55470058-AFECTIUNILE-OCHILOR

Download 55470058-AFECTIUNILE-OCHILOR

Post on 27-Oct-2015

136 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<ul><li><p> Afectiuni congenitale ale cristalinului </p><p> Afectiuni congenitale ale sclerei Afectiuni congenitale ale uveei </p><p> Afectiunile congenitale ale pleoapelor Alergii oculare </p><p> Amaurosis fugax Anomali congenitale ale corneei </p><p> Anomalii congenitale ale aparatului lacrimal Anomalii congenitale ale conjunctivei </p><p> Anomaliile congenitale ale nervului optic Anomaniile congenitale ale vitrosului </p><p> Arsurile corneei Astigmatismul </p><p> Blefarita Blefaroptoza </p><p> Blefarospasmul Cataracta </p><p> Concretiunile calcare conjunctivale Conjunctivita </p><p> Conjunctivita acuta cu bacil Weeks </p></li><li><p> Conjunctivita alergica </p><p> Conjunctivita bacteriana simpla Conjunctivita cu Chlamydii </p><p> Conjunctivita difterica Conjunctivita din eritemul polimorf </p><p> Conjunctivita fungica Conjunctivita gonococica </p><p> Conjunctivita herpetica Conjunctivita lemnoasa </p><p> Conjunctivita purulenta gonococica a nou nascutului Conjunctivite virale </p><p> Conjunctivitele parazitare Conjunctivitele produse de agenti iritanti </p><p> Degenerescenta maculara Degenerescente vitreene </p><p> Dezlipirea de retina Distrofii ale stromei corneene </p><p> Distrofii corneene anterioare Distrofiile corneene de acumulare (tezaurismoze) </p><p> Distrofiile corneene posterioare Ectropionul </p><p> Eczema pleoapelor Entropionul </p></li><li><p> Erizipelul pleoapei </p><p> Fracturile orbitei Glaucom </p><p> Hemoragiile vitreene Hepesul palpebral </p><p> Hipermetropia Hipotonia oculara </p><p> Infectiile pleoapelor Keratita fungica </p><p> Keratitele - Inflamatiile corneei Lagoftalmia paralitica </p><p> Leziuni ale pleoapelor in antrax Leziuni oculare in lepra </p><p> Leziunile pleoapelor in Moluscum contagiosum Meibomita si Tarsita </p><p> Miopia Modificari involutive ale corneei </p><p> Orbirea - cecitatea Orjeletul (ulcior) </p><p> Pemfigusul conjunctivei Pinguecula </p><p> Prezbiopia Pterigionul </p></li><li><p> Retinoblastomul </p><p> Salazionul (Chalazionul) Sifilisul palpebral </p><p> Sindroame psihovizuale Sindromul de retractie a pleoapelor </p><p> Sindromul ochi uscat Sindromul Parinaud </p><p> Supuratiile palpebrale - flegmonul si abcesul palpebral Toxoplasmoza oculara </p><p> Trahomul Traumatismele pleoapelor </p><p> Tuberculoza palpebrala Tulburarile de statica si motilitate palpebrala </p><p> Tumorile aparatului lacrimal Tumorile conjunctivale </p><p> Tumorile coroidei Tumorile nervului optic </p><p> Tumorile pleoapelor Tumorile sclerei </p><p> Vaccina Xeroza conjunctivei </p><p> Zona zoster oftalmica </p></li><li><p>Cum functioneaza ochiul ? </p><p>Ochiul este ca o camera foto. Imaginati-va ca faceti o fotografie. Lentila care se gaseste in partea din fata a aparatului foto permite trecerea si focalizarea luminii pe filmul situat in partea din spate a aparatului. Cand lumina atinge filmul se realizeaza o fotografie. </p><p>Ochiul lucreaza intr-un mod similar. Partile din fata ale ochiului (corneea, umorul apos, cristalinul) sunt transparente si permit luminii sa treaca catre centrul ochiului, unde se gaseste o alta substanta transparenta ca un gel numit vitros. </p><p>Transparenta structurilor oculare enumerate mai sus permit luminii sa ajunga catre retina, iar cristalinul permite focalizarea luminii pe retina. Retina este similara filmului fotografic si ea ne permite sa vedem. De la retina pleaca informatii vizuale catre creier, pe calea nervului optic. Acesta este modul in care functioneaza ochiul nostru. </p><p>1. Planul lacrimal2. Cornee3. Iris4. Corp ciliar5. Zonula Zinn6. Cristalin7. Vitros8. Retina9. Nerv optic</p></li><li><p>Miopia</p><p>Miopia reprezinta o tulburare de refractie a globului ocular, caracterizata prin faptul ca imaginea obiectelor privite este focalizata in fata retinei un dezechilibru intre puterea sistemului de lentile ocular si lungimea axului anteroposterior al </p><p>globului ocular, sau altfel spus, un exces de convergenta (in mod normal, imaginea obiectelor este focalizata pe retina, intr-o </p><p>zona de acuitate vizuala maxima, denumita "pata galbena") . Corneea si cristalinul reprezinta cele doua medii refractive </p><p>ale globului ocular; dintre aceste componente, cornea contribuie cel mai mult la formarea imaginii obiectelor privite, la nivelul retinei. Daca axul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginea obiectelor se va forma in spatele </p><p>retinei, situatie patologica, care se insoteste de scaderea acuitatii vizuale aceasta situatie mai este denumita si hipermetropie; daca axul anteroposterior al globului ocular este prea lung, puterea refractiva a dioptrului ocular </p><p>(sistemul de lentile al ochiului uman) nu va fi suficienta, iar imagina va fi focalizata inaintea retinei aceasta tulburare refractiva este denumita miopie si este de asemenea insotita de scaderea acuitatii vizuale. </p><p>Acuitatea vizuala se refera la capacitatea unei persoane de a distinge detalii fine ale obiectelor pe care le priveste. O </p><p>alta cauza de afectare a acuitatii vizuale, o reprezinta astigmatismul; astigmatismul este tot o tulburare de refractie, datorata </p><p>asincronismului refractiv dintre cornee si cristalin. Din fericire, aceste tulburari de refractie pot fi corectate prin </p><p>purtarea de lentile aeriene, lentile de contact sau cu ajutorul chirurgiei refractive. </p><p>Pacientul miop vede cu claritate obiectele care se afla in apropierea ochiului, insa atunci cand priveste la distanta, vederea sa este incetosata; aceasta se intampla deoarece fie axul globului ocular este prea lung, fie datorita faptului ca suprafata </p><p>anterioara a corneei este prea bombata; la polul opus se afla tulburarea de refractie denumita "hipermetropie" cornea este prea aplatizata sau axul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginarea formandu-se in spatele retinei. Miopia </p></li><li><p>poate fi corectata prin purtarea de lentile divergente (aceste lentile, , deplaseaza imaginea formata, din fata retinei, chiar pe </p><p>retina) . </p><p>Dioptrul ocular (mediile transparente si refringente ale globului ocular) este constituit din cornee, umoare apoasa, cristalin si corpul vitros; dintre acestia, capacitatea refractiva a cristalinului (lentila biconvexa) se poate modifica in timpul </p><p>procesului de acomodatie (fenomen ce consta in modificarea curburii cristalinului, pentru a permite focalizarea imaginilor </p><p>pe retina, atunci cand obiectele sunt aduse la o distanta mai mica de 6 metri de globul ocular) ; in ansamblu, dioptrul ocular </p><p>poate fi comparat cu o lentila convergenta cu puterea de 60 dioptrii. In mod normal, cristalinul si cornea functioneaza precum lentilele unei camere foto, sincronizandu-se pentru a permite formearea pe retina a celei mai bune imagini (este </p><p>vorba de o imagine clara a obiectelor privite de aproape sau de la distanta) . Pupila este asemenea unui diafragm si are rolul de a regla cantitatea de lumina care ajunge la nivelul retinei. Retina reprezinta componenta globului ocular, cu rol </p><p>in transformarea stimulului luminos in impulsuri nervoase, ce vor fi transmise pe calea nervului optic pana la nivelul cortexului vizual (regiunea occipitala), generand astfel senzatia luminoasa. </p><p>Pacientul cu miopie are vederea la distanta incetosata, aceasta deoarece imaginea (care se formeaza inaintea retinei), </p><p>trimite pe retina doar un con de lumina (cerc de difuziune) . Frecventa miopiei in populatia generala, variaza foarte mult functie de varsta pacientilor: statistic, aproape 5% dintre nou-nascuti sufera de miopie congenitala (miopie prezenta inca de </p><p>la nastere) ; mult mai frecvent, miopia afecteaza populatia adulta aproape o treime dintre adulti prezinta miopie. Printre tarile cu cea mai ridicata prevalenta a cazurilor de miopie, putem enumera: China, India, Malaiezia si Marea Britanie. </p><p>Recent au fost realizate studii in care a fost demonstrata legatura dintre incidenta crescuta a cazurilor de miopie si nivelul de </p><p>educatie al populatiei studiate; cu cat preocuparile intelectuale ale unei populatii sunt mai intense, cu atat mai frecvente sunt </p><p>cazurile de miopie. Miopia afecteaza din ce in ce mai mult tarile din Europa de Vest; in ultimii 20 de ani, numarul cazurilor </p><p>de miopie la copii s-a dublat. </p></li><li><p>Patogenie si cauze</p><p>Factorul genetic joaca un rol foarte important in aparitia miopiei; miopia este cu atat mai frecventa cu cat unul sau ambii parinti sunt miopi. Mediul in care persoana respectiva traieste si isi desfasoara activitatea, reprezinta de asemenea un </p><p>factor determinant in aparitia miopiei (exista areale geografice in care numarul cazurilor este alarmant) ; numarul cazurilor </p><p>de miopie se coreleaza strans cu numarul de ore pe care indivizii unei populatii il petrec in fata calculatorului sau citind de </p><p>aproape cu cat efortul vizual este mai intens, cu atat mai solicitata va fi musculatura globului ocular; iluminarea slaba a </p><p>locului de munca faciliteaza si ea aparitia miopiei. Asadar, pentru ca miopia sa apara este nevoie de un teren genetic </p><p>predispozant, la care concura anumiti factori de mediu (precum cei enumerati mai sus) . </p><p>De asemenea, miopia poate aparea secundar altor boli si sindroame: hipertensiune arteriala, diabet zaharat necontrolat, sindromul Marfan, sindromul Down, homocistinurie, ectopia lentis, sindromul Turner, sindromul dispersiei pigmentilor. </p><p>Daca in miopia simpla putem vorbi despre un viciu de refractie pur asincronism intre lungimea axului anteroposterior al </p><p>globului ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular (cornee, cristalin), in miopia degenerativa este vorba despre leziuni ale globului ocular, induse genetic, care determina alungire progresiva a axului antero-posterior si implicit scaderea </p><p>marcanta a acuitatii vizuale. Oricare ar fi tipul de miopia prezenta la un pacient, focarul de formare al imaginii (locul in care </p><p>lumina refractata de cornee si cristalin se strange), este plasat inaintea retinei. Ca si curiozitate, o alungire a globului ocular </p><p>axul sau anteroposterior cu doar 1 milimetru, va determina o crestere a gradului de miopie, cu cel putin 3 dioptrii.</p><p>Diagnostic</p><p>Pentru diagnosticarea formelor de miopie simpla se va urmari evaluarea viciului de refractie prin metoda denumita </p></li><li><p>refractometrie, precum si realizarea diagnosticului diferential, prin excluderea altor forme de miopie: miopia pilotilor de </p><p>supersonice, miopia nocturna, miopia de curbura, miopia de indice. </p><p>Refractia oculara poate fi apreciata utilizand metode subiective sau obiective. Metoda Donders reprezinta una dintre metodele de apreciere subiectiva a refractiei oculare (lentile, optotip) . Ochii pacientului sunt examinati concomitent cu ajutorul optotipului </p><p>(optotipul reprezinta un panou pe care sunt inscrise diferite simboluri, pe care in mod normal subiectul le poate descifra de la o </p><p>anumita distanta standard, inscrisa pe acel panou) . Dupa examinarea cu ajutorul optotipului, se va proceda la examinarea </p><p>pacientului cu ajutorul lentilelor plasate in rama de proba. Plasarea succesiva de lentile, in rama de proba, lentile ce au diferite dioptrii, poate conduce la elucidarea tipului de viciu prezent la pacientul respectiv: hipermetropie sau miopie. Fanta stenoptica si </p><p>cadranul Green sunt utilizatea pentru diagnosticarea astigmatismului (cadranul Green este de forma unui cerc, pe care sunt inscrise meridiane) ; plasat la nivelul optotipului, acest cadran este util pentru identificarea meridianului astigmat (planul in care se situeaza </p><p>viciu de refractie) . </p><p>Ca si metoda obiectiva, putem utiliza refractometrul; astfel, se poate determina refractia dioptrului ocular pe cele doua meridiane principale, precum si inclinatia precisa a acestor meridiane; acest aparat se bazeaza pe proiectia unor imagini si pe studiul </p><p>luminii reflectate de catre retina pacientului examinat. </p><p>Miopia degenerativa poate fi diagnosticata prin examen oftalmoscopic (examinarea fundului de ochi, care sa permita aprecierea statusului retinei, vaselor si nervului optic), cand examinatorul va identifica la nivelul retinei, o formatiune denumita, , conus </p><p>miopic (cu aspect de semiluna de culoare alba) ; aceasta formatiune apare ca urmare a distensiei structurilor globului ocular. Odata cu evolutia leziunilor, la nivelul polului posterior al globului ocular vor aparea multiple hemoragii maculare, care pot fi sesizate cu </p><p>usurinta la examenul oftalmoscopic. De asemenea, la nivelul maculei (zona de acuitate vizuala maxima de la nivelul retinei), putem </p><p>observa regiuni hiperpigmentate, ce apar ca urmare a resorbtiei unor mici hemoragii. Ulterior, zonele hiperpigmentate vor alterna </p></li><li><p>cu cele depigemntate, in timp ce reteaua de vase retiniene devine foarte vizibila; corpul vitros este si el afectat apare o lichefiere </p><p>precoce a vitrosului. Ca si complicatii ale miopiei degenerative, se pot instala: cataracta si glaucomul cu unghi deschis. Pe langa aceste modificari obiective ale structurilor globului ocular, se constata scaderea marcata a acuitatii vizuale; acuitatea vizuala </p><p>neputand fi corectata pe deplin prin purtarea ochelarilor; de asemenea, pacientul prezinta grave deficite in ceea ce priveste vederea nocturna (acesta are o acuitate vizuala foarte scazuta in amurg) ; un miop trebuie depistat precoce prin testari de rutina; se </p><p>recomanda ca persoanele cu miopii grave, sa evite conducerea automobilelor. </p><p>Semne si simptome</p><p>Din punct de vedere clinic putem vorbi despre trei categorii de miopie: miopia simpla (tulburare de refractie), miopia degenerativa (miopia boala) si miopia maligna. Miopia mai poate fi clasificata functie de valorea dioptrica (miopie mica pana la 3 dioptrii; </p><p>miopie medie 4 / 6 dioptrii; si miopia mare peste 6 dioptrii), sau dupa mecanismul de aparitie (miopie axiala, de curbura sau de indice este vorba de indicele de refractie) . </p><p>Miopia axiala apare atunci cand lungimea axului anteroposterior al globului ocular este mult crescuta fata de normal, in timp ce </p><p>puterea de refractie a dioptrului ocular se pastreaza in limite normale. Miopia de curbura apare atunci cand curbura fetei anterioare a corneei sau a cristalinului este mult accentuata. Miopia de indice se datoreaza modificarii indicelul de refractie al cristalinului (care </p><p>este mult crescut), secundar unor boli (diabet zaharat), sau ca urmare a consumului unor chimioterapice (medicamente) . </p><p>Miopia simpla apare de obicei in prima coliparie (5-10 ani) ; de aceea mai este cunoscuta si sub denumirea de "miopia scolarului". Scolarul apropie din ce in ce mai mult privirea de caiet, acesta nu mai vede bine la tabla si solicita mutarea sa cu cateva </p><p>banci ma in fata, si de asemena el nu mai vede bine scrisul de la televizor si tinde tot mereu sa se apropie cu privirea de acest aparat. </p></li><li><p>Miopia simpla este un viciu de refractie pur, care se datoreaza lipsei de corelatie dintre lungimea axului anteroposterior al globului </p><p>ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular (exces de convergenta) ; in rest, elementele globului ocular sunt normal constituite. </p><p>Factorul ereditate joaca un rol important in aparitia miopiei simple, la care se supraadauga factorul comportamental </p><p>declansator. Datorita excesului de convergenta, imaginea obiectelor privite se formeaza in fata retinei; apropierea obiectelor de ochi este urmata in mod firesc de deplasarea focarului catre retina si de perceperea une...</p></li></ul>