8 moreland 1992 - exposure effect in the classroom. the developement of affinity among students.doc

8/17/2019 8 Moreland 1992 - Exposure effect in the classroom. The developement of affinity among students.doc

1/9

Efectele expunerii în clasă: Dezvoltarea afinită ii printre studen iț ț

Richard L. Moreland i Scott R. BeachșUniversitatea din itts!ur"h

#finitatea este un a$estec co$plex de fa$iliaritate atrac ie i si$ilaritateț șcare întăre te rela iile sociale nutrind printre oa$eni un senti$ent de apropiere.ș ț#$ studiat dezvoltarea afinită ii între studen i într%un curs a$plu de cole"iu.ț țatru fe$ei cu o apari ie si$ilară au luat parte la sesiunile clasei& purt'ndu%se cațstudente ale cursului. entru a crea condi iile unei si$ple expuneri& ele nu auținterac ionat cu niciun alt student. (iecare fe$eie a luat parte la un nu$ărțdiferit )*& +& ,* i ,+- de sesiuni ale cursului. La sf'r itul se$estrului& studen ilorș ș ț) / ,0*- le%au fost arătate i$a"ini ale fe$eilor i au fost o! inute $ăsurători aleș țfa$iliarită ii& atractivită ii i si$ilarită1ii percepute a fiecărei fe$ei. Si$plaț ț șexpunere a avut efecte sla!e asupra fa$iliarită ii& dar efecte puternice asupraț

atrac iei i si$ilarită ii. #nalizele cauzale au indicat că efectele expunerii asupraț ș țfa$iliarită ii i si$ilarită ii au fost $ediate de efectele lor asupra atrac iei. Rolulț ș ț țpoten ial al afinită ii în diferite feluri de rela ii sociale este discutat. riest 2ț ț țSa34er& ,5678 Se"al& ,579. 'nd oa$enii trăiesc în acela i cartier& lucrează înșacela i !irou sau cu$pără din acelea i $a"azine& este foarte posi!il să devinăș șprieteni. Există cel pu in două feluri în care o ase$enea prietenie poate apărea.ț;n pri$ul r'nd& un $ediu î$păr it oferă oportunită i pentru interac iuneț ț țsocială& i dacă acele interac iuni oferă o răsplată de orice fel& atunci participan iiș ț țar putea învă a să se placă unul pe altul. Dar $ulte înt'lniri sociale par săți$plice pu ină sau nicio interac iune < participan ii dau din cap )cel $ult- sau seț ț țsalută scurt. #r putea aceste =contacte pasive> )cf. (estin"er& Schachter 2 Bac?&,5+*- să ducă de ase$enea oa$enii la a se plăcea unul pe altul@ ercetărileasupra feno$enului si$plei expuneri su"erează că ar putea.

Aaonc ),56C- a spus că si$pla expunere la un sti$ul inedit este o condi iețsuficientă pentru intensificarea atitudinilor către el. $are parte din dovezisus in ideea lui )vezi Bornstein& ,5C58 arrison& ,577-& i $ulte din aceste doveziț și$plică efectele si$plei expunerii asupra atrac iei interpersonale. Mul iț țcercetători au de$onstrat aceste efecte folosind sti$uli sociali& cu$ ar fi nu$esau foto"rafii )ex. ol$an& ar"reaves 2 Sluc?in& ,5C,8 Frush& McGeou"h 2#hlerin"& ,57C8 a$$& Bau$ 2 i?els& ,57+8 Mita& Der$er 2 Gni"ht& ,5778Aaonc& Mar?us 2 Hilson& ,579-. Mita i cole"ii săi& de exe$plu& au foto"rafiatș

$ai $ul i su!iec i pentru a produce o i$a"ine nor$ală i una întoarsă pentruț ț șfiecare persoană. #ceste i$a"ini le%au fost arătate $ai t'rziu su!iec ilor iț șprietenilor lor& dintre care to i au fost ru"a i să alea"ă ce foto"rafie au preferat.ț țMaoritatea su!iec ilor au ales i$a"inea întoarsă& care oferă o i$a"ine a lor ce lețera fa$iliară din o"lindă. Dar prietenii lor au ales adesea i$a"inea nor$ală&care le%a oferit o i$a"ine a su!iec ilor ce le era fa$iliară prietenilor dințactivită ile de zi cu zi.ț

u ini cercetători au $anipulat într%adevăr c't de des se înt'lnescțoa$enii unul cu altul într%un $ediu de la!orator )ex. Broc?ner 2 S3ap& ,5768Sae"ert& S3ap 2 Aaonc& ,5708 S3ap& ,577-. Sae"ert i cole"ii săi& de exe$plu& aușrecrutat su!iec i pentru un experi$ent asupra =psihofizicii "ustului>. ;n cursulț

acestui experi$ent& su!iec ii s%au $utat dintr%o că$ăru1ă de la!orator în alta&țco$par'nd i evalu'nd diverse lichide în concordan ă cu un pro"ra$ presta!ilit.ș ț


2/9

Unele dintre aceste lichide aveau un "ust plăcut& în ti$p ce altele aveau un "ustneplăcut. rdinea a fost sta!ilită în a a fel înc't frecven a cu care su!iec ii seș ț ț

înt'lneau unul cu altul& în ti$p ce se $utau dintr%o că$ăru ă în alta& să variezețsiste$atic. După aceea& su!iec ii au fost ru"a i să evalueze $ai $ulte aspecte aleț țexperi$entului& incluz'ndu%i pe ceilal i participan i. Senti$entele de atrac ie auț ț ț

fost $ai puternice printre su!iec ii care se înt'lniseră unul cu altul $ai des&țchiar dacă aceste înt'lniri au i$plicat "ustarea de lichide neplăcute.lar& si$pla expunere la cineva ne poate face să ne si$ i$ atra i de elIea.ț ș

oate avea i alte efecte@ 'nd ne si$ i$ atra i de cineva& crede$ adeseori căș ț șelIea ne este ase$ănător în feluri i$portante )ex. Fold& R4c?$an 2 Mosle4&,5C98 Fran!er" 2 Gin"& ,5C*8 Mar?s& Miller 2 Maru4a$a& ,5C,8 Moss& B4rne&Bas?ett 2 Sachs& ,57+-. oate& făc'nd $ai atractiv pe cineva& si$pla expunerepoate cre te si$ilaritatea eiIlui percepută de ase$enea. #ceastă ipoteză a fostștestată de Moreland i Aaonc ),5CJ-. dată pe săptă$'nă ti$p de patrușsăptă$'ni& su!iec ilor lor li s%a arătat o foto"rafie a cuiva i li s%a cerut săț șevalueze persoana într%o varietate de $ăsurători. Unele din aceste $ăsurători au

testat senti$entele de atrac ie pentru persoană a su!iec ilor. #lte $ăsurători auț ț$ăsurat c't de si$ilară le părea persoana su!iec ilor. Ku$ătate din su!iec i auț țvăzut o foto"rafie a unei persoane diferite în fiecare săptă$'nă. (iecare dintreacele persoane era în $od e"ală fa$iliară su!iec ilor& care astfel au evaluat%o cațla fel de atractivă i si$ilară cu ei. Dar restul de su!iec i au văzut o foto"rafie aș țaceleia i persoane în fiecare săptă$'nă. u$ treceau săptă$'nile& aceașpersoană a devenit $ai fa$iliară acelor su!iec i i a fost astfel evaluată ca fiindț ș$ai atractivă i si$ilară cu ei. #u existat de ase$enea dovezi că efecteleșfa$iliarită ii asupra si$ilarită ii percepute au fost $ediate de efectele saleț țasupra atrac iei.ț

;n un al doilea experi$ent& Moreland i Aaonc ),5CJ- au exploratșrela iile dintre fa$iliaritate& atrac ie i si$ilaritate din altă direc ie. 'nd cinevaț ț ș țeste si$ilar cu noi în feluri i$portante& ne si$ i$ adeseori atra i de elIea )ex.ț șBuss& ,5C+8 B4rne& Fouax& Friffitt& La$!erth& Mura?a3a& rasad& rasad 2Ra$irez& ,57,8 Davis& ,5C98 S$eaton& B4rne 2 Murnen& ,5C5-. i o persoanăȘatractivă ne poate părea foarte fa$iliară )cf. Ferard& Freen& o4t 2 onolle4&,5708 Matlin 2 Stan"& ,57C-. oate& făc'nd pe cineva foarte atractiv&si$ilaritatea poate cre te i fa$iliaritatea eiIlui percepută& de ase$enea. entruș șa testa această ipoteză& su!iec ilor li s%a arătat o serie de i$a"ini întruchip'ndț$ai $ulte persoane diferite. (iecare i$a"ine a fost arătată de acela i nu$ăr deșori& astfel înc't su!iec ii au devenit fa$iliari în $od e"al cu fiecare persoană.ț

După aceea& su!iec ilor li s%au dat infor$a ii )false- indic'nd că unele dintreț țpersoanele pe care le%au văzut erau $ai si$ilari lor dec't al ii. #u fost ru"a iț țapoi să evalueze acele persoane într%o varietate de $ăsurători. Unele $ăsurătoriau evaluat senti$entele de atrac ie pentru fiecare persoană ale su!iec ilor& înț țti$p ce altele au evaluat c't de fa$iliară li s%a părut su!iec ilor fiecare persoană.țersoanele care au fost $ai si$ilare su!iec ilor au fost evaluate ca fiind $aițatractive i $ai fa$iliare. i au existat dovezi că efectele si$ilarită ii asupraș Ș țfa$iliarită ii percepute au fost $ediate de efectele ei asupra atrac iei.ț ț

Moreland i Aaonc ),5CJ- au discutat& pe !aza rezultatelor lor& cășfa$iliaritatea& atrac ia i si$ilaritatea sunt str'ns rela ionate una cu alta&ț ș țco$!in'ndu%se pentru a produce un senti$ent de =afinitate> ce aduce oa$enii

î$preună din punct de vedere psiholo"ic. #trac ia pare să fie un factor cheie înțdezvoltarea afinită ii. u$ deveni$ fa$iliar cu cineva& începe$ să ne si$ i$ț ț


3/9


4/9

chestionarului. E antionul final a consistat din 99 de studen i& J9 de !ăr!a i i J*ș ț ț șde fe$ei. aizeci la sută din ace ti studen i erau !o!oci sau în anul & restul erauȘ ș țstuden i în anul sau N.ț

E antionul pentru experi$entul nostru de teren a fost ales dintr%un cursșde psiholo"ia personalită ii. ,5, de studen i din acel curs au fost invita i să c' tiț ț ț ș

credite în plus co$plet'nd un chestionar la sf'r itul se$estrului. ,+* dintre ei aușfost de acord. ,+ studen i au fost sco i din e antion $ai t'rziu deoarece nu auț ș șrăspuns la to i ite$ii chestionarului. #l i + studen i au fost eli$ina i din cauzaț ț ț țv'rstelor lor neo!i nuite )$ai $ari de J+ de ani- sau prezen ei reduse )$ai pu inș ț țde u$ătate din sesiunile cursului-. E antionul final a constat astfel în ,0* deșstuden i& 60 de !ăr!a i i 67 de fe$ei. 7*O dintre ace ti studen i erau studen i deț ț ș ș ț țanul i & restul erau de anul i N.ș ș

Materiale.

atru fe$ei )#& B& i D- au fost alese să servească drept =sti$uli> pentruș

cercetarea noastră. #ceste fe$ei erau de v'rstă si$ilară i apari ie si$ilară i neș ț șpăreau a arăta ca studente tipice. (iecărei fe$ei i s%a făcut o foto"rafie color&

î$!răcată de stradă i st'nd într%un decor de afară. #ceste foto"rafii au fostșconvertite $ai t'rziu în diapozitive& folosite at't în pretestare& c't i înșexperi$entul nostru de teren.

hestionare si$ilare au fost folosite pentru pretestare i experi$entul deșteren. #ceste chestionare& co$pletate anoni$ de fiecare student& au fost î$păr iteț

în cinci sec iuni. ri$ele patru sec iuni ale fiecărui chestionar au fost identice8ț țfiecare sec iune con inea $ăsurători ale fa$iliarită ii& atrac iei i si$ilarită iiț ț ț ț ș țpentru una din fe$ei. Sec iunea finală a fiecărui chestionar con inea ite$i careț ț$ăsurau nu$eroase caracteristici ale studen ilor )ex. N'rstă i sex8 clasa iț ș șspecializarea8 !ănuieli despre scopul cercetării-. # existat o sin"ură diferen ăț

între chestionarul din pretestare i chestionarul folosit pentru experi$entul deșteren. Sec iunea finală a ulti$ului chestionar a fost pu in $ai extins& cer'ndț ținfor$a ii despre "radul de plăcere al studen ilor în ceea ce prive te cursul iț ț ș șnota a teptată& prezen a& a ezarea tipică în ti$pul cursului& etc.ș ț ș

rei $ăsurători ale fa$iliarită ii au fost o! inute pentru fiecare fe$eie.ț țri$a dată& studen ii au fost între!a i dacă tiau fe$eia sau nu )D#IU-. eiț ț șcare au spus că o tiu au fost ru"a i să spună nu$ele fe$eii i să descrieș ț școndi iile su! care s%au înt'lnit pri$a dată. #poi& studen ii au fost între!a i dacăț ț țau $ai văzut fe$eia înainte )D#IU-. ;n final& studen ilor li s%a cerut să evaluezeț

)de la , la 7- c't de fa$iliară li s%a părut fe$eia. Evaluări $ai ridicate indicau ofa$iliaritate percepută $ai $are.atru $ăsurători ale atrac iei au fost o! inute pentru fiecare fe$eie.ț ț

ri$a& studen ii au fost ru"a i să evalueze )de la , la 7- fe$eia pe !aza a ,*ț țdi$ensiuni de caracter )ERES#PILS#RE&#R#NPI#R#NP& EEFSPIEFSP&EUL#RPIUL#RP& E;FQM(#PI;FQM(#P&EELFEPIELFEP& #LDPIREE& (PRP SUESIDESUES& ESPIEESP& ESERPISERP-& toate alese datorităconota iei lor afective puternice. #ceste ,* evaluări au fost $ai t'rziuțreînse$nate& astfel înc't evaluările $ai ridicate indicau $ereu o atrac ie $aiț

$are i apoi a fost făcută $edia între di$ensiunile personalită ii pentru aș țproduce un sin"ur index de atrac ie. #poi& studen ilor li s%a spus să%i i$a"inezeț ț


5/9

că se înt'lnesc cu fe$eia i că înva ă $ai $ulte despre ea. #u fost apoi ru"a i săș ț țesti$eze pro!a!ilită ile )de la * la ,**O- ca ei să )a- o placă pe fe$eie i să seț ș

î$prietenească cu ea i )!- "ăsească plăcere în a% i petrece ti$pul cu fe$eia i )c-ș ș șlucreze cu fe$eia la un proiect de interes co$un.

;n final& patru $ăsurători de si$ilaritate au fost de ase$enea o! inuteț

pentru fiecare fe$eie. ri$a& studen ilor li s%a cerut să se co$pare cu fe$eia peț!aza acelora i ,* di$ensiuni ale personalită ii& evalu'nd )de la , la 7- dacăș țfiecare trăsătură a fost $ai puternică sau $ai sla!ă în personalită ile lor proprii.țEvaluări $ai $ari au indicat că o trăsătură )ex. E"ois$ul& onestitatea- era $aiputernică în fe$eie dec't în student. #ceste evaluări au fost $ai t'rziureînse$nate =înfă ur'nd> scala de $ăsurătoare în urul punctului de $iloc.ș#cest lucru a creat un nou set de evaluări care au variat de la * la 0& cu evaluări$ai $ari indic'nd $ai $ultă si$ilaritate. ;ntre aceste noi evaluări a fost făcutăo $edie de%a lun"ul di$ensiunilor de caracter pentru a produce un sin"ur indexde si$ilaritate percepută. #poi& studen ilor li s%a spus să% i i$a"ineze că seț ș

înt'lnesc cu fe$eia i că află $ai $ulte despre ea. #u fost apoi ru"a i să esti$ezeș ț

pro!a!ilită ile )de la * la ,**- ca )a- să se dovedească faptul că fe$eia vine dințacela i $ediu social ca ei& )!- ei să fie capa!ili să în elea"ă personalitatea fe$eiiș țdestul de !ine i )c- ei să descopere că planurile de viitor ale fe$eii sunt si$ilareșcu ale lor.

rocedură.

rocedurile de pretestare au fost destul de si$ple. ;n ti$pul ulti$eisăptă$'ni de cursuri& studen ii din cursul de psiholo"ie socială au fost invita i săț țparticipe la un studiu care să evalueze =a!ilită ile lor de percepere socială. ei cețau fost de acord să participe au luat parte la o sesiune specială de testare inutățla c'teva zile după ter$inarea se$estrului. ;n această sesiune& studen ilor li s%auțdat pri$a dată chestionarele& alături de c'teva instruc iuni scurte pentru a lețco$pleta. ele patru diapozitive le%au fost apoi arătate într%o ordine deter$inatăaleatoriu. (iecare diapozitiv a fost arătat ti$p de ,* $inute& desul ti$p pentruca studen ii să co$pleteze $ăsurătorile relevante le"ate de fa$iliaritate&țatractivitate i si$ilaritate. După ce a fost arătat ulti$ul diapozitiv& studen ilor liș țs%au dat încă ,* $inute pentru a co$pleta sec iunea finală a chestionarului. #uțfost apoi intero"a i& li s%a per$is să între!e orice despre cercetare i li s%aț ș$ul u$it pentru participare.ț

rocedurile pentru experi$entul de teren au fost oarecu$ $ai co$plexe.

ursul de psiholo"ie a personalită ii era inut într%un a$fiteatru în careț ț încăpeau J** de studen i. #cest a$fiteatru era în for$ă de evantai& $ai $are înțspate& unde erau u ile& i $ai în"ust în fa ă& unde stătea lectorul. #$fiteatrul eraș ș țde ase$enea ridicat& înăl 'ndu%se din fa ă către spate. #cest lucru per$iteaț țfiecărui student să ai!ă o i$a"ine clară p'nă în fa a a$fiteatrului. 9* de sesiunițale cursului ai fost inute în ti$pul se$estrului. rezen a a variat de la o sesiuneț țla alta& dar a fost în $edie de 7+O din studen i.ț

#$ aranat ca cele patru fe$ei să se dea drept studen i ai cursuluițrespectiv. (iecare fe$eie& î$!răcată nor$al ca to i ceilal i studen i& a luat parteț ț țla un nu$ăr diferit de sesiuni ale cursului. (e$eia # a luat parte la * sesiuni alecursului8 (e$eia B la +8 (e$eia la ,*& iar (e$eia D la ,+ sesiuni ale cursului.

#ceste vizite au început în ti$pul celei de%a C%a sesiuni i au continuat )cuș


6/9

excep ia exa$inărilor- pe toată durata se$estrului. sin"ură fe$eie a luat partețla toate sesiunile cursului8 ordinea acestor vizite a fost deter$inată aleatoriu.

#cela i =scenariu> a fost folosit pentru fiecare vizită. Una din fe$ei apăreaș în a$fiteatru cu c'teva $inute înainte de curs& co!ora u or p'nă în fa aș ța$fiteatrului i stătea acolo& unde putea fi văzută de to i ceilal i studen i. ;nș ț ț ț

ti$pul cursului& ea doar asculta i lua noti e. La c'teva $inute după curs& fe$eiaș țse ridica& urca u or către spatele a$fiteatrului i pleca. entru a crea condi iileș ș țunei si$ple expuneri& niciunei fe$ei nu i s%a per$is să interac ioneze )ver!al sauțnonver!al- cu ceilal i studen i. ;n rarele cazuri în care una din fe$ei eraț ța!ordată de un student& ea se întorcea i i"nora acea persoană.ș

;n ulti$a săptă$'nă de cursuri& studen ii acestui curs au fost dețase$enea invita i să participe la un studiu care le evalua =a!ilită ile de percep ieț ț țsocială>. ei care au fost de acord să participe au luat parte la o testare specialăinută în a$fiteatrul de curs o!i nuit la c'teva zile după sf'r itul se$estrului. ;nț ș ș

această sesiune& a$ repetat procedurile folosite pentru pretestare.

Rezultate.

revedere a infor$a iilor din a$!ele proiecte de cercetare au indicat cățstuden ii i studentele au răspuns la cele patru fe$ei în $oduri si$ilare. Sexul aț șfost& a adar& o varia!ilă în toate analizele ulterioare ale datelor.ș

serie de analize repetate ale varia iei ale $ăsurătorilor pe un sin"urțfactor )(e$eia: #IBIID- a fost realizată asupra a variate $ăsurători alefa$iliarită ii& atrac iei i si$ilarită ii. iciuna dintre aceste analize nu a fostț ț ș țse$nificativă. )oate p%urile .0*-. #parent& to i studen ii au privit cele patruț țfe$ei ca fiind co$para!il fa$iliare& atractive i si$ilare. #ceastă descoperire așavut i$plica ii i$portante în interpretarea rezultatelor experi$entului nostru dețteren. Dacă& a a cu$ ne a tepta$& studen ii din experi$ent ar fi privit fe$eileș ș țrespective ca fiind $ai fa$iliare& atractive sau si$ilare& atunci acele efectetre!uie să fi fost datorate si$plii expuneri& $ai de"ra!ă dec't oricăror diferen eț

în înfă i area sau atitudinea fe$eilor.ț șRezultatele actuale ale experi$entului de teren sunt rezu$ate în a!elul

+.,. Efectele si$plii expuneri asupra variatelor $ăsurători de fa$iliaritate&atrac ie i si$ilaritate au fost evaluate printr%o altă serie de analize ale varia ieiț ș țcu $ăsuri repetate cu un sin"ur factor )nu$ărul de vizite: *I+I,*I,+-. #nalizelede direc ie au fost efectuate oric'nd efecte se$nificative )p T .*+- ale expuneriițerau o!servate. #ceste analize au arătat întotdeauna tendin e liniare puternice.ț

u ine tendin e curvilieare au apărut i au contri!uit pu in )de la ,* la ,+O- laț ț ș țefectele o!servate ale expunerii. #stfel& doar testele se$nificative pentru efecteleliniare ale si$plei expuneri sunt raportate în ta!el.

Si$pla expunere a avut avut cele $ai sla!e efecte asupra fa$iliarită ii.țiciunul dintre studen i nu a tiut niciuna din fe$ei. Doar o parte din studen iț ș ț)de la C la ,0O- i%au adus a$inte să o fi văzut $ăcar pe una din fe$ei i fe$eileș șcare au luat parte la $ai $ulte sesiuni ale cursului nu păreau să fi fost adusea$inte $ai !ine. oate fe$eile au fost evaluate ca fiind nefa$iliare )M T 9.**- decătre studen i. (e$eile care au luat parte la $ai $ulte sesiuni ale cursului au fostțevaluate ca se$nificativ $ai fa$iliare& dar acest efect a fost de o $ări$e foarte$ică ).*,J-. #ceste rezultate au indicat că fa$iliaritatea a fost neafectată de

expunere. Date fiind condi iile în care fiecare expunere a a avut loc& acest lucruțnu pare a fi surprinzător.


7/9

#$ fost surprin i& oricu$& de efectele relativ puternice ale si$pleișexpuneri asupra atrac iei. #ceste efecte au variat în $ări$e de la .*+6 la .6*0& cuțo $edie de .J70. (e$eile care au luat parte la $ai $ulte sesiuni ale cursului auavut scoruri $ai ridicate la indexul atrac iei& iar studen ii au crezut că ar fi înț ț$od se$nificativ $ai posi!il să se î$prietenească cu ele& să se !ucure de ti$pul

petrecut alături de ele i să lucreze cu ele la un anu$it proiect. (aptul cășstuden ii le%au plăcut $ai $ult pe aceste fe$ei& fără a le considera în $odțnecesar $ai fa$iliare& este rei$inscent unor experi$ente de la!orator )ex.Bornstein& Leone 2 Falle4& ,5C78 Moreland 2 Aaonc& ,5778 Sea$on& Brod4 2Gauff& ,5C08 Hilson& ,575- care de$onstrau efectele expunerii în a!sen ațrecunoa terii sti$ulului.ș

;n final& si$pla expunere a afectat de ase$enea i si$ilaritatea& de iș șaceste efecte au fost $ai sla!e dec't cele pentru atrac ie. Efectele expuneriițasupra si$ilarită ii au variat în $ări$e de la .*J0 la .,JJ cu o $edie de .*77.ț(e$eile care au luat parte la $ai $ulte sesiuni ale cursului au c' ti"at evaluărișse$nificativ $ai ridicate în ceea ce prive te indec ii de si$ilaritate& i studen iiș ș ș ț

au considerat că ei ar fi $ai pro!a!il să î$partă $ediul social al acestor fe$ei&să le în elea"ă personalită ile i să ai!ă planuri si$ilare pentru viitor. #cesteț ț șrezultate au replicat descoperirea de $ai devre$e )Moreland 2 Aaonc& ,5CJ-cu$ că si$pla expunere la le al ii poate activa nu doar atractivitatea& ci iț șsi$ilaritatea percepută.

Discu ie.ț

Sunte$ pri$ii cercetători care studiază efectele si$plei expuneri asupraatrac iei interpersonale într%un decor social natural. Decorul a fost o sală de cursț$are& în care aproape J** de studen i i%au petrecut un se$estru î$preunăț șstudiind psiholo"ia personalită ii. #$ aranat ca patru fe$ei să viziteze aceațsală& poz'nd drept studente ale cursului. (iecare fe$eie a luat parte la un nu$ărdiferit de sesiuni ale cursului. u a fost niciun $otiv pentru ca ceilal i studen i săț țle dea o aten ie deose!ită acestor fe$ei < ni$eni nu tia că un experi$ent era înț șdesfă urare& nici nu era ni$ic neo!i nuit în înfă i area sau co$porta$entulș ș ț șfe$eilor. i au existat cu si"uran ă $ulte alte lucruri care să se înt'$ple în clasăȘ ți să le capteze studen ilor aten ia. ;n aceste condi ii& pare pu in pro!a!il caș ț ț ț ț

si$pla expunere la cele patru fe$ei să fi afectat evaluările studen ilor în ceea cețle prive te. ricu$& a$ "ăsit dovezi clare ale efectelor si$plei expuneri.ș

ele $ai puternice efecte ale si$plei expuneri au i$plicat senti$entele de

atrac ie pentru fe$ei ale studen ilor. (e$eile care au luat parte la $ai $ulteț țsesiuni ale cursului au fost percepute ca fiind se$nificativ $ai atră"ătoare. Deexe$plu& personalită ile lor au fost evaluate $ai pozitiv pe !aza unei varietă i deț țdi$ensiuni ale caracterului i studen ii au crezut că este $ai posi!il ca ei săș țdevină prieteni cu ele& să se !ucure de ti$pul petrecut cu ele sau să lucreze cu elela un proiect de interes co$un. Si$pla expunere a afectat de ase$eneasi$ilaritatea percepută a fe$eilor& de i aceste efecte au fost $ai sla!e dec't celeșpentru atrac ie. (e$eile care au luat parte la $ai $ulte sesiuni ale cursului auțfost percepute ca fiind se$nificativ $ai si$ilare studen ilor. De exe$plu&țpersonalită ile lor au fost evaluate ca fiind $ai si$ilare pe !aza unei varietă i deț țdi$ensiuni de caracter& i studen ii au crezut că ar putea fi $ai posi!il săș ț

î$părtă ească $ediu social al acestor fe$ei& să le în elea"ă personalită ile i săș ț ț șai!ă planuri si$ilare pentru viitor. #ceste rezultate le replică pe cele ale lui


8/9

Moreland i Aaonc ),5CJ-& care au aflat că si$pla expunere nu doar activeazășatractivitatea unei persoane& dar poate $ări i si$ilaritatea ei percepută.ș

;n ciuda efectelor sale puternice asupra atractivită ii i si$ilarită iiț ș țpercepute a fe$eilor& si$pla expunere a avut doar efecte sla!e asuprafa$iliarită ii lor percepute asupra studen ilor. ;n $edie& doar ,*O dintreț ț

studen i i%au a$intit să fi văzut $ăcar una dintre fe$ei înainte& i această cifrăț ș șnu a variat de la o fe$eie la alta. (e$eile care au luat parte la $ai $ulte sesiuniale cursului au fost într%adevăr evaluate ca fiind se$nificativ $ai fa$iliarestuden1ilor dar toate evaluările lor au fost scăzute. interpretare $ai corectă aacestei descoperiri ar putea fi că aceste fe$ei le%au părut studen ilor $ai pu inț țnefa$iliare.

(aptul că si$pla expunere le face pe fe$ei să pară $ai atractive ișsi$ulare studen ilor& fără a le cre te în $od necesar fa$iliaritatea percepută& neț șaduce a$inte de nu$eroase experi$ente de la!orator în care efectele expuneriiau avut loc în aparenta a!sen ă a recunoa terii sti$ulului. De fapt& o $eta%ț șanaliză recentă a cercetării asupra efectelor expunerii )Bornstein& ,5C5- a arătat

că acele efecte sunt deseori $ai puternice c'nd sti$ulii sunt prezen i su! pra"ulțde con tiin ă al su!iec ilor. Bornstein a oferit o explica ie de =scontareș ț ț țatri!u ională> pentru acest feno$en. El pretinde că $aoritatea su!iec ilor suntț țcon tien i de rela ia pozitivă dintre fa$iliaritate i atrac ie. 'nd sti$ulii suntș ț ț ș țprezen i deasupra pra"ului lor de con tiin ă& su!iec ii sunt $ai atra i de sti$uliiț ș ț ț șcare par a fi $ai fa$iliari& dar di$inuează o parte din atrac ie& atri!uind%oțfa$iliarită ii lor. Efectele expunerii sunt slă!ite ca rezultat. Dar c'nd sti$uliițsunt prezen i su! pra"ul de con tiin ă al su!iec ilor& nicio di$inuareț ș ț țatri!u ională nu are loc& astfel că orice efect al expunere care are loc ră$'nețputernic. Suspectă$ că pu in studen i s%au an"aat în di$inuarea atri!u ionalăț ț țdescrisă de Bornstein deoarece $aoritatea au părut incon tien i de faptul căș țcele patru fe$ei le vizitaseră sala de curs. #cest lucru ar fi putut întări )sau lăsaintacte- efectele si$plei expuneri asupra atractivită ii i a si$ilarită ii perceputeț ș ța acestor fe$ei.

Un scop al experi$entului nostru a fost să exploră$ conceptul deafinitate. Moreland i Aaonc )a5CJ- au pretins că fa$iliaritatea& atrac ia iș ț șsi$ilaritatea deseori se a$estecă pentru a for$a un senti$ent de afinitateprintre oa$eni& i că atrac ia este factorul cheie în dezvoltarea acelei afinită i.ș ț ț#finitatea pare de$nă de tot acest efort de cercetare datorită rolului pe care l%arputea uca în $ulte feluri de rela ii sociale. De exe$plu& unele rela ii ro$anticeț țpar să se dezvolte rapid i aproape inexplica!il < oa$eni ce sunt străini unul fa ăș ț

de celălalt si$t o =chi$ie> specială care îi încuraează să devină inti$i. oateace ti oa$eni nu sunt străini deloc& ci s%au înt'lnit unul cu altul de $ulte ori înșrestaurante& la petreceri i tot a a. Dacă acele înt'lniri au i$plicat o interac iuneș ș țsocială $ini$ă )si$pla expunere-& atunci ei ar putea să nu fie a$inti i. Darțparticipan ii încă s%ar si$ i atra i unul de altul i dacă o oportunitate pentru oț ț ș șinterac iune $ai puternică s%ar ivi& atunci ei ar putea părea în $od surprinzătorțfa$iliari i si$ilari unul cu altul. #finitatea& creată prin si$plă expunere& îișper$ite rela iei lor să se dezvolte $ai repede dec't ar fi putut să o facățalt$interi.

#finitatea poate de ase$enea uca un rol în rela iile dintre $e$!rii unorț"rupuri $ici. De exe$plu& nou%veni ii "ăsesc adeseori dificil să c' ti"e acceptareaț ș

celor $ai vechi în ase$enea "rupuri )Moreland i Levine& ,5C5-. #cceptareașpoate fi re inută p'nă c'nd nou%veni ii î i de$onstrează de$nitatea celor $aiț ț ș


9/9

vechi. tactică pe care nou%veni ii ar putea%o folosi pentru a c' ti"a acceptareaț ș$ai repede este să participe c't de des se poate la activită i de "rup. Doarțapăr'nd la acele activită i )si$pla expunere- i%ar putea face pe nou%veni i să parăț ț$ai atractivi celor $ai vechi. #cea atrac ie i%ar putea face pe cei $ai vechi să îițconceapă pe nou%veni i ca fiind $ai fa$iliari i $ai si$ilari dec't sunt înț ș

realitate. ou%veni ii care par celor $ai vechi $ai pu in =noi> i =diferi i> este $aiț ț ș țposi!il să fie accepta i ca $e$!ri deplini ai "rupului.ț;n final& rolul afinită ii în co$porta$entul $ul i$ilor poate fi de$nă de aț ț

fi investi"ată. Mul i$ile deseori se co$portă în feluri neo!i nuite& co$i 'nd acteț ș țpe care o!servatorii le "ăsesc a fi inexplica!ile. 'nd li se cere să% i ustificeșco$porta$entul& $e$!ri $ul i$ii descriu senti$ente puternice de ca$araderiețce i%a dus la ac iuni $ai de"ra!ă colective dec't individuale. Sunt& desi"ur& $ulteț$otive care să explice de ce $e$!ri unei $ul i$i ar putea si$ i o ase$eneaț țca$araderie )vezi Mil"ra$ 2 och& ,565-. Dar un factor care ar putea fii$portant este afinitatea. trăsătură co$ună a $ultor "rupuri este $i careașcontinuă a $e$!rilor lor. Mul i$ile sunt aproape $ereu în $i care < oa$eniiț ș

circulă rapid de la un loc la altul& deseori centr'ndu% i $i cările în urul unuiș șo!iect de interes special )ex. clădire sau un vor!itor-. #ceastă $i careșfurnizează oportunitatea si$plei expuneri să apară. Dacă acea expunere duce caun $e$!ru al $ul i$ii să îl vadă pe altul ca fiind $ai fa$iliar& $ai atractiv sauț$ai si$ilar& atunci senti$entele de ca$araderie ar putea apărea& d'nd na tere lașo posi!ilitate $ai $are ca o ac iune colectivă să ai!ă loc.ț

#utorii le $ul u$esc lui harles Kudd i lui David Genn4 pentruț șsfaturile lor în ceea ce prive te analizele ecua iilor. ereri de reprintare ar tre!uiș țtri$ise Dr. Richard Moreland& 90J Lan"le4 all& Departa$entul de siholo"ie&Universitatea din itts!ur"h& itts!ur"h& # ,+J6*.

8 moreland 1992 - exposure effect in the classroom. the developement of affinity among students.doc

Documents