57085113 o teorie a dreptatii

7/31/2019 57085113 O Teorie a Dreptatii

1/5

O Teorie a Dreptatii hermeneutica, semnificatia, ineditul.Ganditor inedit al secolului al XX-lea, ce ne propune o abordare noua a notiunii

de ,,Dreptate printr-o ,,o teorie .,John Rawls (21 februarie, 1921 24 noiembrie, 2002) afost profesor de filosofie politic la Harvard. Autor al lucrrilor: A Theory of Justice (1971),n care se fundamenteaz doctrinar bazele statului-providen i a liberalismului egalitarist

(social), prin concilierea economiei de pia cu asistenialismul, a libertii personale cuechitatea ajutorului acordat celor aflai n nevoie, a economiei keynesiene cu liberalismul;Political Liberalism, Justice as Fairness: A Restatement. Principiile revizuite ale Justiieiformulate de John Rawls prevd c fiecare persoan are dreptul irevocabil de a reclama oschem adecvat i total de liberti fundamentale, valabil i pentru toti ceilalti. Inegalitilesociale i economice trebuie s satisfac dou condiii: mai nti ele vor fi legate de funcii i

poziii deschise tuturor conform principiului egalitii corecte de oportuniti i, n al doilearnd, ele vor fi n special n beneficiul celor mai dezavantajai membri ai societii.), dar iThe Law of Peoples. O idee interesanta ce se regaseste in aceasta din urma lucrare esteexceptia in caz de maxima urgenta. Este considerat de ctre muli drept cel mai importantfilosof politic al secolului XX.

Lucrarea ,,O teorie a DreptatiiBeneficiind de traducerea competenta a prof. Adrian-Paul Iliescu si a dlui. Bogdan

Popa, demersul nostru va jalona principalele idei decelate in text, va puncta aspecteleoriginale ale teoriei formulate de John Rawls si va cauta sa realizeze o conexiune intredimensiunea filosofica a teoriei si contextul larg si in care lucrarea a fost realizata.Ideea acestei lucrari a aparut dupa ce Rawls a efectuat stagiul militar ca infanterist in Pacific,in cel de-al doilea razboi mondial; de asemenea, primele doua bombe atomice ce aveau sastearga de pe fata Pamantului cele doua orase japoneze Hiroshima si Nagasaki la 6 si 8august 1945 l ndeamn pe John Rawls s studieze atent filosofia moral. John Rawls reflectmult asupra temei, dar public prea puine articole tiinifice.John Rawls scrie lent i eficient marele text educaional de cunoatere prudenial intitulat: O

teorie a dreptii (A Theory of Justice), care vedea lumina tiparului n anul 1971, in conditiilein care Europa era impartita in doua blocuri politice si militare : Vestul capitalist, liberal si cudiferite forme de conducere, sustinut de SUA si NATO si Estul comunist / Tratatul de laVarsovia.

Elaborarea ei a durat ceva timp, deoarece Rawls a dorit sa comunice o viziune unitaraasupra dreptatii, in care el vede dreptatea ca fairness, el incorporand doua sensuri : cel

procedural corectitudine, impartialitate si cel substantial de echitate, dreptate, dupa cumprecizeaza autorii traducerii.Precizarile pe care le aduce autorul inca de la inceput, conform carora se pleaca de la teoriatraditionala a contractului social adica pozitia originara de egalitate este echivalenta custarea naturala introduc premisa initiala - ,,valul de ignoranta o stare de la care , in cadrul

experimentului imaginat de autor, oamenii pleaca in elaborarea principiilor dreptatii cafairness.n paginile lucrarii O teorie a dreptii, lectur minimalist obligatorie pentru

nvarea filosofiei morale (la nivelul discursului academic, pentru c elementele utile alefilosofiei morale se deprind prin arhetipuri culturale nvate n cei apte ani de acas), JohnRawls ncearc s rezolve problemele justiiei distributive cu ajutorul unei versiuni personalede Contract Social. n construcia discursului din textul A Theory of Justice, John Rawls se

baza pe teoriile clasice ale Contractului Social, elaborate de John Locke (1632 - 1704), Jean -Jacques Rousseau (1712 1778), i Immanuel Kant (1724 1804). Contractul Social


2/5

nseamn la John Rawls o cooperare contient ntre grupuri, prin negocieri pe un set devalori etice. Cursul lui John Rawls despre teoria dreptii i distribuia bogiei a influenat nudoar filosofia politic i moral, ci i gndirea n dezvoltarea durabil.

**Revenind la aceste principii auto-impuse ce sunt compatibile intre ele intru totul egalitate in ceea ce priveste pozitia sociala, calitatile, inzestrarile mai constatam caapartinatorii valului de ignoranta beneficiaza de principiile dreptatii ca fiind cele mai mari

libertati fundamentale, compatibile cu libertatea semenului, iar inegalitatile existente sunt sprebeneficiul maximal al celor dezavantajati principiul diferentei si asigura egalitatea fair aoportunitatilor.

Cu caracter reglator este folosit de Rawls pricipiul diferentei, care exprima o idee dereciprocitate, el vizand si o reinterpretare a principiului fraternitatii. Aici constatam primaevidenta originala a gandirii lui Rawls principiul fraternitatii, regasibil si in marile religiimonoteiste este valorificat de ganditorul american prin exprimarea principiului diferentei.Astfel, in iudaism, in Legea celor 613 reguli, identificam o serie de imperative categorice cevizeaza un reglaj d.p.d.v. social a starii oamenilor, reglaj exprimat sub forma obligativitatiimorale si legislative de a contribui financiar la starea materiala a comunitatii preotesti prin

principiul zeciuielii a zecea parte a veniturilor fiecaruia erau donate catre ,,Domnul defapt, pentru asigurarea stabilitatii fiscale a preotilor si levitilor, clasa sociala speciala in

societatea iudaica, care avea obligatia slujirii neincetate la Cort si, mai tarziu, la Templu.Ideea centrala a teoriei lui Rawls este ca principiile dreptatii, esentiale pentru

realizarea structurilor unei democratii constitutionale, trebuie caracterizate in primul rand cafiind de natura politica, spre deosebire de doctrinele morale, filosofice si religioase mai largi,asupra carora nu e posibil sa se cada de acord in contextul pluralismului modernitatii.Pe de alta parte, conceptul de dreptate nu este in perfecta concordanta cu o ordine morala

preexistenta, ci coincidenta sa cu intelegerea noastra de sine pe parcursul istoriei si aldezvoltarii traditiilor a fortat patrunderea sa in viata publica. Dar in acelasi timp Rawlssubliniaza ca acest concept de dreptate politica nu este un simplu modus vivendi, deoareceincorporeaza un consens social mai larg, specificand termenii echitabili de cooperare intrecetateni, priviti ca fiind liberi si egali. Acest consens cuprinde conceptul bunurilor primare:drepturile si libertatile de baza, puterile si prerogativele detinerii unei functii, venitul siaverea, baza respectului de sine. De asemenea incorporeaza si principiul diferentierii: incare inegalitatile economice sunt permise atata timp cat ele imbunatatesc situatia tuturor,inclusiv a celui mai putin avantajat. Consensul general, precizeaza Rawls, nu este recunoscut

prin simpla acceptare a unei anume autoritati, sau prin simpla supunere in fata unoraranjamente institutionale. Pentru toti cei care afirma ca conceptia politica incepe cu

propriile lor vederi de ansamblu si este cultivata pe bazele morale,filosofice si religioase pecare acesta le ofera.

Din perspectiva istorica a contractualismului kantian, consideram ca cea mai puternicafirmare a acestuia n sec.al XX lea este opera lui John Rawls. n deja istorica O Teorie aDreptii (1971), Rawls folosind contractul social ca instrument pentru explicaia asocierii

politice a indivizilor, n tentativa de a generaliza i a duce la un nivel mai nalt de

abstractizare teoria tradiional a contractului social, aa cum a fost ea reprezentat de Locke,Rousseau i Kant. Este mai puin important s stabilim sursele autoritii politice, maidegrab ar trebui s rspundem la urmtoarea ntrebare: care sunt termenii coreci i echitabili(fair) n care oameni liberi i raionali vor consimi s se asocieze pentru a-i urmriinteresele? Dac, de obicei, n tradiia gndirii politice oamenii erau privii ca entitiindividuale scoase din contextul lor social i plasate ntr-o ipotetic stare natural, nconcepia lui Rawls ei sunt mutai acum n spatele unui vl de ignoran (veil ofignorance) de unde trebuie s descopere, dintr-o poziie de egalitate, principiile dreptii, frs tie cum i n ce fel vor fi afectai personal de aceast alegere. Aceast poziie iniial a


3/5

egalitii corespunde, ntr-un anumit fel, strii naturale din teoria tradiional a contractuluisocial. Rawls consider poziia iniial ca expresie a unei condiii culturale, mai mult saumai puin primitiv, i nu ca o stare de fapt istoric. Ea este mai degrab o situaie puripotetic care ar trebui s ne conduc la o anumit concepie despre dreptate. Starea naturaln contractualismul tradiional nu presupunea o poziie iniial de egalitate; oamenii erauinegali (n privina resurselor, talentelor i puterii fizice) i de aceea contractul social nu era

corect i echitabil. Era nevoie de un nou procedeu contractual, care s elimine arbitrarul iinegalitile naturale n stabilirea principiilor dreptii.n aceast nou situaie, n spatele vlului de ignoran, se face abstracie de locul

indivizilor n societate, de faptul c unii sunt bogai sau talentai, iar alii dezavantajaieconomic sau social i, de asemenea, de diferitele idei despre binele individual. Poziiainiial este astfel conceput nct s reprezinte fiinele umane ca persoane morale iar

principiile dreptii rezultate s fie acelea la care oamenii ar consimi n calitate de fiineegale, n care nimeni n-ar putea fi avantajat de contingenele sociale sau naturale.ntruct poziia iniial este una pur ipotetic, este vorba, mai degrab, de un experiment degndire la care ne invit Rawls pentru a stabili condiiile ideale n care oamenii ar consimi s-i reglementeze relaiile sociale pe baza unui contract echitabil, corect. Cum vor fi afectaioamenii de alegerea fcut, n viaa social real, este o alt problem. Dar din moment ce au

ales principiile dreptii n condiii de egalitate, n care fiecare este identic cu cellalt iacioneaz raional pentru interesul propriu, atunci acestea vor fi impariale i vor puteaconstitui cadrul regulativ al vieii sociale.

n aceast poziie iniial, indivizii egali i raionali vor alege, fcnd abstracie debinele lor personal, termenii fundamentali ai asocierii lor viitoare. Vom ajunge s descoperimaceti termeni dac ne punem urmtoarea ntrebare ipotetic: Ce fel de drepturi vom solicita

pentru noi i, n acelai timp, recunoate pentru ceilali, dac ar trebui s construim un sistemsocial de novo, necunoscnd nimic despre abilitile noastre i, de aceea, fiind forai sajungem la o nelegere corect cu ceilali Vom solicita acele drepturi care sunt exprimate de

principiile dreptii ca imparialitate:1.Dreptul egal al fiecrei persoane la anumite liberti fundamentale, compatibil cu o libertatesimilar pentru ceilali;2.Inegalitile sociale i economice trebuie s satisfac dou cerine : a) s fie n modrezonabil distribuite n avantajul tuturor; b) s fie corelate cu funcii i poziii accesibiletuturor.

Critici si opinii reactii alocate.O reactie critica la abordarea lui Rawls de definire a conceptului de dreptate ca echitate

a fost centrata pe o presupusa incoerenta si problematizare a afirmatiei sale ca principiiledreptatii trebuie privite ca fiind politice, prin contrast cu o viziune mai larga a binelui, crezandin acelasi timp ca ca dreptatea ca politica are o baza morala. Dupa parerea lui Patrick Neal,teoria dreptatii a lui Rawls lasa o tensiune nerezolvata intre implicatiile politice si metafizice.Rawls, pe de o parte, vorbeste de dreptatea ca echitate ca de un concept independent de

doctrinele morale, filosofice si religioase controversate, care isi are originea in intr-ointelegere definitorie provenind din traditia democratiei constitutionale.Totusi Rawls crede, in acelasi timp, ca dreptatea ca echitate nu trebuie interpretata in sensuldat conceptului de catre Hobbes, ci are o componenta morala, servind ca un acord politic intrecetatenii priviti ca persoane egale si libere, un consens general pe care doctrina filosofica,morala sau filosofica mai cuprinzatoare il pot accepta in sensul lui propriu.In viziunea lui Neal, Rawls oscileaza astfel intre interpretarile metafizica si politica; asa cumspunea Neal, citam: ,,Interpretand conceptul in maniera politica, Rawls trebuie sa aiba grija safereasca interpretarea de o maniera de redare prea politicista, altfel devine hobbesiana. Totusi


4/5

remediul pentru diminuarea spectrului hobbesian este o doza de kantianism, si aceasta neserveste doar pentru a muta dreptatea ca echitate din dezbaterea publica, din punct de vederefilosofic, riscand aparitia spectrului argumentelor metafizice controversate sau transformanddreptatea ca echitate intr-un ideal moral sectar. Neal este convins ca daca dreptatea caechitate vrea sa ramana o teorie morala, cum isi doreste Rawls, credintele conventionale alecetatenilor contemporani trebuie sa fie ceva mai mult decat pure conventii.

William Galston ridica o obiectie similara impotriva teoriei dreptatii a lui Rawls.Conceptul lui Rawls de constructivism politic, noteaza el, cuprinde principii de dreptateconstituite printr-un procedeu care nu face apel la fapte morale anterioare. Dar partea dificilaeste ca constructivistii trebuie sa ofere o baza de plecare pentru conceptia specifica a

persoanei pe care doresc s-o foloseasca. Aici ei se confrunta cu o dilema. Daca apeleaza laceva exterior persoanei pentru a-si justifica alegerea, se intorc la intuitionism pe usa din dos.Daca nu fac asta, trebuie sa admita ca si conceptul formal de personalitateeste compatibil cu omare varietate de conceptii, dintre care fiecare duce la concluzii morale oarecum diferiteincursul procedurii de constructie. Galston arata ca Rawls apeleaza la o conceptie a dreptatii

potrivita unei culturi democratice. Dar daca nu exista un motiv anterior pentru care se preferaculturile democratice celor nedemocratice, acest argument da justificarea inapoi fara s-oexplice. Teoria reconstruita a lui Rawls se contrazice singura. Este explicit kantiana dar

implicit hegeliana. Evita formalismul doar prin abandonarea punctului de reper kantian dedeasupra istoriei si culturii. In loc de asta, continutul principiilor sale este dat de credinteleimpartite ale comunitatii democratice. Galston recunoaste ca departarea lui Rawls de Kant inceea ce priveste practicile sociale este necesara si de dorit pentru a depasi dualismul teorieimorale a lui Kant; pentru a introduce imprejurarile din viata obisnuita in cateva principii

primare pentru a reduce prapastia dintre teorie si practicile sociale. Dar si de a uita camotivul pentru a avea principii primare este pentru a judeca institutiile si practicile noastre, nudoar a le codifica.

Neal si Galston pun accentul pe neajunsurile conceptului lui Rawls de dreptate capolitica, dar in acelasi tmp nu apreciaza cum se cuvine meritele abordarii lui Rawls asuprajustificarii morale in fata unei patrunzatoare tendinte anti fundamentaliste in analiza filosoficacontemporana care a pus sub semnul intrebarii orice posibilitate a existentei principiilordreptatii ca si constructii anterioare evidente prin ele insele ale constiintei umane; un consensdin ce in ce mai mare asupra conventionalismului regulilor si criteriilor care au importantaasupra comunicarii si actiunilor rationale; pluralismul limbajelor si formelor de existenta. Inacest caz, problema se pune: cum este posibila stabilirea unor criterii de justificare morala incare implicarea inevitabila a persoanei in context cultural-istoric nu precumpaneste

posibilitatea atingerii unui consens rezonabil asupra unor principii minime de morala esentialepentru structurarea democratiei constitutionale care nu cere acordul asupra unor teorii moralemai cuprinzatoare. In acest punct conceptul lui Rawls de constructivism politic confera oabordare asupra justificarii morale care cauta sa evite atat lipsurile functionalismului clasic catsi scepticismul moral si relativismul cultural.

Conceptul de constructivism politic, explica Rawls, se opune celui de intuitie

rationala ca adevaruri evidente despre despre motive plauzibile fixate de o ordine moralaindependenta de conceptia comuna depre persoana si rolul social al moralitatii. Subperspectiva constructivista, o conceptie morala poate stabili doar un spectru larg de deliberarebazandu-se pe puterea judecatii reflexive dezvoltata de o cultura publica si influentata de aceacultura. Dar ceea ce-i lipseste criticii lui Galston este ca Rawls nu afirma ca principiiledreptatii sunt autorizate doar pentru ca poarta sanctiunea unor traditii istorice sau practicisociale specifice. Procesul de justificare, sustine el, reprezinta modalitatea in care o judecatamorala se infiltreaza si organizeaza judecatile deja facute intr-un echilibru reflexiv.Justificarea este un ajutor comun al multor consuideratii, al alcatuirii unei vederi unitare, unde


5/5

principiile primare si judecatile particulare par a se echilibra reciproc suficient de binecomparativ cu teoriile alternative. Dreptatea ca echitate este astfel o ipoteza care considera ca

principiile alese intr-o pozitie originarasunt identice cu cele care se potrivesc judecatiiumanesi astfel aceste principii descriu simtul nostru de dreptate. Din punctul de vedere alfilosofiei morale, cea mai buna masura a simtului de dreptate al unei persoane nu este cea carese potriveste judecatii sale dinaintea examinarii oricarui concept de dreptate, ci una care se

potriveste judecatii sale dupa echilibrul reflexiv. Starea aceasta este atinsa dupa ce opersoana a contarit mai multe concepte propuse si fie si-a revizuit judecata in acord cu unuldintre ele, fie a ramas la convingerile sale initiale.

Conceptul lui Rawls privind echilibrul reflexiv larg se prezinta astfel ca o aparare aprincipiilor dreptatii, referindu-se la elementele date de traditii, practici sociale sau conventii.Acest aspect a fost clarificat de interpretarea lui Kai Nielsen asupra bazelor conceptului maisus mentionat la Rawls, ca si de propria sa versiune asupra acestui concept. Nu se poate evita

pornirea de la un anumit consens privindnormele institutionalizate general acceptate. Dar ceeace e esential in teoria lui Rawls este procesul de echilibru reflexiv larg in care convingerileinitiale pot fi modificate. Echilibrul reflexiv larg, arata Nielsen, este de asemenea o teoriecoerenta a justificarii: Cauta sa produca si sa afiseze o anumita coerenta intre:(a) convingerile noastre morale acceptate;(b) un set sau macar un pospai de principii morale;(c) un manunchi de teorii preexistente incluzand mai ales teorii morale si sociale, inter care

teorii sociale empirice despre lumea sociala inconjuratoare si modul nostru de functionareinauntrul lor(d) un concept stiintific empiric larg si o cercetare a naturii umane. Metoda echilibruluireflexiv larg, observa Nielsen, nu permite siguranta. Dar cunoasterea cu certitudine nu este

pleonastica, iar esecul nu este subiectiv sau sceptic. Este tarziu sa mai avem nostalgie dupaAbsolut, desi poate ca asta reprezinta o curenta Boala Filosofica.

Galston gaseste de obiectat in teoria lui Rawls faptul ca acesteia ii lipseste ceea ceeste esential fundamentelor morale si principiilor democratiei pentru a avea o valoareuniversala. Daca a insista ca orice norma cu insemnatate este universala este o greseala, estein acelasi timp esentiala definirea unei moralitati puternice nu in sens metafizic, ci referitor laaspectele generale ale fiintelor umane si ale situatiilor in care este plasata de obicei teoria; uncod minim comun unor comunitati diferite, valori transcendente peste granitele uneicomunitati si in interiorul ei. Desi cadrul interdictiei crimei, deceptiei, tradarii si cruzimii

peste masura trebuie completat cu detaliile unei culturi sau alteia, totusi acestea constituiepunctul de plecare pentru orice viata morala posibila.

Concluzii.Conceptul lui Rawls de echilibru reflexiv larg nu exclude posibilitatea unui nucleu

minim de principii morale care ar putea fi stabilit prin dialog deschis intre culturi diferite darmai controversat este daca un asemenea dialog ar putea stabili un punct comun.Revenind la principiul diferentierii am spus mai devreme ca decelam o revalorizare a

principiului fraternitatii sub forma principiului diferentierii. Nicidecum nu vrem sa acreditamideea ca teoria dreptatii rawlsiene este o ,,ciorba reincalzita ci ne intereseaza aici saobservam manifestarea noua a unui principiu etic fundamental; asa cum marile conceptefilosofice neoplatoniciene din opera lui Plotinus au supravietuit si au primit haine crestine,fapt ceea ce le-a asigurat perenitatea, tot asa, principiul fraternitatii regasibil si in monoteism a

primit prin opera lui Rawls o dubla valoare aceea a sustinerii din partea unui curent degandire viguros, ce a amarcat viata politica a ultimelor 3 secole in Europa si America de Nordsi nu numai, dar si aceea a expunerii intr-o noua perspectiva sociala a aranjamentelor socialefundamentale.

57085113 o teorie a dreptatii

Documents