coatings and dyestuffs
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Phillipe Rahm, Jean-Gilles Décosterd – Hormonorium
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Phillipe Rahm, Jean-Gilles Décosterd – Hormonorium
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Phillipe Rahm, Jean-Gilles Décosterd – Hormonorium
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Behrokh Khoshnevis - Contour Crafting: Automated Construction
http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=JdbJP8Gxqog
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
RECAPITULARE
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
AMESTECUL DE PAMANT/ARGILA NEARSA
MATERIAL LOCAL – important pentru context, buget, reciclare
Compozitie: argila, nisip, namol, apa, aer
Proprietatea principala este capacitatea de absorbtie a apei in cantitati mari, transformandu-se astfel intr-o masa pastoasa si ductila, usor de plasmuit in orice forma. ATENTIE LA RELATIA CU APA: succesiune de stari: lichida – plastica – solida - particulele argiloase se leaga tot mai strans intre ele pana ating o structura rigida dar nu definitiv stabila =>procesul este reversibil la CONTACTUL CU APA => necesitatea protectiei constructiei prin mijloace constructive – protectie contra precipitatiilor, infiltratiilor, mijloace fizice – adaos de armatura vegetala, mijloace chimice – adaugare de stabilizatori, impermeabilizare, tratare chimica. De asemenea, la uscare – se formeaza crapaturi datorita pierderii volumului de apa
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
AMESTECUL DE PAMANT/ARGILA NEARSA Technici de constructie: -Sapare verticala sau orizontala – locuinte troglodite -Sod : decupare a suprafetei inerbate -Decupare de blocuri -Banche coule: turnare in stare lichida -ADOBE – caramizile nearse -Colombin – formare manuala -TORCHIS – umplere/tapetare a unei armaturi -Bauge – umplere a unei suprafete slab armate – in zone unde lemnul lipseste -PISE – pamant batut, compactat
Constructiile de pamant au nevoie de protectie de umiditatea din sol => sprijina pe fundatii de PIATRA si protectie de precipitatii => acoperisuri largi si finisaje exterioare din materiale adecvate Se realizeaza in special pereti – grosi de min 40cm, din motive statice si termice – ATENTIE la colturi , la tehnica de constructie si la liant! In general liantul este realizat tot din amestec de pamant, ceea ce duce la MONOLITIZAREA constructiei Rezista bine la compresiune, pentru celelalte solicitari are nevoie de elemente constructive din alte materiale: lemn, piatra (buiandrugi, grinzi, stalpi, coloane)
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
AMESTECUL DE PAMANT/ARGILA NEARSA Deschideri: arce, arhitrave, bolti, cupole realizate cu sau fara cofraj Acoperiri: in afara de bolti si cupole ce pot fi realizate integral din argila, pentru acoperiri in plan inclinat sau terasa sunt necesare structuri portante de lemn AVANTAJE -Rezistenta mare la incendiu si cutremure -Izolant termic, fonic -Foloseste materia prima locala => economic -Reciclabil -Nu necesita cunostinte avansate pentru punerea in opera Longevitatea depinde de intretinere DEZAVANTAJE -Reactia la apa
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
CARAMIDA/ ARGILA ARSA
Material MODULAR, dimensionat in functie de ERGONOMIE si POSIBILITATI DE COMBINARE PE TOATE TREI DIRECTIILE, pentru o punere in opera cat mai rapida si usoara: dimensiunile palmei – (caramida normala 24x12x6cm) caramida unificata: L=2l +rost, l=2h+rost
Are nevoie de industrie pentru a fi produs – material artificial
Poate fi impermeabila, termoizolanta, rezistenta la temperaturi inalte
Este rezistenta la compresiune – folosita pentru zidarie, pentru solicitarile la tensiune si intindere se recurge la alte materiale: lemn, piatra, beton, profile metalice.
FOARTE IMPORTANTA ESTE TESEREA: alternarea rosturilor pentru a nu se suprapune
Liantul este de asemenea important – nu se obtin ziduri monolitice, ca in cazul caramizilor nearse.
Se pot realiza ziduri simple (de 1, 2, 3 caramizi), umplute, duble => ATENTIE la termoizolare, pentru a raspunde normelor actuale zidurile sunt de minim 35cm grosime plus 10 termoizolatie
Deschideri:arce, platbande, arhitrave (cu elemente structurale din alte materiale), bolti si cupole. Pentru plansee si terasari este nevoie de o structura portanta din materiale rezistente la intindere si incovoiere. Pentru pavimentatii se foloseste caramida rezistenta la uzura.
Prin armare se pot obtine ziduri mai rezistente. Prin cutarea suprafetelor se pot obtine deschideri mai mari.
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
CARAMIDA/ ARGILA ARSA
AVANTAJE: -Modularea -Aspectul estetic -Accesibilitatea de pret si usurinta punerii in opera -Reciclabila, desi procesul de demontare si curatare a unei constructii de caramida este anevoios -Este nevoie de cunostinte de baa pentru punerea in opera DEZAVANTAJE -Alinierea la normele termice si de rezistenta structurala
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
LEMNUL
Material VIU, natural, organic, regenerabil – lucreaza si dupa punerea in opera – sensibil la umiditatea din atmosfera
Este ANIZOTROP – lucreaza diferit in functie de cum este pus in opera (directia fibrelor si sensul solicitarilor)
Caracteristici diferite in functie de specii: structura lemnoasa complexa, eterogena pentru foioase, structura omogena pentru conifere => aspecte estetice diferite (inele de crestere vizibile sau nu)
Fiind material organic, viu, poate avea defecte ascunse, de crestere, provocate de mediul climatic, de vant, paraziti sau accidente.
Este bun izolant termic, textura calda.
Procesul de productie este legat de ciclul de viata: taierea in timpul iernii, cand cresterea este stopata. ATENTIE la DEBITARE si la USCARE: pentru minimizarea deformatiilor rezultate din pierderea volumului de apa
Esentele dure au retragerile cele mai mari dar lucreaza apoi cel mai putin (au porozitate mica)
Lemnul lucreaza cel mai bine in sensul fibrelor: rezistenta maxima este la INTINDERE, apoi la INCOVOIERE si in ultimul rand la COMPRESIUNE.
Pus in opera, trebuie protejat de umiditate, foc, paraziti:
ATENTIE la fundatii si acoperisuri – metode constructive pentru a preveni umezirea (lucrul) lemnului – fundatii de piatra, beton, acoperisuri largi
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
LEMNUL
Elemente constructive: prima procesare: stalpi, grinzi, scanduri, furnir,
procesari ulterioare: grinzi spatiale, compuse, elemente structurale din lemn multistrat – cu rezistenta crescuta dar nu ecologice din cauza adezivului
FOARTE IMPORTANTA ESTE MODUL DE IMBINARE:
-incastrare lemn pe lemn – prin decupare scade suprafata de contact si transmitere a solicitarilor
-prin elemente ajutatoare: pene de lemn – grija la imbinare
-cu elemente metalice: cuie, buloane, placi dintate – ultimele ofera o suprafata de contact mai mare – ATENTIE la protejarea lor de precipitatii, infiltrari de apa, intrucat metalul corodeaza
-lipire – ATENTIE la calitatea adezivului si gradul de toxicitate pentru ambient (pentru label ecologic sunt interzisi adezivii)
Punere in opera:
-masiva – structura, izolatie, finisaj realizat din acelasi material, minusuri: dimensiuni limitate de marimea trunchiurilor, cantitate mare de material utilizat si de resturi, retrageri semnificative in primii 2 ani de utilizare
-ca structura portanta – FACHWERK – umpluta cu caramizi, pamant batut –
-ca elemente prefabricate – structuri spatiale, panouri de asamblare, caramizi de lemn
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
LEMNUL
AVANTAJE
-varietate foarte mare de aplicatii
-izolant termic
-aspect cald
-material regenerabil, ecologic, ieftin
DEZAVANTAJE
-imprevizibil din punct de vedere structural – fiind material viu si organic, fiecare arbore este diferit, poate avea defecte acunse
-rezistenta scazuta la foc, paraziti – necesita tratamente speciale
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
PIATRA
Material natural, foarte raspandit, simbol al durabilitatii => utilizata in arhitectura simbolica, religioasa si monumentala, acum este mai degraba finisaj si pavimentatie
Trei tipuri, in functie de modul de formare: vulcanice - omogene, sedimentare – eterogene, inglobeaza diferite elemente organice sau anorganice, metamorfice – transformate in urma proceselor fizico-chimice
Utilizare diferita in functie de duritate, aspect, rezistenta la apa si agenti atmosferici
ATENTIE la gelivitate, porozitate, continutul de cuart (cu cat e mai mare cu atat sunt mai rezistente la agentii atmosferici)
Sunt ANIZOTROPE, la fel ca lemnul – rezistenta si comportamentul la solicitari este diferit in functie de directia de actiune a fortei fata de structura interna a pietrei
Se comporta bine la compresiune si incovoiere, mai putin la intindere
Procesul de productie cuprinde: extractia – de suprafata sau subterana, cu atentie la conditiile atmosferice –pentru evacuarea apei, taierea, transportul (preferabil pe apa), tratamente superficiale variate – calitati estetice specifice
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
PIATRA
Punere in opera: necesita cunostinte avansate de constructie
-masiva: blocuri de piatra bruta/fatetata partial/de talie cu sau fara mortar – ATENTIE la pozitionarea rosturilor: ziduri monolitice omogene – nu sunt termoizolate
-monolitice neomogene (piatra+beton dar lucreaza impreuna) - permite izolarea pe partea care nu este aparenta
-ziduri duble: piatra este parament, nu mai are rol structural – izolarea este intre cele doua ziduri
Deschideri – sistem trilitic pentru deschideri mici, arce, platbanda,
Acoperire: bolti, cupole, plan inclinat cu structura portanta din lemn – placi de ardezie
Pavimentatie, finisaj, scari, obiecte
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
PIATRA
AVANTAJE
-material ecologic, durabil, estetic, prestigios
DEZAVANTAJE
-imprevizibil din punct de vedere structural – fiind material viu si organic, fiecare mina de extractie si, implicit piatra, este diferita, poate avea defecte acunse
-costuri de extractie si prelucrare
-impactul asupra mediului prin extractia din mine intinse ca suprafata, ATENTIE la metoda de extractie –dinamitarea este cea mai dezastruoasa, atat ca material distrus cat si ca impact
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
BETONUL
Material reconstituit ce permite turnarea in orice forma, continua, a suprafetelor de diferite inclinatii, precum si preluarea fortelor in mod precis determinabil si dimensionabil.
Compus din ciment, agregate (nisip si pietris), apa si aer => diferite calitati in functie de agregatele si cimentul folosite ATENTIE la retetele folosite pe santier pentru a avea o continuitate de rezistenta si estetica intre turnarile succesive
In constructii este folosit impreuna cu armatura din metal: betonul lucreaza bine la compresiune dar slab la celelalte solicitari =>ARE NEVOIE DE PRELUAREA FORTELOR DE INTINDERE SI INCOVOIERE iar otelul raspunde perfect, avand coeficient de dialatare asemanator betonului =>CONLUCREAZA
In functie de vascozitate si continut poate fi turnat intr-o varietate de forme: ARE NEVOIE DE COFRAG
In timpul punerii in opera – ATENTIE la protejarea de factorii climatici – frig sau caldura excesiva
-la vibrare pentru ocuparea completa a formei si evitarea formarii de goluri de aer
-la acoperirea armaturilor de un strat de beeton de minim 4cm – prevenirea oxidarii acestora prin contact cu apa sau agentii atmosferici
La 3-4 zile de la turnare se poate inlatura cofragul pentru zonele nesolicitate, dupa 28 de zile se finalizeaza intarire
Prin incorporarea de agregate usoare betonul poate deveni izolant INSA i se diminueaza capacitatile structurale
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
BETONUL Pentru imbunatatirea rezistentei la solicitari si marirea deschiderilor se practica PRECOMPRIMAREA: precomprimarea pre-tensionata – cablurile de otel sunt trase si blocate inainte de turnarea betonului. Cand betonul este destul de intarit, cablurile/ tijele sunt deblocate si, tinzand sa se intoarca la starea initiala, imprima o forta de comprimare betonului.(egala cu cea de intindere la care au fost supuse) – este folosita pentru elementele prefabricate. La precomprimarea post-tensionata – folosita pentru turnarea in situ – principiul este acelasi, dar tensiunea este aplicata dupa turnare, cand betonul este suficient de intarit. Compresiunea indusa astfel elementului de beton functioneaza ca REZERVA contra deformarilor sub torsiune sau incovoiere. Armaturile pot prelua astfel forte de tensiune mult mai mari , la care betonul armat obisnuit nu ar rezista fara sa se fisureze. Avantaje: dimensiuni mai reduse ale elementelor structurale, uzura si deformari reduse Aspectul betonului este influentat de: cofrag, tratament superficial, agregate Mod de constructie: se pot realiza toate elementele constitutive ale cladirii din beton: aspect monolitic (plansee, ziduri, fatade) fie prin turnare in situ, fie prin prefabricare reducand sensibil timpul de executie – aici insa rosturile vor fi vizibile si au nevoie de ATENTIE suplimentara pentru protejarea contra infiltratiilor -ziduri monostrat – au nevoie de termoizolare – pe una din parti se pierde aspectul de beton aparent -ziduri duble, cu izolatie la mijloc – ofera aspectul de beton aparent, dar se executa greu si incet -zidarie de beton -pavimentatie, scari, decoratii
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
BETONUL
Atentie la patologie si degradare datorita agentilor atmosferici, poluarii, accidentelor, defectelor de executie!
AVANTAJE
-varietatea de forme in care poate fi turnat
-material omogen, punere in opera monolitica prin turnare
-structural, calitatile sale pot fi determinate si dimensionate in mod precis
-permite deschideri importante, realizarea de cladiri de dimensiuni importante rezistente la solicitari mari
-este reciclabil intr-o oarecare masura – prin concasare poate fi refolosit ca agregat pentru beton nou
DEZAVANTAJE
-greutatea, masivitatea, calitatea estetica perceputa ca fiind rece, brutala
-necesitatea termoizolarii (in cazul in care nu este beton cu agregate usoare)
-in mare parte, odata demolat, constituie deseuri de constructie recuperabile cu costuri relativ importante
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
METALUL
Necesita cele mai inalte costuri de productie si cunostinte precise de punere in opera. Ofera insa lejeritate constructiei si posibilitatea eficientizarii utilizarii materialului, iar din punct de vedere al calculelor structurale – este poate cel mai precis dimensionabil.
A permis nasterea a noi tipologii: cosntructii cu deschideri mari (gari, depozite, aeroporturi), zgarie-nori, constructii transparente (sere, pavilioane expozitionale)
In principal utilizate in constructii: fonta (casabila, masiva, se asambleaza prin buloane, nituri) si otelul (ductil, prelucrabil, se poate suda, dimensiuni importante, aspect variat),
Alte metale (finisaje, instalatii, fatade, profile): Aluminiu, Cupru, Zinc, Staniu, Plumb, Titan
Punere in opera: elemente standardizate ce se asambleaza – prin bulonare, nituire si sudare
Productia: topirea, formarea, finisarea – mare varietate de elemente – profile standardizate, tuburi, table, panouri sendvis
ESTE IMPORTANTA IMBINAREA : LEGATURA STALP-GRINDA, GRINDA PRINCIPALA-GRINDA SECUNDARA
ATENTIE la tratarea si protectia anticoroziune si anti-incendiu
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
METALUL
AVANTAJE:
-standardizare a elementelor
-deschideri mari, preluare de forte importante
-eficientizare maxima a dimensiunilor si a materialului folosit: cladiri lejere, transparente
-rezistenta optima la toate solicitarile
-reciclabil in totalitate
DEZAVANTAJE:
-costuri ridicate
-necesita protectie contra focului si temperaturilor foarte scazute
-necesita protectie contra apei/oxidarii
-necesitate de termoizolare si fonoizolare
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
STICLA
Vine ca raspuns la necesitatea iluminarii naturale, contactului cu mediul inconjurator si protectie de agentii atmosferici
Proces de productie: topire, suflare/laminare/flotare ATENTIE la deformarea suprafetei si implicit a reflexiei, recoacerea (pentru prevenirea tensiunilor interne rezultate din racirea rapida a suprafetei fata de centru), calirea (pentru marirea rezistentei si securizare in caz de rupere – se fragmenteaza in cioburi mici, ce nu taie)
Sticla rezista bine la compresiune, insa nu prezinta plasticitate => in caz de impact se sparge
Prin lipire cu suprafete adezive a mai multor straturi de sticla se obtine sticla stratificata: rezistenta mai buna la solicitari si mai sigura pentru utilizator: in caz de spargere, fragmentele nu se dezlipesc
Nu este izolant termic => este necesara ruperea contactului dintre suprafata expusa exteriorului cu cea de la interior => geamurile termoizolante cu 2/3 camere cu interspatiu umplut cu gaz inert, vidat, sau cu elemente termoizolante transparente/opace. CARACTERISTICI IMPORTANTE PENTRU ALEGEREA TIPULUI DE STICLA DE UTILIZAT: Transmisia luminoasa: procentul de ratiatie solara vizibila ce trece printr-un geam Absorbtia luminoasa: procentul de radiatie solara ce este absorbit de geam Factorul de reflexie luminoasa: procentul de radiatie solara reflectata la exteriorul geamului Selectivitatea: raportul dintre transmisia luminoasa si transmisia energetica (factorul solar)
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
STICLA
Sticla poate fi: slefuita, curbata, perforata- ATENTIE – aceste procedee trebuie executate inainte de aplicarea tratamentelor speciale (pelicule holografice, coatinguri metalice pentru selectivitate)
Produse utilizate in constructie: geamuri izolante, caramizi de sticla, profilit, sticla stratificata, cu LEDuri integrate, armata, dicroica, colorata, oglinzi, fibra de sticla, vata minerala
Tratamente superficiale: matuire (sablare sau satinare), serigrafie, matritare, emailare => sunt facute tinand cont de utilizare si grad de transparenta dorit
Punere in opera: ferestre si fatade. ATENTIE la montare: tip de profil (dimensiuni, material, aspect), montanti, traverse, silicon, prinderi punctuale
Chiar daca poate atinge rezistente importante, sticla este folosita ca structura subordonata celei portante – studii sunt inca in desfasurare
Pentru a asigura confortul vizual si a impiedica supraincalzirea la interior, este necesar sa se prevada protectie solara prin: -schimbarea calitatilor suprafetei (sticla colorata, serigrafiata) -adaugarea de straturi metalice de reflexie a radiatiei luminoase si a energiei termice – sticla selectiva -integrare de elemente de protectie solara: pasive, fixe ( nu se adapteaza la schimbarile climatice si atmosferice) si active, reglabile – fie manuale, fie automate
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
STICLA Fatadele de sticla pot fi –simple cu protectie solara interna/externa/integrata -duble cu protectie solara in interspatiu si ventilatie naturala/mecanica
AVANTAJE:
-transparenta
-omogena
-rezistenta la agentii atmosferici, acizi
-rezistenta la solicitari
-fatadele capata dimensiuni reduse, pastrand insa gradul de termoizolare necesar (depinde de tipul de sistem folosit)
-reciclabila
DEZAVANTAJE
-casanta, neductila
-nu este izolant termic
-necesita protectie solara
Bibliografie Alfredo Pini, Architettura e materiali, AAM, 2000 Se recomanda inscrierea pe site-ul www.materia.nl pentru cautarea, informarea, tinerea la curent cu inovatiile in materie de tehnici si materiale de constructie.
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 – Maria Duda