5 spete de drept civil

Etapele de rezolvare a speei:1.stabilirea situaiei de fapt2.identificarea normelor juridice aplicabile3.stabilirea coninutului normelor juridice aplicabile si aplicarea lor ;

Spea 1Printr-un contractncheiat la sub semntur privat la 12.09.2011 A i-a transmis lui B dreptul de proprietate asupra unei apartament cu pretul de 55,000 euro.Preul a fost pltit i apartamentul a fost predat n ziua ncheierii contractului.Ulterior la 12.02.2012 A l chem n judecat pe B solicitnds constate nulitatea absolut a contractului de vnzare-cumprare ncheiat ntre pri.n motivare reclamantul a artat c acel contract e nul fiindcnu a fost ncheiat n forma autentic prevzut de Noul Cod Civil(NCC).Ce va hotr instana?Instana va respinge cererea ca nentemeiat , potrivit articolului 6 din NCC actele juridice ncheiate nainte de intrarea n vigoare a NCC sunt guvernate de legea n vigoare la data ncheierii lor.Contractul de vnzare-cumprare ntre A i B e reglementat de Codul Civil anterior fiindc a fost ncheiat ct timp Codul Civil anterior era n vigoare ,potrivit acestui cod care consacra principiul consensualismului, actele juridice sunt valabile indifferent de forma n care sunt ncheiate , de la acest principiu exist mai multe excepii.Pentru vnzarea apartamentelor Codul Civil anterior nu instituia nicio excepie de la principiul consensualismului , motiv pentru care contractul ncheiat ntre A i B.

Spea 2(nu se rezolv dup NCC)n urma licitaiei publice desfurate la 20.10.1996 A a dobndit un apartament. Licitaia s-a desfurat la cererea lui B n calitatea lui de creditor al proprietarului apartamentului ,C , pentru suma de 60 000 lei.La 10.11.1996 A a intrat n posesia apartamentului.La 15.12.1996 A i-a nscris dreptul de proprietate n cartea funciar.Prin aciunea intentat la 10.09.2001 D l-a chemat n judecat pe A solicitnd instanei s-l oblige pe prt s-i lase n deplin proprietate acel apartament.Reclamantul (D) a afirmat c e proprietarul apartamentului i are dreptul de a-l folosi.Prtul a invocat excepia prescripiei aciunii.Potrivit art. 561 din Codul de procedur Civil, revendicarea unui bun imobil adjudecat la o licitaie public se putea face n termen de 5 ani de la data intrrii adjudecatarului n posesia bunului revendicat.Acest text de lege a fost modificat prin OUG nr.138/2000 care a stabilit un termen de 3 ani ce ncepe s curg de la data nscrierii dreptului de proprietate al adjudecatarului n cartea funciar. Aceast ordonan a intrat n vigoare la 02.05.2001.Ordonana nu cuprinde nicio dispoziie cu privire la aplicarea ei n timp cu excepia celei privitoare la momentul intrrii ei n vigoare.Ce va hotr instana?Instana admite excepia prescripiei i va respinge cererea ca prescris.Suntem n prezena unei situaii juridice n curs de desfurare la momentul intrrii n vigoare a legii noi fiindc prescripia a nceput s curg ,dar efectele acesteia nu s-au definitivat sub imperiul legii vechi.n temeiul principiului aplicrii imediate a legii noi, legea nou se va aplica situaiilor juridice n curs de desfurare la momentul intrrii ei n vigoare.De aceea termenul de prescripie e cel stabilit de legea nou ,de 3 ani, dar el nu ncepe s curg de la momentul nscrierii n cartea funciar a dreptului de proprietate al adjudecatarului fiindc ar nsemna s se ncalce principiul neretroactivitii legii civile noi, de vreme ce un fapt petrecut sub imperiul legii vechi (nscrierea n cartea funciar) ar produce un efect (nceputul curgerii termenului de prescripie) pe care legea aplicabil n acel moment nu-l prevedea.n consecin, termenul 3 deani va curge de la 10-11-1996 , data intrrii n vigoare a adjudecatarului n posesia apartamentului i se mplinete la 10.11.1999, totui efectul mplinirii termenuluinu se va produce la 11.11.1999 fiindc s-ar nclca principiul neretroactivitii legii noi , de vreme ce legea nou ar produce efecte pn la 11.11.1999 , nainte de a intra n vigoare , din aceste motive efectul mplinirii termenului se va produce n prima zi de la intrarea n vigoare a legii noi , 3.05.2001.Spea 3Printr-o ofert fcut de A sub semntur privat (scris i semnat de el) la 10.09.2011 , A i-a propus lui B s-i vnd un apartament , ale crui date de identificare le-a prezentat , cu preul de 70 000 euro.Aceast ofert a ajuns n posesia lui B la13.09.2011.B a dar o declaraie autentic (adic n faa notarului) prin care a acceptat oferta lui A la 12.10.2011,aceast declaraie ajungnd n posesia lui A la 14-10-2011.Prin aciunea intentat la 15.12.2011 ,B l-a chemat n judecat pe A solicitnd instanei s-l oblige s-i predea acel apartament.n motivare B a artat c cele dou acte ,oferta i acceptarea ei, au dus la ncheierea contractului de vnzare-cumprare, contract din care s-a nscut obligaia lui A de a preda acel apartament, obligaie ce nu s-a executat de bun-voie.Contractele ntre abseni sunt contractele n care prile nu sunt prezente n acelai loc n momentul ncheierii contractului i manifestrile lor de voin sunt desprite de un interval de timp mai mare.(Totui contractul ncheiat prin telefon e contract ntre prezeni). ncheierea valabil a contractului ntre abseni se face prin ncheierea valabil a 2 acte juridice unilterale ce exprim fiecare manifestarea de voin a unei pri , oferta de a contracta i actul de acceptare a ofertei.Codul civil anterior nu cerea nicio forma pentru incheierea valabila vanzarilor de apartamente, NCC cere forma autentica pentru validitatea unor asemenea contracte. NCC prevede ca in cazul contractelor intre absenti oferta de a contracta si acceptarea ofertei trebuie sa imbrace forma ceruta de lege pentru acel contract.Contractul intre absenti se considera incheiat in momentul in care ofertantul primeste actul de acceptare a ofertei.Ce va hotr instana?Instanta va admite cererea si il va obliga pe parat sa predea reclamantului apartamentul in litigiu.Potrivit art.6 NCC actele juridice civile sunt reglementate de legea in vigoare in momentul incheierii lor.Oferat de a contracta e un act juridic unilateral fiindca exprima manifestarea de vointa a unei persoane facuta cu intentia de a dobandi drepturi si obligatii civile.Oferta de a contracta e reglementata de legea veche fiindca s-a incheiat cat timp aceasta era in vigoare.Acceptarea ofertei e de asemenea un act juridic civil fiindca exprima o manifestare de vointa facuta cu intentia de a dobandi drepturi si obligatii civile. Acceptarea ofertei e reglementata de legea noua fiind facuta dupa intrarea in vigoare a acesteia.Acceptarea ofertei e valabila , respectand forma autentica ceruta de legea noua.Ca urmare a validitatii celor doua acte si a comunicarii actului de acceptare a ofertei la data 14.10.2011 se considera incheiat contractul de vanzare-cumparare si se nasc toate drepturile si obligatiile specifice acestuia, inclusiv obligatia vanzatorului de a preda apartamentul.

Speta 4

Printr-un testament olograf intocmit la 15.05.2011 A i-a lasat lui B intreaga sa avere. Ulterior, la 19.10.2011 A moare ,lasandu-l ca unic mostenitor legal pe fiul sau C.Prin cererea inregistrata la 20.02.2012 B l-a chemat in judecata pe C, solicitand instantei sa constate nedemnitatea succesorala a acestuia si sa-l oblige sa-i predea un imobil care a apartinut lui A si pe care paratul ilfolosea de la moartea lui A.In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca paratul e nedemn succesoralfiindca la 10.11.2011 a distrus testamentul intocmit de A.Din probele administrate a rezultat ca cele afirmate de reclamant sunt adevarate.Potrivit art. 959 NCC distrugerea testamentului este o fapta ce atrage nedemnitatea succesorala.Vechiul Cod Civil nu prevedea aceasta fapta de nedemnitate succesorala.In temeiul art. 91 din Legea 71/2011 de punere in aplicare a NCC, legea aplicabila mostenirii e legea in vigoare la data deschiderii ei.( data mortii celui care lasa mostenirea).Art 93 din aceeasi lege prevede ca NCC se aplica numai faptelor de nedemnitate savarsite dupa intrarea sa in vigoare.

a)Ce va hotr instana?

Instanta va admite cererea.Legea aplicabila mostenirii e legea noua in temeiul art. 91, de asemenea legea noua se aplica faptei de nedemnitate succesorala motiv pentru care aceasta fapta va produce efectul inlaturarii lui C de la mostenire.

b)Dar daca A ar fi murit la 19.09.2011 ce ar hotari instanta?

Art. 93 interpretat in legatura cu art. 91=> NCC se aplica doar faptelor de nedemnitate care privesc mostenirile deschise dupa intrarea in vigoare a legii noi.Instanta va respinge primul capat de cerere( referitor la nedemnitate) si va admite cel de-al doilea capat de cerere (reductiunea succesorala).Potrivit art. 91 din Legea 71/2011mostenirea e reglementata de legea in vigoare la momentul deschiderii ei. In speta, mostenirea lui A e reglementata de Vechiul Cod Civil, strans legat de mostenire e nedemnitatea succesorala fiindca in cazul constatarii acesteia mostenirea se va transmite altfel ( nedemnul nu va mai dobandi nimic , iar partea acestuia se va transmite celorlalti mostenitori) , din acest motiv demnitatea succesorala e reglementata de legea aplicabila mostenirii, in acest caz ,legea veche.La aceasta concluzie se ajunge chiar daca fapta de nedemnitate e savarsita dupa intrarea in vigoare a legii noi, concluzie ce rezulta din:1)interpretarea sistemica a art.93 in corelatie cu art. 91 din Legea 71/2011;2)interpetarea gramaticala a art. 93 ,avand in vedere ca legiuitorul foloseste cuvantul ,,numai si nu ,,tuturor;3)din interpretarea teleologica, fiindca scopul urmarit de legiuitor in art. 93a fost doar acela de a inlatura aplicarea legii noi la faptele de nedemnitate savarsite anterior intrarii ei in vigoare;Totusi instanta va admite cel de-al doilea capat de cerere fiindca C nu a atacat testamentul facut de A , astfel incat acesta se va bucura in continuare de prezumtia de validitate si va produce efectele juridice prevazute de testator.Speta 5

Prin cererea inregistrata pe rolul judecatoriei Timisoara ,reclamantul A a solicitat instantei sa constate in contradictoriu cu B, ca ei sunt mostenitorii legali ai lui C si au calitatea de coproprietari asupra a doua apartamente, unul in Timisoara, altul la Limassol. Din probele administrate rezulta ca A are calitatea de sot supravietuitor al lui C, iar B e fiul lui C dintr-o alta casatorie.Cele 2 apartamente au fost dobandite de C inainte de casatoria cu A.Potrivit legii romane, sotul supravietuitor vine la mostenire alaturi de descendentii defunctului, iar potrivit legii cipriote sotul vine dupa descendenti.A si B au acceptat mostenirea lui C.

Ce va hotr instana?

Instanta va admite in parte cererea, constatand ca reclamantul a dobandit calitatea de coproprietar alaturi de parat doar asupra apartamentului din Timisoara.Potrivit NCC si legii in vigoare de la data deschiderii mostenirii, regimul juridic al bunurilor imobile e stabilit de legea statului pe teritoriul caruia se afla acele bunuri, in speta legea cipriota si legea romana, iar regimul juridic al bunurilor mobile e guvernat de legea nationala a proprietarului.Referitor la apartamentul din Limassol, ca urmare a aplicarii legii cipriote, reclamantul e inlaturat de la mostenire de parat.

Speta 6

Prin actiunea intentata la 9 martie 2012, A l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa dispuna anularea contractului de antrepriza, incheiat intre parti, pentru leziune. In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca suma pe care s-a obligat sa o plateasca paratului, in temeiul contractului de antrepriza, este mult mai mare decat valoarea prestatiei pe care paratul s-a obligat sa o execute. Din probele administrate, se retine ca la 10 octombrie 2011, A si B au incheiat un contract prin care A s-a obligat sa-i plateasca lui B suma de 10000 euro, pentru repararea acoperisului casei sale. Din expertiza efectuata de instanta, se retine ca valoarea prestatiei paratului este de 6000 euro, atat la momentul incheierii contractului, cat si la momentul introducerii cererii de chemare in judecata.a)Ce va hotari instanta?b)Dar daca la momentul incheierii contractului, A ar fi avut 17 ani si 8 luni si ar fi incheiat contractul fara acordul prealabil al ocrotitorului sau legal, ce ar hotari instanta?

a)In cazul majorilor, in cazul leziunii, trebuie sa se dovedeasca 2 elemente: cel subiectiv si cel obiectiv. De asemenea, trebuie sa se indeplineasca 3 conditii concomitent:1 stareade nevoie sau lipsa de experienta/cunoastere a reclamantului;2 faptul ca paratulstiade lipsa de cunoastere/experienta sau starea de nevoie3 faptul ca paratulprofitade lipsa de cunoastere/experienta sau starea de nevoie. Aceste 3 conditii trebuie dovedite prin probe certe, nu prin presupuneri rezultate din disproportia mare.In speta nu exista elementul subiectiv si nicielementul obiectiv(deoarece leziunea nu e mai mare de jumatate din valoarea prestatiei din expertiza).Instanta va respinge actiunea ca neintemeiata.In cazul majorilor, leziunea are 2 elemente: un element subiectiv si unul obiectiv. Cel subiectiv consta in intentia unei parti de a profita de lipsa de experienta/cunoastere/nevoie a celeilalte parti. Proba acestui element subiectiv nu s-a facut in speta. Nu s-a dovedit nici faptul ca reclamantul s-ar fi aflat la momentul incheierii contractului intr-o stare de nevoie sau ca ar fi fost lipsit de pregatire sau de experienta si nici ca paratul ar fi profitat de o asemenea stare a paratului. In ceea ce priveste elementul obiectiv, acesta consta in diferenta mare intre valorile prestatiilor partilor, in sensul ca leziunea trebuie sa fie mai mare decat jumatate din valoarea prestatiei lezate. Aceasta inseamna ca diferenta intre valorile prestatiilor partilor (in speta de 4000 euro) ar fi trebuit sa fie mai mare decat jumatate din valoarea prestatiei reclamantului (in speta5000 euro). Din aceste motive, nu exista nici elementul obiectiv.

b)* este act de administrare, deoarece prin reparatia acoperisului, se asigura a folosinta normala a casei.I.In cazul minorului, nu se cere elementul subiectiv.Nu este act de conservare, deoarece nu reiese din dovezi ca situatii ar fi fost urgenta;Nu este act de dispozitie, pentru ca nu se instraineaza bunul.Instanta va admite cererea si va dispune anularea contractului pentru leziune. In cazul minorilor, pentru existenta leziunii, este necesara doar existenta elementului obiectiv. Se cere ca obligatia minorului sa fie excesiva in raport cu starea patrimoniala a minorului, avantajele pe care actul incheiat i le aduce sau imprejurarile cauzei ( ansamblul circumstantelor ). In speta, este indeplinita conditia existentei elementului obiectiv, fiindca obligatii minorului de 10000 euro este excesiva in raport cu avantajul de 6000 euro pe care i-l aduce.

Speta 7

La 23.02.2012 A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa dispuna anularea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre parti, pentru violenta.In motivarea cererii , reclamantul a aratat ca a fost constrans sa ii vanda apartamentul lui B ca urmare a actelor de amenintare savarsite de C impotriva sa.Din probele administrate se retine ca la 17.10.2011 A i-a vandut lui B un apartament cu pretul de 50 000 euro.Din depozitiile martorilor reiese ca la sfarsitul lunii septembrie 2011 , C l-a amenintat pe A ca daca nu ii va vinde lui B acel apartament, ii va darama casa in care locuieste.Cu 10 zile inainte de incheierea actului , vazand ca amenintarile sale nu au efect, C a daramat magazia din apropierea casei .A locuia in acea casa de aproximativ 2 ani impreuna cu D, relatiile dintre acestia fiind destul de stranse.Acea casa era proprietatea exclusive a lui D.C era fratele lui B.Ce va hotr instana?

Instanta va admite cererea si va dispune anularea contractului incheiat intre parti pentru violenta.Potrivit art. 1216 alin (2) din NCC, violenta poate fi indreptata impotriva persoanei, bun, demnitatii, onoarea unei parti a actului juridic.Prin exceptie , alin (3) prevede ca violenta poate fi indreptata si impotriva unei persoane apropiate partii actului.Din interpretarea sistematica si teleologica a celor 2 articole, rezulta ca indiferent daca violenta e indreptata in mod direct impotriva unei parti a actului juridic civil sau impotriva unei persoane apropiate acesteia , valorile amenintate sunt aceleasi, respectiv persoana, bunurile, onoarea sau demnitatea.In temeiul art. 1220 NCC violenta poate fi exercitata si de un tert numai daca cealalta parte cunoaste sau trebuia sa cunoasca existenta ei.In speta aceste conditii au fost dovedite , astfel ca violenta exercitata de C duce la vicierea consintamantului lui A, ca urmare a legaturii de afectiune dintre A si D.

Speta 8

Printr-un contract de mandate incheiat sub semnatura privata la 12.10.2011, A l-a imputernicit pe B sa inchirieze apartamentul sau oricarei persoane care ofera o chirie de cel putin 180 euro.La 15.11.2011 B i-a inchiriat lui C acel apartament printr-un contract autentic pe durata de 2 ani (o chirie de 200 euro pe luna).In contractul de mandat partile au stabili ca A sa ii plateasca lui B 3000euro in cazul in care indeplineste imputernicirea primita.La 17.12.2011 B l-a chemat in judecata pe A solicitand instantei sa il oblige la plata sumei de 3000euro.Paratul a solicitat respingerea actiunii invocand:-exceptia nulitatii absolute a contractului de mandat ca urmare a nerespectarii fomei autentice, forma pe care contractul de inchiriere a imbracat-o;-in subsidiar, exceptia nulitatii relative a contractului pentru leziune intemeiata pe faptul ca prestatia de 3000euro e prea mare in raport cu prestatia reclamantului;La momentul incheierii contractului, A avea 17 ani si a incheiat contractul de mandat fara incuviintarea prealabila a ocrotitorului sau legal.****[contractul de inchiriere e un contract consensual, nu necesita forma autentica; mandatul trebuie sa fie in forma autentica daca contractul incheiat in baza lui cere forma solemna]*****Ce va hotr instana?

Instanta va respinge exceptia nulitatii absolute ca neintemeiata, va admite exceptia nulitatii relative si va respinge cererea de chemare in judecata ca neintemeiata.Contractul de mandat se afla in stransa legatura cu cel de inchiriere , de vreme ce prin contractul de mandat se da oimputernicire mandatarului sa incheie un contract de inchiriere.Legea impune ca mandatul sa imbrace o anumita forma pentru a fi valabil numai atunci cand actul pentru care mandatul a fost dat este un act solemn, adica act pentru a carui validitate legea impune o anumita forma.In speta contractul de inchiriere nu e act solemn, forma autentica nua fost ceruta de lege, ci aleasa de parti, din acest motiv contractul de mandat are caracter consensual precum cel de inchiriere.In ce priveste exceptia nultiatii relative pentru leziune, instanta va examina alaturi de alte conditii , daca mandatul e act de administrare si daca prestatia minorului e excesiva in raport cu starea lui patrimoniala,cu avanajele pe care i le aduce sau cu ansamblul circumstantelor.Datorita legaturii stranse dintre contractul de mandate si cel de inchirere , caracterul actului de inchiriere ca act de administrare se trasmite actului de mandat. Contractul de inchiriere e act de administrare , deoarece prin intermediul su se asigur o folosire normala a apartamentului.Obligatia minorului de plata a 3000euro este excesiva fata de avantajele pe care le aduce cotractul de inchiriere de vreme de suma de 3000 euro e destul de mare in raport cu suma de 4800 euro pecare minorul urmeaza sa o incaseze de-alungul celor 2 ani de contract.Speta 9 (art. 956 NCC)

Printr-un testament olograf intocmit la 10.11.2011 A a dispus ca dupa moartea sa un imboil propriu compus din casa si teren sa revina lui B .In acelasi testament A a stability in sarcina lui B obligatia de a-l intretine pana la sfarsitul vietii lui.La 13.03.2012 A a murit lasand un singur mostenitor legal, pe fratele sau C.Atat B, cat si C , au acceptat mostenirea.Prin actiunea intentata la 12.04.2012, C l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa dispuna revocarea testamentului pentru neexecutarea obligatiei de intretinere. Din probele administrare reiese ca B nu a executat deloc obligatia de intretinere fata de A.Ce va hotr instana?

Instanta va respinge cererea ca neintemeiata.Actul juridic intocmit de A e un legat fiindca A doreste ca la moartea sa actul sa produca efecte, iar denumirea data actului e cea de testament.Legatul e un act pentru cauza de moarte, motiv pentru care drepturile si oblgatiile prevazute in cuprinsul sau se nasc la moartea testatorului, ceea ce inseamna ca obligatia de intretinere nu se considera nascuta , astfel incat nu se poate cere revocarea legatului pentru neexecutarea sarcinii deoarece nu s-a nascut sarcina.Pe de alta parte, actiunea in revocare are caracter patrimonial care se trasnmite la moartea lui A mostenioruluisau legal C.

Speta 10

Prin actiunea intentata la 17.03.2012 , A i-a chemat in judecata pe B si C solicitand instantei anularea contractului de donatie incheiat intre parati.In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca prin inchierea donatiei el e prejudiciat avand in vedere ca masa bunurilor lui B pe care el le poate urmari silit se reduce cu bunul donat.Din probele administrate se retine ca la 12.01.2012 A i-a imprumutat lui B suma de 100 000 lei pe durata de 6 luni.Ulterior , la 07.02.2012 B i-a donat lui C un apartament de 2 camere situat in Brasov.Valoarea bunurilor care au mai ramas in patrimoniul lui B dupa incheierea contractului de donatie e de 150.000 lei.

Ce va hotr instana?

Instanta va respinge cererea ca neintemeiata.Inainte de a se pronunta asupra cererii, instanta e obligata sa observe neconcordanta intre obiectul si motivarea cererii, in sensul ca motivarea cererii face ca actiunea introdusa sa fie o actiune revocatorie(actiune pauliana) care are ca efectinopozabilitatea donatiei si nuanularea donatiei asa cum a cerut reclamantul.Instanta va califica correct obiectul cererii punandu-l in orealabil in discutia partilor urmand sa se pronunte pe inopozabilitate.Potrivit articolului 1563 NCC , pentru intentarea actiunii revocatorii creanta trebuie sa fie certa(sa se cunoasca intinderea creantei) la data introducerii actiunii, conditie indeplinita in speta (creanta e100 000 lei).Nu se cere conditia exigibilitatii creantei, astfel ca actiunea pauliana poate fi intentata inainte de implinirea termenului suspensiv.Avand in vedere ca prin incheierea donatiei B nu a devenit insolvabil sau nu si-a marit o stare de insolvabilitate,conditie necesara pentru admiterea actiunii, instanta va resoinge actiunea.

Speta 11

Printr-o actiune intentata la 05.04.2012 A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sail oblige la plata sumei de 30 000 euro.In motivarea cererii reclamantul a aratat ca suma solicitata reprezinta o diferenta de pret pe care paratul nu a platit-o.B a formulat cerere reconventionala solicitand instantei sa dispuna reducerea pretului stabilit intre contractul incheiat intre parti cu 35%.In motivarea acestei cereri, paratul a aratat ca pretul stabilit a devenit prea mare in raport cu valoarea apartamentului vandut.Din probele administrate rezulta ca la 15.10.2011 A i-a vandut lui B un apartament cu 60 000 euro.30 000 euro s-au platit in ziua incheierii contractului urmand ca diferenta sa se plateasca in termen de doua luni.Printr-o notificare adresata lui A la data de 15.03.2012 , B i-a solicitat sa renegociee contrctul , A nu a dat niciun raspuns. Din expertiza efectuata de instanta reiese ca valoarea apartamentului in discutie a scazut ca urmare a influentei crizei economice , iar diferenta de 25% ca urmare a unor imprejurari concrete zonei din care era apartamentul.

a)Ce va hotari instanta?

Instanta va admite cererea de chemare in judecata si va respinge cererea reconventionala caneintemeiata.In speta nu sunt indeplinite urmatoarele conditii de aplicare a teoriei impreviziunii:

1)incercarea debitorului de a renegocia contractul nu a intervenit inainte de scadenta obligatiei sale, prin implinirea termenului suspensiv de 2 luni ca urmare a neexecutarii obligatiei de plata a diferentei de 30 000 euro,culpa debitorului se prezuma;daca s-ar admite renegocierea contractului dupa data scadentei s-ar incalca principiul potrivit caruia nimeni nu poate invoca propria culpa pentru a obtine protectia unui drept;

2)obligatia debitorului trebuie sa devine excesiv de oneroasa ca urmare a schimbarii exceptionale , imprevizibile a imprejurarilor existente in momentul incheierii contractului.Or, continuarea crizei economice si scaderea valorii apartamentului nu e o schimbare exceptionala si nici imprevizibila fata de momentul incheierii contractului , cu atat mai mult cu cat cele 2 imprejurari se manifestasera cu mult timp inaintea incheierii contractului.Doar acele imprejurari concrete care au dus la scaderea valorii apartamentului cu 25% sunt imprevizibile, dar aceasta scadere nu face ca obligatia de plata a pretului sa devina excesiv de oneroasa.

b) Dar daca partile ar fi stabilit ca diferenta de pret sa se plateasca in termen de6 luni?Solutia va fi aceeasi pentru motivul 2) de la punctul a).

Speta 12

Printr-o cerere de chemare in judecata introdusa la 05.03.2012, Ministerul Public a chemat in judecata pe A solicitand anularea contractului incheiat intre A si B pentru violenta.In motivarea cererii reclamantul a aratat ca B a fost nevoie sa ii vanda lui A un apartament ca urmare a amenintarii cu moartea facuta impotriva impotriva vanzatorului de catre A. Din probele administrate se retine ca la 07.02.2012 B i-a vandut lui A un apartament cu pretul de 35000euro.Martorii audiati au confirmat amenintarea pe care A i-a adresat-o lui B.In curpinsul cererii reclamantul a mai arata ca a luat cunostinta de aceasta amenintare pe calea unei plangeri facuta de B impotriva lui A.

a)ce va hotari instanta?

Instanta va respinge cererea pentru lipsa calitatii procesuale active a Ministerului Public.In temeiul art. 45 Codul de Procedura Civila , Ministerul Public poate introduce o actiune in justitie atunci cand aceasta e necesara pentru apararea intereselor minorilor, persoanelor puse sub interdictie si disparutilor.In spetaactiunea e intentata in interesul lui B, B nu se incadreaza in niciuna din cele 3 categorii mentionate , intrucat Ministerul Public nu poate introduce actiunea in justitie.

b)Dar daca Min. Public ar fi solicitat anularea contractului intre A si B pentru lipsa discernamantului si printr-o hotarare judecatoreasca definitive la 25.02.2012 B a fost pus sub interdictie , ce ar fi hotarat instanta?

Instanta va admite cererea si va dispune anularea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre A si B, pentru lipsa discernamantului lui B la momentul incheierii contractului.In baza art 45 C Proc Civila Ministerul Public poate introduce o actiune in justitie in interesul unei persoane puse sub interdictie.Din interpretarea textului reiese ca punerea sub interdictie trebuie sa fie anterioara introducerii actiunii in justitie.Textul nu distinge daca punerea sub interdicite e ceruta anterior sau ulterior incheierii actului juridic civil, astfel incat acest aspect nu va avea importanta in privinta posibilitatii introducerii actiunii in justitie de catre Ministerul Public.Pe fondul cauzei, pentru lipsa discernamantului lui B la momentul incheierii contractului, acesta va fi anulat fara a se impune conditia ca lipsa discernamantului sa fie de notorietate.Art. 1205 NCC sugereaza aceasta conditie a notorietatii , dar ea trebuie interpretata in sensul ca daca o parte e pusa sub interdictie ulterior incheierii actului ca urmare a lipsei discernamantului existenta in momentul incheierii actului,cealalta parte nu se poate apara spunand ca nu a cunoscut lipsa discernamantului daca acesta era de notorietate.Notorietatea lipsei discernamantului nu e o conditie pentru anularea actului.

Speta 13

La 05.10.2011 Aa intocmit un testament olograf prin care i-a lasat lui B un apartament.La 19.11.2011 A i-a donat lui C printr-un contract incheiat sub semnatura privata acelasi apartament.La 9.12.2011 A a murit lasandu-l ca unic mostentior legal pe fratele sau D.Prin actiunea intentata la 22.03.2012, B l-a chemat in jduecata pe C solicitand instantei sa constate nulitatea contractului de donatie si sa il oblige pe C sa predea acel apartament.Reclamantul a aratat ca acel contract e lovit de nulitate din 2 motive:-pentru ca A dispusese de apartament in favoarea lui B inainte de a i-l dona lui C;-donatia nu e incheiata in forma autentica;Ce va hotari instanta?

Instanta va admite in parte actiunea, in sensul ca va admite primul capat de cerere cnstatand nulitatea absoluta a contractului de donatie si va respinge cel de-al doilea capat de cerere ca neintemeiata.In temeiul art. 1260 NCC , in speta a operat conversiunea, in sensul ca manifestarea de vointa a donatorului la incheierea conatiei nu va produce efecte in cadrul contractului de donatie care e lovit de nulitate absoluta pentru nerespectarea formei autentice si ca produce efectele unui act de revocare a legatului.In speta sunt indeplinite toate conditiile conversiunii:-primul act-contractul de donatie- a fost declarat nul in intregime ca urmare a admiterii primului capat de cerere;-din manifestarea de vointa a partilor nu rezulta inadmisibilitatea conversiunii;-contractul de donatie se deosebeste de actul de revoare a unui legat;-actul de revocare e valabil, conditiile sale de validitate regasindu-se in cuprinsul contractului de donatie( e vorba de consintamant, capacitate, cauza , obiect)In consecinta , actul de revocare va produce efecte juridice, astfel incat imobilul ce formeaza obiectul legatului va reveni prin motenire legala lui D.

Speta 14

Printr-o cerere de chemare in judecata la 20.03.2012, A a solicitat in contradictoriu cu B sa se declare simulatia contractului de vanzare-cumparare incheiat intre partice prevedea un prt de 50 000 euro si sa-l oblige pe parat la plata sumei de30 000 euro.In motivare, reclamantul a aratat ca adevaratul pret al apartamentului vandut e80 000 euro,iar paratul nu a platit diferenta de 30000 euro.Din probele administratese retine ca la 19.01.2009 A si B au incheiat un contract de vanzare-cumparare cu privire la un apartament in care s-a prevazut un pret de 80 000 euro, contract pe care partile s-au hotarat sa il pastreze secret , s-a incheiat sub semnatura privata.La 22.01.2009 partile incheie un nou contract sub semnatura private prin care A ii vinde lui B acelasi apartament cu 50000 euro.Martorii au delcarat ca acest contract nu a exprimat vointa reala a partilor.In acest ultimo contract se mentioneaza ca suma de50 000 euro s-a platit in ziua incheierii lui.Paratul a invocat exceptia prescriptiei actiunii actiunii.Ce va hotari instanta in privinta exceptiei prescriptiei?

Instanta va admite exceptia prescriptiei celui de-al doilea capat de cerere pe care-l va respinge si va respinge exceptia prescriptiei primului capat de cerere.Primul capat de cerere e o actiune in declararea simulatiei pentru ca reclamantul cere instantei sa constate existenta si valabilitatea contractului secret.Fiind o actiune in constatare e imprescriptibila extinctiv.Cel de-al doilea capat de cerere e o actiune personala fiindca ocroteste un drept de creanta.Deoarece legea nu o declara imprescriptibila , ea va fi prescriptibila in termenul general de 3 ani ( in lipsa unui termen special aplicabil).Termenul de 3 ani va curge de la data incheierii contractului secret(19.01.2009) , fiindca partile au dorit ca obligatia de plata a pretului de 80 000 de euro sa fie exigibila imediat , de vreme ce nu au stabilitun termen suspensiv.Cum acest termen de 3 ani s-a implinit pana la data introducerii actiunii, instanta va respinge cel de-al doilea capat de cerere ca prescris.

Speta 15 ( se rezolva dupa NCC)

Prin actiunea intentata la 9.12.2010 , A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa il oblige pe B la plata sumei de6000 lei despagubiri.In motivare reclamanta a aratat ca cei 6 000 lei au fost cheltuiti de ea pentru a repara viciile ascunse ale motorului autoturismului cumparat de la B.La 05.03.2005B i-a vandut lui A un autoturism cu pretul de 8 000 euro.Autoturismul a fost predate si pretul platit in ziua incheierii contractului.La 10.7.2006 A a constatat ca motorul autoturismului nu mai functiona normal, astfel ca a fost nevoita sa cheltuiasca suma de 6 000 de lei pentru a inlatura viciile constatate.La o luna dupa constatarea viciilor , A i-a solicitat lui B verbal sa ii plateasca acea suma.La 06.01.2009 A si B s-au casatorit.Ulterior, la 15.09.2010 printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva se desface casatoria dintre cei doi.Inainte de divort A si B se despartisera in fapt de la 22.05.2010.La 20.11.2010 A il notifica pe B prin intermediul executorilor judecatoresti sa ii plateasca suma de 6000 lei.Paratul a solicitat respingerea actiunii ca prescrisa.Ce va hotari instanta in privinta exceptiei prescriptiei?

********************* Viciile ascunse suntacele defecte ale unui bun care nu pot fi descoperite in urma unei examinari normale a bunului sau examniare care nu presupune cunostinte de specialitate.Termenul de prescriptie al actiunii in raspundere pentru vicii ascunse curge:1.de la data descoperirii viciilor ascunse numai daca acestea sunt descoperite in termenul de garantie legala ( 1 an) sau conventionala.2.momentul subiectiv:de la implinirea termenulu de garantie numai daca viciile sunt descoperite dupa implinirea acestuia;******************************************

Instanta va respinge exceptia prescriptiei.Termenul de prescriptie aplicabil e de 3 ani ( termen general in lipsa unui termen special).Acest termen curge de la 06.03.2006 respectiv din momentul implinirii termenului de garantie legala de 1 an, avand in vedere ca viciile ascunse nu au fost descoperite in termenul de garantie ,ci dupa implinirea acestuia.La 06.01.2009 termenul se suspenda prin incheierea casatoriei dintre A si B, pana la 22.05.2010 cand cei 2 s-au despartit in fapt.Pana la momentul aparitiei cauzei de suspendare trecusera 2 ani si 10 luni din termenul de 3 ani.Dupa reluarea termenului la 23.05.2010 ar mai fi trebuit sa curga 2 luni pana la implinirea termenului de 3 ani. Insa, datorita efectului special al suspendarii prescriptiei , termenul nu se poate implini mai devreme de 6 luni dupa incetarea cauzei de suspendare. Din acest motiv, termenul se va implini la 23.11.2010, insa la 20.11.2011 intervine o cauza de intrerupere a termenului constand in notificarea pe care creditorul i-o expediaza debitorului prin intermediul executorilor judecatoresti.( B e pus in intarziere si e cauza de intrerupere)Din acest motiv , la 9.12.2010 termenul de 3 ani nu s-a implinit.

Speta nr. 1

Printr-o actiune intentata la 12 august 2012, A, in calitate de reprezentant legal al lui B l-a chemat in judecata pe C, solicitand instantei sa constate ca a dobandit trei sferturi din mostenirea lui D. Ulterior, A a formulat o cerere de interventie in interes propriu, cerand instantei sa constate ca a dobandit un sfert din mostenirea lui D.Din probele administrate, se retine ca D a murit la 7 mai 2011. La 310 zile dupa moartea sa, s-a nascut B, fiul lui A. A a fost sotia lui D. Din expertiza medicala efectuata in cauza, s-a stabilit ca B a fost conceput intre un interval de timp cuprins intre a 301-a zi si a 315-a zi inainte de nasterea sa. C este fratele lui D. Atat A, cat si C au acceptat mostenirea lui D atat in nume propriu, cat si in numele copilului.

A.Ce hotarare va pronunta instanta ?

SolutieInstanta va admite cererea de chemare in judecata si cererea de interventie, constatand ca A a dobandit un sfert din mostenire, in calitate de sotie supravietuitoare si B a dobandit trei sferturi din mostenire, in calitate de fiu al defunctului. Potrivit reglementarii anterioare si actuale, copilul conceput pana la momentul deschiderii unei mosteniri are vocatie succesorala si capacitate succesorala. Trebuie sa se stabileasca daca B era conceput in momentul mortii lui D. Conceptiunea, la fel ca nasterea unui copil, este guvernata de legea in vigoare la data nasterii. Nasterea este un fapt juridic civil, care potrivit art. 6 din NCC, este reglementat de legea in vigoare la data producerii lui. Cum B a fost nascut dupa intrarea in vigoare a NCC, atat nasterea, cat si conceptiunea lui vor fi reglementate de NCC. Art. 412 din acesta prevede ca un copil a fost conceput in intervalul de timp cuprins intre a 180-a si a 300-a zi inainte de nasterea lui. Acest text instituie o prezumtie relativa, care poate fi rasturnata potrivit aln. 2 din acelasi articol, in sensul de a se dovedi fie ca acel copil a fost conceput intr-un interval de timp mai mic decat cel mentionat (cuprins in interiorul celui mentionat), fie in afara intervalului mentionat. In speta, s-a probat ca B a fost conceput in afara intervalului mentionat, printr-un mijloc stiintific o expertiza medicala. De aceea, concluziile expertizei vor fi verificate de instanta, considerandu-se ca B este fiul lui D. In calitate de fiu, B va dobandi trei sferturi din mostenire, iar A, ca sotie supravietuitoare, un sfert din mostenire.

B.Dar daca B ar fi murit la 7 mai 2010, ce hotarare va pronunta instanta ?

SolutieInstanta va respinge cererea de chemare in judecata ca nefondata si va admite cererea de interventie. In acest caz, atat nasterea, cat si conceptiunea lui B sunt reglementate de decretul nr. 31/1954, privitor la persoanele fizice si juridice. Acesta nu permitea rasturnarea prezumtiei potrivit careia conceptiunea a avut loc doar in intervalul cuprins intre a 180-a si a 310-a zi inainte de nasterea copilului. Din acest motiv, se va considera ca B a fost conceput dupa moartea lui D, astfel incat nu este fiul acestuia. La mostenirea lui D vor veni A si C. dobandind fiecare jumatate din mostenire. Insa, instanta nu va putea recunoaste faptul ca A a dobandit jumatate din mostenire, ci doar un sfert, in temeiul principiului disponibilitatii, potrivit caruia, instanta nu poate acorda mai mult decat solicita partea.

Speta nr. 2

Printr-un testament olograf, intocmit la 20 februarie 2012, A i-a lasat cainelui sau jumatate din avere. Ulterior, la 12 iunie, A a murit, lasand ca mostenitori pe fratii sai, B si C. Dupa moartea lui A, B s-a ingrijit de caine.Prin cererea intentata la 10 martie 2012, B l-a chemat in judecata pe C, solicitand instantei sa constate ca a dobandit trei sferturi din mostenirea lui A. In motivare, reclamantul a aratat ca jumatate din mostenire a dobandit-o pentru ca a avut grija de caine, iar un sfert a dobandit-o in calitate de mostenitor legal.

A.Ce hotarare va pronunta instanta ?

SolutieInstanta va admite in parte cererea si va constata ca reclamantul a dobandit jumatate din mostenire in temeiul legii. In speta, se aplica decretul nr. 31/1954, acest act normativ fiind in vigoare atat la momentul intocmirii testamentului, cat si la momentul mortii testatorului. Potrivit acestuia, subiectele de drept civil se impart in persoane fizice si persoane juridice. Este persoana fizica numai omul privit in mod individual ca titular de drepturi si obligatii civile. Cainele nu dobandeste calitatea de persoana fizica, motiv pentru care nu are capacitate de folosinta. Din aceasta cauza, testamentul intocmit de ea este caduc, iar mostenirea lui A se va transmite celor doi frati in parti egale.

B.Dar daca A ar fi murit la 17 ianuarie 2012, s-ar fi modificat hotararea instantei ?

SolutieHotararea nu s-ar fi modificat. In acest caz, s-ar fi aplicat NCC, care in art. 25 prevede ca numai omul poate deveni persoana fizica, daca este privit individual.

Speta nr. 3

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la 12 martie 2012, A l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa declare moartea paratului. In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca ultimele informatii despre existenta paratului sunt din data de 16 august 2008, cand acesta se afla intr-o croaziera.Din probele administrate reiese ca la 8 august 2008, paratul a plecat intr-o croaziera ce urma sa dureze 3 saptamani. Disparitia paratului de pe vasul pe care s-a imbarcat a fost constatata pe 16 august 2008, cand paratul nu s-a mai intors pe vas dupa ce acostase in portul Barcelona. A este sotia supravietuitoare.

A.Ce va hotari instanta, daca s-ar aplica in speta reglementarile din Noul Cod Civil ?

SolutieDaca in speta se vor aplica dispozitiile NCC, atunci instanta va trebui sa respinga cererea ca neintemeiata. Potrivit art. 49 din NCC, pentru declararea judecatoreasca a mortii unei persoane fizice, trebuie sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:Persoana fizica sa fi disparutSa existe indicii din care sa rezulte ca persoana fizica a muritDe la data ultimelor informatii/]tiri sa fi trecut cel putin 2 ani pana la data introducerii cererii de chemare in judecata.Cea de-a doua conditie nu este indeplinita in speta, fiindca nu exista indicii din care sa rezulte ca B a murit. Prin disparitia acestuia ca urmare a coborarii lui de pe vasul de croaziera, nu se poate afirma ca exista indiciile cerute de lege.

B.Ce va hotari instanta, daca s-ar aplica in speta vechile reglementari ?

SolutieIn temeiul art. 6 din NCC, se va aplica actuala reglementare pentru a declara moartea unei persoane fizice.

Speta nr. 4

Prin actiunea intentata la 15 septembrie 2012, A i-a chemat in judecata pe B si C, solicitand instantei sa dispuna:Anularea contractului de vanzare cumparare incheiat intre paratiObligarea paratului B la restituirea chiriei incasate pentru apartamentul reclamantuluiDin probele administrate, instanta a retinut ca printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, A a fost declarat mort la 9 martie 2010, B fiind singurul lui mostenitor legal. Din patrimoniul lui A facea parte un apartament situat in sectorul 5, pe care A il dobandise in 2002. Acest apartament a fost inchiriat pe o durata de 2 ani de catre B lui D printr-un contract sub semnatura privata, incheiat la 10 mai 2010. Ulterior, la 25 iulie 2011, B a vandut acel apartament lui C printr-un contract autentic. Din depozitiile martorilor audiati, instanta a mai retinut ca A a reaparut la 14 aprilie 2011.

A.Daca in speta s-ar aplica dispozitiile NCC, ce ar hotari instanta ?

SolutieInstanta va anula cererea de chemare in judecata formulata de reclamant, considerand ca acesta nu are capacitate de folosinta. Din interpretarea gramaticala a art. 54 din NCC rezulta ca, pentru a putea cere restituirea bunurilor sale, cel declarat mort prin hotarare judecatoreasca trebuie sa ceara mai intai anularea acestei hotarari. In acest fel, prezumtia ca persoana fizica declarata moarta este moarta, prezumtie nascuta din pronuntarea hotararii declarative de moarte, poate fi rasturnata numai prin anularea acestei hotarari. De aceea, A nu are capacitate de folosinta, fiind considerat mort dpdv juridic.

B.Dar daca in prezenta actiune, reclamantul ar fi cerut mai intai anularea hotararii declarative de moarte celelalte conditii ramanand valabile, ce ar fi hotarat instanta ?

SolutieInstanta va admite in parte cererea, in sensul ca:Va anula hotararea judecatoreasca, declarativa de moartePotrivit art. 54 din NCC, cel declarat mort printr-o hotarare judecatoreasca are dreptul sa solicite anularea acestuia.

Va respinge capatul de cerere privind anularea contractului de vanzare cumparare ca neintemeiatIn temeiul art. 54 din NCC, dupa anularea hotararii declarative de moarte, fostul proprietar nu poate obtine restituirea in natura a bunurilor sale dobandite cu titlu oneros de un tert, care la momentul dobandirii a fost de buna credinta, nestiind sau netrebuind sa stie ca cel declarat mort este in viata. Pentru a obtine restituirea in natura a apartamentului, trebuia ca dobanditorul sa fie cu titlu gratuit, imobilul sa nu fi fost inscris in cartea funciara pe numele mostenitorului aparent sau dobanditorul sa fi stiut sau sa fi trebuit sa stie ca cel declarat mort este in viata.In speta, nu exista probe din care sa rezulte ca acel cumparator C a stiut sau trebuia sa stie ca A este in viata. Faptul ca a aparut inainte de vanzarea apartamentului nu duce automat la rasturnarea prezumtiei de buna credinta a cumparatorului. Doar daca s-ar fi dovedit ca acel cumparator avea posibilitatea concreta de a afla ca cel declarat mort este in viata se va rasturna prezumtia de buna credinta.

Va obliga pe paratul B la restituirea chiriei incasate de el pana in momentul in care a aflat ca reclamantul este in viataIn baza art. 57 din NCC coroborat cu art. 948 din acelasi act normativ, mostenitorul aparent poate pastra fructele daca este de buna credinta la data dobandirii lor sau desi este de rea credinta, cel care are dreptul la fructe (A) nu solicita restituirea lor.In speta, mostenitorul aparent a aflat ca cel declarat mort este in viata pe parcursul derularii contractului de inchiriere. El va trebui sa restituie chiria incasata din momentul in care a devenit posesor de rea credinta.

Speta nr. 5

Prin cererea de chemare in judecata introdusa la 7 mai 2012 la Judecatoria Craiova, A l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa constate ca paratul este nedemn sa il mosteneasca pe C si ca el este singurul mostenitor al lui C. In motivare, reclamantul a aratat ca paratul a fost condamnat definitiv pentru savarsirea infractiunii de tentativa de omor impotriva lui D, fiul lui A, condamnare ce atrage nedemnitatea succesorala.Din probele administrate, s-a retinut ca printr-o hotarare penala definitiva din data de 13 martie 2011, B a fost condamnat la 7 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de tentativa de omor impotriva lui D. C a murit la 7 decembrie 2011, lasand ca mostenitori legali pe fiii sai, A si B.

A.Ce va hotari instanta ?

SolutieInstanta va respinge cererea ca neintemeiata. Potrivit art. 6 din NCC si 93 din Legea nr. 71/2011, fapta de nedemnitate succesorala este reglementata de legea in vigoare la data savarsirii ei. Avand in vedere ca fapta lui B s-a savarsit inainte de intrarea in vigoare a NCC, aceasta va fi reglementata de Codul Civil anterior. Potrivit art. 655 din Vechiul Cod Civil, aceasta fapta nu atragea nedemnitatea succesorala.Daca s-ar fi aplicat dispozitiile NCC in speta, solutia ar fi fost acceasi. In temeiul art. 958 din NCC, pentru ca tentativa de omor savarsita impotriva altui mostenitor sa duca la nedemnitatea succesorala a autorului, se cere ca victima sa fi dobandit efectiv macar o parte din mostenire, daca cel care lasa mostenirea ar fi murit inainte sau chiar in momentul savarsirii faptei penale. Ori, nepotul defunctului, fiul lui A, nu ar fi dobandit la data savarsirii faptei penale nicio parte din mostenirea lui C, care ar fi fost culeasa de fiii sai A si B.

Speta nr. 6

Prin cererea depusa de A la biroul unui executor judecator, acesta a solicitat vanzarea apartamentului lui B prin licitatie publica, ca urmare a faptului ca acesta nu i-a platit datoria de 40.000 de lei. A a depus cererea si o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila din data de 7 mai 2011, prin care B era obligat sa-i plateasca lui A suma de 40.000 de lei. In urma licitatiei publice desfasurate, apartamentul a fost adjudecat in favoarea lui C. Impotriva ordonantei de adjudecare, B a declarat recurs, aratand ca C nu putea cumpara acel apartament fiind avocat in Baroul Bucuresti, apartamentul fiind situat in sectorul 3. Cererea de scoatere la vanzare prin licitatie publica a fost depusa la data de 7 noiembrie 2011.

Ce va hotari instanta de recurs ?

SolutieInstanta de recurs va respinge recursul ca nefondat. Potrivit art. 1653, alin. 3 din NCC, dreptul litigios este acel drept subiectiv care formeaza obiectul unui proces inceput si neterminat in privinta existentei sau intinderii lui. In speta, dreptul litigios a fost dreptul de creanta pana in momentul ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat existenta si intinderea acestui drept in patrimoniul lui A. Dreptul de proprietate asupra apartamentului nu este un drept litigios, deoarece existenta sau intinderea lui nu formeaza obiectul unui proces, fiind o certitudine ca titularul exclusiv al acestui drept este B. Din acest motiv, interdictia prevazuta de articolul 1653 alin. 1 din NCC nu este aplicabila in speta.

Speta nr. 7

La 14 aprilie 2011, A intocmeste un testament in favoarea lui B prin care ii lasa acestuia jumatate din mostenirea sa. Ulterior, la 10 februarie 2012, A moare, lasand ca singur mostenitor legal pe C, fratele sau. Prin actiunea intentata la 9 iunie 2012, C l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa constate nulitatea absoluta a testamentului olograf intocmit de A. In motivare, reclamantul a aratat ca, la data intocmirii testamentului, A avea varsta de 17 ani.

A.Ce va hotari instanta ?

SolutieInstanta va respinge cererea ca nefondata. In temeiul art. 987, alin. 2 din NCC, capacitatea lui A de a intocmi testamentul este reglementata de legea in vigoare la data intocmirii testamentului, respectiv Codul Civil anterior. Potrivit acestuia, minorul care a implinit varsta de 16 ani putea sa-si intocmeasca testamentul. Acesta ramane valabil si dupa intrarea in vigoare a NCC, care instituie o incapacitate a minorilor de a-si intocmi testamentul.

Speta nr. 8

La 9 aprilie 2008, A l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa constate nulitatea absoluta a contractului de vanzate cumparare incheiat intre parti. In motivare, reclamantul a aratat ca acel contract incheiat este nul, fiindca paratul este apatrid. Din probele administrate, instanta a retinut ca la 19 septembrie 2004, A i-a vandut lui B printr-un contract autentic un teren de 500 de m2la pretul de 20.000 de euro, pret platit in aceeasi zi. In contract se mentioneaza ca B cumpara acel teren, urmand sa ridice pe acesta o casa. La momentul intocmirii contractului, B era apatrid si avea domiciliul in Romania intr-un apartament pe care il folosea in calitate de chirias. In 2006, paratul a dobandit cetatenia romana.

A.Ce va hotari instanta ?

SolutieInstanta va admite cererea si va constata nulitatea absoluta a contractului de vanzare cumparare incheiat intre parti.Avand in vedere ca art. 44 din Constitutia Romaniei revizuita stabileste ca o conditie pentru ca strainii si apatrizii sa dobandeasca terenuri in Romania, adoptarea unei legi organice, care sa stabileasca conditiile de dobandire, contractul incheiat intre A si B este nul, fiindca pana la momentul incheierii lui nu fusese adoptata o lege organica, aceasta fiind Legea nr. 312/2005. Contractul va ramane nul dupa intrarea in vigoare a acestei legi, in temeiul principiului neretroactivitatii legii civile noi.

Speta nr. 9

La 17 mai 2012, A i-a chemat in judecata pe B si C, solicitand instantei sa constate simulatia donatiei pe care D i-a facut-o lui B, in sensul ca adevaratul donatar este C si sa dispuna anularea donatiei facuta lui C.In motivare, reclamantul a aratat ca autorul sau D i-a donat lui B un autoturism, donatie pe care in realitate i-a facut-o lui C, data fiind legatura de rudenie dintre B si C, B fiind fiul lui C. Reclamantul a mai aratat ca C are calitatea de medic si ca l-a tratat in ultimele 3 luni ale vietii pe D, acesta murind din cauza unei boli pentru care a fost tratat de C. Reclamantul a depus la dosar o copie a contractului de donatie. Din probele administrate, instanta a retinut ca la 25 noiembrie 2011, D i-a donat lui B un autoturism printr-un contract autentic. De asemenea, s-a retinut ca moartea lui D a fost provocata de o boala pe care C a incercat sa o trateze in ultimele 3 luni ale vietii lui D. De aceasta boala, D suferea cu un an inainte de a muri. Paratul C a solicitat respingerea actiunii, aratand ca donatia i-a fost facuta lui B, care este major, casatorit, astfel incat nici macar indirect, aceasta donatie nu ii putea profita lui C. D a murit la 15 ianuarie 2012, lasand ca unic mostenitor legal pe A, fratele sau.

Ce va hotari instanta ?

SolutieInstanta va admite cererea, constatand simulat contractul de donatie in privinta persoanei donatarului si anuland donatia care a fost facuta lui C. In temeiul art. 992, alin. 2 din NCC, se naste prezumtia potrivit careia daca fiul medicului primeste o donatie de la pacientul acelui medic, in realitate donatia este facuta medicului. De aceea, reclamantul nu va mai trebui sa probeze existenta simulatiei prin interpunere de persoane, ci numai indeplinirea conditiilor din art. 992, alin. 1, adica a faptului ca medicul a avut grija in timpul ultimei boli de defunct, boala care i-a si provocat moartea.

Speta nr. 10

La 25 noiembrie 2011, A i-a inchiriat lui B printr-un contract incheiat sub semnatura privata pe o durata de 6 ani un apartament, situat in Bucuresti, in schimbul unei chirii lunare de 210 euro. Prin actiunea intentata la 17 ianuarie 2012, Ministerul Public i-a chemat in judecata pe A, impreuna cu ocrotitorului lui legal, C si pe B, solicitand instantei sa dispuna anularea contractului de inchiriere. In motivare, reclamantul a aratat ca A avea la momentul incheierii contractului 17 ani si a incheiat acel contract fara incuviintarea prealabila a ocrotitorului lui legal. Din expertiza efectuata de instanta, reiese ca valoarea chiriei este apropiata de valoarea folosintei apartamentului.

Ce va hotari instanta ?

SolutieInstanta va admite in parte cererea si va anula in parte contractul de inchiriere cu privire la ultimul an stabilit de parti in contract. In temeiul art. 41, alin. 3 din NCC, minorul cara a implinit varsta de 14 ani, poate incheia personal si singur actele de administrare care nu-l prejudiciaza. Contractul de inchiriere este un act de administrare fiindca prin intermediul lui se asigura o folosire normala a bunului.Pe de alta parte, articolul 1784, alin. 3 din NCC interzice persoanelor care nu pot incheia decat acte de administrare sa incheie contracte de locatiune pe o durata mai mare de 5 ani. Interpretand teleologic acest text de lege, se ajunge la concluzia ca legiuitorul a urmarit sa interzica persoanelor care nu pot incheia de regula acte de dispozitie sa incheie contracte de locatiune pe o durata mai mare de 5 ani. De aceea, se ajunge la concluzia ca textul legal se aplica si minorului care a implinit varsta de 14 ani, astfel incat A ar fi trebuit sa obtina in prealabil incuviintarea ocrotitorului sau legal. Fata de faptul ca nulitatea este acea sanctiune civila care inlatura doar acele efecte contrare legii, contractul de inchiriere incheiat de A va fi lovit de nulitate partiala cu privire la intervalul de timp ce depaseste termenul maxim de 5 ani, termen prevazut de articolul 1784 alin. 3. Contractul incheiat de minor nu incalca dispozitiile legale pe perioada de 5 ani.

Speta nr.11

Printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila la 9 iulie 2012, casatoria dintre A si B a fost desfacuta din culpa exclusiva a lui B. La 15 august 2012, B i-a vandut lui C printr-un act autentic un apartament propriu cu pretul de 45.000 de euro. Prin actiunea intentata de Ministerul Public impotriva paratilor B si C, s-a solicitat anularea contractului pentru lipsa incuviintarii prealabile a ocrotitorului legal. Reclamantul a aratat ca in momentul incheierii contractului B nu implinise 18 ani, motiv pentru care avea nevoie de incuviintarea prelabila a ocrotitorului legal. Se retine ca la momentul incheierii casatoriei, B implinise varsta de 16 ani si intr-adevar, la momentul vanzarii apartamentului, nu implinise inca varsta de 18 ani. D este ocrotitorul legal al lui B.

Ce va hotari instanta ?

SolutieInstanta va admite cererea si ca anula contractul de vanzare cumparare incheiat de minor. In motivare se retine ca, din interpretarea teleologica a art. 384 alin. 2 din NCC, sotul vinovat de desfacerea casatoriei va pierde toate beneficiile pe care le-a obtinut in momentul incheierii casatoriei, ca urmare a casatoriei. Este cazul minorului B care prin incheierea casatoriei a dobandit beneficiul capacitatii de exercitiu depline, beneficiu pe care il va pierde prin ramanerea irevocabila a hotararii de divort.Speta nr. 12

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la 12 septembrie 2012, A, in calitate de reprezentant legal al lui B, l-a chemat in judecata pe c ca sa incuviinteze ca minorul B sa ia numele de familie al paratului C. Din probele administrate s-a retinut ca B s-a nascut la 12 octombrie 2011, avand ca mama pe A. In momentul nasterii minorului, A era casatorita cu D. Printr-o hotarare judecatoreasca ramasa irevocabila, casatoria dintre A si C primul sot a fost desfacuta la 10 martie 2011. Printr-o alta hotarare judecatoreasca, ramasa definitiva si irevocabila la 22 aprilie 2012, s-a constatat ca D nu este tatal copilului. Casatoria dintre A si D s-a incheiat la 12 mai 2011. A si-a modificat prin incheierea fiecarei casatorii numele de familie, luand numele de familie al sotului.

A.Ce va hotari instanta ?

SolutieInstanta va admite in parte cererea in sensul ca va incuviinta ca acel copil sa ia numele de familie reunite ale lui A si lui C, paratului, din momentul nasterii lui. Ca urmare a admiterii actiunii in tagaduirea paternitatii lui D, va renaste prezumtia de paternitate in favoarea lui C fiindca o perioada din timpul legal al conceptiunii este situata in interiorul primei casatorii. Avand in vedere ca, in momentul nasterii copilului 12 octombrie 2011, mama copilului avea un nume diferit de cel al tatalui, C si ca cei doi nu s-au inteles cu privire la numele de familie pe care urmeaza sa il poarte copilul, instanta va hotari tinand seama de interesul copilului.Speta nr. 13

La 23 septembrie 2012, A l-a chemat in judecata pe B, formuland o contestatie in anulare prin care a solicitat anularea unei hotarari judecatoresti irevocabile si respingerea cererii reclamantului ca neintemeiata. Din probele administrate, instanta a retinut ca la 12 octombrie 2011, B il chemase in judecata pe A, solicitand obligarea acestuia sa ii predea un apartament. Printr-o hotarare irevocabila din 4 mai 2012, instanta a admis cererea. In motivarea contestatiei lui, A a aratat ca in mod nelegal a fost citat in acel proces la o alta adresa decat cea la care locuia efectiv. Se mai retine ca au fost audiati doi martori care au confirmat faptul ca din octombrie 2010, A locuieste la alta adresa decat cea mentionata in cartea de identitate. In primul proces, instanta l-a citat pe A la domiciliul trecut in cartea de identitate ca urmare a unei adrese emisa de Directia de Evidenta a Populatiei, in care se mentiona ca domiciliul paratului A este cel trecut in cartea de identitate.

Ce va hotari instanta ?

Solutie

Contestatia in anulareeste o cale extraordinara de atac impotriva unei hotarari irevocabile ce poata fi introdusa, printre alte motive, pentru nelegala citare a unei parti la termenul la care s-a pronuntat hotararea.

Instanta va respinge contestatia in anulare ca neintemeiata. Domiciliul are doua elemente unul obiectiv, constand in folosirea efectiva a unei locuinte cu titlu de locuinta principala si unul subiectiv, constand in intentia unei persoane fizice de a-si stabili locuinta principala in acea locuinta. Pe baza probelor administrate, a depozitiilor martorilor, in primul rand, tinand seama de dispozitiile art. 89, alin. 3 din NCC, vom retine ca domiciliul lui A este acolo unde a locuit efectiv. Proba noului domiciliu se poate face cu orice mijloc de proba, inclusiv proba cu martori. Pe de alta parte, pentru opozabilitatea noului domiciliu fata de terti in temeiul art. 91, alin. 2 din NCC se cere inscrierea lui in cartea de identitate. Din acest motiv, noul domiciliu al lui A nu este opozabil lui B, de vreme ce nu a fost inscris in cartea de identitate si nici nu s-a facut dovada ca ar fi cunoscut de catre B.

Speta nr. 14

La 22 octombrie 2012, A l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa dispuna anularea contractului de vanzare cumparare incheiat intre B si C pentru lipsa discernamantului. In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca, in momentul incheierii contractului, C nu avea discernamant, motiv pentru care ulterior a fost pus sub interdictie. Din probele administrate, instanta a retinut ca printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva la 9 septembrie 2012, C a fost pus sub interdictie. Ulterior, A a fost numit tutorele lui C. Cererea de punere sub interdictie a fost formulata de A la 14 februarie 2012. Mai retinem ca, la 5 martie 2012, C i-a vandut lui B un apartament cu pretul de 45.000 de euro printr-un contract autentic. La dosar, reclamantul a depus hotararea de punere sub interdictie si acte medicale din care reiesea ca, la data incheierii contractului, C suferea de o boala care atragea alienatia sa mintala, motiv pentru care a fost pus sub interdictie.

A.Ce va hotari instanta ?

SolutieInstanta va respinge cererea ca neintemeiata. Hotararea de punere sub interdictie a lui C produce efecte juridice doar pentru viitor, concluzie dedusa din interpretarea articolului 169 din NCC. In aceste conditii, actelor juridice incheiate de persoana pusa sub interdictie interzisul judecatoresc inainte de ramanerea definitiva a hotararii de punere sub interdictie, li se aplica articolul 1205, alin. 2 din NCC. Potrivit acestuia, pentru a se anula un asemenea act trebuie indeplinite cumulativ doua conditii:cauzele punerii sub interdictie sa fi existat la momentul incheierii actuluiaceste cauze sa fie indeobste cunoscute.Prima conditie este indeplinita in speta, deoarece din actele medicale depuse reiese ca la momentul incheierii contractului, C suferea de boala care a determinat ulterior punerea lui sub interdictie. Cea de-a doua conditie nu este indeplinita, deoarece reclamantul nu a facut dovada ca erau de notorietate cauzele pentru care C a fost puse sub interdictie, la momentul incheierii contractului.

B.Dar daca contractul de vanzare cumparare s-ar fi incheiat la 15 septembrie 2012, ce ar fi hotarat instanta ?

SolutieInstanta va respinge cererea ca neintemeiata. In temeiul art. 169, alin. 2 din NCC, pentru ca hotararea de punere sub interdictie a lui C sa produca efecte fata de B, trebuia ori sa fi fost inscrisa in registrul de stare civila, ori inainte de inscriere, B sa o fi cunoscut. In speta, nu s-a dovedit indeplinirea niciuneia din aceste doua conditii, la momentul incheierii contractului. Hotararea nu fusese inca inscrisa in registrul de stare civila si nici nu s-a facut dovada ca B ar fi cunoscut existenta acesteia.

Speta nr. 15

Prin cererea inregistrata la 9 iunie 2012, A, in calitate de tutore a lui B, l-a chemat in judecata pe C, solicitand instantei sa anuleze contractul incheiat intre B si C, ca urmare a faptului ca la momentul incheierii contractului, B fusese pus sub interdictie. Instanta a retinut ca, printr-o hotarare ramasa definitiva la 10 mai 2012, B a fost pus sub interdictie, hotararea fiind inscrisa in Registrul de Stare Civila la 28 mai. La 1 iunie, B a incheiat cu C un contract de antrepriza prin care C s-a obligat sa repare acoperisul casei lui B in schimbul sumei de 2000 de euro.

A.Ce va hotari instanta ?

SolutieSolutia va depinde de caracterul contractului de antrepriza incheiat. Astfel, daca reparatia acoperisului era urgenta, intarzierea efectuarii ei ducand la deteriorarea casei, contractul de antrepriza este un act de conservare, pe care interzisul judecatoresc il poate incheia singur, potrivit art. 172 si art. 43, alin. 3 din NCC. Daca reparatia nu era urgenta, contractul de antrepriza este un act de administrare, pe care interzisul judecatoresc il putea incheia singur numai daca nu era lezionat.

Speta nr. 16

Prin cererea inregistrata la 25 noiembrie 2012, reclamantul A a solicitat anularea hotararilor Adunarii Asociatilor desfasurata la 9 noiembrie 2012. In motivare, reclamantul a aratat ca, prin acea hotarare, a fost inlocuit administratorul unic al societatii cu o alta persoana, C. Instanta a retinut ca A este asociat in cadrul societatii B, alaturi de 4 persoane fizice. B este o societate cu raspundere limitata. La 9 noiembrie 2012, s-a desfasurat Adunarea Asociatilor, la care au participat 4 asociati, lipsind reclamantul. Reclamantul fusese convocat pentru aceasta adunare de catre fostul administrator al societatii. Mai retinem ca, in calitate de parat, in acest proces a fost chemat C. Reclamantul a mai aratat ca C nu putea fi numit administrator, fiindca fusese condamnat printr-o hotarare penala ramasa definitiva in anul 2007 pentru infractiunea de delapidare.

A.Ce va hotari instanta ?

SolutieInstanta va invoca din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si dupa ce o va pune in discutia partilor, se va pronunta asupra acesteia in sensul ca o va admite si va respinge cererea pentru lipsa calitatii procesuale pasive a paratului C. In motivare, se are in vedere ca reclamantul solicita anularea unui act emis de un organ de conducere al societatii, actul acestui organ este chiar actul societatii, astfel incat societatea trebuie sa figureze ca parata in proces, pentru a-si exercita dreptul de aparare.

B.Dar daca in calitate de parat ar fi fost societatea, ce ar fi hotarat instanta ?

SolutieInstanta va admite exceptia nulitatii absolute a hotararii Adunarii Asociatilor, constatand nulitatea absoluta a acestei hotarari. Cauza de nulitate invocata de reclamant este prevazuta de art. 211, alin. 1 din NCC. Este o cauza de nulitate relativa, potrivit alin. 2 din acelasi articol. Din acest motiv, actiunea reclamantului trebuia intentata in termen de 15 zile de la momentul la care a luat cunostinta de existenta hotararii. Cum acest moment nu a fost probat, se va prezuma ca reclamantul a luat cunostinta de hotarare in ziua in care a introdus cererea, actiunea nefiind astfel prescrisa. Pe de alta parte, cererea reclamantului este neintemeiata, fiindca numai daca era decazut din dreptul de a ocupa functia de administrator prin hotararea penala n-ar fi avut acest drept. Aceasta decadere nu a fost dispusa prin hotararea de condamnare. In speta exista o cauza de nulitate absoluta a hotararii, rezultata din incalcarea art. 1910, alin. 3 din NCC. Aceasta cauza consta in lipsa consimtamantului lui A la inlocuirea administratorului unic. Este o cauza de nulitate absoluta, deoarece:lipsa consimtamantului la incheierea unui act atrage nulitatea absoluta, cu exceptia cazului in care exista o norma speciala derogatorieart. 1910, alin. ultim prevede ca orice clauza contrara prin care numirea sau inlocuirea administratorului unic s-ar face cu acordul tuturor asociatilor este considerata nescrisa, ceea ce confirma interesul public al unei asemenea dispozitii.