7patologie subdurala extramedulara intramedulara nov2004

5/28/2018 7Patologie Subdurala Extramedulara Intramedulara Nov2004

1/76

EXPLORAREA IRM A PATOLOGIEI

COLOANEI VERTEBRALE

Prof. Dr. Ioan Codorean

Clinica de Radio log ie-Imagistic Medical iMedicin Nuclear

Spitalul Mil i tar Central


2/76


3/76

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI

COLOANEI VERTEBRALE

PATOLOGIASPAIULUI SUBDURAL EXTRAMEDULAR


4/76

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALEPATOLOGIASPAIULUI SUBDURAL EXTRAMEDULAR

La adult, patologia acestui compartiment este dominatde tumorile benigne

ale tecii neurale

- neurofibroame si schwanoame, dezvoltate pe traiectul unei rdcini

nervoase

-meningioame(dezvoltate din foieleduramater)

In literatura recent s-a raportat o cretere semnificativ a incidenei

metastazelor leptomeningeale

Agenii de contrast paramagnetici mbuntesc att sensibilitatea ct i

specificitatea IRM


5/76

NEUROFIBROAMELE

Incidenta crescuta ntre 30-40 ani frpredominande sex

Sunt mai frecvente n regiunile cervicale i

lombare; de obicei sunt solitare (90%)dar pot fiimultiple - (NF1)

Sunt localizate preferenialn partea antero-lateral a canalului rahidian, pe traiectul uneirdcinide obicei senzitive

Extensia lor n clepsidr prin gaura deconjugare este evocatoare i determin lrgireaacesteia cu subierea unui pedicul (n sensulnlimii), uneori pot produce o alunecare a

corpurilor vertebrale adiacente



6/76

NEUROFIBROAMELE

Sunt formaiuni bine ncapsulate, cu cretere lent care comprima sideplaseazcordonul medular sau rdcinilenervoase.

Sunt n general izointense cu maduva spinarii si radacinile nervoase pe

imaginile T1SEiizo-uorhiperintensepe imaginile T2SE si PD.

In T2SE - aspect in tintaperiferie hiperintensa, centru hipo/izointens

Cnd tumorile sunt mici inu deplaseazstructurile adiacente pot snu fie

leziunilor mici i faciliteaz localizarea exact a tumorii i relaia acesteia cuvizualizate pe imaginile native IRM.

Deoarece practic 100% din neurofibroame i amplific contrastul dupinjectarea i.v a agenilor paramagnetici, substana de contrast mbuntetedetectabilitatea mduvaspinriiistructurile adiacente.



7/76

NEUROFIBROM

T1SE cor.


T2TSE ax. T2TSE sag.

-formaiunetumoralovalar,aproximativ 3/2 cm(n plan coronal), bine delimitat,neomogen,intradural,extramedular, de la C1 la C2,n 1/2 dr. a sacului dural

-Tumora are semnal izointens pe secveneleT1W, prezentnd central o arie neregulatsugestiv pentru ozonde necrozintratumoral., si semnal neomogencrescut pe secveneleT2W

-Formaiuneacomprimspaiilesubarahnoidiene ant. ipost. , comprima si deplaseazspre stnga mduva

spinriicervicalde la C1 la C2.


8/76

NEUROFIBROM

T2Fl2d ax

Dg. de trimitere: -

Sdr. de compresie

medular T3

Clinic - ataxie

spinal


-formaiune tumoral ovalar de 1,8/1,2/1 cm, bine delimitat, cu structur neomogen,localizatintradural extramedular, corespunztorspaiuluiintervertebral T3-T4.-pe secveneleT1 semnalul este izointens cu semnalul mduvei spinrii iar pe secveneleT2W tumora are semnal uorintens, ocup1/2 dr. a sacului dural, deplasnd spre stanga icomprimnd mduvaspinriila acest nivel i lrgetegaura de conjugare T3-T4 de partea

dreapt

T1SE ax. contrast

t3tttt

t3ttT3

T2TSE sag


9/76

NEUROFIBROM

T1TSE cor. contrast Mielo RM sagital


-dup administrarea s.c. apare o intensificare uoar i neomogen asemnalului tumorii

-pe mielografia RM sagital imagine de stopLCR.


10/76

NEUROFIBROM

T1TSE sag. contrast

T1TSE cor. contrast

Dg. de trimitere - sdr. de compresie medular

T10-T11

Clinic - paraparez

- Babinski pozitiv bilateral

- tulb. de sensibilitate T10-T11

- tulb. sfincteriene


T1 TSE ax. contrast

- formaiune tumoral ovalar de 20/35 mm,binedelimitat i cu structur neomogen, localizat ncanalul rahidian toracal inf., la nivel T12, n 1/2 sa stg., cu extensie prin gaura de conjugareT12 stg. nafara canalului rahidian.

-Administrarea substanei de contrast arata o intensificare accentuata semnalului tumorii n toateincidenele efectuate

T12


11/76

NEUROFIBROM

T2TIRM cor. (FLAIR)

Dg. de trimitere - Nevralgie crural stg.


T2TIRM sag. (FLAIR) T2TSE ax.T1TSE sag.

-Formaiune alungit-ovoidal, 40/10/12 mm, ce ocup aproape complet canalul rahidian, de la 1/2 inf. acorpului vertebral T11 la nivelul spaiului T12-L1

-Tumora este bine delimitat, cu structur neomogen, avnd dou componente, una cu semnal hiperintensT2 (mai intens dect LCR) i uor hipointens T1 i FLAIR, situat superior i alta cu semnal neomogen, uorintens T2 i IR i semnal izo-hipointens T1 (comparativ cu esutul medular )

-Tumora deplaseaz postero-lateral spre dr. i comprim intens conul medular i rdcinile cozii de cal

-Tumora are caracter benign, este intradural extramedular cu 2 componente: solid ichistic

T11


12/76

NEUROFIBROM


Diagnostic diferential

1. Schwannom:

- dificil de diferentiat de NF izolat

- semnul in tinta* este mai frecvent intalnit in NF decat in schwannom- schwannomul este mai hiperintens in T2

2. Meningocel:

- aspect clasic cu intensitatea semnalului identica cu a LCR

- se incarca cu substanta de contrast administrata intratecal

*periferie hiperintensa, centru hipo/izointens


13/76


NEUROFIBROMATOZA TIP I. RECKLINGHAUSEN

Criterii diagnostice

6 sau mai multe macule n cafea culapteal cror diametru este >5 mm lapacienii prepubertate i >15 mm lapacienii postpubertate

2 sau mai multe neurofibroame deorice tip sau un neurofibrom plexiform

Gliom de nerv optic

2 sau mai muli noduli Lische

Leziuni axilare sau inghinale Leziuni osoase (displazie de aripasfenoidala cu sau fr pseudoartroz)

Printe, copil sau rud cu NF tip1

- Neurofibrom plexiform-Ingrosare tumorala neregulata aradacinilor nervilor cervicali si aplexului brahial-Gaurile intervertebrale aparmarite


14/76

NEUROFIBROMATOZA TIP I. RECKLINGHAUSEN

T1TSE cor. T2TSE cor.


-Multiple formaiuni tumorale ovalare situateetajat de-a lungul nervilor spinali toraco-lombaribilaterali

-Tumorete cu semnal neomogen moderat crescut T2 i hipo-izo semnal T1, bine delimitate darcu structur neomogen


15/76

SCHWANNOM


cea mai frecventa masa intradurala extramedulara

cel mai frecvent simptom este durerea

ASPECTE IMAGISTICE

tumora de radacini nervoase, bine delimitata, care se accentueaza intens post sc

70-75%intraduralaextramedulara

15% extradurala15% in clepsidra

majoritatea au dimensiuni de cativa mm

pot apare schwannoame gigante multisegmentare


16/76

SCHWANNOM


ASPECTE RM

T1:majoritatea hipointense

T2: 75% hiperintense;40% componente chistice;10% componente hemoragice

Uneori aspect in tinta(semnal periferic crescut, centru de intensitate redusa)frecvent prezinta accentuare intensa post adm. substanta de contrast, omogena sauheterogena


17/76

SCHWANNOM TORACAL CHISTIC in clepsidra


T1SE T1SE FS + GdMasa ovalara bine delimitata, dezvoltata posterior la nivelul canalului spinal toracal, cularga componenta extradurala si cu o componenta adipoasa la extremitatea craniala.

Captare periferica a sc ce evidentiaza forma in clepsidra,cu extensie prin gaura deconjugare stanga in regiunea paraspinala.

Absenta ca tarii centrale a sc. confirma caracterul chistic al leziunii.


18/76

NEURINOM IN BISAC


T1SE sag. T1TSE ax

T2TSE cor. T2TSE ax.

l1

t1

2

T12

T12

O A A A A O OG CO OA A


19/76


NEURINOM GIGANT

T1TSE cor. contrast

T1TSE ax. contrast

T1TSE sag. contrast

-Tumorgiganttoracicsuperioardreapt,cu punct de plecare n gaura de conjugareT7-T8, cu captare relativ omogen.

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALE


20/76

MENINGIOAMELESunt frecvente la femeile peste 50 de ani (80%).

Sunt solitare,prezintcalcificri(detectate CT ) inuau

extensie n gaura de conjugare.

n secveneleT1SEprezinthiposemnal

In secvenele T2SE sunt izo/hiperintense; pot fi

hipointense in cazul unor calcificari difuze.

Meningioamele intens vascularizate pot avea frecvente

flow voids

in secventele T1 post Gd capteazomogensubstanadecontrast, evideniindu-se uneori prezena unor spiculi de

inseriemeningian(evocatori pentru diagnostic)



21/76

MENINGIOAMELE


SE T1W sag. SE T1W ax.

Meningiom cervical intradural

Masa intradurala cervicala superioara dezvoltata in canalul spinal la nivel C2, care

deplaseaza posterior si comprima maduva spinarii adiacenta.


22/76

MENINGIOAMELE


SE T2W sag. SE T2W cor.

Meningiom dorsal calcificat

Masa intradurala de dimensiuni reduse, partial calcificata, ce deplaseaza si comprimamoderat conul medular.

L1


23/76

MENINGIOAMELE


SE T2W sag. SE T1W+Gd FS sag.

Meningiom de sac dural

Masa intradurala extramedulara cu captare crescuta si omogena a sc, ce deplaseaza

posterior radacinile cozii de cal.

L1


24/76

MENINGIOAMELE


SE T1W sag. SE T1W+Gd FS cor.

Meningiom dorsal

Formatiune localizata intradural, anterolateral de maduva spinarii, ce comprima si

deplaseaza in stanga conul medular.

L1


25/76

MENINGIOAME


Diagnostic diferential

Schwannom- hiperintens T2

- modificari chistice, hemoragice mai frecvente

- fara insertie durala


26/76

METASTAZELE TUMORILOR MALIGNE

Sunt tumorile subdurale extramedulare cele mai

frecvente la copilul sub 10 ani

Tumorile primitive sunt de obicei tumori maligne

intracraniene (la copil neuroblastom, ependimomde fos posterioar) meduloblastom, pinealom,

glioblastom la adult

Mai rar, metastazele leptomeningeale sunt

diseminri secundare hematogene n cazulcarcinoamelor pulmonare sau mamare,

melanoamelor, limfoamelor ileucemiilor.



27/76

METASTAZELE TUMORILOR MALIGNE

Frecvent sunt asimptomatice la debut

n general, metastazele leptomeningeale

sunt nodulare,

unice sau multiple,

cu implantare preferenial n regiunea toracal sau n spaiul subdural

lombosacrat (gravitaional?);

uneori apar sub forma unor ngroridifuze ale rdcinilornervilor lombari Injectarea i.v a agenilorde contrast paramagnetici permite o mai bundetectare

a leziunilor care de regulprezinto captare intens



28/76


29/76

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI

COLOANEI VERTEBRALE

PATOLOGIA SPATIULUI INTRAMEDULAR


30/76

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALEPATOLOGIASPAIULUI INTRAMEDULAR

Tumori primitive

Tumori secundare

Afectiuni inflamatorii, demielinizante si infectioase

Traumatisme

Leziuni degenerative



31/76

Clinic seprezintcu lombalgie;ocazionalpacieniiacuzdeficit motor la nivelulmembrului inferior idisfunciisfincteriene

se asociaza cu neurofibromatoza tip 2 ;

cresc lent si pot determina modificari osoase;

largirea canalului spinal apare in 30 % din cazuri

70% din tumorile medulare cu componenta hemoragicasunt ependimoame

pot determina HSA acuta de cauza nonanevrismala, hemosideroza superficiala(margine cu semnal redus -semnul capisonului)

Chistele intratumorale sunt mai frecvente n comparaiecu astrocitoamele


EPENDIMOM



32/76

Este cea mai frecvent tumor de conmedular (>65%)

Apare predominant la nivel medularinferior, conul medular i filum terminale(aceast localizare este tipic pentru subtipul

mixopapilar, iar diagnosticul diferenialincludeastrocitomul iparagangliomul)

Tumora este descoperit n timpuldecadelor 5-6 de via cu o uoarpredominanla femei.


EPENDIMOMUL MIXOPAPILAR

Reprezentarea schematica aunui ependimom.Leziune bine vascularizata extinsa peinaltimile a 3 corpuri vertebralelombare cu largirea marcata a

canalului rahidian.


33/76

1

2

3

4

5

6

Prin deschiderea posterioar a durei i arahnoideisunt expuse dilataia lombar, conul terminal i

coada de cal.

1 intumescenta lombar

2dura spinal (secionat)

3conul medular4rdcini nervoase posterioare

5coada de cal

6 filum terminale

7fundul de sac dural

ANATOMIA COLOANEI VERTEBRALEMaduva spinarii

7



34/76

Aspecte RM

T1SE: - de obicei izointens

T2SE: - aproape intotdeauna hiperintensin raport cu maduva spinarii

accentuare intensa post sc


EPENDIMOM

PATOLOGIA SPAIULUI INTRAMEDULAR


35/76

EPENDIMOM

PATOLOGIASPAIULUI INTRAMEDULAR

T1TSE sag. contrast

T2TIRM sag. Mielo. RM cor.Mielo RM sag.

Canal rahidian cu conformaie i dimensiuni modificate.

Examenul mielografic sagital i coronal confirm modificrile de arhitectur ale sacului dural, care aparepseododiverticular

Postcontrast, captare periferic i central, cu delimitarea de caviti intratumorale

Corpul vertebrei L1 apare tasat prin tulburri trofice locale

L4

TTT

T11

T11


36/76

EPENDIMOM DE COADA DE CAL


SE T1W sag. SE T2W sag.Masa intramedulara dezvoltata toracal inferioarlombarsuperioar.Formatiunea, largeste canalulspinal si are semnal izoT1 si hiper neomogen T2


37/76

EPENDIMOM


Imagine mediosagital T1

postcontrast: ependimommixopapilar nconul medular.

Se observ hipersemnalul dela nivelul poriunii distale a filumterminale, care postoperator s-a

dovedit a fi infiltrat tumoral.


38/76


Reprezentarea schematica a unui ependimom cervical


39/76

Tumora conine ctevaarii hipointense,la nivelul

extremitatilor(semnulbonetei)datorate produilor dedegradare aihemoglobinei(hemosiderina)si Met.Hem. central.

EPENDIMOM CERVICAL


C6C

C6

Imagine mediosagital T1SEprecontrast laun pacient cu ependimom n regiuneacervicobulbar

Reprezentareaschematica a unuiependimom cervical


40/76

EPENDIMOM


Diagnostic diferentialTumori de teaca nervoasa:

- hemoragii mai rare

- se extind de obicei prin gaura nervoasa

Meningiomul:

- de obicei izointens cu maduva pe T1si T2, mai frecvent in coloana toracala sicervicala

- de obicei nu prezinta hemoragie

Paragangliomul:- tumora intens vascularizata

Alte tumori:

- hemangioblastomul (chistic cu nodul hipercaptant)



41/76

ASTROCITOM INTRAMEDULAR


Este a doua tumor medular ca frecven dupependimom

Majoritatea tumorilor afecteaz regiunea cervico-toracal

Majoritatea sunt descoperite n decadele 3-4 devia



42/76



Simptomele la debut sunt nespecifice iinclud durerea iscolioz

Tumora are o rat de cretere redus i

determinmodificriosoase n 50% din cazuri

Chistele asociate sunt frecvente (40%) iarimplicarea totala mduveieste rar

Majoritatea acestor tumori isi accentueaz

semnalul postcontrast



43/76


T1TSE sag.+ contrast T1TSE ax.+ contrast

Dg. de trimitere -

Hemiparez dr.

progresiv

Clinic - deficit motor

progresiv

- sdr. amiotrofic

mb. sup. dr.


RM: - formaiunetumoralintramedularcervico-toracalce se extinde de la C2 la T2,ocup3/4 din canalul rahidian - spaiile subarahnoidiene ant. i post. sunt disprute compresivsecundar

- tumora are semnal izointens T1 cu restul mduveispinrii.

- dup adm. S.c. se observo accentuare a semnalului la nivelul tumorii, n special laperiferia acesteia

t2

T2


44/76


(A)Imagine mediosagital T1 cu s. de contrast:astrocitom neomogen cu multilechiste ce afecteaz mduva spinrii de la C2 la T1.

(B)Imagine T1 postcontrast: hipercaptare la nivelul unor noduli tumorali.




45/76

HEMANGIOBLASTOM

Reprezint 3,3% din tumorile intramedulare

Nu au predilecie de sex

Se ntlnesc de regul n decada 4 de via

30%din pacienii cu hemangioblastoame ausindrom Von Hippel-Lindau

Sindromul Von Hippel-Lindau se transmite autosomal

dominant i se asociaz cu hemangioame cerebeloase(35-60%), angiomatoz retinian (25-38%),feocromocitom (>10%) sau hemangioblastoamemedulare(


46/76

IRM fr contrast:lrgirea canalului rahidian;se asociaza cu formaiuni chistice

chistele pot avea intensitate variabila semnalului n funcie de coninutulproteic

intensitatea crescut a semnalului chistelor face dificil diferenierea denidusul tumoral i de mduv

edemul asociat hemangioblastomului medular are semnal redus pesecvenele cu TR scurt

ariile serpiginoase adiacente lipsite de semnal pot reprezenta micri ale

fluxului arterelor sau varicoziti meningeale asociate cu nidusul tumoralhipervascularizat

IRM postcontrast: - accentuare marcat a intensitii semnalului la nivelulnidusului tumoral (like electric bulb),permind diferenierea nidusurilor mici deleziunile medulare edematoase adiacente i de chiste

HEMANGIOBLASTOM




47/76

HEMANGIOBLASTOM

T1TSE sag. contrast T1TSE cor. contrast T1SE ax. contrast

Captare focal i intens, circumscris electric bulb n regiunea toracalinferioar a mduvei.

Cavitate medulara superior i inferior de nivelul leziunii cu semnal crescutperiferic i postcontrast


48/76


Tumori primitive

Tumori secundare


Traumatisme




49/76


METASTAZE MEDULARE SI LEPTOMENINGEALE

Apar la mai puin de 1% din pacienii cu cancer, n special la cei cutumori primare pulmonare (> 50%) i mamare sau cei cu limfoame,melanoame, carcinom colorectal,

Dasemenea, metastazele survin la aproximativ 50% din pacienii cu

leucemie limfoblasticsau mieloblastic.

Mduva toracic este cel mai frecvent afectat

Tumorile SNC care disemineaz frecvent prin LCR suntmeduloblastomul, ependimomul igliomul



50/76


METASTAZE MEDULARE

(A) Imagine RM mediosagital T2 la o pacient cu cancer desn: leziune cu hipersemnal la nivelul medular C1- C2.

(B) Imagine T1 postcontrast, cu captare intensa la nivelulleziunii(carcinom pulmonar).

T2SE T1SE



51/76

Imaginea T1 postcontrastevidentiaza metastazeintramedulare i piale n conulmedular i la nivelul unei rdcininervoase lombare.

O O OG CO O N VPATOLOGIASPAIULUI INTRAMEDULAR

METASTAZE MEDULARE

T1SE + Gd



52/76


Tumori primitive

Tumori secundare


Traumatisme




53/76


MIELITA ACUTA

Sindrom clinic ce grupeaz leziuni medulare inflamatorii i demielinizante,cu etiologii multiple

Mielita acutpoate apare dup infecii, vaccinare, n boli autoimune (LES)sau n sindroame paraneoplazice

Asocierea mielit transvers cu nevrit optic realizeaza sindromul Devicsauneuromielit optic

Se asociaz cu infeciile virale,tuberculoza i LES.



54/76


MIELITA ACUTA

IRM - semnal intramedular hipointens T1 i hiperintensT2

Mduva de calibru normal sau uor crescut

Poate afecta segmentul cervical, toracal sau ambele segmente

Leziunile i intensific semnalul dup administrarea de gadolinium



55/76

MIELITA ACUTA


T1TSE sag. T2TSE sag.

Mduva cu calibru crescut, cu semnal uor crescut n T2 i nemodificat n T1, pesegmentul toracal inf. (izointensa).



56/76

MIELITA ACUTA - SIDA

T1TSE sag. contrast T1TSE ax. contrast


Captare segmentar la nivelul mduvei cervicale (mielit n cadrul SIDA)



57/76

SCLEROZA MULTIPLA


1/3din pacienii cu SM cerebralaprezint determinari medulare .Mduvacervical este cel mai frecvent afectat

Leziunile de SM intramedulare apar ca arii cu semnal hiperintens T2cu saufr arii corespunztoare de semnal hipointens T1.

Se pot asocia n faza acut cu tumefierea mduvei

n stadiul cronic mduva poate deveni atrofic

Creterea intensitii semnaluluidup administrarea de gadolinium este

corelat cu stadiul bolii(faza acut) 1/3 din pacienii cu SM ce prezint clinic mielopatie pot s nu asociezeleziuni periventriculare pe RM cerebral



58/76

SCLEROZA MULTIPLA


T2TIRM sag. (FLAIR)

T1TSE sag.

T2 Fl2d ax

T2TSE sag.Arie longitudinal, fusiform, n hipersemnal T2 i izosemnal T1, la nivelulcordonului medular, lateral n dreapta pe segmentul T1-T2

T1



59/76

SCLEROZA MULTIPLA


T1 si T2SE sag. T2SE ax.



60/76

SCLEROZA MULTIPLA


PD si T2SE sag. T2SE sag.



61/76


Tumori primitive

Tumori secundare


Traumatisme




62/76

Imagine mediosagital T2:fractur cu dislocare

C6C7, cu secionarea mduvei.

TRAUMATISME




63/76

Gradient echo (T2*) axial la un pacient cu fractur-compresie cervical:semnal hipointens n interiorulmduvei spinrii sugernd prezena unui hematom

acut.

TRAUMATISME




64/76

TRAUMATISME


Imagine mediosagital T2:compresia L1 cu ngustarea

canalului medular.

Hipersemnalul de la nivelulmduvei se datoreaz edemului.

Corpul vertebral are semnal deintensitate crescut datorat attedemului, ct i hemoragiei.

T2SE

Fractura tasare L1



65/76

TRAUMATISMESPONDILOLISTEZISUL POST-TRAUMATIC


Spondilolistezisul se refer la deplasarea (posterioar sau anterioar) a uneivertebre cu respectarea celor adiacente.

Poate fi determinat de laxitatea ligamentar asociat cu modificridegenerative sau cu spondiloliz (n special la persoanele tinere) sau poate fi osechel a traumei;

L5S1 sunt cele mai frecvente nivele afectate.

TRAUMATISME SPONDILOLISTEZIS POST-TRAUMATICPATOLOGIASPAIULUI INTRAMEDULAR


66/76

TRAUMATISMESPONDILOLISTEZIS POST-TRAUMATIC

M.C., 15 ani

RM: -dislocare vertebralaanterioara completa acorpului vertebral L5 fatade baza sacrului

-luxatie posterioara asacrului, cu compresie asacului dural si aradacinilor cozii de cal

-hiperlordozalombara si accentuareacifozei sacrate

-spina bifida larga lacorpurile vertebralesacrate

T1TSE sag. T2TSE sag.

T2TSE ax.



67/76


Tumori primitive

Tumori secundare


Traumatisme




68/76


SIRINGOMIELIA

Este o boal cronic medular care apare ca o cavitate intramedular carenu comunic cu canalul ependimal

Termenul este folosit n prezent pentru a descrie orice cavitate

intramedular

Se difereniaz de hidromielie: cavitatea hidromielic este mrginit decelule ependimale i corespunde unei dilatri a canalului ependimal, n timp cen siringomielie cavitatea este mrginit de glioz astrocitar

Diagnosticul diferenial este dificil de fcut sau chiar imposibil prin tehniciimagistice



69/76


HIDROSIRINGOMIELIA

T2TSE sag.T1TSE sag. T2FLAIR 2d

Clinic: - compresie medulara toracala operata; laminectomie T5-T7

RM: - cordonul medular de la T2 la T5 are calibru crescut si prezinta centralsemnal hiperintens T2 si hipointens T1 si FLAIR. De la T6 la T7 cordonul aredimensiuni reduse si contur neregulat. Epidural la acelasi nivel se remarca ingrosareaheterogena si neregulata a spatiului.

RM nativ



70/76


HIDROSIRINGOMIELIARM contrast

T1TSE sag.+ Gd T1TSE ax. +Gd

Post-contrast se evidentiaza procesul congestiv epidural si incarcareaperiferica a cavitatilor siringomielice.

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALEPATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL


71/76

PATOLOGIA SPATIULUI EXTRADURAL

TraumatismeFractura-tasare. HidrosiringomielieFractur-tasare vertebr L1 operat

T2TSE sag. T1TSE sag.Mielografie RM

Clinic: sindrom de coada de calsenzitivo-motor

RM: -fractura-tasare a corpului vertebral L1, cu retrolistezis-compresia sacului dural si a conului medular

-modificari de siringomielie la T12

-cifoza toracala inf. si lombara sup. si scolioza lombara dextroconcava

T12 T12

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALEIN LOC DE CONCLUZII


72/76

In interpretarea imaginii se va urmari:

Aliniamentul corpurilor vertebrale

Forma si dimensiunile canalului rahidian

Forma si dimensiunile cordonului medular

Semnalul maduvei osoase a corpurilor vertebraleForma, dimensiunile si semnalul discului

Spatiul epidural

Radacinile nervoase

Tesuturile paravertebrale

Aspectul sacrului

IN LOC DE CONCLUZII


73/76EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALEPATOLOGIA SPAIULUI SUBDURAL EXTRAMEDULAR


74/76

SCHWANNOM


DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Neurofibrom:

- pot fi dificil de diferentiat

Ependimom mixopapilar

- de obicei mai mare si mai bine vascularizat , cu hemoragii mai frecvente

- poate sa nu se distinga de schwannom gigant

Fragmente discale extruzate

- pot mima schwannomul

- de obicei sunt hipointense si nu se accentueaza post sc

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALEPATOLOGIA SPAIULUI SUBDURAL EXTRAMEDULAR


75/76

SCHWANNOM PARAVERTEBRAL TORACAL INFERIOR

DREPT(extradural).


Mielo RM cor.

.

Mielo RM sag.

T2TSE cor. T2TSE ax.T1TSE ax.+Gd

EXPLORAREA RM A PATOLOGIEI COLOANEI VERTEBRALEPATOLOGIA SPAIULUI SUBDURAL EXTRAMEDULAR


76/76


NEUROBLASTOM OPERAT RECIDIVAT

T1TSE sag. contrast T1TSE ax. contrast

Dg. de trimitere:

-status postlaminectomie L1-L2 cu

extirpare de tumor epidural

Clinic:

-dureri intense

lombo-sacrate persistente

iradiate pe mb. inf. dr-parestezii membrul inf. dr.

RM: -Arie neregulat-ovalar, polilobat, relativ bine conturat, situat paravertebral posterior i

lateral n dreapta, extins de la marg. inf. a corpului vertebral L1 la marginea inferioar a corpului

vertebral L2.

-leziunea ocupa gaura de conjugare L1 si partial canalul rahidian n plan anterior, deplasnd

postero-lateral stng i comprimnd sacul dural i coninutul acestuia.

-dup adm. s.c. se observ creterea marcat a intensitii semnalului formaiunii n special la

ll

2

7patologie subdurala extramedulara intramedulara nov2004

Documents

lateral a canalului

v a agenilor paramagnetici

neurofibroame si schwanoame

imaginile native irm