54271745-diagnostic-are-1.pdf

26
COLEGIUL AGRICOL “DIMITRIE CANTEMIR” HUŞI LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE ÎNDRUMĂTOR: Ing. CRISTINEL MIHĂIŢĂ CANDIDAT:

Upload: ana-eugen

Post on 03-Sep-2015

223 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • COLEGIUL AGRICOL DIMITRIE CANTEMIRHUI

    LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR

    PROFESIONALE

    NDRUMTOR:Ing. CRISTINEL MIHI

    CANDIDAT:

  • 2007

    DIAGNOSTICAREA MOTOARELOR

    2

  • CUPRINS

    I. Memoriu justificativ II. Diagnosticarea computerizata a motoarelor

    II.1 Metode de diagnosticareII.2 Manifestarea unor defectiuni in cazul motoarelor clasiceII.3 Utilizarea DDT 2000 pentru realizarea diagnosticarii

    computerizateIII. Concluzii IV. Bibliografie

    3

  • I. MEMORIU JUSTIFICATIV

    Motorul in functionarea lui emite niste zgomote, acestea putind fi apreciate ca un limbaj al motorului, limbaj prin intermediul caruia acesta comunica cu conducatorul automobilului pe care il insufleteste, sau cu mecanicul care il consulta. Motorul poate functiona bine sau mai putin bine, uneori chiar rau, momente in care se plinge de aparitia anumitor defectiuni pe care el le comunica prin intermediul zgomotelor pe care le emite sau prin niste manifestari specifice pe care un mecanic trebuie sa le inteleaga, sa le cunoasca si sa actioneze in consecinta in scopul remedierii defectiunilor aparute si readucerii motorului in parametri optimi de functionare.

    Am ales asadar diagnosticarea motoarelor, deoarece cunostintele dobindite in cadrul discutiilor la aceasta tema mi s-au parut cele mai interesante si importante pentru un mecanic care ca un medic, consulta motorul si stabileste care este boala de care acesta se plinge, stabileste schema de tratament sau intervine chirurgical demontind motorul si extirpind de acolo organul care nu functioneaza corespunzator sau care trebuie inlocuit (ar fi grozav daca si la oameni ar fi asa de usor si sigur ).

    Am tratat metodele de diagnosticare folosite obiectiva si subiectiva dar m-am oprit mai ales asupra aceleia care m-a interesat mai mult si anume metoda subiectiva, metoda care permite comparatia mecanic/medic, fara ca aceasta sa fie fortata.

    Modul in care veti gasi manifestarile defectiunilor cele mai comune pe care le prezinta motoarele, le-am prezentat sub forma unui tabel pentru usurinta urmaririi cauzelor si sistemelor sau mecanismelor incriminate.

    4

  • II. DIAGNOSTICAREA COMPUTERIZATA A MOTOARELOR

    II.1 Diagnosticarea in general, inseamna punerea unui diagnostic, adica stabilirea bolii motivul care face ca motorul in discutie, sa functioneze necorespunzator.Diagnosticarea se poate face pe doua cai, prin doua metode:

    De altfel aceste doua metode se folosesc nu numai in mecanica ci si in alte domenii si vin din medicina, comparatia mecanic / medic nefiind fortata (pastrind fireste proportiile).

    Metoda obiectiva are in vedere stabilirea defectiunii cu ajutorul aparatelor de masura si control, in mod direct, comparind parametrii constructivi de functionare cu cei reali si poate presupune executarea de demontari, pentru a putea masura, compara, determina, parametrii reali, constructivi si functionali, ai motorului, in intregul sau.

    Este ce a mai sigura metoda de diagnosticare si chiar daca se incearca inaintea folosirii acestei metode sa se foloseasca metoda subiectiva, in cazurile cele mai grave, pina la urma se ajunge tot aici, adica la o diagnosticare sigura folosind aparate de masura compresometre/compresograf, analizoare de gaze, fumetre, scanere pentru injectiile de benzina, sublere, micrometre, etc.

    Metoda subiectiva pe de alta parte, are in vedere tocmai stabilirea defectiunii fara demontare (pentru ca demontarea motorului sa fie limitata doar la strictul necesar), folosind metode neinvazive de diagnosticare cum ar fi: auscultarea, interpretarea presiunii uleiului din sistemul de ungere, temperatura motorului, puterea motorului, toate acestea tinind de experienta mecanicului si de tipurile si numarul de manifestari ale unor defectiuni pe care mecanicul le cunoste.

    Aceasta metoda este mai putin precisa, dar protejeaza motorul de eventualele demontari nenecesare si daca mecanicul este experimentat poate da rezultate foarte bune. In plus se poate face fara aportul unor standuri sau aparate speciale si mai adaugam noi, foarte scumpe.

    5

    metoda obiectiva sau invazivametoda subiectiva sau neinvaziva

  • De aceasta metoda ne vom ocupa in cele ce urmeaza, aratind cum poate fi ea folosita in diverse cazuri de aparitie a unor defectiuni la motor, defectiuni ce se manifesta in diverse moduri ce pot fi cunoscute si interpretate de mecanic pentru a evidentia cauza, piesa (sau reglajul) ce se face vinovata de defectiunea respectiva

    II.2 Manifestarea unor defectiuni

    Manifestarea defectiunii

    Sistem incriminat/Cauze ale defectiunii

    Motorul nu pornesteAceasta defectiune este o defectiune ce poate fi greu de diagnosticat, mai ales atunci cind motorul chiar nu da nici un semn de viata nu vrea sa tinda macar sa porneasca. Vom distinge sistemele si instalatiile ce pot constitui cauze ale imposibilitatii pornirii motorului, astfel:

    motorul nu este rotit(rotirea se refera la arborele motor)

    Instalatia de pornirebaterie total descarcatacablaj alimentare demaror intrerupt sau decuplatdemaror cu defectiuni la nivelul bobinei de anclansare (contact oxidat, bobina intrerupta), perii uzate, oxidate, desprinse, colector perlat, rotor intrerupt.

    motorul este rotit dar foarte incet

    Echipament electric, sistem de aprindere

    baterie descarcataavans dereglat (avans prea mare - motorul este rotit greu, cu socuri)

    motorul este rotit ferm, dar nu porneste

    Nota: cind motorul nu porneste deloc, de regula cauza cea mai probabila se gaseste in sistemul de aprindere!

    Sistem de aprinderelipsa scinteii bobina de inductie scurtcircuitata, fisa centrala intrerupta; condensator strapuns; contacte ruptor distribuitor oxidate,cu puneri la masa sau dereglate (distanta lipsa intre ciocanel si nicovala); capac delco fisurat, umezit, fara plot central; avans dereglat (prea intirziat punerea la punct a aprinderii dereglate)

    Mecanismul de distributiepunerea motorului la punct dereglatalant/curea distributie rupta (rar)

    6

  • Sistemul de alimentarelipsa bezina in rezervor; conducte fisurate, infundate; pompa de alimentare cu supape defecte sau furtun conectare cu conducta de alimentare nestrins si permite tragerea aerului fals; exces de benzina motor innecat retur infundat, plutitor spart, supapa poantou defecta.

    Motorul porneste dar se opreste imediat

    Sistemul de alimentarenivel benzina prea mic sau in exces in CNC supapa poantou defecta, nivel prost reglat fin pirghiile plutitoruluicircuit ralenti infundat sau cu reglaj defectuosmotorul trage aer fals in exces pe la furtunul de conectare la galeria de admisie a servocomenzii vacuumatice Mastervac sau pe la flansa de fixare a carburatorului pe galeria de admisie.

    Motorul functioneaza neregulat la ralenti

    Nota: Cind vina mersului neregulat apartine unui singur cilindru, neregularitatile se vor regasi si la alte regimuri de functionare partial sau sarcini mari si trebuie acordata o mare atentie fazelor distributiei, defectiune foarte greu de diagnosticat si care de regula apartine pieselor din componenta mecanismului de distributie, cauzele fiind

    I.Neregularitati la un singur cilindruSistemul de aprindere

    bujie defecta; fisa intrerupta, umezita; capac fisurat in dreptul unui plot lateral; inelul cu came al ruptor distribuitorului uzat neuniform unghi Dwell modificat la un singur cilindru, rezultind o aprindere tirzie in acel cilindru

    Mecanismul de distributiecamele axului cu came cu uzura mare sau, rar, din constructie, nu respecta fazele distributiei, camele fiind cu unghi de deschidere diferit sau canalul de pana practicat gresit (umplere sau evacuare incomplete, ce au ca rezultat aport energetic mai mic la cilindrul incriminat)tachet uzat pe zona cilindrica, sau deformat pe suprafata de atac a camei (caz de suprafata netratata)

    7

  • enumerate in coloana alaturata!

    In acest caz defectiunea trebuie cautata intr-un sistem ce asista functionarea tuturor cilindrilor, cauzele fiind localizate mai cu seama in sistemul de aprindere!

    tija deformata/tachet hidraulic blocatsupapa neetansa pe sediul ei (taler/scaun ars, fisura puntii dintre scaunele supapelor de admisie si evacuare)supapa gripata in ghidarc revenire supapa detarat

    garnitura de chiulasa arsa (imprumut de gaze intre doi cilindri sau cu scapari de gaze in afara cilindrului): Nota: arderea garniturii trebuie asociata pentru diagnosticare si cu existenta lichidului de racire in baia de ulei sau invers!

    II Neregularitati la toti cilindriiSistemul de aprindere

    contactele ruptorului oxidate sau dereglateavans static dereglat (punere la punct a aprinderii defectuoasa)regulatorul de avans vacuumatic defect sau dereglat

    Sistemul de alimentarecircuitul mersului in gol prost reglat (jicloare infundate, slabite, decalibrate)aer fals pe la axul clapetei de acceleratie (priza de depresiune fara capacel sau fisurata important de verificat supapa unisens din servomecanismul de actionare a frinei)

    Motorul nu se accelereaza uniform

    I.Nu raspunde promt la comanda (tinde sa moara)daca lipsa de repriza este sesizata de la trecerea ralenti progresiune, atunci cauza este localizata in proasta reglare a circuitului de progresiune sau jicloarele care nu mai sunt conforme (infundate, decalibrate, slabite)daca neaccelerarea prompta se petrece intre regimul sarcinilor partiale si mari,

    8

  • atunci cauza se gaseste in pompa de repriza membrana cu arcul detarat, pirghii de actionare uzateII.Motorul tremura la acceleraredefectiunea se intilneste mai ales la motoarele echipate cu carburatoare dublu corp si cauza este localizata in reglarea progresiunii, reglare care este defectuoasa (din surubul de reglare a emulsiei din talpa carburatorului si din surubul de reglare a progresiunii reglaj posibil de efectuat de regula pe analizoare de gaze si mai rar din mina, doar pentru meseriasii cu state vechi de plata in reglaje de carburatoare)o alta cauza a acestei defectiuni a mai fost localizata in echipamentul electric al automobilului, mai precis in regulatorul electronic incorporat in alternator la marcile Oltcit si Dacia Nova si tremuratul apare la turatia de cca 2000 rot/min, din cauza intrarii in incarcare a alternatorului tirziu, intrare in functiune stabilita defectuos de regulatorul electronic. Cind incarcarea este prea puternica, deci intrarea in functiune prea timpurie, malfunctionarea nu mai are aspectul unui tremurat ci mai curind acela al unui hahait variatii unghiulare puternice la nivelul arborelui cotit, cu accelerari si decelerari mari, de la sine ale motorului determinarea este simpla si consta in aprinderea consumatorilor automobilului , mersul normal restabilindu-se.

    Motorul nu trage lenevire

    Sistemul de aprindere cauza cea mai probabila a leneviriimotorului este defectuosul reglaj al avansului static, care este prea intirziat sau chiar defectiuni la nivelul regulatoarelor de avans din delcou (regulatoarele trebuiesc incriminate daca motorul isi pierde reglajele repetat, dupa ce acestea au fost executate conform prescriptiilor si

    9

  • de regula se poate descoperi ca regulatorul de avans centrifugal are arcuri detarate sau chiar sarite, placa suport a contragreutatilor indoite)

    Sistemul de alimentaresi sistemul de alimentare poate da acest gen de manifestare atunci cind reglajul circuitelor de progresiune sau al imbogatitoarelor carburatorului sunt prost facute, nivelul bennzinei in CNC este prea mic sau pompa de alimentare nu debiteaza corespunzator prea putin.

    Daca cauza lenevirii motorului nu a fost localizata pina acum, atunci ar fi util de verificat etanseitatea ciliondrilor sau ar trebui judecat daca nu cumva setul motor este prea batrin si ar trebui inlocuit, metodologia fiind cea specifica diagnosticarii acestui gen de defectiune, adica trebuiesc judecate zgomotele emise de mecanismul motor, cantitatea de ulei consumata pe suta de kilometrii si cantitatea de gaze ce scapa in carter.

    Cele enumerate mai sus au in vedere un motor clasic, echipat cu carburator si neasistat la nivelul sitemului de aprindere. In ultimul timp insa mai toate motoarele (mai ales cele nou construite) se bucura de asistarea electronica a alimentarii si a aprinderii, fie ca este motor cu aprindere prin scinteie, fie ca este un batrin Diesel!Asa incit va trebui sa tratam si citeva defectiuni specifice motoarelor asistate, lucru pe care il vom trata in cele ce urmeaza.

    Nota: defectiunile si diagnosticarea se vor referi si in cazul motorului asistat, tot la un motor cu aprindere prin scinteie electrica, ca si in cazul motorului clasic. Motoarele M.A.C, vor trebui tratate diferit, deoarece au principii de functionare care difera de cele ale motorului M.A.S si nu au fost cuprinse in aceasta lucrare!

    10

  • II.3 Utilizarea DDT 2000 pentru realizarea diagnosticarii

    II.3.1 Instalarea programului DDT 2000

    1) Inainte de instalarea programului, daca este cazul, se updateza Internet Explorer:- pe sisteme Win9x se instaleaza IE5.01SP2- pe sisteme Win2000 sau WinXP se instaleaza IE60SP12) Se instaleaza DDT2000 din fisierul .exe DDT_v2.0.9.0_setup_full3) Se copiaza ce este pe cd in fisierul BAZA_DATE, inauntrul folderului aflat pe C:\DDT2000Data, suprascriind fisierele existente.4) Se poate porni programul de la icoana nou creata pe desktop. Important! Deschideti programul cu click pe oricare dintre cele 2 "usi" din stanga sau dreapta. Pentru instalarea si functionarea corecta pe USB - setati windows-ul sa isi aleaga driverele din folderul driverUSBddt.Dupa instalare mergeti in Device Manager, si cautati COM PORTS; Gasiti USB Serial converter, dati click pe el si alegeti la properties, COM-ul pe care s-a instalat interfata trebuie sa fie undeva de la com1 la com4. Pentru a fi siguri de asta, trebuie sa configurati interfata, apasand butonul Configuration fereastra principala a programului (fig.1).

    Fig.1

    11

  • In fereastra ce va va aparea (fig. 2), apelati butonul Diag port si selectati portul pe care doriti sa functioneze interfata dvs. (acest lucru se face cu intefata conectata si la laptop si la ECU-ul masinii pentru a putea alege in Device Manager COM Port-ul si pentru a putea face configurarea corecta a interfetei si in plus sa aveti grija sa introduceti mufa USB in acelasi port, ori de cate ori folositi intefata).

    Fig. 2

    II.3.2 Utilizarea DDT200

    In fine, dupa instalarea si configurarea programului, porniti DDT2000

    din iconita creata pe Desktop si vi se va deschide fereastra principala a programului ca in fig.1. din aceasta, apelati butoanele cu icon-ul unei usi din stanga sau dreapta butonului VEHICLES .

    Vi se va deschide o alta fereastra din care trebuie sa alegeti autovehiculul caruia doriti sa-i faceti diagnosticarea sau masurarea/verificarea parametrilor functionali, autovehicul care trebuie sa se gaseasca in baza de date a programului Renault, Nissan, Dacia - fig.3

    12

  • Fig.3 Vom alege pentru exemplificare autovehiculul Logan si se va deschide o noua fereastra de tipul fig.4

    Fig. 4

    13

  • In aceasta, in partea sa stanga aveti date despre modulele masinii iar in partea dreapta, date mai specifice de tipul: model ECU, tip motor, serie sasiu, serie motor, etc. Odata conectati la ECU masinii si cu contactl pus, alegem modulul si tipu de ECU. Va aparea in partea dreapta a ferestrei sus, ECU si UCH-ul. Apasand butonul sub forma unui binoclu, programul va incerca automat sa se conecteze la modulele prezente ale masinii si va putea incepe diagnosticarea. Se pune intrebarea ce putem face acum?

    * In primul rand se apasa butonul din partea stanga a ferestrei sub forma unui triunghi rosu Failures fig.5

    Fig.5

    (in figura prezenta apare mesajul Unable to open communication, deoarece captura este facuta in lipsa conectarii interfetei la ECU).

    In masura in care in functionarea ECU sau UCH (unitatea de control a habitaclului echivalentul modulului comfort la VAG COM), acestea vor fi afisate fig.6 sau 7.

    14

  • Fig. 6

    Fig.7

    15

  • * Pentru verificarea/citirea parametrilor autovehiculului se apasa butonul sub forma unui ecran SCREENS din bara de butoane verticala din stanga ecranului. Aceasta functie va da posibilitatea sa studiati parametri motorului intr-o fereastra de genul fig. 8

    Fig.8

    Mai trebuie doar sa cunoasteti foarte bine parametrii ce urmeaza sa-i urmariti sau ce informatii sa selectati din multitudinea de parametri afisati de DDT.

    Pentru a primi parametri live, trebuie sa stabiliti legatura cu ECU (din butonul rotund verde din bara de butone a ferestrei afisate si apoi pe butonul play din aceeasi bara) si veti putea observa parametrii afisati in primul ecran Info Moteur.

    16

  • Am incercuit cativa din parametri ce dau informatii importante:

    Facteur enrichissement regulation richesse - CORECTARE MBOGIRE

    Reprezint media corectrilor mbogirii aduse de calculator n funcie de mbogirea amestecului de carburant vzut de sonda de oxigen plasat n amonte de catalizator (sonda de oxigen analizeaz n realitate coninutul n oxigen al gazelor de eapament).Valoarea de corectare are drept mijloc 128 i drept limite 0 i 255: valoare mai mic de 128: solicitare de srcire, valoare mai mare de 128: solicitare de mbogire.INTRARE N REGLARE MBOGIREIntrarea n reglare de mbogire este efectiv dup o temporizare de plecare dac temperatura apei este mai mare de 22C i n funcie de o temporizare de 28 s dup pornirea motorului.Atunci cnd reglarea mbogirii nu a nceput, valoarea citit este 128.Faz debuclaren momentul reglrii mbogirii, fazele de funcionare n timpul crora calculatorul nu ine cont de valoarea tensiunii transmise de sond, sunt: cu piciorul apsat la maxim: variabil i mai mare de 128, la acceleraie ridicat: variabil i mai mare de 128, la deceleraie cu informaia picior ridicat (ntrerupere injecie): 128, n caz de pan a sondei de oxigen: 128.MOD DEGRADARE TREPTAT N CAZ DE PAN SOND DE OXIGENAtunci cnd tensiunea transmis de sonda de oxigen este incorect (variind foarte puin sau deloc) la reglarea mbogirii, calculatorul nu trece n mod degradare treptat (valoare = 128) dect dac pana a fost recunoscut prezent timp de 10 s. Numai n acest caz, pana va fi memorat.(conform manualului Logan)[In fig. 8, turatia motorului etste de 1473 rot/min, sonda lambda afisand valoarea 128, valoare corecta in acest caz.] Temperatue eau mesuree este lar vorba de temperatura motorului o

    diagnostiare corecta se poate face la o temperatura cat mai apropiata de aceea de regim.

    Tension batterie mesuree tensiunea de incarcare a alternatorului, valoarea corecta 14,5(motor pornit) si 12,5 (motor oprit)

    Tension de la sonde al oxygene- sonda lambda amonte si aval (sau senzor 1 si senzor 2) Conform manualului:

    [Atunci cnd motorul este buclat, tensiunea trebuie s varieze rapid ntre dou valori:

    20 mV 50 pentru un amestec srac, 840 mV 70 pentru un amestec bogat.

    17

  • Cu ct ecartul minim-maxim este mai mic, cu att informaia sondei este mai puin bun (acest ecart este n general de 500 mV)].

    RCO theoretique regulation ralenti - n condiiile normale de funcionare la cald, valoarea Raportului Ciclic de Deschidere ralanti variaz ntre o valoare ridicat i o valoare sczut pentru a obine turaia de ralanti nominal. n urma unei dispersii de funcionare (rodaj, nfundare motor,...), valoarea Raportului Ciclic de Deschidere ralanti se poate gsi aproape de valoarea ridicat sau sczut. Corectarea adaptiv asupra Raportul Ciclic de Deschidere ralanti permite s se compenseze variaiile lente ale necesarului de aer al motorului, pentru a recentra Raportul Ciclic de Deschidere pe o valoare nominal medie.Aceast corectare nu este efectiv dect dac temperatura apei este mai mare de 80C, 20 s dup pornirea motorului i dac suntem n faza de reglare ralanti nominal.VALORI RCO RALANTI I CORECTAREA SA ADAPTIVLa fiecare oprire a motorului, calculatorul efectueaz un recalaj al motorului pas cu pas poziionndu-l la limita inferioar. Aceast funcie numit "recalaj" este meninut timp de 8 s.INTERPRETAREA ACESTOR PARAMETRIn cazul unui exces de aer (priz de aer, tampon clapet fluture dereglat,...), turaia de ralanti crete, valoarea RCO ralanti scade pentru a reveni la turaia de ralanti nominal; valoarea corectrii adaptive a RCO ralanti scade pentru a recentra funcionarea reglrii ralanti-ului.n cazul unei lipse de aer (nfundare, etc.), raionamentul este inversat, RCO ralanti crete i corectarea adaptiv crete de asemenea, pentru a recentra funcionarea ralanti-ului la o valoare nominal medie.Parametru Motor K7J Motor K7MPR006: Turaie motor 752 rot/min. 752 rot/min.PR022: RCO ralanti 7% < x

  • Fig.9

    Pentru o dagnosticare corecta si completa este necesar sa si rulati cu masina, primind si citind parametri live in mers. Acest lucru ncesita prezenta OBLIGATORIE a doua persoane in masina va imaginati de ce .

    [Am trecut in revista cativa parametri functionali a unui motor 1,4 MPI. Pentru corecta diagnosticare a masinii dvs., studiati cu atentie manualul tehnic pentru a sti ce cititi sau ce urmariti!]

    19

  • Alte ferestre afisate de DDT: Info OBD; Panes des entree;Pannes des sortie informatii despre on

    board diagnostic, despre defectiunile datelor de intrare sau de iesire din ECM.

    Ferestrele sunt iconice si nu necesita explicatii.

    Fig. 10

    Fig. 11

    20

  • Fig. 12In fine, prin apasarea butonului Output Control din bara de butoane verticala, putem testa diferite dispozitive pompa de alimentare, sonda lambda, GMV-ul, etc fig. 10.

    Fig.13

    21

  • In ce priveste UCH-ul, putem primi informatii despre configurarea acestuia, parametrii de lucru, comanda actuatoarelor sau defectiunile generice, ca in fig 15, 16, 17, 18, 19, 20.

    Fig.14

    Fig. 15

    22

  • Din fereastra de configurare se poate configura autorizarea anumitor functiuni de catre client avertizarea depasirii vitezei legale, a nemontarii centurii de siguranta, inchiderea portierelor la pornire sau la o anumita viteza. Acest lucru se face prin schimbarea starii functiunilor sus numite din non in oui, dar si prin adaugarea cablajelor specifice in masura in care acestea nu exista din fabrica.

    Restul ferestrelor sunt intuitive si nu necesita explicatii

    Fig. 16

    23

  • Fig. 17

    Fig.18

    24

  • Fig.19

    Fig.20

    25

  • III. Concluzii

    IV. Bibliografie

    Agenta automobilistului; Dan Vaiteanu si colaboratorii, Editura Tehnica, Bucuresti 1984Exploatarea rationala a automobilului; Mihail Stratulat, Editura

    Militara, Bucuresti, 1986Manual de Automobile, ing. tefan Samoil; Bucureti 1997Note de curs ing. Cristinel Mihi; anul colar 2001-2002 i 2002-

    2003 Colecia Autoturism/1999

    http://diagnosticare.8m.com

    26