Organizarea și petrecerea recepțiilor diplomatice.

Cuprins:INTRODUCERE

I. Reguli de comportament in activitatea diplomatică

Vestimentația…………………………………………………………………… 5

Accesoriile…………………………………………………………………….. 6

Salutul …………………………………………………………………………... 6

Strângerea mâinii ……………………………………………………………… 7

Sarutul mâinii ………………………………………………………………… 7

Prezentările ………………………………………………………………….. 7

Modul de adresare …………………………………………………………. 8

II. Practica unor țari în privința aplicării etichetei ……………………. 9

III. Calitatile diplomatului ……………………………………………….. 9

III. Statutul Corpului Diplomatic in Republica Moldova ………….. 14

Concluziile …………………………………………………………………... 16

Bibliografie ………………………………………………………………….. 17

Introducere

Odata cu inceputul existentei sale sociale, umanitatea a impus norme de comportament in toate domeniile esentiale ale vietii: hrana si imbracamintea, relatiile dintre sexe, relatiie dintre inferiori si superiori, corespondenta, primirea oaspetilor etc. Comportamentul precis in aceste acazii a fost codificat in reguli precise, iar a nu le respecta inseamna a te exclude din categoria ta sociala. In toate timpurile, in toate tipurile de grupuri umane, politetea a fost indispensabila traiului in comun, chiar daca obiceiurile difereau de la o tara la alta, de la o epoca la alta.Umanitatea necesita anumite reguli de comportament comun pentru a nu debalansa societatile, astfel sa se reduca riscul haosului si a dezordinii totale, ce in final ar duce la concluzia ca diferenta intre om si animal nu mai exista. In mod paradoxal aceste reguli codificate si invatate nu limiteaza libertatea individului, ci dimpotriva o largesc. Stiind precis cum trebuie sa se poarte in toate ocaziile vietii, omul manierat capata siguranta de sine, scapa de complexe , este acceptat si respectat de cei din jur, intr-un cuvint devine mai liber.Aceste reguli de comportament includ in sine bunele maniere, ceea ce putem numi Eticheta. Bunele maniere au fost inventate la curtile regale si adoptate de catre aristocratie, singura clasa apta pe atunci sa decida daca un anumit obicei era necesar sa-l impuna.1

Descoperim pe parcurs, indiferent de mediul social,oameni plini de bun simt si de tact si astfel ne dam repede seama ca averea si rangul social n-au prea mare importanta cind este vorba de o comportare civilizata.Bunele maniere se includ in regulile de conduita, ce apartin muncii inteligente.Manierele sunt cheia bunelor relatii dintre oameni. Ele guverneaza modul in care se poarta unii cu altii, indiferent daca se afla intr-o mina sau intr-un cabinet cu labirinturi de mahon. Cind oamenii care lucreaza in acelasi loc, adera la regulile comportamentului social, locul de munca devine eficient. Nu exista confuzie si pierdere de timp.O regula de aur in conduita dupa care ar trebui sa se ghideze orice personalitate este: “Cind esti amabil cu ceilalti si ei sunt amabili cu tine”. Un adevarat diplomat este inalt apreciat de colegi, de conducere, dar si de oamenii cu care intra in contact zilnic deoarece ei stiu sa manifeste acest interes necesar fata de ceilalti,au simtul drepatatii si sunt morali in relatiile diplomatice si activitatea ce o indeplinesc.2

1 Marinescu Aurelia.Codul bunelor maniere astazi, Ed.Humanitas, Bucuresti,1995.2 Michael Howlwtt. Studiul politicilor publice,Ed.Epigraf,Chisinau,2004.

2

I. Reguli de comportament in activitatea diplomatica

Principiul – o comportare adecvata da roade, ea nu numai ca imbunatateste climatul de munca si contribuie la ridicarea moralului angajatilor, creind o imagine favorabila companiei, ci si joaca un rol important in obtinerea profitului. Este foarte important de stiut, ca o companie al carei personal are o comportare demna si de inalta clasa, atrage si pastreaza lumea buna – fapt atit de important in practica diplomatica a statelor, in urma carora se pot incheia, negocia diverse tratate avantajoase partilor implicate.3

Regulile de comportament contribuie la buna desfacsurare a relatiilor din societate, dar si influenteaza in mod direct la desfasurarea normal a activitatii diplomatice. Necunoasterea sau ignorarea unor reguli de eticheta, acceptate intr-o anumita tara , de catre un anumit agent diplomatic strainpoate duce la interpretari eronate si chiar complicatii politice, care depasesc sfera relatiilor strict personale ale celor in cauza.4

Regulile de conduita in activitatea diplomatica isi gasesc reflectare intr-un sentiment uman profund de consideratiune si respect. Bunele maniere le gasim de la vechiile civilizatii ale Asiriei, Babilonului, Egiptului, Imperiului Persan, Roma si Imperiul Bizantin. In Evul Mediu existau diferite coduri, cele mai importante fiind Codul Onoarei, Codul Dragostei, Codul Alimentar si Codul Vestimentar. Aceste coduri, practic exista si astazi, ele fiind completate de altele noi si care au o eficacitate deosebita, intrucit joaca un rol esential in stabilirea statutului social si a sistemului de valori.Cele mai de pret valori in sistemul diplomatic sunt considerate curtoazia, frumusetea, intelepciunea, curajul si vesmintul, ultimul ca semn obligatoriu de sarbatoare, de ceremonie, de o magica eleganta.5

Inainte de a aborda unele aspecte ce tin de regulile de comportament sau de conduia in activitatea diplomatica, voi atrage atentia asupra faptului ca acestea sunt niste norme de protocol care se aplica si la activitatile private, din cauza distinctiilor sociale dintre oameni. Respectiv in acest caz, normele de protocol vor tinea seama de virsta, sex, starea civila si gradul de rudenie al participantilor. Se vor lua in consideratie meritul persoanelor si distinctiile (civile si militare) pe care le au, pentru a-i trata corect.

3 VIPs – Very Important Persons .4 Filip Veaceslav. Eticheta, Protocol, Practica Diplomatica,(Ghid al MAI),Chisinau, 1998.5 Ibidem, p.260.

3

In cadrul unei activitati sociale ordinare, orice diplomat trebuie sa se comporte tinind cont de citeva reguli simple, si anume: primele vor fi, conform ordinii de precaderi, femeile casatorite, urmate de femeile celibatare, barbatii casatoriti, barbatii celibatari. Deasemenea in aceste cazuri vom tine cont de virsta si merite (distinctii). Exista cazuri exceptionale cind un domn sa aiba prioritate fata de o doamna. Doamnele se bucura de aceleasi onoruri si atentii pe care le au sotii lor conform rangului pe care il detin. Cuplurile matrimoniale nu se vor aseza impreuna, ci vor fi intercalate cu invitati de acelasi rang. Femeile celibatare vor ceda prioritate celor casatorite, facind exceptie doar cazurile cind acestea au ranguri si titluri. In cadrul institutiilor sau organizatiilor unde presteaza servicii, femeile isi vor ocupa locul conform functiei.

Daca ar fi sa ne referim la fostii posesori ai titlurilor nobiliare , ei vor ocupa locul ce le corespunde in societate, de prioritati se vor bucura numai la reuniunile si festivitatile organizate de societatile lor.

Diplomatul este considerat omul perfect in tot ceea ce face, deaceea cei din jur mereu vor atrage atentia la modul lui de a se comporta fie la locul de munca, fie in viata de zi cu zi. El este un exemplu demn si deaceea mereu va tinde sa se perfectioneze in modul sau de a se prezenta lumii in asa fel, ca sa fie valorificat la maxim. In acest caz, chiar si cel mai mic detaliu ce tine de personalitate si comportament se va lua in cinsideratie.

Un rol major il va juca Vestimentatia sa.6

“Haina face pe om ” sau “Nu haina face pe om”. Independent de adevarul care se ascunde in spatele acestor afirmatii, dar haina trebuie sa fie conceputa in asa fel incit sa puna in valoare personalitatea unei femei. Femeile, se zice ca au un al saselea simt care le spune cum sa imbrace o rochie de doi bani ca pe un model de la o mare casa de moda. Pentru barbat mai mult decit pentru femei, putem exprima aceasta prima regula: “sa nu cauti sa epatezi”. Dar si femeile trebuie sa dea dovada de tact. Nu trebuie sa te imbraci din cauza cuiva. Te imbraci pentru tine si conform activitatii in care esti implicat. Tinuta este obligatorie si necesita respectata, mai ales cind esti insarcinat cu misiuni diplomatice.Pentru femeie intotdeauna este important sa-si gaseasca si sa-si pastreze un stil care sa le avantajeze.

6Valci Grazia. Bunele Maniere in Europa. Ghid al comportamentului civilizat, Grupul editorial Corint,Bucuresti, 2005.

4

Accesoriile

Eleganta depinde mult de detalii si accesorii. Un guler de camasa curat si bine calcat, o cravata bine asortata – ridica valoarea unui costum cit de modest nu ar fi. Podoabele potrivite se aleg cu mare atentie. Oricit de tentante ar fi, bijuteriile autentice nu se poarta decit in situatii deosebite.Femeia din corpul diplomatic trebuie in fiecare zi sa gaseasca accesoriile potrivite la costumul pe care il poarta, sa stie ce este potrivit cu virsta – astfel incit acestea sa fie un plus pentru succesul in activitatea sa.7

Femeile, ca femeile! Dar barbatii? Un barbat trebuie sa poarte minimul de bijuterii : “Barbatul diplomat bine imbracat – este cineva ale carui bijuterii nu le observi , iar cind in final vezi ceva sclipitor, este intotdeauna de buna calitate si lipsit de extravaganta.”Deci putem spune ca un barbat elegant nu ar trebui sa poarte altceva in afara de verigheta si de ceas – eventual un ac de cravata, seara.

Salutul

Salutul reprezinta o adevarata comoara in relatiile civilizate ale societatii. Cita frumusete poarta acest mesaj daca este facut cu corectitudine, eleganta si tact. Un salut corect iti creaza un confort deosebit, te apropie sufleteste de persoana care te saluta si te predispune de a comunica cu ele. Orice salut este o expresie a politetii, dar si un indice al culturii unui popor si al persoanei respective. Deaceea un atribut important in cadrul comportamentului diplomatic il are modul in care ne salutam cu ceilalti, sau facem cunostinta cu oamenii pe care nu ii cunoastem. Este foarte important cum reactionezi cu vocea si cu corpul – arata ce fel de persoana esti si de aceasta depinde in continuare discursul ce va avea loc.Respectiv cind ii saluti pe ceilalti este important sa:

1. Sa te ridici in picioare; 2. Sa faci un pas inainte si sa zimbesti sau macar sa ai o mina placuta;3. Sa-ti spui numele;4. Sa dai mina cu persoana respectiva;5. Sa repeti numele celeilalte persoane si sa spui ceva de genul: “Imi pare bine sa

va cunosc, doamnule Adams”, chiar si “Buna domnule Adams ”ar fi de ajuns.Vom gasi bunavointa si vom respecta practica existenta in toata lumea:- barbatul va salute femeia primul;- cel tinar pe cel invirsta;- inferiorul pe cel superior.

7Baldrige Letitia. Codul bunelor maniere in afaceri, Intergraf S.R.L, Bucuresti, 1995.

5

Stringerea minii

Mina intinsa se stringe cu caldura si respect!

Atit barbatii cit si femeile isi vor scoate manusile cind isi vor intinde miinile pentru a se salute. Este o regula obligatorie pentru toti, si nu doar pentru cei ce sunt antrenati intr-o activitate diplomatica.

La stringerea minii, ordinea stabilita este urmatoarea:

- prima intinde mina doamna;

- persoana mai invirsta celei tinere;

- superiorul inferiorului.

Sarutul miinii

Este un gest gratios si romantic, care isi are inceputurile in Franta Evului Mediu.

In prima jumatate a secolului XX, in Moldova, acest gest mai era inca in uz, in orase si mai putin la sate. In prezent insa, sarutul minii nu se mai practica. De regula, se saruta doar mina femeii casatorite si aceasta nu se face intr-un mediu deschis, in strada sau pe peronul unei gari. Acest gen se practica la concertele de orga si balet, receptii, in salile de teatru. Barbatul se va inclina spre mina care i se intinde, fara a o ridica in sus, atingindu-si usor buzele de ea. Femeia in asemenea situatie trebuie sa ofere mina cu multa gratie si respect. Probabil nu exista un alt gest mai frumos decit sarutul miinii, deaceea in cadrul activitatilor diplomatice se mai pastreaza acest fin obicei , dupa cum il numea Jacqes Gandouin (obicei).

Prezentarile

Toata lumea doreste sa isi faca noi relatii, sa-si largeasca cercul de cunostinte. Nimeni nu poate sa o faca fara a fi prezentat, chiar daca este o persoana care se bucura de notarietate publica.

Prezentarile se bazeaza pe citeva criteria care trebuie cunoscute de orice om civilizat pentru a fi aplicate corect.

Ordinea de prezentare depinde de virsta, sex, rang, functie publica sau statul civil. Deaceea in cadrul ceremonialului prezentarii, se va tine cont de anumite reguli elementare, pentru a nu face gafe de care ne va fi rusine noua insine:

- barbatul se prezinta femeii;

- cel mai tinar se prezinta celui mai in virsta;

- cel mai mic in rang celui mai mare in rang;

- inferiorul superiorului;

- domnisoara doamnei casatorite.

6

La prezentarea membrilor unei delegatii straine care se afla in vizita la institutia unde lucram seva respecta pricipiul ierarhic si cel al sexelor. Conducatorul institutiei ii va astepta la intrare, le va intinde mina si le va ura un sincer Bun venit, invitindu-i cu amabilitate ca sa-si ocupe locurile la masa de negocieri.

Modul de adresare

Indiferent de circumstante, adresarea reprezinta o lege in ceremonialul social in general, si ceremonialul diplomatic in particular. In limba romana este folosita curent adresarea Dumneavoastra, atunci cind comunicam cu diverse persoane, in special cu rang sau cele necunoscute. Defapt , exista si un alt mod de adresare Tu - pe care il utilizeaza persoanele mai in virsta in raport cu cele tinere, persoanele cu un anumit grad de rudenie si cele care au stabilit anterior anumite relatii apropiate.

Intrucit activitatea diplomatica are un gen mai solemn, in cadrul acesteia numai decit ne vom adresa celor prezenti Doamnelor si Domnilor, aceasta fiind suficient, fara a apela la Domnisori si Domnisoare.

In situatiile unde asista primele persoane de stat (Presedintele tarii, Presedintele Parlamentului, Prim-ministrul,etc.) adresarea va incepe cu ei, datorita pozitiei exceptionale pe care o ocupa in sistemul de valori ale societatii.

Exista trei titluri de adresari:1. Adresarea de politete - Domnule, Doamna;2. Adresarea dupa titlul functiei –Domnule Ambasador, Domnule Primar General;3. Adresarea dupa titlul onorific – Excelenta, Maestate, Onorabile, Prea

Onorabile. Desigur, ca pe linga toate formalitatile de salut, adresare, prezentare sau tinuta, un bun functionar din cadrul Serviciului Diplomatic si Consular trebuie sa fie manierat si in timpul servirii mesei sau chiar sa cunoasca cum ar trebui sa aranjeze o masa in cadrul unei festivitati protocolare.Agentul diplomatic, asezindu-se la masa numai decit va tine cont de citeva reguli de conduita si tinuta in timpul mesei:

- Sta drept si nu intepenit;- Nu pune picioarele nici sub scaun, dar nici prea departe in fata, pentru a nu-i

incomoda pe vecini;- Nu se agata de scaun ca niste copii mici.- In nici un caz bratele, dar mai ales coatele nu trebuie sa stea pe masa;- Nu tine farfuria din care maninca in miini.- Eventualele retusuri necesare dupa masa se vor face numai la baie - de

exemplu improspatarea rujului sau aranjarea parului. O regula de politete, dar si o prescriptie medicala este sa nu mincam niciodata grabit si nervos, iar discutiile neplacute trebuie evitate in timpul mesei cu orice pret. Desigur ca regula a nu bea si vorbi cu gura plina este cunoscuta de toti, insa ea continua si astazi sa fie incalcata mai ales in timpul meselor cotidiene.

7

Referitor la bauturi, trebuie sa fim foarte atenti. Ele se servesc prin partea dreapta . Omul inteligent cind va turna in pahare nu va atinge marginea paharului sau a cupei de sticla din care toarna.O regula de eticheta in timpul deservirii vinurilor, este cea de a inveli inainte sticla cu vin cu un servetel pentru a acoperi marca si pentru a absorbi picaturile de vin in caz daca acestea s-ar prelinge. Paharele se vor umplea trei sferturi, astfel ca sa fie comod de servit bautura din ele. Este foarte necesar de stiut care produse se servesc cu lingura, care cu mina si care cu furculita si cutitul. Cunoasterea corecta a acestui detaliu creeaza impresie placuta celui care sta alaturi si abserva modul tau de servire a mesei.

II.Practica unor tari in privinta aplicarii Etichetei

In Germania nu se mai saruta mina femeilor, dar s-a extins deprinderea de a fi punctual – devenita aproape o obsesie. Anume acest mic “amanunt”,comentat de un sociolog german, ar explica poate uimitoarea prosperitate a Germaniei din ultimele decenii. Tot aici, cu exceptia meselor oficiale si a cazului cind exista personal de serviciu , invitatii contribuie sponatan la stringerea mesei , la spalarea vaselor - cu simplitate si eficienta, fara ca gazda sa se simta jignita. Probabil ca aceast obicei care se practica si in Republica Moldova a fost luat de la germani. In Cehoslovacia, unde curatenia din apartamente este impresionanta, gazda are pregatita pentru musafiri o adevarata colectie de papuci noi si comozi si nimeni nu se simte socat. In Canada, ca si in alte parti, exista obiceiul de a oferi flori in numar par.La noi insa, un buchet trebuie sa aiba un numar de flori fara sot si acest obicei autohton poate duce uneori la situatii comice. In Elvetia , seara, pe malul riului, intr-un loc pustiu, o fetita era nelinistita de faptul ca nu gaseste o cutie de gunoi in care arunce ambalajul de la ciocolata – pentruca nu avea OBICEIUL sa arunce ceva pe jos.

III. Calitatile diplomatului

Pentru a intelege mai bine ce semnifica o activitate diplomatica si ce tipuri de personalitati include, vom defini mai intii termenul de diplomatie.Micul Dictionar diplomatic roman , defineste diplomatia ca “activitate oficiala a organelor de stat pentru relatii externe ,desfasurata prin tratative, corespondenta si alte mijloace pasnice pentru infaptuirea scopurilor si sarcinilor de politica externa a statului”.8

8 C.Alexandrescu , O.Barbulescu, N.Fontino, A.Iosipescu. Mic dictionar diplomatic roman, Ed.Politica, Bucuresti, 1967, p.126.

8

Diplomatia in sine, putem spune ca este o arta care cuprinde cunostintele privind regulile diplomatice de care trebuie sa tinem cont in procesul negocierilor sau altor activitati din domeniul Relatiilor Externe.9

In realitate, fata de toata lumea, superiori sau inferiori in ierarhia profesionala sau sociala, dovedeste aceeasi politete, cu alte cuvinte se straduieste sa nu supere pe nimeni si sa-i faca pe cei din jur sa se simta bine. Oricine stie ca un om de societate agreabil este este intimpinat de cei din jur cu mai multa bucurie decit un necioplit; ca o persoana zimbitoare este acceptata mai usor decit un om posomorit; ca un personaj ingrijit inspira mai multa incredere decit un boem. Probabil ca pentru a ajunge un profesionist laudabil, mare aport in caracterul unui diplomat isi aduce aportul vechiul aforism: un om bine crescut ramine un om bine crescut, fie ca situatia sa materiala este infloritoare sau catastrofala si oricare ar fi mediul in care ar fi silit sa traiasca.10

In cadrul unei misiuni diplomatice, profilul personalului diplomatic prezinta o importanta deosebita, pentru buna desfasurare a raporturilor dintre state; diplomatia este facuta de oameni, iar calitatea si personalitatea lor isi pun , intr-un fel sau altul, amprenta pe evenimente.11

Activitatea diplomatica constituie un domeniu specific de preocupare umana si si este realizata de persoane care alcatuiesc o categorie profesionala distincta; aceasta categorie de persoane au o pregatire de specialitate si cunostinte adecvate pentru acest scop. In cazul activitatii diplomatice exista motive majore care reclama un inalt grad de competenta: avind in vedere faptul ca diplomatia a indeplinit intotdeauna sarcini de inalta raspundere si complexitate, executantii ei - diplomatii, au trebuit sa faca proba unor trasaturi de caracter si aptitudini aparte. Multi autori s-au ocupat de calitatile pe care trebuie sa le aiba un diplomat pentru a-si reprezenta tara in relatiile internationale si a-i apara12, cu competenta interesele concetatenilor lui.

9 Diplomaticeschii slavari,v trex tomah,Izdatelistvo “Nauca”, Moskva, 1984.10 Constantin Marin. Ghidul liderului comunitar,Chisinau, 200411 Makers of American Diplomacy , edited by Frank Merli and Theodor A.Wilson, New York.12 D.B.Levin, Дипломатия, Москва, 1962.

9

In legislatia statelor care reglementeaza activitatea diplomatica, exista indicatii privind modul de recrutare, trasaturile si aptitudinile pe care trebuie sa le intruneasca un bun diplomat. Un bun diplomat numai decit trebuie sa i se citeasca pe fata ca are cunostintele absolute in privinta modului de comportare , astefel incit sa fie un exemplu si pentru cei din jur. El se identifica cu calitatile omului de onoare, care stie sa isi respecte cu sfintenie civintul dat , are principii ferme, noblete sufleteasac, respect fata de sine si fata de ceilalti, este blind si rabadator.

Un astfel de om este agreat de toata lumea. Nu intimplator un om manierat era acela pe care francezii il numeau “l'honnete homme”, cinstit. In prezent,in termenii de astazi il numim “un gentelman” sau pur si simplu “un domn”.

Pe linga stapinirea de sine (good temper ), sanatate si o buna infatisare, in lista aptitudinilor unui diplomat ar trebui sa se includa mai intii de toate inteligenta peste nivelul celei obisnuite, desi geniul stralucitor nu este necesar, un caracter deschis. Lipsit de ambitie egoista, o minte cultivata prin studierea celei ami bune literaturi si a istoriei, capacitatea de apreciere a realitatii. Deci pe scurt, in candidat trebuie sa fie un “ gentelmen educat”sau, cu alte cuvinte , un membru al serviciului extern trebuie sa fie inzestrat cu patru calitati esentiale:

1) Integritate2) Bunul simt3) Istetime4) Imaginatie

Desigur ca la acestea mai pot fi adaugate alte numeroase ornamentatii, dar fara acestea patru, nici o suma de <dantele> nu va face un bun diplomat.Referitor la aceasata, diplomatul francez Jules Cambon , scria: “ Nu cunosc o activitate mai complexa decit profesia de diplomat”.13

Un alt diplomat de cariera , Harold Nicolson, afirmase: “Acestea sunt calitatile diplomatului meu ideal: adevar, precizie, calm, rabdare, buna dispozitie, modestie si loialitate”.14

Un diplomat perfect ar trebui sa intruneasca dupa parerea mea capacitatea de conciliere si fermitate, puterea de a infrunta dificultatile care nu pot fi depasite usor, sa fie curtenitor si nepripit in luarera unor decizii de importanta majora, sa descopere usor nesinceritatea pentru a putea exclude esecul unor amageli, desigur ca inteligenta le este nemasurabila si mintea subtila si agera.

13Jules Cambon, Le diplomate, Paris, 1926.14Diplomacy, London, 1950, p.126.

10

Aceste tipuri de persoane se simt in largul lor in orice societate si aceasta este foarte eficient in activitatea sa, intrucit diplomatul mereu se afla in imprejurimi noi si este inconjurat de persoane mereu necunoscute. Defapt cred ca lista calitatilor unui diplomat ar putea sa continuie la nesfirsit, incit multi autori se intreaba daca ele au putut fi intrunite, vreodata intr-o singura persoana.

Numarul acestor calitati sau ordinea lor de prioritate a variat o data cu trecerea timpului si este in continua schimbare, pentruca insasi exigentele diplomatice evolueaza, din cauza extinderii si diversificarii volumului de sarcini si atributii ale diplomatiei contemporane. In timp ce unele calitati s-au dovedit a fi constante ale personalitatii diplomaului, altele au fost legate numai de o anumita epoca in care o metoda de activitate diplomaica era prevalenta. Tresatura pricipala a agentului diplomatic este competenta, intr-o misiune diplomatica necesitind sa fie trimis agentul cu cea mai buna pregatire.Competenta presupune o acumulare de cunostinte generale de orientare in domeniile politic, economic, cultural, de cultura generala, precum si o cunoastere profunda a statului acreditar sub toate aspectele (geografic, istoric, politic, cultural, religios, social), ca si formele corespondentei diplomatice si in general, regulile si practicile activitatii diplomatice si desigur Dreptul International.15

Abilitate, calm, tact, rabdare, perseverenta – indemnare, iscusinta si pricepere de a gasi cele mai avntajoase solutii; un negociator nu trebuie sa-si piarda rabdarea ori sa se irite in fata unor situatii, sa evite animozitatile, prejudecatile, entuziasmul sau exagerarile, sa sustina cu calm si perseverenta punctul sau de vedere.

Dragostea pentru adevar este considerata de unii autori drept prima dintre virtutile unui diplomat, el trebuie sa evite a face afirmatii care sa-l deranjeze, dar fara a recurge la minciuni, buna-credinta trebuie sa-l caracterizeze.16

Activitatea diplomaticanu confundata sau asociata cu minciuna, suspiciunile create in jurul unui negociator scazindu-i credibilitatea, precum si eficienta activitatii sale; un bun negociator nu trebuie sa se bazeze pe promisiunile false sau inselaciune, iar diplomatul abil nu este un maestru al minciunii, deoarece refugiul la minciuna constituie tocmai dovada incapacitatii sale de a gasi argument si solutii pe cai oneste si rezonabile,iar loialitatea diplomatului este o conditie a indeplinirii mandatului sau.

15 G.F.Kennan, The future of our professional diplomacy in”Foreing service Joural”, 1995.16Ivan Vasile Ivanoff, Deontologia functiei publice, Ed.Bibliotheca, Tirgoviste, 2008.

11

Aceste tresaturi si calitati enumerate, care definesc personalitatea unui diplomat, trebuie sa fie dublate de alte tresaturi care tin de exigentele unei vieti de societate exemplara.Diplomatul trebuie sa aiba capacitatea de a se comporta degajat si volubil in mediul in care se afla, sa impresioneze pozitiv pe cei din jur, prin sobrietate, demnitate, curtoazie si afabilitate, precum si modestia, carein final se considera a fi “capsuna de pe tort”.

Selectia, recrutarea si pregatirea diplomatilor constituie un aspect destul de important pentru formarea unor cadre competente, capabile sa asigure indeplinirea sarcinilor multiple si dificile care revin diplomatiei unui stat. Alegerea si pregatirea unui diplomat – apt sa asigure indeplinirea exigure indeplinirea exigentelor muncii diplomatice – necesita mult descernamint, criteria judicioase de selectie, instruire si promovare. Exista prevederi legale sau regulamentare in legislatia interna a statelor, dar ele difera intre ele, astfel ca sistemele nationale de formare a personalului pentru activitatea diplomatic nu rezolva in mod identic, aceste problem. Fiecare stat isi stabileste , prin legislatia interna, in mod independent, regulile de acces in serviciul diplomatic, in functie de diversi factori: necesarul de cadre determinate de volumul de relatii externe, coordonatele si interesele majore urmarite de un stat pe plan extern, traditiile, scolile diplomatice etc. In vederea asigurarii de cadre pentru diplomatie, se folosesc doua metode de pregatire;

Pregatirea de specialist in domeniul diplomatiei in cadrul unor institutii de invatamint superior cu caracter universitar sau post universitar;

Recrutarea personalului diplomatic din rindurile unor categorii variate de profesionisti cu o instruire superioara – juristi, economisti in domeniul ethnic, istorici, care urmeaza un curs de pregatire pentru activitatea diplomatica.

12

IV. Statutul Corpului Diplomatic in Republica Moldova

In 1991 U.R.S.S. s-a destramat sip e ruinele ei au aparut 15 noi stat independente, pentru care activitatea diplomatica a devenit o necessitate. Majoritatea din ele cu exceptia doar a Federatiei Ruse, care a succesat de la fosta Uniune, serviciul diplomatic in deplina componenta s-au pomenit intr-o situatie dificila: lipsa de cadre calificate, lipsa de experienta in domeniu, lipsa de cadru legislative.Republica Moldova, proclamindu-se in 1991 stat suveran si independent, tinde a se integra in societatea internationaladezvoltind relatiile sale diplomatice cu alte state si participind la activitatile din cadrul organizatiilor international.17

Este evident ca pentru a realiza cu succes aceste aspiratii, este necesar de efectuat o analiza profunda a totalitatii de norme juridice, principia organizationale, metode si procedee de activitate diplomatica, care sunt menite sa promoveze interesele externe ale statului si de a le aplica consecvent in practica.Respectiv, pentru Republica Moldova, stat aflat in perioada de tranzitie, care de abia isi determina pozitia sa in societata international, este extreme de important sa utilizeze toate posibilitatile diplomatiei sale pentru rezolvarea cu succes a tuturor problemelor de ordin politic, economic si social, deaceea in acest scop un rol major il vor avea anume comportamentul si abilitatile profesionost inalte ale diplomatilor.18

Formarea serviciului diplomatic al Republicii Moldova a fost un proces de creatie pe cit de interesant , pe atit si de dificil , gratie faptului ca tara nu dispunea la acel moment de cadre diplomatice cu o pregatire respectiva, nu avea experienta in domeniul relatiilor externe si respectiv nu dispunea de o baza de reguli de conduita sau de comportament care erau necesare intr-o activitate diplomatica.

In pofida problemelor si dificiultatilor mentionate mai sus , pe parcursul a doar 2-3 ani, Republica Moldova a izbutit sa organizeze servicuiul diplomatic moldovenesc, care a fost concentrat in aparatul central al Ministerului Afacerilor Externe, si in misiunile diplomatice din strainatate.

Misiunea diplomatica a RM este condusa de seful acesteia: ambasador extraordinar si plenipotentiar sau reprezentant permanent sau delegat sau insarcinat cu afaceri - en titre (permanent) sau ad-interim, care poarta raspunderea pentru activitatea ce o conduce.

17 Vezi: Declaratia de Independenta a Republicii Moldova din 27.08.1991.18 Алехандр Буриан, Кто мы, где мы и с кем? Геопалетические перспективы- развития Республики Молдова//” Независимая Молдова”, 05.02.1992.

13

Serviciul diplomatic constituie activitatea institutiilor diplomatice si consulare ale RM in ansamblul lor si a personalului angajat in aceste institutii, abilitate sa promoveze politica externa a tarii si relatiile cu alte state ale lumii si organisme internationale.

Calitatea de membru al Codului Diplomatic si Consular al Republicii Moldova o poate avea numai persoana care indeplineste urmatoarele conditii (art.3):

- dovedeste loialitate deplina si neconditionata fata de statul moldovenesc si de politica externa a acestuia ;

- are, el si sotia (sotul), cetatenia moldoveneasca in exclusivitate si domiciliu permanent in Republica Moldova;

- se bucura de toate drepturile politice si civile inscrise in Constitutie si nu a suferit nici o condamnare cu character penal ;

- a absolvit un institute de invatamint superior recunoscut de stat si poseda diploma respective;

- cunoaste cel putin o limba straina de circulatie international;- are aptitudinile fizice si psihice pe care le reclama activitatea in domeniul

relatiilor externe;- are o conduit demmna si corecta in societate ;19

- are contract de munca cu M.A.E.;- a obtinut unul din gradele diplomatice sau consulare in conformitate cu

dispozitiile prezentului statut.

19Charles Diehl, Teodora, imparateasa Bizantului, Bucuresti, 1972, p.67.

14

Concluzie:

Ca o mica concluzie la tot ce s-a mentionat mai sus, as putea afirma ca un bun diplomat, sau functionar diplomatic din cadrul Corpului diplomatic, indiferent de tara din care provine, trebuie sa fie asigurat deci cu toate capacitatile si abilitatile diplomatice necesare pentru a anticipa, a actiona si a reactiona la evenimentele internationale ce sunt in masura sa afecteze interesele nationale.

El trebuie sa cunoasca si sa se comporte conform « regulelor de conduita»sau « regulelor de comportare» la care se refera eticheta, ceea ce va contribui la buna desfasurare a relatiilor din societate, în general, si la o desfasurare normala a activitatii in afaceri in special. Este foarte importanta cunoasterea si aplicarea acestor reguli de catre fiecare partener, dat fiind ca necunoasterea sau ignorarea lor pot duce, uneori, la interpretari eronate, la complicatii relationale care depasesc sfera relatiilor strict personale ale celor în cauza. Nu se pot concepe relatii între parteneri fara contactul uman necesar si, in cadrul acestui contact, fara respectarea unor reguli de eticheta.Necunoasterea acestor reguli poate fi considerata, in ultima instanta, o lipsa de competenta profesionala a unei persoane chemate sa reprezinte interesele unei parti pe planul relatiilor specifice. In concluzie, insusirea si respectarea unor reguli de eticheta pot si trebuie sa constituie o sarcina de ordin profesional.

15

Bibliografie:

Baldrige Letitia. Codul bunelor maniere in afaceri, Intergraf S.R.L, Bucuresti, 1995.

C.Alexandrescu , O.Barbulescu, N.Fontino, A.Iosipescu. Mic dictionar diplomatic roman, Ed.Politica, Bucuresti, 1967, p.126.

Charles Diehl, Teodora, Imparateasa Bizantului, Bucuresti, 1972, p.67.

Constantin Marin. Ghidul liderului comunitar,Chisinau, 2004.

Vezi: Declaratia de Independenta a Republicii Moldova din 27.08.1991.

Filip Veaceslav. Eticheta, Protocol, Practica Diplomatica,(Ghid al MAI),Chisinau, 1998.

Ivan Vasile Ivanoff, Deontologia functiei publice, Ed.Bibliotheca, Tirgoviste, 2008.

Ibidem, p.260.

Marinescu Aurelia.Codul bunelor maniere astazi, Ed.Humanitas, Bucuresti,1995.

Michael Howlwtt. Studiul politicilor publice,Ed.Epigraf,Chisinau,2004.

Valci Grazia. Bunele Maniere in Europa. Ghid al comportamentului civilizat, Grupul editorial Corint,Bucuresti, 2005.

Александр Буриан, Кто мы, где мы и с кем? Геопалетические перспективы- развития Республики Молдова//” Независимая Молдова”, 05.02.1992.

D.Б.Левин, Дипломатия, Москва, 1962.

Дипломатическии словаръ, В трех томах, Издателъство “Наука”, 1984.

Diplomacy, London, 1950, p.126ю

G.F.Kennan, The future of our professional diplomacy in”Foreing service Joural”, 1995.

Makers of American Diplomacy , edited by Frank Merli and Theodor A.Wilson, New York.

VIPs – Very Important Persons .

Jules Cambon, Le diplomate, Paris, 1926.

16

17