7_unitate de invatare (1)

8/16/2019 7_Unitate de Invatare (1)

1/7

Unitatea de învăţare Nr. 4

Critica psihanalitică. Critica tematică.

CuprinsObiectivele Unităţii de învăţare Nr. 44.1.Termeni-cheie ai psihanalizei i relevan a lor in interpretarea textului literar.ș ț4..!ritica tematică" direc ii# reprezentan i# concepte.ț ț$ucrare de veri%icare Unitate de învăţare Nr. 4&ăspunsuri 'i comentarii la întrebările din testele de autoevaluare(iblio)ra%ie Unitate de învăţare Nr. 4

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 4*rincipalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 1 sunt"

• +proprierea termenilor-cheie ai ,ar)onului psihanalitic.

• ntele)erea conceptelor cu care operează tematismul.

4. Termeni-cheie ai psihanalizei i relevan a lor in interpretarea textului literar ș ț Na tereaș psihanalizei

*aradi)ma stiintelor psiholo)ice# alături de cea a stiintelor limba,ului# reprezintă ozonă care participă la identitatea %undamentală a sec. .

/tiinţele psiholo)ice reprezintă domeniul ale cărui concepte 'i metodolo)ii


2/7

amprentează de%initoriu secolul al -lea. &omantismul a'ezase în centrul doctrineisale termeni precum su%let 'i vis 0 lumea romantică este polarizată în ,urulindividului 'i a percepţiei subiective a acestuia# dar mizează pe relaţia dintre uman 'idivin. *ro)resul medicinei mai ales al neurolo)iei2 'i mutaţiile mentalitare de la)ranița dintre secolul al -lea 'i al -lea au permis sondarea unor zone tabu

p3nă atunci# precum sexualitatea.*sihanaliza

*rin psihanaliză se înţele)e în mod curent"

a. o metodă de investi)aţie care constă în esenţă în punerea în evidenţă asemni%icaţiei incon'tiente a cuvintelor# acţiunilor# producţiilor ima)inare vise#%antasme# deliruri2 ale unui subiect. +ceastă metodă se bazează în principal peasocierile libere ale subiectului# asocieri libere care sunt )arantul validităţiiinterpretării. nterpretarea psihanalitică se poate extinde 'i la creaţii umane pentrucare nu dispunem de asocieri libere.

b. o metodă psihoterapeutică bazată pe acest mod de investi)are termen sinonim"cură psihanalitică.

c. un ansamblu de teorii psiholo)ice 'i psihopatolo)ice în care sunt sistematizaterezultatele obţinute prin metoda psihanalitică de investi)are 'i tratament.

5reudismul

O expunere a %reudismului %ace apel în primul r3nd la teoria incon'tientului. +ceastăteorie nu va %i de%initivă p3nă în 1617 0 c3nd înre)istrăm ceea ce se va numi primatopică %reudiană# pentru ca în 168 această teorie să su%ere modi%icări ce vor conduce la cea de-a doua topică.

&eprezentarea psihismului uman ca sine-eu-supraeu aparţine celei de-a doua topici%reudiene prima distin)e insu%icient un subsistem incon'tient de unul precon'tientcon'tient2. !ităm din V!ca"ularul psihanali#ei# un reper al literaturii despecialitate "

$ine subst.2. 9." :s - 5." ;a - :." id. Una din cele trei instanţe descrise de 5reud încea de-a doua teorie despre aparatul psihic. in punct de vedereeconomic# sinele este pentru 5reud rezervorul principal al ener)iei psihice= din punctde vedere dinamic# el intră în con%lict cu eul 'i supraeul# care# din punct de vedere)enetic# reprezintă di%erenţierile sale.

Eu. 9." ch - 5." moi - :." e)o. nstanţă pe care 5reud# în a doua sa teorie a aparatului psihic# o deosebe'te de sine 'i de supraeu. >in punct de vedere topic# eul se a%lă


3/7

într-o relaţie de dependenţă at3t %aţă de revendicările sinelui# c3t 'i %aţă deimperativele supraeului 'i exi)enţele realităţii. >e'i se a%irmă ca mediator#reprezentant al intereselor totalităţii persoanei# autonomia sa este cu totul relativă.>in punct de vedere dinamic# eul reprezintă# în primul r3nd în con%lictul nevrotic# polul de%ensiv al personalităţii= el pune în ,oc o serie de mecanisme de apărare# care

sunt motivate prin percepţia unui a%ect neplăcut an)oasă-semnal2. >in punct devedere economic# eul apare ca un %actor de le)are a proceselor psihice= dar# înoperaţiile de%ensive# tentativele de le)are a ener)iei pulsionare sunt contaminate princaracteristicile speci%ice procesului primar= ele capătă un aspect compulsiv# repetitiv#dereal. Teoria psihanalitică încearcă să explice )eneza eului în două re)istre relativetero)ene# %ie consider3ndu-l un aparat adaptativ di%erenţiat din cadrul sinelui încontact cu realitatea exterioară# %ie de%inindu-l ca produs al identi%icărilor careconduc la %ormarea înăuntrul persoanei a unui obiect de iubire investit de sine. ?@AUnul dintre mecanismele %undamentale de apărare este procesul sublimării. *rinsublimare pulsiunile sunt deturnate de la a)resivitatea lor 'i derivate către altă%inalitate " pentru 5reud# arta# 'tiinţa# %iloso%ia# reli)ia sunt ni'te sublimări ale

pulsiunilor sexuale deturnate de la investirea lor obiectală.$upraeu. 9." Bber-ch - 5." surmoi - :." super-e)o. Una dintre instanţele

personalităţii descrisă de 5reud în cadrul celei de-a doua teorii asupra aparatului pasihic" rolul său este echivalent cu cel al unui ,udecător sau cenzor în raport cu eul.>upă 5reud# con'tiinţa morală# autoobservarea# %ormarea idealurilor sunt %uncţii alesupraeului. Cn mod clasic# supraeul este de%init ca mo'tenitorul complexului Ddip.:l se constituie prin interiorizarea exi)enţelor 'i interdicţiilor parentale. ?@A

!artea %undamentală a lui 5reud este Interpretarea viselor 16882. *entru 5reud#

travaliul visului constă în două operaţii" producerea )3ndurilor de vis 'itrans%ormarea lor în conţinut mani%est al visului. +ceastă ultimă operaţie comportă patru mecanisme" condensare# deplasare# %i)urabilitate# elaborare secundară.

!ondensarea este o modalitate %undamentală de %uncţionare a proceselor incon'tiente. Cn comparaţie cu conţinutul său latent# conţinutul mani%est al unui viseste întotdeauna laconic# abreviat.

>eplasarea este un mecanism prin care accentul se poate deplasa de la o reprezentarela o alta# le)ată de prima printr-un lanţ asociativ.

5i)urabilitatea este o cerinţă la care sunt supuse conţinuturile visului= acestea su%eră

o selecţie 'i o trans%ormare care %ac posibilă reprezentarea lor în ima)ini# mai alesvizuale.

:laborarea secundară este o remaniere a visului" visul ne este prezentat sub %ormaunui scenariu relativ coerent 'i comprehensibil.

Eisul apare ca o realizare - deturnată - a unei dorinţe. nterpretarea este mai multdecît o traducere într-un tabel de simboluri# ea este mai curînd o reconstituire


4/7

pornind de la materialul verbal 'i ima)istic al visului.

%!rinţă 9." Funsch - 5." dGsir - :." Hish. Cn concepţia dinamică %reudiană# unul din polii con%lictului de%ensiv" dorinţa incon'tientă tinde să se realizeze restabilind#con%orm le)ilor procesului primar# semnele le)ate de primele trăiri de satis%acere.>orinţa se re)ăse'te vis sub %ormă de compromis. +ceastă noţiune %undamentală a psihanalizei este extrem de di%icil de de%init.


5/7

Test de aut!evaluare 4..Iemoriza i cele mai importante concepte psihanalitice.ț

4.&. !ritica tematică" direc ii# reprezentan i# concepteț ț

Tematismul"repere

:ticheteleJcritică tematicăK# JtematismK# Jtematolo)ieK sunt asociate în primul r3ndcu ceea ce s-a numit 'rupul de la 'eneva 'i cu patru autori canonici" 'e!r(es)!ulet# *ean +!usset# *ean,)ierre +ichard# *ean $tar!"ins-i= acestora li s-aadau)ă# cu amendările de ri)oare# 'ast!n Bachelard.!oncepte ale criticii tematice"

1. viziunea artistică este concepută ca un sistem )lobal 'i activ= %iecare operă î'i%undamentează )eneza pe elemente ale intimităţii spirituale ale artistului=această viziune artistică# această retortă creativă este numită divers" universima(inar la L.-*. &ichard# univers mental la Lean &ousset# punctul !ri(iniile point de départ 2 la 9eor)es *oulet.+st%el# %iecare operă poate %iînţeleasă ca o bio-grafie# dar nu una imediată# )3ndită în termeni triviali.

. NT:&


6/7

Test de aut!evaluare 4.&.Iemoriza i de%ini ia temei din perspectiva tematismului.ț ț

Lucrare de veri5icare unitate de învăţare nr. 4

>esci%ra i interpretativ un text prin )rila psihanalitică.ț

+ăspunsurile testel!r de aut!evaluare/ se c!nsulta materialul de curs i "i"li!(ra5ia a5erentă.ș

Bi"li!(ra5ie unitate de învăţare nr. 45reud#


7/7

7_unitate de invatare (1)

Documents