In general,la un packer se pot distinge urmatoarele subansamble principale:elementul de etansare,supapa de circulatie ( by-pass ),sistemul de becuri pentru fixare,patinele de frictiune si ancora hidraulica

PAGE

PUNEREA IN PRODUCTIE A SONDELOR

Punerea in productie a sondelor este operatia prin care se provoaca afluxul titeiului si gazelor asociate din strat in sonda. Punerea in productie se realizeaza prin reducerea presiunii exercitate asupra stratului de coloana de lichid din sonda, fie actionand asupra densitatii acesteia (inlocuirea fluidului din sonda cu unul mai usor), fie micsorand inaltimea acestei coloane de lichid (prin denivelare cu gaze comprimate sau pistonare).

Fluidele curg din strat in sonda in momentul in care :

pc gH + ps

unde : pc este presiunea de strat ;

H - inaltimea coloanei de lichid din sonda ;

- densitatea lichidului din sonda ;

ps - presiunea suplimentara necesara invingerii rezistentelor la curgere provocate de filtratul din fluidul de foraj sau mici particule care au

patruns in strat.

In vederea micsorarii lui ps se face uneori la sonda o acidizare, fisurare sau un tratament cu substante tensioactive. De obicei se actioneaza asupra lui sau H.

Crearea unei presiuni diferentiale strat-sonda se poate realiza mai repede sau mai lent, in functie de caracteristicile stratului. Echipamentul de la suprafata depinde de presiunea care se asteapta sa fie intalnita.

La stratele cu presiuni mari constituite din gresii sau nisipuri consolidate, punerea in productie se poate face mai repede schimband de exemplu fluidul de foraj cu apa. Aceasta inlocuire conduce la aparitia unei presiuni diferentiale mari la nivelul perforaturilor (pc pd) care poate realiza totodata si curatirea zonei din vecinatatea gaurii de sonda. La punerea in productie a stratelor cu presiuni mici si neconsolidate se urmareste sa se creeze presiunea diferentiala strat-sonda cat mai lent. La aceste strate este bine ca in prealabil sonda sa fie echipata cu filtru impachetat cu pietris.

Punerea in productie prin circulatie. Punerea in productie prin circulatie se face cu ajutorul unui agregat, inlocuind fluidul din sonda cu apa, dupa ce in prealabil s-a scos supapa ventilului de retinere si s-a facut o circulatie pentru omogenizarea fluidului de foraj. Fluidul din sonda se recupereaza intr-o haba. Apa se injecteaza in coloana, iar fluidul care iese este dirijat pe unul din bratele capului de eruptie si prin legatura care se monteaza in locul dopului de 3 (fig. 5- curs Capete de eruptie) la haba. Dupa inlocuirea fluidului se circula in continuare apa timp de aproximativ 30 minute, timp in care sonda poate sa manifeste. In caz contrar se opreste circulatia si se tine sonda deschisa sub observatie. La stratele cu presiuni mari, dupa cateva ore sonda incepe sa erupa. In acest caz fluidul din sonda este dirijat pe celalalt brat al capului de eruptie, spre parcul de separatoare. Presiunea la agregat depinde de debitul cu care se face inlocuirea si este maxima in momentul in care apa ajunge la siul tevilor de extractie.

La inceput, imediat dupa punerea in productie a sondei, presiunea in coloana este mai mica decat presiunea in tevi, coloana fiind plina cu apa, iar in tevi fiind titei si gaze. Ulterior presiunea in coloana devine mai mare ca presiunea in tevi, in coloana formandu-se o perna de gaze. Punerea in productie prin denivelare cu gaze comprimate. Metoda consta in introducerea gazelor comprimate in coloana sondei. Datorita acestei presiuni echilibrul din sonda este modificat si o parte din lichid este evacuat, gazele dislocuind lichidul din coloana pana la o adancime h (fig. 1, a) in functie de valoarea presiunii de injectie. Astfel, pinj = gh Scurgand apoi gazele comprimate, in sonda se va stabili un alt nivel de lichid, rezultand in final o micsorare a inaltimii coloanei de lichid cu h (fig. 1, b). Fig.1. Schema punerii in productie prin denivelare cu gaze comprimate.

Denivelarea h, care trebuie realizata pentru ca sonda sa porneasca, este data de relatia :

pc ( H h )g

de unde rezulta :

Legatura intre h si h rezulta scriind, conform figurii 1 , egalitatea dintre volumul de lichid care a deversat din sonda la sfarsitul operatiei de introducere a gazelor comprimate si volumul liber ramas in sonda dupa scurgerea gazelor. Rezulta : (Di2 de2) h = (Di2 de2 + di2) h 4 4

iar

unde : Di, de, di sunt diametrul interior al coloanei de exploatare, respectiv diametrul

exterior si interior al tevilor de extractie,m ;

pc, pinj - presiunea de strat, respectiv presiunea de injectie, N/m2 ;

H - adancimea sondei pana la perforaturi, m ;

- densitatea lichidului din sonda, kg/m3.

Considerand de di rezulta:

Daca s-ar injecta gazele prin tevile de extractie, urmand acelasi rationament se obtine: di2 h= (Di2 de2 + di2) h

4 4

Deoarece Di2 de2 di2 , rezulta ca presiunea de pornire este mult mai mica in cazul injectarii gazelor comprimate prin coloana sondei si de aceea in practica se aplica numai aceasta metoda. Punerea in productie prin pistonare. In acest caz denivelarea lichidului din sonda se realizeaza cu ajutorul unui piston metalic (fig. 2) introdus in sonda cu cablu ( cablu 12-16 mm).

La introducerea prin tevi, garniturile 1, care au un diametru egal cu al tevilor, se strang spre interior, bila 2 este saltata, iar pistonul trece prin lichid datorita orificiilor 4 din partea inferioara si orificiilor 3 de la felinar. Pentru a cobori mai usor prin lichid se ataseaza o tija grea la filetul inferior 5.

La extragere bila 2 se aseaza pe scaun, iar lichidul care a trecut deasupra garniturilor le umfla etansandu-le pe tevi, astfel ca dopul de lichid de deasupra pistonului este adus la suprafata. Lichidul iese printr-un brat al capului de eruptie, intr-o haba plasata langa sonda.

Pe cablul de pistonare sunt fixate intre toroanele acestuia, pentru a nu fi indepartate la trecerea prin cutia de etansare, semne prevestitoare pentru a nu lovi cu racordul pistonului in burlanul de pistonare.Fig.2 Piston pentru pistonat

Burlanele moderne sunt prevazute cu dispozitive de siguranta care impiedica ruperea cablului si scaparea pistonului in sonda, datorita unei clapete care se inchide automat la iesirea pistonului din burlanul de pistonare.

Daca in timp ce se extrage pistonul sonda incepe sa manifeste (se simte la troliu), avand tendinta sa arunce pistonul si sa ingramadeasca cablul, se stranguleaza iesirea si se trage mai repede afara.

Adancimea la care s-a introdus pistonul se cunoaste dupa numarul de valuri de la toba. Pistonul se coboara sub nivelul de lichid aproximativ 200 m. La sondele cu viituri de nisip pistonul se introduce sub nivelul de lichid aproximativ 75-100 m. Operatia de pistonare se executa pana la adancimi de maxim 1800-2000 m, datorita solicitarii cablului si uzurii rapide a garniturilor de etansare ale pistonului.

Fig. 3. Schema instalatiei de pistonat.PAGE 51

_1268600527.unknown

_1268600557.unknown

_1268598969.unknown

_1268600361.unknown

_1268598731.unknown