Student:

Iaşi,

2007

1

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………..3

CAPITOLUL I………………………………………………………..4

EVOLUŢII ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL MONDIAL

CAPITOLUL II………………………………………………………..9

STAREA ACTUALĂ A TURISMULUI ROMÂNESC

CAPITOLUL III……………………………………………………….17

PREMISE ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL ROMÂNESC

CONCLUZII……………………………………………………………22

ANEXE………………………………………………………………….23

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………….26

2

INTRODUCERE

Turismul este astăzi considerat de analişti ca unul din cele mai dinamice sectoare

economice, cu o evoluţie mereu oscilantă, fiind definit ca industria cea mai profitabilă a

sfârşitului de secol XX.

Ponderea în continuă amplificare a turismului în economia mondială este un fapt

incontestabil. Relevant în acest sens este faptul că, “în comerţul internaţional, turismul

ocupă a doua poziţie după petrol”1, înregistrând un ritm de creştere superior mediei

mondiale. De altfel, turismul aparţine sectorului terţiar, care în zilele noastre este cel mai

important şi mai dinamic element component al economiei în toate ţările dezvoltate.

La sfârşitul acestui secol şi mileniu industria turismului şi a călătoriilor reprezintă,

pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate şi, în acelaşi timp, cel mai important

generator de locuri de muncă. Din punct de vedere economic turismul se constituie şi ca o

sursă principală de redresare a economiilor naţionale a acelor ţări care dispun de

importante resurse turistice şi le exploatează corespunzător.

Acţiunea sa se manifestă pe o multitudine de planuri, de la stimularea dezvoltării

economice la perfecţionarea structurii sociale, de la valorificarea superioară a resurselor

la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.

1 World Tourism Organization/ www.wto.org

3

CAPITOLUL I

EVOLUŢII ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL MONDIAL

Privit în corelaţie cu ansamblul economiei naţionale, turismul acţionează ca un

element dinamizator al sistemului global. Desfăşurarea turismului presupune o cerere

specifică de bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei

acestora.

Cererea turistică determină o adaptare a ofertei ce se materializează, între altele,

în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector, şi indirect, în stimularea

producţiei ramurilor participante la: construirea şi echiparea spaţiilor de cazare şi

alimentaţie, modernizarea reţelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de

instalaţii de agrement etc.

În acest context, principalele argumente care determină necesitatea dezvoltării

turismului, rezultă din următoarele aspecte:

1. Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezintă unul din

sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;

2. Exploatarea şi valorificarea complexă a resurselor turistice însoţite de o

promovare eficientă pe piaţa externă, poate constitui o sursă de sporire a încasărilor

valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balanţei de plăţi externe;

3. Turismul reprezintă o piaţă sigură a forţei de muncă şi de redistribuire a celei

disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate;

4. Turismul, prin efectul său multiplicator acţionează ca un element dinamizant al

sistemului economic global, generând o cerere specifică de bunuri şi servicii care

antrenează o creştere în sfera producţiei acestora, contribuind în acest mod, la

diversificarea structurii sectoarelor economiei naţionale;

5. Dezvoltarea armonioasă a turismului pe întreg teritoriu contribuie la creşterea

economică şi socială şi la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind

şi o sursă importantă de sporire a veniturilor populaţiei.

4

6. Turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prin extinderea ariei

ofertei specifice şi crearea de locuri de muncă în mediu rural altele decât cele tradiţionale,

ameliorând condiţiile de viaţă şi sporind veniturile populaţiei locale;

1.1 Turismul internaţional

Turismul internaţional, ca activitate, reprezintă acţiunea de deplasare temporară a

rezidenţilor unei ţări, în calitate de vizitatori, spre o altă ţară, în scopul satisfacerii unor

motivaţii şi consumuri specifice, precum şi ansamblul activităţilor de producţie a

bunurilor şi serviciilor care acoperă aceste consumuri şi generează venituri în ţara de

destinaţie. Motivaţiile specifice exclud pe cele legate de prestarea de activităţi lucrative,

remunerate în ţara de destinaţie, adică exclud fluxul forţei de muncă.

“În funcţie de spaţiul în care se desfăşoară consumul turistic se disting

următoarele categorii de turism:

1. turismul intern al unei ţări - se referă la rezidenţii ţării ce călătoresc în calitate de

vizitatori în interiorul ţării lor de reşedinţă.

2. turismul inbound al unei ţări –se referă la vizitatorii nerezidenţi care călătoresc în

interiorul respectivei ţări sau exportul de turism.

3. turismul interior al unei ţări – cuprinde turismul intern şi turismul inbound (1+2).

4. turismul outbound al unei ţări – călătoriile turistice efectuate de rezidenţii respectivei

ţări , în afara graniţelor ţării de reşedinţă sau importul de turism.

5. turismul naţional cuprinde turismul intern şi cel outbound (consumul turistic total din

interiorul teritoriului naţional = 1+4).

6. turismul internaţional care constă în turismul inbound (X) şi turismul outbound (M)

(2+4) şi echivalează, pe planul comerţului cu bunuri, cu comerţul exterior. “2

1.2 Aspecte calitative ale evoluţiei turismului pe plan mondial

2 Grafic 2.Reprezentarea categoriilor de turism

5

Studii de specialitate din cadrul WTO (World Tourism Organization) au

identificat principalele megatendinţe ce se înregistrează în domeniul turismului, până în

prezent şi care se va amplifica în perspective anilor 2020, în ceea ce priveşte cererea şi

oferta turistică. Printre cele mai semnificative aspecte, pot fi menţionate următoarele:

- un număr mereu crescând de turişti doresc să-şi satisfacă hobby-urile şi interesele lor

speciale, bazate pe natură, locuri istorice, activităţi economice şi interese profesionale;

- turismul etnic, reprezentat de cei ce doresc să-şi viziteze locurile unde s-au născut ei sau

strămoşii lor este în creştere; o latură aparte o formează turismul religios format din

persoanele care, prin pelerinaje, vizitează locuri sfinte, legate de convingerile lor

religioase;

- creşte cererea pentru noi destinaţii, cu repercusiuni benefice dezvoltării de noi zone sau

asupra îmbunătăţirii şi extinderii celor existente;

- sporeşte preocuparea pentru menţinerea sau ameliorarea stării de sănătate şi, în acest fel,

stimulează dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice şi centrelor de tratament balneare;

hotelurile clasice din staţiuni încep să se adapteze la noile orientări ale cererii, incluzând

facilităţi şi unităţi pentru gimnastică, fitness, alte tratamente şi proceduri netradiţionale

etc., crescând interesul solicitanţilor;

- se constată o tendinţă de sporire a numărului de vacanţe de durată mai scurtă; aceasta

permiţând dezvoltarea mai multor destinaţii turistice, iar pentru satisfacerea cererii,

ocazia de a oferi facilităţi şi activităţi pentru turişti, în toate anotimpurile;

- creşte numărul persoanelor de vârsta a III-a care sunt mai active şi dornice de călătorii,

fără să se înregistreze reduceri la numărul de persoane de vârsta medie sau din rândul

populaţiei tinere; în paralel, persoanele cu dizabilitati fizice călătoresc într-un număr

crescând, fapt ce determină adaptarea serviciilor şi utilităţilor pentru necesităţile acestui

segment de clientelă;

- turiştii devin mai experimentaţi şi sofisticaţi şi aşteaptă atracţii de bună calitate, utilităţi

şi servicii pe măsură şi tarife /preţuri adecvate calităţii în călătoriile lor;

- călătoriile de afaceri sau pentru congrese, conferinţe, reuniuni etc. continuă să se

dezvolte, aducând beneficii tot mai mari organizatorilor; multe persoane care participă la

6

astfel de acţiuni sunt în acelaşi timp şi turişti "de vacanţă" care doresc să cunoască zona

pe care o vizitează;

- sporeşte numărul turiştilor care sunt preocupaţi de problemele de mediu natural sau

social şi, prin urmare, cresc căutările unor destinaţii foarte puţin poluate şi fără probleme

de mediu sau de natură socială; ca urmare a acestor orientări, foarte multe destinaţii sunt

preocupate în adoptarea unor programe de dezvoltare şi doresc să încurajeze turismul de

bună calitate, care evită problemele de mediu sau de natură socială, optimizându-se şi

beneficiile economice;

- staţiunile turistice mai vechi sunt restructurate şi revitalizate pentru a corespunde

aşteptărilor prezente ale turiştilor, procesul fiind planificat şi condus cu multă precauţie;

- turismul utilizează într-o măsură tot mai mare, tehnologia modernă în domenii ca

servicii de rezervare sau marketing; în ultima perioadă Internet-ul a devenit un mijloc tot

mai important de informare şi marketing.

1.3 Realizări şi tendinţe semnificative de evoluţie ale turismului pe plan mondial

Datele oferite de OMT (Organizaţia Mondială a Turismului) evidenţiază faptul că

pe plan mondial, în anul 2006 turismul s-a caracterizat prin următoarele valori:

• 763 milioane sosiri (11 % creştere faţă de anul 2005);

• 623 miliarde USD încasări (8,9 % creştere faţă de anul 2005),

La încasări în 2006 nu au avut loc schimbări majore faţă de anul 2005 în primele

3 poziţii. SUA (74 de miliarde dolari) continuă să fie pe primul loc la mare distanţă de

Spania(45 de miliarde) şi Franţa (41 miliarde).

Estimările Organizaţiei Mondiale a Turismului prevăd că, în perspectiva anilor

2020 turismul se va caracteriza prin:

• 1,56 mld. sosiri turişti internaţionali, dintre care 1,2 miliarde vor fi intra-regionale şi 0,4

miliarde vor fi interregionale;

• totalul sosirilor de turişti pe regiuni arată că, în 2020, primele 3 regiuni vor fi Europa

(717 milioane turişti), Asia de Est şi Pacific (397 milioane) şi Americile (282 milioane),

urmate de Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud;

7

• 2.000 miliarde USD încasări;

• peste 253 milioane locuri de muncă, ceea ce reprezintă 9,0 % din totalul locurilor de

muncă;

• 10,9 % din totalul investiţiilor de capital

1.4 Aspecte calitative ale evoluţiei turismului pe plan mondial

Primele 4 pieţe emitente de turişti sunt şi cele care numără cei mai mulţi

utilizatori de Internet, conform studiului "Comercializarea în domeniul destinaţiilor

turistice; strategii pentru era informaticii", SUA, Germania, Japonia şi Marea Britanie

furnizează 2/5 din numărul de turişti internaţionali şi peste 80 % din cei care apelează la

Internet pentru efectuarea de 8 călătorii externe. Serviciile turistice publicate în sistemele

electronice din SUA au cuprins aproape 1 % din totalul vânzărilor. Pe de altă parte, în

Europa, vânzările prin Internet au atins 1 mld. USD, reprezentând 0,5 % din totalul

acestora. Pentru anul 2020 studiul apreciază că în Europa Occidentală, cifra de afaceri

realizată prin intermediul Internet va atinge 4 mld USD, reprezentând 2 % din cifra de

afaceri, în timp ce în SUA ele se vor ridica până la 10 %.

8

CAPITOLUL II

STAREA ACTUALĂ A TURISMULUI ROMÂNESC

2.1 Informaţii generale

România este înzestrată cu un potenţial turistic deosebit de variat, diversificat şi

concentrat, caracterizat prin:

• existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriu;

• o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului;

• potenţial faunistic şi floristic bogat, cu specii şi ecosisteme unicate în Europa;

• factori naturali recomandaţi într-o cură balneară complexă;

• patrimoniul cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan internaţional cu care România

se poate încadra în rândul destinaţiilor turistice atractive din Europa şi din lume.

România a fost o destinaţie căutată de turiştii externi şi a avut un turism intern

dezvoltat care s-a derulat pe baza unui cadru legal (Legea turismului) încă din perioada

interbelică. În prima jumătate a anilor '60 ţara noastră a cunoscut o dezvoltare

semnificativă a capacităţilor de cazare turistică, în special în zona litoralului Mării Negre.

La începutul anilor '70 România era deja cunoscută pe piaţa principalelor ţări europene

generatoare de turişti, în special în Germania, Marea Britanie, Ţările Scandinave, Franţa,

Italia, Austria, Belgia ş.a. Începând cu anii '80 ţara noastră a cunoscut un declin puternic

al sosirilor de turişti străini, tendinţă care s-a menţinut, sub forma atenuată, şi în anii '90.

Cauza principală o constituie lipsa de fonduri pentru investiţii destinate dezvoltării,

modernizării şi reabilitării infrastructurilor specifice ca urmare a procesului lent şi

complicat al privatizării, aplicării unei fiscalităţi neadecvate, inexistenţei unor facilităţi în

domeniul creditelor bancare etc.

9

2.2 Caracterizarea stării actuale a turismului românesc

România a înregistrat 6.037.000 vizitatori străini în anul 2006. Această cifră

include atât vizitatori cât si turisti care stau cel puţin o noapte în structuri de cazare din

România.

Se estimează că valoarea cheltuielilor vizitatorilor străini a fost de 1,1 % din PIB,

iar turismul în general a reprezentat 3,5% din PIB. 151.000 de oameni au fost angajaţi în

sectorul hoteluri şi restaurante în anul 2005.Această cifră a reprezentat 1,6% din forŃa de

muncă. Turismul generează un număr semnificativ de locuri de muncă în alte sectoare

precum transporturi, divertisment si servicii.

Ce oferă în prezent România:

Resurse Naturale

România are o mare diversitate de resurse naturale care formează o mare parte din

produsul turistic „de bază”. Acestea includ litoralul Mării Negre, Dunărea si râurile,

Carpaţii si alte lanţuri montane si Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Există 13 Parcuri

Naţionale si 13 Rezervaşii Naturale ce acoperă 7% din suprafaţa Ţării. Există o mare

biodiversitate cu multe specii de floră si faună unice în Europa. România are cea mai

bogată varietate de specii de mamifere mari din Europa si este un culoar major pentru

migraţia păsărilor.

România rămâne în general o ţară preponderent agricolă cu numeroase sate si cu

un peisaj rural atrăgător, ce oferă posibilităşi excelente pentru turismul rural. O treime din

izvoarele naturale din Europa sunt localizate în România. Există 117 localităţi cu diferiţi

10

factori terapeutici – apă, nămol, gaze etc. – ce reprezintă baza de resurse pentru

numeroase staţiuni din ţară. Există 29 de staţiuni desemnate ca staşiuni de importanţă

naţională si alte 32 de importanţă locală. Acestea reprezintă o resursă majoră pentru

turismul de odihnă si tratament, precum si pentru tratamentele medicale.

Litoralul românesc se întinde pe 245 kilometri de la Delta Dunării în nord până la

graniţa cu Bulgaria si prezintă întinderi mari de plajă cu staţiuni turistice si porturi

importante. Aproape jumătate din numărul de locuri de cazare din ţară se află pe litoral.

Patrimoniul cultural

Patrimoniul cultural religios prezintă o importanţă aparte. Există 30 de

monumente incluse în lista Patrimoniului Mondial UNESCO printre care bisericile din

lemn din Maramures, bisericile pictate din Moldova si cetăţile dacice din Munţii Orăstie.

Există o reţea de orase ce cuprinde numeroase monumente arhitecturale cu câteva

centre istorice bine conservate. Există peste 6.600 monumente de importanţă naţională si

peste 670 de muzee. Există o cultură populară puternică si numeroase evenimente si

festivaluri tradiţionale. Artele vizuale sunt puternic reprezentate si la standarde

internaţionale. Există 146 de locaţii principale ce oferă anual peste 17.000 spectacole.

Transport

Reţeaua de drumuri este extinsă dar, în general, sub standardele europene.

Proiectele de îmbunătăţire a infrastructurii planificate ar trebui în general să rezolve

această deficienţă până în 2015. Reţeaua de căi ferate este una din cele mai ample din

Europa. Mare parte din materialul rulant necesită modernizare si este necesară

electrificarea mai multor linii de cale ferată. Există o reţea extinsă de aeroporturi

regionale, multe dintre acestea oferind curse internaţionale regulate precum si curse

charter. Bucurestiul are două aeroporturi cu conexiuni directe si curse regulate către

majoritatea capitalelor europene si regionale.

Se face simţită o crestere a traficului vaselor de croazieră pe Dunăre si de

asemenea opriri ale navelor maritime de croazieră pentru vizitarea porturilor de la Marea

Neagră.

11

Cazare

În 2006 au funcţionat 4710 structuri de primire turistice ce oferă 281.000 locuri de

cazare. 70% din unităţile de cazare sunt însă de 2 stele sau mai puţin. S-a înregistrat o

crestere a numărului de hoteluri din mediul urban si, în special, pensiuni urbane si rurale

în ultimii ani. Un procent mare de unităţi de cazare se află pe litoral, dar au un sezon

turistic scurt.

Resurse umane

Existau 151.000 angajaţi în sectorul hoteluri si restaurante în 2005. Există 2822

agenţii de turism înregistrate, din care 2638 sunt de asemenea autorizate să funcţioneze ca

tour operatori. Există 937 ghizi de turism autorizaŃi.

2.3 Cercetarea ştiinţifică

Restructurarea, dezvoltarea şi modernizarea patrimoniului turistic românesc

solicită o nouă orientare a cercetării ştiinţifice, în scopul fundamentării, prin studii şi

analize, a priorităţilor în valorificarea potenţialului natural şi antropic la nivel zonal şi pe

localităţi. În lipsa unui buget special alocat pentru creşterea aportului cercetării -

proiectării la relansarea turismului românesc, cercetarea este lipsită de sprijin important

pe care îl poate avea în următoarele domenii:

• elaborarea de studii pentru fundamentarea politicii de dezvoltare a turismului care să

răspundă cerinţelor pieţei mondiale şi de stabilire a priorităţilor în acordarea de facilităţi

pentru restructurarea, relansarea şi modernizarea bazei materiale a turismului;

12

• realizarea de studii de prognoză şi de evaluare a tendinţelor ce se manifestă în turismul

internaţional care să fie utilizate de agenţii economici pentru elaborarea strategiilor

proprii (de firmă), precum şi a studiilor de fezabilitate sau a prognozelor pe termen mediu

şi lung;

• studii destinate punerii în valoare pe scară largă a patrimoniului cultural-istoric al ţării şi

includerea acestora în oferta turistică internă şi internaţională şi elaborarea unor programe

speciale destinate popularizării ample a valorilor turistice, culturale şi istorice din

patrimoniul naţional.

2.4 Legislaţia

În prezent legislaţia specifică sectorului turistic din România este armornizată în

proporţie de peste 80 % cu legislaţia comunitară. Elementele privind statistica turismului

sunt încă într-o etapă de adaptare, în special în domeniul anchetelor privind aspectele

economice ale sectorului (cheltuieli pentru turism, venituri din diferite componente ale

consumului turistic etc.).

Perfecţionarea cadrului juridic necesar atingerii obiectivelor de dezvoltare a

turismului, de creare şi perfecţionare a mecanismului de funcţionare a acestuia se poate

realiza prin:

• evaluarea nivelului actual de reglementare şi stabilire a necesităţilor;

• armonizarea deplină a cadrului normativ cu legislaţia internaţională;

• corelarea activităţilor şi a necesităţilor de reglementare cu celelalte sectoare economice;

• eficientizarea controlului privind aplicarea legislaţiei specifice turismului în scopul

ridicării calităţii prestaţiilor turistice.

În vederea transpunerii rapide şi eficiente a obiectivelor şi mai ales a

măsurilor/căilor de realizare preconizate, nu sunt necesare schimbări, adaptări sau

modificări de acte normative cu excepţia prevederilor care se referă la aspectul

economico-financiar al activităţii de turism, în special pentru acordarea de facilităţi şi

reducerea fiscalităţii în scopul relansării acestui domeniu.

13

2.5 Percepţia ofertei turistice româneşti pe pieţele externe

Studiile elaborate în cadrul OMT, bazate pe informaţiile şi analizele de piaţă

realizate în ţările mari generatoare de fluxuri turistice din Europa, precum şi anchetele

întreprinse în rândul turiştilor străini care vizitează România, caracterizează oferta

turistică românească prin următoarele aspecte:

• toate tipurile de programe oferite de România întâmpină o concurenţă acerbă pe pieţele

vest-europene;

• destinaţiile concurente oferă o gamă variată de facilităţi pentru toate categoriile de

turişti;

• oferta românească este relativ limitată, restrânsă la câteva staţiuni, iar în cadrul acestora,

doar la câteva hoteluri;

• serviciile sunt inferioare celor de pe destinaţii concurente precum Bulgaria, Turcia,

Grecia sau Cipru;

• agrementul nu se ridică la nivelul ofertei din alte destinaţii;

• infrastructura tehnico-rutieră este necorespunzătoare;

• lipsa unor hoteluri de confort superior în marile oraşe şi în staţiunile turistice de interes

internaţional;

• din punct de vedere al raportului calitate-preţ, România a încetat să mai fie o piaţă

turistică atractivă.

Poziţionarea Bucureştiului:

“Niciun oraş din România nu a reuşit să se claseze în topul 150 al destinaţiilor

turistice cele mai apreciate din lume, realizat de compania de cercetare a pieţei

Euromonitor Internaţional.”3

Operatorii autohtoni din turism consideră că este posibil ca Bucureştiul să se

transforme într-un punct de atracţie turistică la nivel mondial, însă în următorii patru-

cinci ani. Aceasta dacă se vor rezolva unele probleme mai vechi precum renovarea

centrului istoric, organizarea de trasee şi puncte de informare turistică.

3 www.adevarul.ro

14

În timp ce oraşe precum Moscova, Budapesta sau Varşovia se situează între

primele 50 de oraşe turistice ale lumii, Bucureştiul lipseşte din topul celor mai vizitate

oraşe la nivel mondial.

La realizarea ierarhiei oraşelor cele mai active din punct de vedere turistic,

analiştii companiei de cercetare Euromonitor au luat în calcul numărul de intrări ale

turiştilor străini. Potrivit cercetării, Budapesta sau Varşovia au ocupat poziţiile 29,

respectiv 36 din totalul de 150 de oraşe incluse în top, în timp ce Bucureştiul lipseşte cu

desăvârşire din ierarhie.

Operatorii autohtoni din turism consideră că sunt multe şi vechi condiţiile care ar

trebui îndeplinite pentru ca Bucureştiul să intre măcar în top 150 al destinaţiilor, vestea

bună fiind că acestea nu sunt şi de nerezolvat. Chiar şi aşa, după cum apreciază Nicolae

Demetriade, preşedintele Happy Tour, cea mai mare agenţie de turism locală, Bucureştiul

nu poate aspira decât la o poziţie ultimă în acest clasament la care acum doar visează.

"Pentru că nu de obiective turistice ducem lipsă, ci de punerea lor în valoare. "Americanii

au câte o piatră de arătat şi lumea stă la coadă să o vadă. Noi avem atâtea lucruri de care

s-ar putea vorbi la modul real, dar trecem nepăsători pe lângă ele. E trist că nici la ora

actuală nu avem un tur al Capitalei", punctează Demetriade.

Topul, realizat anual de compania de cercetare Euromonitor International,

situează pe primul loc capitala Regatului Unit, Londra, urmată de Bangkok şi Paris.

Astfel, cercetarea Euromonitor arată că primul oraş calasat în top a atras un număr

impresionant de vizitatori străini, respectiv 15,6 milioane de turişti, potrivit raportărilor

pentru ultimul an încheiat, respectiv 2006.

Următoarele oraşe ocupante ale primelor cinci poziţii în top au fost Bangkok,

Paris, Singapore şi New York, însă acestea au atras un număr semnificativ mai mic de

vizitatori străini, comparativ cu capitala britanică. În total, cele 150 de oraşe incluse în

top au fost vizitate de un număr de 237 de milioane de turişti, la finele anului 2006,

reprezentând 27% din turismul mondial.

15

2.6 Master Plan

Master Plan a fost elaborat de către o echipă de experţi ai Organizaţiei Mondiale a

Turismului împreună cu omologii din România în numele Guvernului României. Acesta

îsi propune să aprobe principiile dezvoltării durabile a turismului asa cum este definit de

către Organizaţia Mondială pentru Turism, si anume „Dezvoltarea durabilă a turismului

satisface cerinţele prezente ale turistilor si regiunilor turistice si protejează si creste

oportunităţile viitoare de dezvoltare. Este considerat a avea drept rezultat managementul

tuturor resurselor, astfel încât nevoile economice, sociale si estetice să fie îndeplinite si să

fie menţinute integritatea culturală, procesele ecologice esenţiale, diversitatea biologică si

bio-climatul”.

Obiectivul acestui Master Plan pentru dezvoltarea turismului din România este de

a identifica punctele slabe din industria turistică din România si de a trasa direcţiile

strategice privind modul în care aceasta poate fi restructurată si în care pot fi asigurate

resursele necesare, precum si modul în care poate fi regenerată pentru a putea concura în

mod eficient pe piaţa mondială. Planul tratează deficienţele fundamentale ale dezvoltării

urbane de slabă calitate si neintegrate fizic; coordonarea ineficientă si managementul

asigurat de sectorul public; procedurile depăsite de pregătire a resurselor umane; lipsa de

baze statistice solide pentru analiză, dezvoltare planificată si pentru marketing; un mod

învechit de abordare a marketingului destinaţiilor. Toate aceste aspecte trebuie abordate

dacă se doreste ca acest sector să aibă o bază solidă pe care să se dezvolte si să

promoveze.

Master Planul pentru dezvoltarea turismului naţional va deveni viabil numai dacă

va fi implementat într-un interval de timp. Nu este nevoie ca doar câteva elemente ale

planului să fie puse în aplicare. Măsurile recomandate sunt foarte mult interconectate si

dependente una de alta. Pentru a asigura ca elementele esenţiale să nu fie

neglijate, este necesară stabilirea acestei strategii de implementare si a procedeelor ei.

16

CAPITOLUL III

PREMISE ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL ROMÂNESC

3.1 Premize ale dezvoltării turismului românesc

Industria turismului şi a călătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic

sector de activitate şi, în acelaşi timp, cel mai important generator de locuri de muncă

precum şi o sursă de redresare a economiilor naţionale.

De altfel, specialiştii afirmă că, în perspectiva mondială, turismul şi călătoriile vor

fi alături de tehnologia informaţiilor şi telecomunicaţii cele trei industrii ale serviciilor cu

cea mai mare cifră de afaceri. Aceasta, deoarece, serviciile turistice vor atrage în

permanenţă, indiferent de stările conjuncturale şi de mutaţiile intervenite în cererea

turistică, un segment tot mai mare de populaţie de pe mapamond.

“Estimările specialiştilor de la OMT (Organizaţia Mondială a Turismului) privind

tendinţele turismului pe plan mondial, la nivelul anilor 2010-2020 constituie un argument

în acest sens.”4

Se cunosc implicaţiile dezvoltării turismului şi a valorificării eficiente a resurselor

turistice şi a altora conexe, cu precădere în turismul internaţional, în: sporirea încasărilor

valutare şi echilibrarea balanţei de plăţi externe, absorbţia forţei de muncă şi de

redistribuire a celeia disponibilizată prin restructurarea unor sectoare economice,

dezvoltarea şi diversificarea sectoarelor economice furnizoare de bunuri şi servicii pentru

turism, creşterea economică şi socială la nivel local şi regional şi sporirea veniturilor

populaţiei locale, dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, protejarea şi conservarea

mediului înconjurător, a resurselor turistice naturale şi a tradiţiilor cultural-istorice ale

ţării, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, educarea şi ridicarea nivelului de

instruire al acesteia, etc. Aceste implicaţii economice şi sociale constituie argumente în

modernizarea, relansarea şi dezvoltarea turismului românesc

3.2 Estimări privind dezvoltarea turismului românesc

4 Grafic 2. Previziuni turistice 2020

17

In anul 2006 World Travel &Tourism Council şi partenerii săi economici şi de

cercetare - Oxford Economic Forecasting – au realizat un studiu privind simularea unui

Cont Satelit in Turism pentru România, cercetare care este inclusă în standardele

internaţionale de conturi satelit care a fost realizată de World Tourism Organization

(OMT), Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) şi Statistical

Office of the European Commission (EUROSTAT) şi aprobată de Comisia Naţiunilor

Unite pentru Statistică în anul 2000.

In cadrul acestei lucrãri, Oxford Economic Forecasting - (OEF) a urmãrit crearea

unui model prin intermediului căruia să poată fi măsurată contribuţia economică a

Turismului şi Călătoriilor la nivel naţional.

Potrivit datelor furnizate de acest studiu, industria de turism şi călătorii din

România se aşteaptă să contribuie în 2007 cu :

• 1,9% din total PIB (impact direct – industria turismului)

• 4,8% din PIB (impact direct+impact indirect – economia turismului)

• 3,1% din total ocupare (industria turismului)

• 5,2% din total ocupare (economia turismului)

• 5,2% din total exporturi

• 7,2% din investiţiile totale de capital

• 4,3% din cheltuielile guvernamentale

Previziunile WTTC pentru sectorul Turism şi Călătorii din România sunt în

general foarte pozitive. În ceea ce privesc previziunile de creştere în următorii 10 ani,

acestea sunt în general pozitive

• 7,4% a PIB în Industria Turismului şi a Călătoriilor superioare mediei la nivelul

UE de 2,4% şi celei la nivel mondial de 3,2%

• 6,7% a PIB în Economia Turismului şi a Călătoriilor superioare mediei la nivelul

UE de 3,1% şi celei la nivel mondial de 3,7%

• 1,7% a locurilor de muncă din Industria Turismului şi a Călătoriilor superioare

mediei la nivelul UE de 1,0% şi celei la nivel mondial de 1,6%

18

• 1,6% a locurilor de muncă din Economia Turismului şi a Călătoriilor superioare

mediei la nivelul UE de 1,5%, dar inferioare celei la nivel mondial de 1,8%

• 7,9% a cererii pentru turism şi călătorii superioare mediei la nivelul UE de 3,5%

şi celei la nivel mondial de 4,2%

• 8,5% a exporturilor vizitatorilor superioare mediei la nivelul UE de 4,3% şi celei

la nivel mondial de 4,9%

• 6,2% a investiţiilor de capital superioare mediei la nivelul UE de 4,2% şi celei la

nivel mondial de 4,6%

Conform acestor date, România se clasează pe locul 4 din 174 de ţări în ceea ce

priveşte ratele de creştere a cererii pe termen lung. Membră a NATO din 2002 şi a UE

din 2007 înseamnă o creştere a conştiinţei despre România la nivel mondial.

Modernizarea, investiţiile şi promovarea sunt vitale ca România să devină o destinaţie

turistică internaţională de succes.

În 2016 se aşteaptă ca industria de turism şi călătorii să reprezinte 6,2 miliarde

RON (3,4 miliarde USD) ajungând la o contribuţie de 2.4% din PIB. În acelaşi timp

economia turismului şi călătoriilor va genera 48,4 miliarde RON (4,5 miliarde USD) cu o

contribuţie de 5,8% din PIB.

Evoluţia contribuţiei la PIB a domeniului Turism & Călătorii în

perioada 2006-2016

Notă: E- estimări, P - previziuni

19

Ocuparea în industria turismului şi călătoriilor va creşte în 2016 ajungând în jur

de 315.000 locuri de muncă faţă de cele 265.000 de locuri de muncă în 2006. Ca procent

din totalul locurilor de muncă din economie acestea vor reprezenta 3,83% în 2016 faţă de

3,15% în 2006.

Ocuparea în economia turismului şi călătoriilor va atinge în 2016 aproape 570.000

de muncă faţă de 485.000 cât sunt estimate în 2006 rezultând un surplusul de 85,000 de

locuri de muncă. Ponderea acestora în totalul locurilor de muncă din economie va fi de

6,92% în 2016 faţă de 5,75% în 2006.

Evoluţia ocupării în domeniul Turism & Călătorii în perioada

2006-2016

Notă: E- estimări, P – previziuni

Fundamentarea politicii şi strategiei de dezvoltare a turismului

În prezent, la scara planetei, turismul este caracterizat de o concurenţă puternică

între destinaţii. Unele dintre acestea reuşesc să facă faţă concurenţei internaţionale iar

altele eşuează. În aceste condiţii destinaţiile au din ce în ce mai mult nevoie de un nou

model de politică turistică care să le influenţeze poziţia concurenţială în condiţiile

concurenţei mondiale.

Măsurile care se pot lua la nivel central pot ameliora poziţia concurenţială a

propriei destinaţii sau pot să-i aducă prejudicii.

20

Măsuri importante în acest sens pot fi: politica în materie de rate de schimb şi de

dobânzi, politica veniturilor, politica şi structura de încurajare a investiţiilor, lupta contra

poluării mediului, legislaţia concurenţei, structura şi obiectivele organismelor

naţionale/regionale/ locale pentru turism, politica relativa la piaţa forţei de muncă,

politica în materie de formare şi cercetare.

Obiectivele strategiei de promovare a turismului

Obiective Generale:

• Poziţionarea României drept o destinaţie turistica care oferă atracţii turistice şi

experienţe de călătorie unice, o destinaţie cu oamenii primitori şi cu servicii comparabile

cu cele oferite în ţările din Europa de Vest,

• Stimularea interesului turiştilor potenţiali din străinătate de a vizita România, de a îşi

petrece vacantele în una sau mai multe din numeroasele zone turistice din tara,

• Promovarea produselor turistice care pot să atragă noi segmente de piaţă şi/ sau care să

determine prelungirea duratei vizitei/ vacantei în România şi implicit creşterea încasărilor

din activitatea de turism.

21

CONCLUZII

România a reprezentat o destinaţie turistică importantă pentru piaţa zonală,

promovând, cu precădere, produsele turistice de litoral, staţiunile balneare, programele

culturale şi mănăstirile din nordul Moldovei şi Bucovina. Oferta turistică românească nu

s-a schimbat de-a lungul timpului devenind necompetitivă în raport cu exigenţele cererii

turistice şi ale produselor turistice similare de pe piaţa internaţională.

Structurile turistice de primire şi îndeosebi oferta de agrement sunt învechite,

necompetitive, serviciile turistice şi programele turistice sunt realizate stereotip şi de

calitate modică iar raportul calitate-preţ este neconcludent. De aceea, în ultimii 20 de ani

s-a constatat o scădere continuă a cererii turistice externă pentru România. Pentru a ieşi

din competiţia turistică internaţională este necesară modernizarea, relansarea şi

dezvoltarea turismului românesc şi crearea unor produse turistice moderne şi competitive

pe piaţa turistică. Se impun, astfel, pe lângă modernizarea structurilor turistice, a

staţiunilor turistice, şi crearea de produse turistice noi, staţiuni, programe originale,

atractive şi inedite ce ar putea, printr-o activitate susţinută de promovare pe piaţa

internaţională, să direcţioneze importante fluxuri turistice spre România. În acest sens, se

impune şi dezvoltarea ofertei de agrement şi de animaţie, de mare atractivitate, prin

crearea de parcuri tematice şi de divertisment, parcuri acvatice, oferte prezente în ţările

cu tradiţie turistică din lume.

Alături de modernizarea şi dezvoltarea unei oferte turistice diversificate şi

competitive sunt necesare şi măsuri de îmbunătăţire şi dezvoltare a activităţii de

marketing şi promovare, de integrare în turismul mondial, de asigurare a cadrului

legislativ şi mediului financiar-fiscal stimulativ şi stabil, corespunzătoare.

22

23

Grafic 1. Date istorice ale turismului mondial 1950-2005

Grafic 2. Previziuni turistice 2020

Tourism 2020 Vision

24

Grafic 1. Reprezentarea categoriilor de turism

25

BIBLIOGRAFIE:

• World Tourism Organization/ www.wto.org

• www.adevarul.ro

• http://business.rol.ro

• Ionel Muntele, Corneliu Iaţu „Geografia Turismului”, Ed. SedCom.Libris 2006

• Bebe Negoescu, Gheorghe Vlăsceanu„Geografie Economică - Resursele Terrei”,

Ed. Meteor Press

26