4examen civil

8/20/2019 4Examen Civil

1/49

Testu 11.Dr. si obligatiile vinzatorului pag 281.1.Enumerati oblig. vinzatorului.Efectele contractului de v-c se prezinta prin 2 categorii de obligatii:oblige vinzatorului si obligatiile cumparatoruluicontract de v-c vinzatorul se oblige sa-I predea cumparatorului un bun in proprietate.Daca de jure efectul contractulv-c presupune mai intii de toate transferul de proprietate asupra bunului vindut,atunci de facto efectul principal al vineste predarea ateriala a bunului catre comparator.Astfel,obligate de baza a vinzatorului,care poate fi dedusa c iardefinitia legala a contractului de v-c,este de a preda bunul vindut in proprietatea cumparatorului!art "#$ al%&&'.respobligatie include un sir de conditii,dupa cum urmeaza:

A)Predarea in termen a bunului proprietate impreuna cu documentele de insotire a acestuia. ('Asigurardobindirii dr. de proprietate asupra bunului- garantarea contra evictiunii:fapta tertii personae este o tulburaredrept,cauza evictiunii este anterioara vinzarii,cauza evictiunii nu este cunoscuta de cumparatoe&')espectarea conditiilor cu privire la calitatea bunului. D')espectarea conditiilor cu privire la cantitatea bunului. E)respectarea conditiilor cu privire la asortiment , completivitate, carnitura sau ambalaj.-&onservarea bunului *Predarea bunului fara vicii materiele

1.2.Caracterizati urmatoarele oblig. ale vinzatorului: de predare a bunului, de predare a bunului fara vicii, de al garanta pe comparator impotriva evictiunii. a) de predare a bunului- prin contract de v-c vinzatorul se oblige sai predea cumparatorului un bun in proprietateiure efectul acestui contract presupune mai intii transferul dr. de proprietate asupra bunului vindut iar de facto efevinzarii este predarea materiala a bunului catre comparator.Dr. de proprietate in cazul bunurilor imobile se transmitdata inregistrarii in registrul bunurilor immobile!art$2% &&'iar in cazul bunurillor mobile dr. De proprietate este tracumparatorului in momentul predarii materiale a bunului daca legea sau contractul nu prevede altfel.+inzatorul obligat sa transmita bunul cumparatorului la data prevazuta in contractul de c-v,iar in cazul cind partile nu au stipulatin contract,transmiterea bunului trebuie sa se faca la data care poate fi dedusa din contract sau intr-un termrezonabil,calculat de la data inc eierii contractului,in celelalte cazuri.+inzatorul e obligat ca la transmiterea bunuluremita si documentele referitoare la bun:documentele de transport,documentatia te nica,certifiatul de calitate,certificconformitate etc.Pedarea bunului presupune remiterea acestuia catre dobinditor precum si catre caraus sau oficiul postal pentru e pediat, daca acesta este instrainat fara obligatia de a fi transportat. b) de predare a bunului fara vicii- vinzatorul este obligat sa transmita bunul fara careva vicii de natura juridical materiala. a bun imobil dreptul de proprietate se transmite la predare la bun imobil la inregistrare.Daca ne referivicii de natura juridical atunci vinzatorul este obligat sa predea cumparatorului bunul liber de orice sarcini! de a ngajat, de a nu fi instituit un dr. de servitude asupra bunului'.E ceptie: cazul cind cumparatorul a fost de accord primeasca bunul cu sarcini! gajat'./e considera vicii de natura juridical si situatia cind registrul bunurilor imobile inscris un dr. ine istent.Deasemenea vinzatorul este obligat sa predea bunul fara vicii de natura materiale.Acesta nvicii materiale daca: corespunde destinatiei stabilita in contract, corespunde destinarii obisnuite si are caracteristici camod obisnuit au si alte bunuri de acelasi fel sip e care cumparatorul le poate astepta tinind cont de tipul bunuluconsidera vicii materiale cind ansamblarea convenita in contract a fost efectuata defectuos de catre vinzator si atunci cuparatorul ansambleaza defectuos bunul din cauza indicatiilor eronate de ansamblare, deasemenea este viciu cindtransmis o parte din bun ce nu corespunde cantitatii,sa predate o parte din bun,un alt bun,cind e viciata numai o pa bunului. c) de al garanta pe comparator impotriva evictiunii-vinzatorul are obligatia de al garanta pe comparator impot

evictiunii. Daca un tert in temeiul dreptului sau asupra bunului aparut inaintea inc eierii contracului de v-c , intenteaactiune de evictiune impotriva cumparatorului, cumparatorul este obligat sa atraga ca copirit pe vinzator si sa ope ceptiile pe care acesta lear fi opus.0eatragerea vinzatorului in calitate de copirit il elibereaza pe acesta de raspunfata de comparator daca vinzatorul va dovedi ca atragerea sa ar fi prevenit evictiunea cumparatorului.In cazul evictcumparatorului in baza drepturilor unui tert asupra bunului care sa constituit inainte de inc eierea contarctului devinzatorul repara prejudicial cauzat cumparatorului ce include restituire pretului bunului,restituirea valorii fructelo plateasca sporul de valoare,sa ac ite c eltueli de judecata,sa suporte c eltueli necesare si utile.

1.3.Stabiliti corelatia dintre notiunile ,,termenul predarii bunului,, si ,,momentul executarii obligatiei de predabunului,, 1ermenul predarii bunului este perioada de timp in care vinzatorul trebuie sasi onoreze obligatiile. omene ecutarii obligatiei de predare a bunului este o categorie care trebuie indepplinita de catre vinzator intrun anutermen.Aceste doua e presii cu toate ca sunt diferite dupa continut ele sunt legate una de alta, deoarece termenul e perioada de timp in care vinzatorul trebuie sasi e ecute obligatia sa contractuala, adica momentul e ecutarii obligat predare a bunului nu trebuie sa aiba loc in afara termenului predarii bunului. omentul e ecutarii obligatiei de preda

%


2/49

bunului se manifesta prin predarea bunului catre comparator sau catre persoana indicate de el, prin punerea bunuldispozitia cumparatorului sau la oersoana indicate de el daca bunul urmeaza sa fie predate la locul aflarii lui sau predarea bunului catre caraus sau oficiul postal pentru a fi transportat la comparator daca contractul nu prevede altfetermenul predarii bunului se manifesta prin faptul ca vinzatorul este obligat sa transmita bunul cumparatorului la prevazuta in contractul de v-c, iar daca partile nu au prevazut data in contract transmiterea bunului trebuie sa se fadata care poate sa fie dedusa din contract sau intrun termen rezonabil calculate la data inc eierii contractului.2.Contractul de mandate.2.1.Ce obligatii are mandatarul dupa executarea mandatului? Dupa e ecutarea mandatului mandatarul are obligatia de a transmite mandantului toate informatiile necesare , sa

lamuririle cerute de mandant asupra e ecutarii mandatului ,iar la e ecutarea acestuia sal informeze neintirziat .3obligatie de asemenea este faptul ca mandatarul este obligat dupa e ecutarea mandatului sa remita mandantului tot cea primit pentru e ecutarea mandatului si nu a uitilizat in acest acop, precum si tot ceea ce a dobindit in e ecutobligatiilor sale. egea stabileste obligatii speciale ale mandatarului in ceea ce priveste confidentialitatea informdetinute de el.In acest sens art %452,al%&&prevede ca mandatarul este obligat sa nu divulge informatia care i-a dcunoscuta in cadrul activitatii sale,daca mandantul are un interes justificat in pastrarea secretului asupra ei2.2.In ce cazuri mandatarul are dr. la remuneratii?Poate i stabilita remuneratia in natura? 3bligatia principala a mandantului in cazul contractului de mandate oneros rezida in remunerarea mandatarului.In asens art %4$$ al% && prevede ca mandantul este obligat sa plateasca mandatarului remuneratie numai in cazurile prede lege sau de contract.

odalitatea de remunerare a mandatarului se poate stabili prin acordul partilor in mod diferit.Aceasta se poate face isuma baneasca fi a platita integral la momentul inc eierii sau e ecutarii contractului , deasemenea poate fi facuta es prin ac itare esalonata .Prin acordul partilor retributia partilor poate fi sub forma unor beneficii patrimoniale.)emuner poate fi stabilita prin contract in baza legii , prin uzante sau in dependenta de valoarea serviciilor acordate. 3data ce prevederile && referitoare la mandat nu stipuleaza nimic despre interzicerea remuneratiei in natura atremunerarea in natura se permite.2.3.Solutionati litigiul in esenta. )eiesind din faptul ca mandatarul nu are dr. sa foloseasca in avantajul sau informatia pe care o obtine sau bunurile le primeste ori pe care este obligat sa le administreze si ca este obligat sa intoarca mandantului tot ceea ce a primit pee ecutarea mandatului sin u a utilizat in acest scop, in situatia noastra mandatarul ( are obligatia de a satisface pretenmandantului A.3.Continutul contractului de donatie. 3.1.Enumerati obligatiile donatorului in cadrul contractului de donatie.

In cazul contractelor de donatie care contin promisiunea de a transmite un bun in viitor,principala obligatidonatorului consta in predarea bunului.In cazurile cind obiectul contractului reprezinta un lucru,e ecutarea obligatierealizeaza prin inminarea propriu-zisa a lui sau prin a!Principala obligatie a donatorului consta in predarea bunului b'3bligatia donatorului de a plati despagubiri la cererea donatarului in cazul in care donatorul a renuntat unilaterae ecutarea contractului de donatie din alte motive decit cele de imposibilitatea e ecutarii contractului dat din cauza c periclitata propria intretinere sau e ecutarea obligatiilor sale legale de intretinere a unor alte personae.3.2."nalizati drepturile donatarului in cadrul contractului de donatie conditionata

6nul din drepturile donatarului ce decurge din contractul de donatie este de a primi darul.&ontinutul acestui drept determinat de obligatia donatorului de a prelua bunul.In cazurile cind donatorul nu e ecuta obligate de predare donaeste in drept sa solicite transmiterea bunului precum si repararea daunelor cauzate.reiesind di faptul ca contractudonatie conditionat este unul sinalagmatic acesta poate renunta la indeplinirea sarcinii, insa acest drept este urma

obligatia donatarului de a plati despagubiri donatorului.3.3.Epuneti condiitiile in care donatorul poate renunta la promisiunea de a dona in viitor si argumentati aceas posibilitate legala. In conditiile in care donatorul este in imposibilitate de a e ecuta promisiunea de a dona in viitor acesta poate renune ecutare./tarea de imposibilitate reiese din celelalte obligatii ale sale care le are si ca indeplinirea promisiunii ar du pereclitarea propii intretineri corespunzatoare sau lapericlitarea e ecutarii obligatiilor sale legale de intretinere a personae.Astfel obligatiile donatorului care fac imposibil respectarea promisiunii de a dona fara a pereclita prointre7inere sau intretinerea altor personae trebuie sa nu e iste la momentul inc eierii contractului de donatie ci sa adupa inc eierea acestuia.Aceste obligatii trebuie sa inrautateasca starea patrimoniala a donatorului.Aceasta imposibi poate aparea din reducerea veniturilor, inrautatirea sanatatii, falimentul intreprinzatorului individual, etc. Prin obligatii legale de intretinere a altor personae se are in vedere doar obligatiile instituite prin lege !intreticopiilor de catre parinti , a bunicilor de catre nepoti, etc.'.In cazul in care donatorul isi asuma obligatia de intretinere contrac aceasta nu permite de a renunta la e ecutarea contractului fara a ac ita despagubiri.

2


3/49

Posibilitatea de a renunta la e ecuatrea promisiunii de donatie acordata de && este salutabila deoarece astfel se interesele altor personae si se evita lezarea acestor interese !e : se apara interesele copiilor minor ice sunt la intretin parintilor de a duce un mod de viat corespunzator'.

Testu 21.Notiunea si elementele contractului de v c.

1.1.#elatati notiune si elementele contractului de v$c. Prin contract de v-c o parte !vinzator' se oblige sa predea in proprietatea celeilalte parti !comparator', iar aceast

oblige se preia bunul si sa preia bunul convenit.!art "#$ al% &&'In opinia mea merita atentie definitia data de& irica,care mentioneaza ca v-c este acel contract prin care una din parti!vinzatorul' transmite celeil parti!cumparatorului' in sc imbul unei sume de bani numita pr8t,un drept de proprietatea asupra unui lucru ancuprinzind dr si oblige./maranda Ang eni:c.v-c9acord de vointa ce se realizeaza intre 2 parti,v-c,prin care v se ob in principal sa transmita de prop. /i sa predea bunul iar c se ob sa plateasca pretul bun.

. eunet:v-c9modelul contr translativ de prop si instrument principal de circulatia bunului.

Elementele contractului de v-c-conditii de fond a'Partile-vinzatorul, cumparatorul,pot fi pers.fizice si juridice.&erinte:partile sa aiba capacitate juridical de a contsis a fie titularii a dreptului de proprietate sau a unui alt drept real in privinta bunului.)estrictii:avocatii,jud-nu pot dobdrepturi litigioase.1utore,curator,rudele gr.5 nu pot inc eia contracte cu cei pusi sub tutela ,curatela. b'3biectul jur.-prestatia la care se oblige partile-2 obligatii reciproce-actiunile vinz. /i cump.3biect material:bunul si pretul.cerinte:licit,in circuit civil,sa e iste,sa fie determinat sau determinabil,posibil. c'Pretul:sa se e prime in bani sis a fie determinabil sau determinat. d'&ontinutul-drepturile si obligatiile partilor e'1ermenul contractului%-la data stabilita sau care poate fi dedusa 2-in orice moment in cursul perioadei $-in terrezonabil de la inc eere;a contractuluif'forma *dicutabil apare si ca con de valabilitate:scris,verbai si actiuni concludente.1.2.Caracterizati elementele contractului de v$c. Partile in contractul de v-c este vinzatorul si cumparatorul ce dispun de capacitate juridical civila! capacitatefolosinta si de e ercitiu'. +inzatorul-persoane fizice si juridice, cetateni straini, apatrizi.+inzatorul trebuie sa acapacitatea de a contracta sis a fie proprietar sau sa aiba un alt dr. real asupra bunului. In afara de proprietar pot fe emplu intrprinderile de stat si municipale ce au bunuri in gestiune economica.Deasemenea calitate de vinzator ocomisionarul, administratorul fiduciar casa de amanet, e ecutorul judecatoresc in cazul bunurisec estrate.&umparatorul-persoana care are capacitatea de a contracta.De obicei acesta capata dr. de proprietate as bunului cumparat dar ca e ceptie este cazul comisionarului intreprinderilor de stat si municipale ce au bunuri in geseconomica darn u devenind proprietar7. 3biectul reprezinta prestatiile la care se obliga partile.Acesta are doua acceptiuni: obiect juridic-sunt actiuvinzatorului indreptate de a transmite dr. de proprietate asupra bunului< obiect material-este bunul remis de catre vincumparatorului.)eferitor la bunurile obiectului material sunt citeva conditii: sa fie licit-ilicit este bunul daca actul jurin privinta lui incalca dispozitiile legale si contravine bunurilor moravuri< sa fie in circuitul civil-sa faca partecategoria bunurilor neinterzise< sa fie alienabil, sesizabil si prescriptibil


4/49

consum,cupm.are probe ca bunul a fost cumparat de la vinz.)estrictii nu se presc imba


5/49

decursul a $4 zile de la e pirarea termenului de livrare sau =4 zile de la preluarea incarcaturii de catre caraus in caz inusa convenit asupra unui astfel de termen.

2.2.Se poate de pretins plata penalitailor in speta.In ce marime se repara pre'udicial.&onform prevederilor legale pentru intirzierea transportarii incarcaturii la destinatie carausul poarte raspunder proportie de %44? din ta a de transport si este obligat sa repare prejudiciul cauzat astfel.Daca incarcatura a fost livraintirziere iar cel indreptatit sa dispuna dovedeste ca prin aceasta a suferit un prejudiciu, carausul va plati o despaguinsa numai pina la valoarea transportului. &el indreptratit poate pretinde pentru despagubirea datorata dobinzii in marstabilita de && referitor la dobinda de intirziere. Dobinzile incep sa curga din momentul reclamatiei fata de carau

daca nu a fost formulate o asemenea reclamatiei dim mimentul c emarii sale in judecata. Deci plata penalitatilor poceruta de catre 3colu silvicpentru intirziere a carei marime!dobinda' nu poate fi mai mare de >? peste rata de refinanta (ancii 0ationale a oldovei pentru anul dat.Astel &alea ferata a moldovei va repara prejudiciul cauzat marimea carnu poate depasi valoarea transportului. 2.3.Solutionati litigiul in esenta.In speta data instanta de judecata va da cistig de cauza carausului! ocolul sivic (reans '.astfel calea ferata va p penalitati de intirziere !dobinda' marimea careia nu va depasi >? peste rata de refinantare a (0 a anului respectivdeasemenea aceasta va repara prejudiciul cauzat astfel clientului in marime ce nu depaseste valoarea transportului mdate .bobinda de 24444 va fi ac itata in masura in care aceasta suma nu va depasi suma permisa de && de >?pestede refinantare (0 , prejudiciul de #4444 va fi raportat la suma de bani a carei marime va fi insa numai pina la valoartranspotului .3.E&ectele contractului de comodat 3.1.Enumerati principalele dr. si oblig ale partilor contractante. &omodatarul este obligat sa pastreze sis a ingrijeasca bunul primit in folosinta cu deligenta unui bun proprietar.obligat sa ingrijeasca de conservarea bunului imprumutat. Este obligat de a folosi bunul numai in scopul stabilit7acordul partilor sau numai dupa destinatie.Are obligatia de a suporta c etuielile necesare folosirii bunului. )aspu pentru cauza neimputabila lui daca nu dovedeste ca prejudicial ar fi survenit c iar daca el siar fi onorat obligatiilconservare a bunurilor, este obligat sa repare prejudicial in caz de nerestiutire la scadenta bunului .

Are dr. de a cere compensarea c eltuielilor e traordinare, necesare si urgente suportate in legatura cu conserv bunului primit.&u acordul comodantului poate transmite bunul altor terti si raspunde pentru deteriorarea bunului de terti.Are dr. de retentie a bunului in legatura cu c eltuielile suportate asupra bunului primit in folosinta-c eltuietrebuiau suportate de comodant. &omodantul daca nu transmite bunul comodataru ui poate fi tinut numasi la repararea prejudiciu ui cauzat, acestobligat sa restituie comodatarului c eltuielile e traordinare si urgente.El poarta raspunderea numai pentru intenticulpa grava.)aspunde pentru daunele cauzate comodatarului prin ascunderea viciilor bunnului transmis.El deasemeare dr. la restituirea imediata a bunului si repararea prejudiciului cauzat.Acesta poate rezilia contractul in virtutea circumstante neprevazute cind comodatarul foloseste bunul neconform destinatiei stabilite, comodatarul a decedat saincetinit activitatea atunci cind este persoana juridical 3.2.(eterminati continutul obligatiei comodatarului privind restituirea bunului, precum si suportarea riscului pie ortuite a bunului

3bligatia de restituire a bunului primit de catre comodatar in folosinta gratuita acesta o are la e pirarea termencontractului de comodat.In situatia cind in contractul de comodat nu este stipulate un termen bunultrebuie restituit de comodatar la sfirsitul valorificarii lui in scopul mentionat in contractul respective.In cazul in care a trecut o periosuficienta pentru valorificarea bunului comodantului poate cere restituirea acelui bun. Deasemenea daca termenulcontractului de comodat nu poate fi stabilit7 in baza scopulor de utilizare a bunurilor comodantul este in drept sa c

restituirea acelui bun in orice moment. In contractul de comodat comodatarul este acel care raspunde pentru cauza neinputabila lui ! cazul fortuit7' daca acnu dovedeste faptul ca prejudicial ar fi survenit c iar daca el siar fi indeplinit obligatia de a pastra si ingriji bunudeligenta unui proprietar sis al foloseasca numai in scopul stabilit7 in contract sau determinat prin natura bunului sobligatii pe care le are comodatarul.

3.3.'tabiliti corelatia dintre! $incalcarea obligatiei de catre comodatar )raspundere ara vinovatieIntre aceste 2 categorii e ista legatura si anume: comodatarul in conformitate cu prevederili && are obligatia de a paingriji bunul cu deligenta unui bun proprietar, sal folloseasca numai in scopul stabilit7 in contract, de a nu da bunufolosinta unor terti decit cu acordul comodantului , respectarea acestor obligatii il elibireaza pe comodatar de raspundin cazul fortuit, iar nee ecutarea unei obligatii dintre acestea il impune pe comodatar de a raspunde si pentru cneimputabila lui , adica raspunde fara a fi vinovat $obligatia de compensare a c*eltuielilor extraordinare acute de comodatar pentru conservarea bunului$drretentie

#


6/49

In cazul in care comodatarul face niste c eltuieli e traordinare in cazurile necesare si urgente pentru a conserva bunaceste c eltuieli sunt suportate de catre el , acesta are dreptul de a cere compensarea acestor c eltuieli de la comodadaca comodantul nu doreste sa compenseze c eltuielile suportate de comodatar ultimul poate recurge la retinerea bun pina ce nui vor fi compensate c eltuielile mentionate mai sus.Pentru alte creante fata de comodant decit cele menticomodatarul nu poate retine bunul. $obligatia comodatarului de a plati contra valoarea uzurii bunului$caracterul gratuit+ al contractului

In cazul in care comodatarul in urma folosirii bunului in conformitate cu destinatia stabilita in contract, starea bunsuporta modoficari sau inrautatire , acesta nu poarta raspundere, iar daca in urma folosirii de catre comodatar a bungradul de uzura este mai mare decit sar fi uzat in conditii obisnuite !utilizarea neconform destinatiei stabilite' atunci a

este tinut de a plati contravaloarea uzurii bunului.Acest fapt nu afecteaza caracterul gratuit7 al contractului ci asirespectarea contractului de comodat , asigurind respectarea drepturilor comodantului fata de bunul dat in folosinta gra

Testu 3%.Contractul de prestari servicii 1.1. otiune si caracterele 'uridice Prin contract de prestari servicii o parte !prestator' se oblige sa presteze celeilalte parti !benificiar' anumite serviciaceasta se oblige sa plateasca retributia convenita. &aracterele juridice &ontractul de prestari servicii este un contract consensual care se considera inc eiat din momentul cind partilconvenit asupra clauzelor esentiale.&a si in majoritatea contractelor civile , unica clauza esentiala legala a contractul prestari servicii este cea cu privire la obiectul contractului. Partile contractului de prestari servicii se obliga reciproc si corelativ astfel incit contracrul de prestari servicii estesinalagmatic, adica clientul trebuie sa ac ite retributia convenita pentru serviciul care este prestat de catre prestator. Prin caracterul oneros se intelege ca ambele parti urmaresc obtinere de foloase patrimoniale. Este un contract intuitu personae-prestatorul este dator sa e ecute prestatia personal doar daca aceasta reiese din codin imprejurarile concrete sau din natura prestatiei. Are un caracter de e ecutare succesiva ceea ce ii este caracteristic rezilierea. Are un caracter comutativ, astfel partile cunoscindusi dr. /i oblig. Din momentul inc eierii contractul ui de presșservicii.1.2.Particularitatile rezilierii contractului de prestari servicii&aracteristic este faptul daca dupa inceperea relatiilor contractuale, contractul de prestari servicii se reziliaza din m

intemeiate atunci prestatorul este indreptatit sa solicite o parte din retributie pentru serviciile prestate pina in momerezilierii. Daca pplata sa facut in avans prestatorul restituie suma de bani proportional lucrului facut.Daca rezilierea arnu ca rezultat a nerespectarii conditiilor contractului de catre benificiar , sau daca benificiarul reziliaza din cauz prestatorul nu respecta prevederile contractului atunci prestatorul nu are dreptul la retributie in masura in care serv prestate de acesta nu prezinta interes pentru benificiar.&ontractele de prestari servicii inc eiate pe un termen mai ma# anni pot fi reziliate din initiativa prestatoru ui doar dupa scurgerea unei perioade de # ani si cu previzare de = lunșurmare a rezilierii a contractului dat serviciile prestate si retributia platita prestatorului nu se restituie.1.3.%ormulati deosebirile si asemanarile contractului de prestari servicii in raport cu contractul de antrepriza/pre deosebire de contractul de antrepriza care are drept obiect rezultatul materializat al activitatii antreprenoru! producerea unui bun, prelucrarea lui', in cadrul prestarilor de serviciu activitatea prestatorului este indreptata ssatisfacerea doleantelor clientului, indiferent de atingerea de catre acesta a scopului urmarit. Astfel contractului de prservicii este caracteristic obligatiile de diligenta nu de rezultat ca in contractul de antrepriza..3 alta deosebire est prestatorul in cazul antreprizei e ecuta pe propriul risc o anumita lucrare, in timp ce la contractul de prestari serv

astfel de prevederi nu sunt. a contractul de antrepriza remuneratie depinde de rezultat, fapt ce nu e ita in cazu prestari servicii, deoarece in acest caz sunt obligatii de diligenta. 3 alta deosebire este ca in antrepriza antreprenorul pde sine statator sa-si aleaga modul de e ecutate a lucrarii, spre deosebire de antrepriza. /pre deosebire de prestari servin cazul antreprizei bunul produs de antreprenor ii apartine cu drept de proprietate pina la preluarea acestuie de cclient. /pecific contractului de antrepriza spre deosebire de prestari servicii este faptul ca in cazul unor luccomple e! constructiile' in afara de forma scrisa a contractului clientul trebuie sa prezinte un sir de documente nece pentru e ecutarea contractului.Asemaneri dintre aceste contracte este faptul in ambele contracte este caracterul intuiti persone. Acest caracter vinumai organizarea si conducerea lucrarii, iar nu si e ecutarea ei efectiva, cu e ceptia cazului cind contractul preaceasta sau reese din imprejurari.sau natura contractului.Deasemenea se deosebeste si prin celelalte caracter: cu e ecsuccesiva, consensual, oneros, sinalagmatic, cumutativ. In ambele cazuri, daca legea cere precum si genul lucrarii aatit antreprenorul cit si prestatorul trebuie sa dispuna de licenta.In cazul ambelor contracte se aplica regulile genereferitoare la forma actului juridic.2.Contractul de comodat. 2.1.In ce orma trebuie de inc*eiat contractul de comodat.Care sunt consecintele nerespectarii ormei cerute.

=


7/49

Deoarece lacapitolul comodat nu sunt prevederi referitoare la forma contractului atunci contractul dat poate fi inc eiorice forma-oral, scris.Aici se aplica regulile generale si anume: daca costul bunului este mai mare de %444 lei seinc eierea contractului in scris, nerespectare aceste forme nu afecteaza valabilitate a contractului ci lipseste partile aduce proba cu martori.&it priveste forma contractului de comodat in cazul cind obiect al acestuia este un bun imobaplica reglementarile specifice formei contractului de locatiune.Astfel facind o anologie cu regulile stipulate la art&&,mentionam ca contractul de comodat al unui bun imobil trebuie sa fie intocmit in scrs.Daca termenul contractulcomodat al carui obiect este un bun imobil depaseste de $ ani,contractul urmeaza a fi inscris in registrul bunurilor imo 2.2.Care sunt consecintele nerespectarii de catre comodatar a obligatiilor sale. 0erespectarea obligatiei de catre comodatar acorda comodantului dr. De a cere restituirea bunului si repar

prejudiciului cauzat.0erespectarea obligatiilor duce la rspunderea acestuia si pentru cauza neimputabila lui dacadovedeste ca prejudiciul ar fi survenit c iar daca el siar fi onoorat obligatiile.)aspunderea comodatarului pentru cafortuit survine si atunci cind acesta nu restituie bunul in termen.pag %"5 2.3.Solutionati litigiul in esenta.In speta data instanta coect a admis actiunea prin care au obligat piritii la plata sumei solicitate in parti egale deoaacestia nu au respectat conditiile intelegerii si sau deplasat in alta localitate .Plus la aceasta automobilul a fost deterdin neatentia piritilor fapt ce e clude cazul fortuit si impune raspunderea acestora .ei raspund solitar deoarece au lua bun inpreuna.3.Contractul de v c a bunurilor imobile. 3.1. otiune si caracterele contractului de v$c. Prin contractul de v-c a bunurilor imobile o parte !vinzator' se obliga sa predea un bun imobil in proprietatea celei parti !cuparator', iar aceasta se obliga sa preia bunul si sa plateasca pretul convenit. &aracterele juridice:-caracter consensual care se considera inc eiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale. -caracter sinalagmatic prin care partile au obligatii reciproce corelative si interdependente. -caracterul comutativ partile isi cunosc dr. /i oblig. Din momentul inc eierii contractului-translativ de proprietate dr. De proprietate trece de la vinzator la cumparator -oneros ambele parti urmaresc un folos patrimonial -cu e ecutare instantanee e ecutarea acestuia nu dureaza in timp3.2.Evidentiati speci icul si particularitatile contractului de v$c a bunurilor imobile Particularitatile contractului de v-c a bunurilor immobile: 3biect a contr v-c a incaperilor de lo>cuit:case de locu parte din ele,apartamente procurate,privatizate,incaperi isolate de case si apartamente,apartamentele membcooperative de constructive.3biect al acestui contract sunt bunurile immobile, care pot fi terenuri, case, etc. In caterenurilor cu destinatie agricola vinzatori pot fi doar cetateni ai ) si cumparatori deasemenea. In cazul imobilelor apartin statului vinzator este statul. Pentru trecerea dr. de proprietate la comparator contractul de v-c trebuie inregistrregistrul bunrilor immobile, precum in scris si autentificat notarial. +inzarea cumpararea terenurilor proprietate publicface la pr8t normative iclusiv in baza licitatiei.In cazurile vinzarii terenurilor pe care sunt amplasate constructii sforma din pretul terenului plus pretul imobilului amplasat pe acest teren.In cazul vinzarii incaperilor de locuit specificca pot fi utilizate doar cu scopul de a locui sin u altul . In cazul privatizarii este specific faptul ca bunul trece proprietatea statului in proprietatea private.

3.3.Expunetiva assupra necesitatii evidentierii acestui contract ca un contract civil de sine statator avindreglementare proprie in CC 0ecesitatea evidentierii acestui contract ca un contract civil de sine statator rezida din specificul obiectucontractului.Potrivit legii privind pretul normativ si modul de vinzare cumparare a pamintului obiect al contractulu

vinzare cumparare a terenurilor pot fi: terenurile proprietate publica si terenurile propietate privata.1erenurile propri publica sunt de 2 tipuri:terenuri proprietate de stat si terenuri ce se afla in proprietatea unitatilor administrteritoriale.Importanta acestora deriva si din art. %2" alin. 5 &onstitutia ) care determina continutul propriet publice.Prin urmare proprietatea publica este protejata de catre stat si anume prin reglementarile din legislativigoare.Importanta terenurilor propriettate privata se manifesta prin obligativitatea de inregistrare a acestora in regi bunurilor imobile, in registrul cadastral al detinatorilor de terenuri.Proprietatea privata este recunoscuta si protejata d!art. 5=&onstitutie'. Deasemenea in conformitate cu legislati civila incaperile de locuit sunt incluse in categoria bunurilor imobile.Incapde locuit ca obiect al contractului prezinta importanta care deriva din necesitatea inregistrarii acestora in regis bunurilor imobile. egislatia civila prevede o reglementare proprie in calitate de contract civil a contractului de v-c a bunurilor imodatorita specificului obiectului acestuia, care este protejat de stat fiind tinuta o evidenta stricta a acestuia.

"


8/49

Testu (1.Continutul contractului de antrepriza. 1.1.Enumerati drepturile si oblig. Clientului&lientul are urmatoarele drepturi:- sa ceara de la antreprenor e ecutarea unei anumite lucrari fata de care acesta are interes,- sad ea antreprenorului indreferitor la mopdul de e ecutare a lucrarii care sunt obligatorii pentru antreprenor,- poate cere remedierea bunului acesta este cu vicii,- de a stabili un termen pentru inlaturarea viciilor,-poate sa remedieze el insusi bunul sis a ccompensarea c eltuielilor,-are dr. sa ceara rezilierea contractului din cauza viciilor,- daca clientul nu a remediat viciilnu a reziliat contractul atunci acesta are dreptul de a reduce retributia cu o suma corespunzatoare diminuarii valucrului din cauza viviului.1.2.(eterminati continutul oblig. In ormative ale antrprenorului precum si e ectele nerespectarii acestora3 particularite a contractului de antrepriz o constituie obliga ia informa ional a antreprenorului, care trebuie onorat de acesta la Fnc eierea contractului sau, dup situa ia real , imediat dup ce faptele respective au dcunoscute antreprenorului. Aceast obliga ie rezulrt din necesiatea evit rii unei pagube de la bun Fnceput, cFnd Fno asemea posibilitate.

egea prevede patru circumstan e depsre care antreprenorul este inut s -lG informeze pe client, Gi anume:a' materialul prezentat de client este inutilizabil sau necalitativ<

b' viciile materialelor vor face ca produsul final s fie afectat de vicii< c' respectarea indica iilor clientului amenin tr inicia sau utilizarea lucr rii<

a' e ist alte circumstan e care nu depind de antreprenor Gi care amenin tr inicia sau utilizarea lucr 0e onorarea obliga iilor informa ionale de c tre antreprenor are efecte negative pentru el. Aceste efecte se manifesfaptul c Fn asemenea situa ii clientul este Fn drept s cear repararea prejudiciului cauzat Gi, respectiv, antreprenobligatr s suporte acest prejudiciu, care a survenit din inac iunile sale proprii.1.3.Stabiliti corelatia dintre-a!riscul executarii lucrarii de catre antrprenor$dr. la remuneratiePrin contractul de antrepriza , antreprenorul se oblige sa efectueze pe riscul sau o anumita lucrare. Daca e ecutcontractului divine imposibila din cause de forta majora, antreprenorul nu are dreptul la plata pretului, dat fiind faptnu a predate clientului rezultatul munc ii sale. Antreprenorul are dreptul la retributie numai in cazul cind imposibilifinisarii lucrarii are loc din cauza materialului necalitativ prezentat de client sau a indicatiilor acestuia cu conditi

antreprenorul si-a e ecutat obligatiile de informare. b!executarea lucrarii din materialele antreprenorului$dr. de proprietate asupra lucrarii 3 particularitate a contractului de antrepriza este faptul bunul produs de antreprenor apartine acestuia cu titlu proprietate pina la preluarea acestuia de catre client. Astfel momentul trecerii dr. de proprietate de la antreprenor la cla client este acel al predarii bunului catre client. Aceasta regula se aplica numai in cazul in care antreprenorul efectulucrarea din materialul sau, acesta trebuie sa transfere in favoarea clientului dr. de proprietate asupra bunului. c!riscul peirii ortuite a lucrarii$intirzierea receptionarii lucrarii de catre client Hn noul &od civil sunt diferen iate c teva riscuri referiotare la contractul de antrepriz , Gi anume:

a' riscul pieirii bunului !materialelor' b' riscul imposibilit ii termin rii lucr riic' riscul pieirii sau deterior ii fortuite a obiectului contractuluid' riscul FntFtrzieri recep ion rii obiectului de c tre client

)epartizarea riscvului este supus unor reguli speciale. 0orma general const Fn faptul c riscul contractului este sude antreprenor, deoarece el Gi-a asumat obliga i de a efectua o lucrare pe riscul s u. Acest risc s p streaz transmiterea obiecului contractului clientului. egea e pres stipuleaz c riscul pieirii sau deterior rii fortuite a obie

C


9/49

contractului pFn la recep ionarea lui Fl suport antreprenorul. Aceast regul se aplic Gi Fn cazul FntFrzierii recdin culpa antreprenorului.&lientul poart riscul pieirii sau deterior rii fortuite a bunului dac el este proprietarul acestui bun. &lientul poarasemenea riscul pieirii fortuite a obiectului contractului din momentul recep ion rii lui. &lientul poart acest riscazul Fn care el Fnt rzie cu recep ionarea lucr rii. Hn acest caz riscul trece asupra clientului de la data Fn care el FntFrziere, adic de la data cFnd recep ionarea urma s aib loc.

2.Contractul de v c 2.1.In ce orma trebuia sa ie inc*eiat contractul in speta?"veau dr. partile prin contract sa stabileasca astmomentul trans erului dr. de proprietate catre comparator? Deoarece obiectul contractului de v-c are o valoare ce depaseste %444 lei acesta trebuie inc eiat sub forma scrisa pe putea fi adus aproba cu martori, insa nerespectarea aceste forme nu afecteaza valabilitatea contractului.Partile aveau ddeoarece conform && dr. de proprietate este transmis dobinditorului in momentul predarii bunului mobil, daca legecontractul nu prevede altfel.2.2.Cine va suporta pre'udicial cauzat?"rgumentati raspunsul. )iscul peirii fortuite il suporta proprietarul bunului.Proprietar al bunuluieste Dumbrava deoarece el dobindeste potconditiilor contractului dreptul de proprietate la momentul inc eierii acestuia. Deoarece incendiul a avut loc din neglfiului acestuia ceea ce nu constiutie caz fortuit, Dumbrava nu va fi tinut la repararea prejudiciului respective.2.3.Solutionati litigiul Potrivit && dr de proprietate este transmis dobinditorului in momentul predarii bunului daca legea sau contract prevede altfel.Potrivit datelor spetei partile au convenit dobindirea dr. de proprietate la data inc eierii contractuluiurmare Dumbrava a devenit proprietarul bunului in momentul inc eierii contractului cind a predate suma de %#4urmind ca ulterior, peste $ zile sa ac ite restul sumei sis a primeasca bunul. Pornind de la datele spetei putem menfaptul ca Dumbrava nu sa prezentat la data stabilita in vederea primirii bunului din motive intemeiate!motiv boala'.Astfel prezentarea lui ulterioara este justificata. Incendierea bunului a avut loc din neglijenta fiului B impu.Dumbrava este proprietarul bunului dar el nu va fi tinut la repararea prejudiciului.Din potriva el poate repararea acestuia fiind proprietarul bunului. Dumbrava cere de la B impu restituirea a%#44 lei, iar B impu cere plata a %#44 lei pe motiv ca Dumbrava est proprietarul bunului.Astfel instant va otari ca Dumbrava in calitate de proprietar al bunului sai ac ite lui B impu datorata cu posibilitate de a pretinde repararea prejudiciului cauzat de fiul major a lui B impu printro actiune separate

3.E&ectele contractului de concesiune. 3.1.Enumerati dr. si oblig.concedentului 3.2.Caracterizati oblig. Concesionarului

3.3.Evidentiati deosebirile si asemanarile e ectelor contractului de concesiune cu alte contracte asemanatoare.

>


10/49

Testu %.Contractu de v c de bunuri pentru consum. 1.1. otiunea si caracterele 'uridice Prin contract de v-c de bunuri pentru consum o parte !intrepriinzator' se oblige sa transmita dr. de proprietate asupra bun pentru consum !bun mobil'celeilalte parti !consummator' iar aceasta se oblige sa ac ite pretul convenit. Notiuneintreprinderea de comert cu amanuntul se ob sa transmita in proprietatea consumA13)6 6I A) 6)I DE &A I1A1EADE&+A1A /AI 3 E)E I0 3) A1IA A61E01I&A /I /E)+I&II P)E+AL61E DE &+3P01)A&1,/AI A/IB6)E3 DE/E)+I)E &3 E)&IA A DE 0I+E IA) &30/6 A13)6 /E 3( IBA /A P A1EA/&A 3 /6 A DE(A0I. &aracterele juridice:de adeziune,public-oferta publica-caracter consensual care se considera inc eiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale. -caracter sinalagmatic prin care partile au obligatii reciproce corelative si interdependente. -caracterul comutativ partile isi cunosc dr. /i oblig. Din momentul inc eierii contractului-translativ de proprietate dr. de proprietate trece de la vinzator la cumparator -oneros ambele parti urmaresc un folos patrimonial -cu e ecutare instantanee e ecutarea acestuia nu dureaza in timp1.2."nalizati continutul dr.cumparatorului de presc*mbare a bunului pentru consum. In conformitate cu && cnsumatorul ce a procurat un bun pentru consum este in dr. /a presc imbe bunul care nui condupa dimensiuni, forma , gabarit, model, culoare sau ccompletare.1ermenul limita in care cumparatorul poate presc imbe bunul este de %5 zile care incepe sa curga din momentul receptionarii bunului de catre cumparator, cu coca vinzatorul nu a stabilit un termen mai mare.Pot fi presc imbate bunurile nealimentare cumparate pentru consum.( ppoate fi presc imbat cu un alt bun similar numai in locul unde la procurat sau alt loc stabilit de vinzatorIn acest teconsumatorul poate presc imba bunul cu un alt bun similar iar daca e ista diferenta de pret.In cazul diferentei devinzatorul este obligat sa efectueze recalcularea,.Daca bunul similar pretins de catre cumparator este mai scump aacesta plateste diferenta de pret vinzatorului, iar daca bunul pretins este mai ieftin atunci vinzatorul este obligat

restituie diferenta de pret cumparatorului.& eltuielile suportate de catre cumparator in legatura cu presc imbarea bule suporta insasi cumparatorul.Daca bunnul nu poate fi presc imbat cu altul cumparatorul este in drept sal restiutuie ceara ec ivalentul banesc.Pentru a fi presc imbat bunul trebuie sa intruneasca urmatoarele conditiiMbunul nu autilizat, nu sia pierdut calitatile de consum, cumparatorul dispune de probe ca bunul a fost cumparat de la vinza.)estrictii nu se presc imba


11/49

similar, aceste bunuri fiiind in mod e austiv enumerate in legislatie. 3biect lui e bunul destinat folosi personale,casnice ,familial,e cont public,de adeziune.&umparatorul are dreptul sa prec imbe bunul:%5 zilnealimentar,c eltuelile presc imbarii se suporta de cuparator,-bunul nu e utilizat,nu sia pierdut calitatileconsum,cupm.are probe ca bunul a fost cumparat de la vinz.Este destinat satisfacerii necesitatilor masei populare . E pe linga && este reglementat de alte acte normative speciale !reguli de presc imbare a marfurilor alimentare , regcomercializare cu amanuntul a bauturilor alcoolice'.Acesta presupune prevederi speciale cu privire la caracteris bunului vindut. Pretul se stabileste in mod egal pentru toti cumparatorii. &umparatorul poate sc imba bunul carconvine dupa forma, gabarit, culoare, in termen de %5 zile lucratoare. /e prezuma ca bunul cumparat pentru consumviciat la momentul transferarii riscului daca in termen de = luni cumparatorul constata viciul bunului.

2.Contractul de antrepriza 2.1.In ce orma trebuie de inc*eiat contractul de antrpriza?Care sunt consecintele nerespectarii ormei simple scr

ata de forma contractului de antrepriza se aplica regulile generale cu privire la inc eierea actelor juridice.Astfel a poate fi inc eiat oral, in scris, in forma autentica, in dependenta de obiectul material al contractului. ' 1rebuie sFnc eiate in scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice Gi persoanele fizice Gi persoanele fizice dac valoarea obiectului actului juridic dep Geste %444 de lei, iar in cazurile prev zute dindiferent de valoarea obiectului. 0erespectarea formei scrise a actului juridic face sa decada partile din dreptul de a cere, in caz de litigiu, probamartori pentru dovedirea actului juridic. 0erespectarea formei scrise a actului juridic atrage nulitatea lui numai in cazul in care acest efect este e pres prevazlege sau prin acordul partilor. 2.2.Cine este obligat sa prezinte materialele necesare executarii lucrarii?Cine suporta riscul peirii ortuitmaterialelor prezentate?Care sunt consecintele neexecutarii lucrarii in termen in speta?Antreprenorul care efectuiaza lucrarile este obligat sa prezinte materiale necesare e ecutarii lucrarii, iar riscul pfortuite a materialelor prezentate le suporta proprietarul acestora. 0ee ecutarea in termen a lucrarii acorda dreclientului de a rezilia contractul si a cere repararea prejudiciului cauzat astfel.E ista e ceptie de precaritate, atuncicreditorul din imprejurarile e istente, conc ide ca lucrarea nu va fi e ecutata in termen, acesta poate rezilia contraccere repararea prejudiciului. 2.3.Solutionati litigiul in esenta. In cazul in care ( a aplicat e ceptia de precaritate si a reziliat cobtractul cu A, atunci acesta poate cere repara prejudiciului cauzat astfel, iar daca ( a contractat un alt antreprenor, in timp ce contractul cu A era valabil si termenue ecutare nu e pirase, astfel incalcind clauzele contractuale cu A, stiind ca incapacitatea nu duce la incetarea contrade antrepriza, atunci A nu este tinut la repararea prejudiciului cauzat lui (.

%%


12/49

3.Elementele contractului de leasing. 3.1.Enumerati elementele esentiale in contractul de leasing. Elementele contractului de leasing sunt: partile, obiectul , pretul, forma contractului.3.2.Caracterizati elementele esentialeale contractului de leasing.&ontractul de leasing poate genera atit raporturi bilaterale cit si tripartite. Partile:a' locatorul, persoana fizica sau juridica ce practica activitate de Fntreprinzator si transmite, Fn conditiile contractuleasing, locatarului, la solicitarea acestuia, pentru o anumita perioada, dreptul de posesiune si de folosinta asupra unual carui proprietar este, cu sau fara transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului la e pirarea contractului< b' locatarul, persoana fizica sau juridica ce primeste, Fn conditiile contractului de leasing, Fn posesiune si folosinta specificat Fn contract pentru o anumita perioada Fn sc imbul ac itarii ratelor de leasing. Hn cazul Fn care locata persoana fizica ce nu practica activitate de Fntreprinzator, operatiunea de leasing cade sub incidenta legislatiei cu priv protectia consumatorului<c' vFnzatorul !furnizorul', persoana fizica sau juridica ce vinde locatorului, Fn conditiile contractului de vFnzare-cumFnc eiat cu locatorul sau ale contractului comple Fnc eiat cu locatorul si cu locatarul, bunul solicitat de locatar.3biect al leasingului pot fi orice bunuri mobile sau imobile, cu e ceptia:a' bunurilor scoase din circuitul civil sau a caror circulatie este limitata prin lege< b' terenurilor agricole<c' bunurilor consumptibile<d' obiectelor proprietatii intelectuale care nu pot fi cesionate. (unul mobil care face obiectul contractului de leasing conserva natura mobiliara pe durata contractului, c iar daca

ane at sau incorporat intrun imobil, in masura in care nusi perde individualitatea.Pretul:valoare de intrare - valoare la care a fost ac izitionat sau produs bunul de catre locator, ta ele vamale siimpozite prevazute de legislatia Fn vigoare !cu e ceptia impozitelor care urmeaza a fi restituite agentului economcatre organele fiscale', precum si, dupa caz, orice alte c eltuieli aferente ac izitionarii, livrarii si punerii Fn functi bunului Fn corespundere cu contractul de leasing< valoare totala - valoare a ratelor de leasing la care se adauga vareziduala


13/49

- riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect alleasingului sa fie transferate locatarului la momentul Fnc eierii contractului de leasing< - suma ratelor de leasing sa reprezinte cel putin >4? din valoarea de intrare a bunului dat Fn leasing< - contractul de leasing sa prevada e pres transferul dreptului de proprietateasupra bunului obiect al leasingului catre locatar la e pirarea contractului< - perioada de leasing sa depaseasca "#? din durata de functionare utila a bunuluiobiect al leasingului< b' leasingul operational, operatiune care nu Fndeplineste nici una din conditiile

contractului de leasing financiar


14/49

vatamare sau alterare pentru care porta vina carausul


15/49

1ermenul are importanta pertru ambele parti deoarece interesul clientului consta in receptionarea bunului la timobiectului contr, iar pentru antreprenor , importanta termenelor se manifesta prin faptul ca dupa e ecutarea lucrar predarea ei clientului el are dreptul la remuneratie. 3.3.%ormulati modul de determinare a retributiei si e ectele pe care le genereaza.

Pretul sauremuneratie antreprenorului este suma de bani pa care clientul se obliga sa plateasca antreprenorului pelucru efectuat. De regula pretul in antrepriza se stabiliste prin acordul partilor in momentul inc ierii contr si se stipuin contract. && admite si posibiulitateaO stabilirii pretului in mod tacit daca in raport cu imprejurarile asemenea lucrfac numai in sc imbul unei retributii. Daca nu este stabilt cuantumul retributiei se considera ca sa convenit in ce istentei unei tarife asupra retributiei tarifare, iar in cazul ine istentei unor tarife asupra retributiei obisnuite. Daca

de antrepriza prevede e ecutarea unor lucrari comple a de lunga durata pretul se determina prin intocmirea devizDevizul se intocmeste de regula de catre antreprenor de comun acord cu clientul si constituie un c alcul al materialelurmeaza a fi utilizate si al lucrarilor ce urmeaza a fi e ecutate .&& stabileste 2 categorii de preturi :daca la mominc eierii contractului a fost posiubil de a determina cu certitudine pretul si volumul lucrarilor, se stabileste un forfetar . In acest caz clientul poate pretinde o reducere pe motiv ca lucrarea a solicitat mai putine c eltuieliantreprenorul nu poate cere majorarea pe motiv ca lucrarea a solicitat mai multa munca sau mai multe c eltuieli dec preconizau. Pretul forfetar ramine acelasi c iar daca au fost aduse modificari termenilor si conditiilor initiale de e ecdaca partile nu au cunvenit altfel< dac la momentul inc eierii contractului este imposibil de a determina cu certitvolumul si pretul lucrarii se intocmeste un deviz estimativ care poare fi majorat, dar pentru aceasta antreprenorul obligat sa justifice majorarea retributiei. &lientul va fi obligat sa plateasca devizul estimativ majorat daca aceasta majrezulta din lucrarile sau c eltuielile pe care antreprenorul nu lea putut prevedea la momentul inc eierii contractului.

Testu +1.Notiunea si caracterele ,uridice ale contractului de donatie. 1.1.(e initi notiune si enumerate caracterele 'uridice

Prin contract de donatie o parte! donator' se oblige sa mareasca din contul patrimoniului sau cu titlu gratuit7 patrimoceleilalte parti ! donator'. &aracterele juridice:-cu titlu gratuit


16/49

considera inc eiat in momentul transmiterii bunului fapt ce confirma caracterul real.Pentru elimina aceste divergconsider ca in definitia legala a acestui contract cuvintele ,,se obliga sa mareasca,, sa se substituie cu cuvintul ,,mareiar in prevederile referitoare la promisiunea de donatie sa fie inclus caracterul consensua, astfel incit definitia legcontractu ui de donatie sa devina o norma clasic generala in raport cu promisiune de donatie care sa fie una clspeciala.

2.Contractul de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata . 2.1.Care sunt temeiurile de rezolutiune a contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viatae ectele rezolutiunii? (enificiarul intretinerii are dr. /a ceara rezolutiune contractului daca dobinditorul incalca obligatiicontractuale.Deasemenea dobinditorul poate cere rezolutiune contractului in cazul imposibilitatii e ecutarii obligacontractuale in virtutea unor circumstante independente de vointa lui. In cazul rezolutiunii contractului de catre benificiarul intretinerii acesta are dr. /a cear fie restituirea bunului fie pvalorii lui, iar valoarea intretinerii prestate de dobindior nu se restituie.2.2.Poate oare i anulat contractul pe motiv ca beni iciarul intretinerii a decedat pina la inceperea executcontractului din parte dobinditorului. Decesul benificiarului nu este un motiv de anulare a contractului deoarece acesta a fost inc eiat cu respectconditiilor cerute !forma autentica' si este un temei de incetare a contractului.&a argument poate fi si faptul ca estcontract consensual pentru valabilitatea caruia este suficient acordul liber e primat al partilor fara a fi e ecu prestatia.In speta noastra lipsa discernamintului este motiv pentru anularea contractului.2.3.Care trebuie sa ie solutia legala? In situatia data instanta va acorda cistig de cauza fiicei lui /crieru deoarece la momentul inc eierii contractu uinstrainare a buului cu conditia intretinerii pe viata tatal acesteia !/crieru' la momentul inc eierii contractului nu adiscernamint.Astfel contractul va fi nul deoarece nu au fost repectae conditiile de fond-discernamintul.

3.Contractul de v c a intreprinderii ca un comple" patrimonial unic. 3.1. otiunea si caracterele 'uridice.. In baza contractu lui de v-c a intrprinderii vinzatorul se oliga sa dea in proprietate cumparatorului intreprinderecalitate de comple patrimonial unic, cu e ceptia dr. /i oblig. Inalienabile. &aracterele juridice:de dispozitie,de antrepriza,public-caracter consensual care se considera inc eiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale. -caracter sinalagmatic prin care partile au obligatii reciproce corelative si interdependente. -caracterul comutativ partile isi cunosc dr. /i oblig. Din momentul inc eierii contractului-translativ de proprietate dr. De proprietate trece de la vinzator la cumparator -oneros ambele parti urmaresc un folos patrimonial -cu e ecutare instantanee e ecutarea acestuia nu dureaza in timp.

3.2.Expunetiva asupra inc*eierii, ormei si modalitatii inregistrarii de stat a contractului de v$c ca un com patrimonial unic. &ontractul dat datorita importantei pe care o are se inc eie in forma autentica si se inregistreaza la camera inregistrastat pentru ca acesta sa fie valabil. omentul inc eierii contractului dat se considera inregistrarea de staacestuia.Predarea se considera efectuata daca sunt respectate conditiile de fond a actului de predare si inregistcontractului.Dreptul de prop asupra intreprinderii trece la data predarii.Intreprinderea se considera predata la momesemnarii actului de predare de ambele parti si din acest moment riscul peirii si deteriorarii fortuite trececumparator.Inc eierea contractului presupune intocmirea de catre parti a unui sir de acte cum ar fi:actul de inventar bilantul contabil, si altele.Deasemenea este necesar de a se face evaluarea patrimoniului intreprinderii in baza concluzii a unui auditor independent.Intreprinderea se cinsidera predata catre cumparator in momentul semnari actulu predare de catre ambele parti, moment din care riscul peirii sau deteriorarii fortuite a intreprinderiii trececumparator.Partile au cerinta inregistrarii de stat imediate a trecerii dr. De proprietate. indivizibil/untetape:inregistrarea de stat a contr.v-c,predarea-primirea intrep,inregistrarea dr.de prop

%=


17/49

3.3Evidentiati speci icul si particularitatile contractului in raport cu alte varietati ale contractului de vinzcumparare. 3biect-intreprinderea ca bun indivizibil/unt $ etape:inregistrarea de stat a contr.v-c,predarea-primirintrep,inregistrarea dr.de prop.E insotit intotdeauna de cesiunea de creante si de preluare datoriilor vinzatorulucomparator./pecific este faptul ca vinzatorul se oblige sad ea in proprietate cumparatorului intreptinderea ca un comple patrimounic cu e ceptia drepturilor si obligatiilor inalienabile!acesta cuprinde.cladirile si acareturile acestora, edificiile, terende pamint, inventarul, productia finala, cotele parti in alte intreprinderi, creante datorii, etc.'. Este folsit in vedeinfaptuirii activitatii de antreprenoriat. Este un comple patrimonial dinamic adica infaptuirea tranzactiei nu atsuspendarea sau intreruperea activiatti de antreprenoriat infaptuite de fostul proptietar. Pentru inc eierea acestui con

se impune intocmirea actului de inventariere, bilantul contabil, lista de datorii,concluzia auditului asupra vaintrprinderii.

Testul 8

1.%aspunderea ,uridica civila in cadrul contractului de transport. 1.1.Conditiile si temeiurile generale ale raspunderii civile in cadrul raporturilor de transport.1emeiurile de raspundere civile in cadrul transportului dat sunt cele generale si anume.nee ecutarea obligatiei e ecutarea necorespunzatoare a acestuia.De aici reiese necesitatea e istentei vinovatiei pentru cel ce raspundcontractul de transport se aplica regula cu privire la prezumtia culpei carausului.1.2.Caracterizati raspunderea carausului potrivit contractului de transport de incarcaturi.

In && este stipulate ca carausul raspunde pentru distrugerea, pierderea totala sau partial , ori pentru deteriorincarcaturii, in masura in care distrugerea, perderea sau deteriorarea a avut loc intre momentul preluarii sic el al livr precum si pentru depasirea termenului de livrare.Deasemenea acesta este tinut sa repare prejudiciul cauzat nee ecutarea altor obligatii contractuale. arimea pretentiei de despagubire poate fi limitat prin contract.Pentru intirzitransportarii incarcaturii la destinatie carausul poarta raspundere in proportii de %44?. Din ta a de transport si este obsa repare prejudiciul. a deteriorarea incarcaturii carausul poarta raspundere egala cu diminuarea valorii incarcaturii.Dintreaga incarcatura este depreciate in urma deteriorarii despagubirea nu poate depasi suma care ar fi trebuit platitsituatia perderii totale.Daca transportarea este facuta de mai multi carausi succesivi fiecare din ei raspunde pee ecutarea intregului transport.&arausul este tinut sa repare prejudiciul cauzat pasagerului cu e ceptia majore.&arausul raspunde pentru perderea sau deteriorarea bagajului cu e ceptia cind va dovedi forta majora, v bunului sau vina pasagerului.1.3.Stabiliti corelatia dintre - a!prezumtia nevinovatiei carausului )sarcina probatiuniiIn contractul de transport este regula cu privire la prezumtia culpei carausului.Astfel sarcina probatiunii ii revcarausului,insa e ista de la aceasta regula si e ceptii atunci cind carausul este e onerat de raspunderesi anume

%"


18/49

ditrugerea, prederea, deteriorarea incarcaturii se datoreaza utilizarii unor ve icole desc ise, lipsa sau defeambalajului,incarcarea, descarcarea au fost facute de clientcare a actionat pentru destinatar sau de o terta persoana cactionat pentru client sau destinatar b!depasirea termenului de transportare a incarcaturii$repararea pre'udiciului sub orma bene iciului ratat. DAca carausul nu transporta incarcatura in termenul stipulate in contract sau in termen rezonabil acesta incalca termde transportare a incarcaturii.Astfel printro e ecutare necorespunzatoare carausul cauzeaza prejudiciu destinataruaceasta situatie se naste dr.destinatarului de a pretinde repararea prejudiciului, si sub forma acelui de benefratat.Acesta presupune foloasele patrimoniale pe care destinatarul trebuia sa le obtina dar din cauza carausului care transportat in termen incarcatura destinatarul nu a obtinut aceste foloase patrimoniale.

2.Contractul de donatie.-'peta )2.1. Care sunt exigentele legale re eritor la orma contractului care contine promisiunea de a dona in viitor?

In cazul contractului care contine promisiunea de a dona in viitor un bun pentru a produce efecte juridice actrebuie inc eiat in forma autentica. 0erespectarea acestei forme nu afecteaza valabilitatea contractului daca promisiuete indeplinita cu e ceptia cazului cind pentru instrainarea bunului se cere forma autentica. 2.2. Exista oare posibilitatea de a solicita execuatarea in natura a contractelor de donatie? Prin e ecutarea in natura se intelege transmiterea de catre donator a bunului ce face obiectul material al contracde donatie.Astfel, obligatiile ce reies din contractele de donatie se e ecuta in natura , adica in mod corespunzator. 2.3./ eriti solutia legala. In conformitate cu prevederile && promisiunea de a dona in viitor un bun trebuuie sa imbrace foautentificata.Astfel, reiesind din acestea Lubco nu poate cere e ecuatrea obligatiei ce reiese din contractul de dondeoarece promisiunea de a dona un bun in viitor nu a fost inc eiata in forma autentica.

3./retul element al contractului de vinzare cumparare. 3.1.de initi pretul ca element al contractului de v$c. Pretul ca element al contractului de v-c este suma de bani pe care o primeste vinzatorul in sc imbul bunului vindula comparator., adica ec ivalentul banesc, retributia.Pretul este obiectul contraprestatiei,este obiectul material a contrelement conditie de fond a contractului de v-c cu titlu oneros.

3.2.Caracterizati conditiile pe care trebuie sa le intruneasca pretul . In conformitate cu && pretul trebuie sa fie e primat in bani in caz contrar va fi sc imb.Deasemenea pretul trebuiedeterminat sau determinabil.Pretul este determinat atnci cind in contract este stipullat cuantumul acestuia.DAca preteste determinat sau indicat direct partile pot conveni asupra modului de determinare a acestuia e .pretul ce va fi stala cotatia de bursa sau pretul stabilit7 pe piata..3 alta cinditie este ca pretul poate fi determinabil.Pretul este determinatunci cind in contract este stipulate modul de calculare a acestuia.In contractile comerciale pretul poate san u e issituatia data se considera ca partile in mod tacit sau referit la pretul practicat in mod obisnuit in momentul inc ecotractului in ramura comerciala respective, pentru aceleasi bunuri vindute in imprejurari comparabile.Daca nu econtracte simil are se va considera ca partile sau referit in mod tacit la un pr8t practicat pentru acelasi bun la data preș bunului./tatul poate stabili pr8t normative la produse dificitare d sau de importanta sociala la care se poate aplica adau24? din pretul liber de livrare.3.3.Stabiliti corelatia dintre- a!pr0t$elementele esentiale a contractului de v$c Pentru ca un contract v-c sa fie valabil acesta trebuie sa cuprinda toate elementele contractului pravazute de &anume: partile, obiectul, continutul, termenul, si pretulAstfel pretul este un element essential al contractului de vin

%C


19/49

cumparare.Daca pretul nu este determinat sau determinabil contractul este nul, iar daca pretul nu este e primat inacesta imbraca forma altui contract!contractu de sc imb sau contracte nenumite'b!nedeterminarea pretului intre comercianti$valabilitaeta contractului de v$c. )eferitorla pr8t in contractile dintre comercianti e ista reguli speciale si anume: neidicarea pretului nu afectevalabilitatea contractului deoarece se considera ca partile sau referit tacit la pretul parcticat in mod obisnuit in mominc eierii contractului in ramura comerciala respectiva pentru aceleasi bunuri vindute in imprejurari similare comparabile, iar daca nu e ista contracte similare in lipsa unor prevederi contrare se va considera ca partile in modsau referit la un pr8t practicat la data predarii bunului. c!nedeterminarea pretului intre comercianti$stabilirea acestuia potrivit prevederilor legale. &u toate ca avem economie de piata statul ppoate interven in domeniul privat stabilind preturi legale obligatorii p parti, astfel asigurind protectia paturilor dezavantajoase ale societatii.Astfel normative este stabilita lista marfuriloimportanta sociala comercializate la preturi libere cu aplicarea adaosului commercial in marime de pina la 24? din prliber de livrare. otarirea cu privire la masuri de coordonare si reglementare de stat a pretului %>>#,:pine,produ panificati,faina,lapte,za ar.

Testu 01.Elementele contractului de donatie. 1.1.%orma contractului de donatie. orma contractului de donatie depinde de obiectul acestuia.Daca obiectul contractului de donatie este un bun pentru a carei v

este prevazuta anumita forma a contractului aceeasi forma este ceruta si pentru donatie.Promisiunea de donatie pentru aproduce juridice contractul acesteai trebuie sa imbrace forma scrisa si autentificata notarial.0erespectarea formei nu afecteaza valabilidonatiei daca promisiunea este e ecutata benevol cu e ceptia acelor bunuri pentru a caror instrainare este necesar autentificarea1.2.(elimitati obiectul contractului de donatie in general de obiectul donatiei cu sarcina. In cazul contractului de donatie fara sarcina constitue obiect al doatiei intregul bun donat,iar in cazul donatiei cu sarcinadoreprezinta numai partea e cedentara c eltuielilor de e ecutare a sarcinii sau de atigere a scopurilor.1.3."rgumentati interdictiile legale stabilite pentru inc*eierea contractului de donatie. Este interzisa donatia cu e ceptia donatiei neinsemnate , pentru realizarea unor oblig. morale:-in numele persoanelor incapabile


20/49

Intelegerea asupra dobinzii prin care se incalca prevederile referitoare la dobinda si anume: plata unei dobinzi trebuie sa se aflerelatie rezonabila cu rata de refinantare a (0 , este nula.2.3./ eriti solutia legala la speta&uantumul dobFnzii trebuie s fie Fntr-o rela ie rezonabil cu rata de refinan are a ( ncii 0a ionale a oldovei. Astfel, daca de %4? este peste rate de refinantare, atunci cojocarul a pus o dobinda prea mare si grecu nu va fi obligat sa plateasca lui cojdobinda de %4? procente , daca in cele %4? au intrat si procentajul ratei de refinantare, cuantomul dobinzii este in limitele prevde lege. 3 Contractul de transport3.1 otiunea si caractere 'uridice ale contractului de transport

Prin contract de transport o parte ! caraus, transportator 'se oblige fata de cealalta parte sa o transporte impreun bagajele ei sau respective sa transporte incarcatura la locul de destinatie,iar cealalta parte se oblige sa plateremuneratia cuvenita. &aractere juridice: -sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, consensual.real!in cazul transportului feroviar de marfuri cotractul se consiinc eiat din momentul predarii bunului.3.2.Clasi icarea contractului de transport. &ea mai raspindita clasificare a tipurilor de transport fundamentatat pe tipul !mijlocul' de transport folosit urmatoarele tipuri: feroviar, maritime, aerian, naval, si auto. ai sunt si alte tipuri de transport cum ar fi: urban, electric si prin conducte.In transportul auto sunt prevazute urmattipuri de transporturi : transportul de folos public-activitate de transport contra plata efectuata de agentul transportatorute regulate-transportarea pasagerilor conform peridiocitatii stabilite in oralul de circulatie pentru care sunt perce

ta e, iar pasagerii sunt imbarcati si debarcati in statii prestabilite< transporturi la comanda *transportarea ocazion pasagerilor facuta in baza de contract inc eiat in fiecare caz concret< turistice-transportarea ocazionala a pasageriscopuri turistice< in regim ta i-operatiuni de transport effectuate contra plata cu autoturisme special amenajate< de propriu-operatiuni de transport fara incasarea unei ta es au ec ivalentul in natura. In functie de obiect transportul se distinge in:transporturi de marfuri, calatori si bagaje precum si cel postal. Dupa criteriul territorial:national si international. Dupa numarul de carausi:succesiv-efectuat de mai multi carausi care se succed utilizind acelasi ve icol< combinat-icarausii se succed utilizind mai multe ve icole.3.3.Stabiliti particularitatile 'uridico$civile a contractului de transport.Evidentiind principalele deosebiri si asemaale contractului dat cu alte contracte civile asemanatoare.

&a particularitati ale acestui contract in raport cu altele pot fi evidentiate urmatoarele: -reglementarea juridical a contractului dat se contine nu numai in && dar si in alte acte normative speciale-calitatea speciala a participantilor acestui contract mai ales numarul acestora!caraus, client, destinatar'-obiect de baza a contractului dat il constituie serviciile care au natura nu de drept ci de fapt se manifesta prin deplasin spatiu a incarcaturilor , bagajelor, persoanelor.-contractul de dtransport poate fi atit consensual cit si real-contractul de transport are menirea de a asigura e ecutarea altor contracte ca de e emplu v-c, antrepriza.-dr. si oblig. specifice ale participantilor la contractul de transport!intocmirea scrisorii de trasura'-raspunderea partilor in contractul de transport au unele particularitati distincte!functioneaza prezumctia perincarcaturii de catre caraus'-se aplica reguli speciale cu privire la termini, modul si ordinea de prezentare a reclamantilor si actiunilor

Testu 11.Contractul de transport de personae. 1.1. otiune si caracterele 'uridice ale contractului de transport de personae. Prin contract de transport de personae o parte !transportator' se oblige fata de cealalta parte !pasager' sa o transpimpreuna cu bagajele ei iar cealalta parte se oblige sa plateasca remuneratia convenita. &aractere juridiceM -caracter consensual


21/49

b' s restituie biletul Fn casa de bilete pFn la plecarea autobuzului Gi s primeasc suma ac itat Fn cazuautobuzului cu o FntFrziere mai mare de o or sau Fn cazul Fn care pasagerului nu i s-a acordat locul indicat pe bileta acordat un loc de clas mai mic decFt cea pentru care i-a fost vFndut biletul< c' s Fnnoiasc documentele de c l torie, ac itFnd suplimentar 2#? din costul biletului, sau s -Gi recuperezec l toriei minus 2#? din costul biletului Fn cazul FntFrzierii la autobuz Fn decursul a $ ore, iar Fn cazul FntFrzmotive de boal sau din cauza unui accident - Fn decursul a "2 de ore din momentul plec rii autobuzului. Pentru Fn biletului de c l torie Fn cazul FntFrzierii cu peste "2 de ore, pasagerul depune o cerere Fn scris pe numele Gefului !sta iei auto', ane Fnd documentele ce confirm Fmboln virea sau producerea accidentului< d' s -Gi recupereze costul deplin al c l toriei minus comisionul ac itat pentru vFnzarea preliminar a bilet

restituirea biletului Fn casa de bilete cu cel pu in 2 ore pFn la plecarea autobuzului, iar la restituirea biletului duptermen, Fns cu cel pu in %# minute pFn la plecarea autobuzului, s -i fie rambursat costul c l toriei cu re inereacostul biletului Gi a comisionului ac itat pentru vFnzarea preliminar a biletului<

e' s transporte contra plat , la tariful stabilit, bagaje Fn m rimile prev zute de prezentul )egulament, animale pisici', animale mici Gi p s ri Fn cuGti, cu prezentarea actelor eliberate de serviciul veterinar al rii din care se tranimalul !Fn cazul transporturilor interna ionale' sau al )epublicii oldova !Fn cazul transporturilor na ionale' condi ia lipsei obiec iilor fondate din partea celorlal i pasageri referitor la transportarea Fn salon a animalelor Fn ca f' s declare valoarea bagajelor predate la transport, ac itFnd ta a stabilit < g' s i se compenseze prejudiciul cauzat< ' s ob in gratuit Gi Fn timp util informa ii complete despre serviciile de transport, condi iile Gi modul de circ1.3.Stabiliti particularitatile 'uridico$civile ale contractului de tansport de persoane in raport cu contractultransport de mar uri. In cazul contractului de transport de persoane ca subiecti apar pasagerul si transportatorul in timp ce contractutransport de marfuri are ca subiecti clientul, carausul si destinatarul./pre deosebire de contractul de transport de pasacel de transport de marfuri necesita intocmirea scrisorii de trasura.In contractul de transport de marfuri incarcaredescarcarea acestora poate fi facuta de catre un tert in interesul destinatarului, in timp ce la contractul de transpo persoane pentru imbarcarea sau debarcarea aceestora nu necesita astfel de prevederi.In cazul contractului de transpo persoane carausul nu are atitea dr. cite le are in cazul transportului de marfuri!dr. de retentie asupra incarcaturii de dispune carausului'.Deasemenea nu are atitea obligatii ca in cazul transportului de marfuri!sarcina probatiunii, prezu perderii incarcaturii'.&ontractul de transport de persoane se confirma printrun bilet iar cel de marfuri prin scrisoartrasura.&ontracftul de transport de persoane este unul consensual inc einduse prin simplu acord al partilor in timp cde marfuri este real in cazul transportului pe cale ferata potrivit caruia acesta se inc eie numai la predarea marfii petransport.Prin contractul de transport de persoane are loc deplasarea persoanelor dintrun loc in altul in timp ce la cemarfuri are loc transportarea marfii!incarcaturii' dintrun loc in altul.

2.Contractul de v c. 2.1.Care sunt cerintele legale re eritor la pretul contractului de v$c.Poate oare servi drept temei de declarare a nucontractului motivul invocat de reclamant re eritor la & neseriozitatea pretului! &erintele referitoare la pret si sunt stabilite in && si anume ca pretul trebuie sa fie e primat in bani determinadeterminabili.ca temei de declarare a nulitatii contractului, odata ce pretul este e primat in bani si determinat nu pservi ca motiv neseriozitatea pretului. &u toate ca avem economie de piata statul ppoate interven in domeniul pstabilind preturi legale obligatorii pentru parti, astfel asigurind protectia paturilor dezavantajoase ale societatii.Anormative este stabilita lista marfurilor de importanta sociala comercializate la preturi libere cu aplicarea adaoscommercial in marime de pina la 24? din pretul liber de livrare. otarirea cu privire la masuri de coordonarereglementare de stat a pretului %>>#,:pine,produse de panificati,faina,lapte,za ar. 2.2.Ce trebuie sa intreprinda E ros pentru apararea dr. sale.Care sunt conditiile inaintarii actiunii de evictiune. Pentru apararea dr. sale Efros trebuie sal atraga in calitate de copirit pe Postu si poate opune tertului toate e cepcare lear fi putut opune Postu.0eatragerea lui Postu in calitate de copirit il elibireaza pe acesta de raspundere fatacumparator daca va dovedi ca atragerea sa ar fi prevenit evictiunea cumparatorului. Pentru inaintarea actiunii de evictiune terta persoana trebuie sa dispuna de un dr. asupra bunului ce sa nascut inaiinc eierea contractului de vinzare cumparare.Deasemenea cumparatorul nu trebuia sa stie despre e istenta dr. as bunului, obiect al v-c, de care dispune terta persoana.2.3./ eriti solutia legala. In situati data Efros este cumparator de buna-credinta deoarece la cumpararea bunurilor mobile se prezuma ca e iacordul sotiei!sotului'. aptul ca televizorul era proprietate e cluziva a sotiei acesta nu avea de unde sa stie.Astefel, Eeste obligat sal atraga in calitate de copirit pe Postu si sa opuna e ceptiile pe care ultimul le poate opune fatatert.Asadar vinzatorul repara prejudiciul cauzat cumparatorului.3data ce Efros este de buna credinta acesta nu va raspufata de terta persoana ci vinzatorul va fi cel ce va repara prejudiciul cauzat asfel.

2%


22/49

3.Notiuni despre contractul de renta. 3.1.(e initi notiunea contractului de renta si enumerati caracterele 'uridice alle acesteia. )enta se constiutue printrun contrac in baza caruia o parte! debirentier' se obliga sa plateasca periodic cu titlu grasau oneros o redeventa celelalte parti! credirentier'. &aracterele juridice:-consensual


23/49

mandate il formeaza serviciile juridice de reprezentare care nu pot fi materializate.Acesta trebuie sa fie licit, aactiunile pe care trebuie sa le savirseasca mandatarul in vederea inc eierii actelor juridice nu trebuie sa depaselimitele legii.3biectul trebuie sa fie o prestatie posibila care presupune posibilitatea e ecutarii mandatului in mobisnuit. Pretul ca element al contractului de mandate apare numai cind e vorba de mandatul oneros ce reprezinta remuner primita de mandatar de la mandant. 1ermenul contractului se stabileste de catre parti in functie de perioada necesara e ecutarii mandatului si particularitatile acestuia sau se inc eie un contract pe un termen nedeterminat. orma mandatului este cea scrisa.In vederea oferirii tertilor posibilitatii verificarea a limitelor imputernicirilor oferi

catre mandant mandatarului.In practica mandatul se e teriorizeaza printrun inscris constatator cu denumirea procura. andatul trebuie sa fie autentificat notarial. &ontinutul mandatului reprezinta dr.si oblig. pe care le au partile. 1.2.(elimitati mandatul general de mandatul special si de reprezentare.

. egislatorul denumeGte Fn func ie de volumul de Fmputerniciri mandatul special Gi mandatul general.andatul general se perfecteaz pentru toate ac iunile posibile de reprezentare ale mandatarului, Gi este nec

formularea Fmputernicirilor reprezentantului. Hn calitate de e emplu putem aduce mandatul eliberat de c tre o pe juridic conduc torului filialei sau reprezentan ei sale, sau persoanei ce presteaz servicii juridice. In timp ce maspecial const Fn faptul posibilit ii s vQrGirii de c tre mandatar a unor categorii stricte !anumite' de acte juridconstau Fn acoperirea unei opera ii juridice !Fnc eierea unui contract de antrepriz capital ' sau pentru anumite determinate !de acelaGi gen', ca de e emplu, Fmputerniciri pentru perfectare tuturor tipurilor de prest ri servicii. anspecial urmeaz s fie e pres determinat Fn contract sau Fn procur .

)eprezentarea este acel procedeu prin care o persoan , numit reprezentant, Fnc eie un act juridic Fn numeleseama altei persoane, numite reprezentat, astfel FncQt efectele actului se produc direct Gi nemijlocit Fn perso patrimoniul acesteia din urm .

Astfel reprezentare se clasifica in:legala si conventionala.)eprezentarea este legal atunci cQnd legea FmputerniceGte o persoan s s vQrGeasc anumite acte juridice F

Gi pe seama altei persoane. Hn aceast ipotez , cazurile Gi Fntinderea Fmputernicirilor reprezentantului sunt determlege.

)eprezentarea este conven ional cQnd Fmputernicirea se acord de c tre reprezentat reprezentantului prcontract. E emplul tipic de astfel de reprezentare Fl constituie mandatul.

)eiesind din acestea se constata ca reprezentarea este o notiune mai larga care cuprinde pe linga reprezentarea legsi mandatul.1.3.Comparati elementele contractului de mandat cu elementele contractului de intermediere.

In contractul de mandat parti sunt mandantul si mandatarul iar in contractul de intermediere parti sunt clientuintermediarul .Intermedierul avind menirea de a mijloci inc eierea de acte juridice dorite de catre client,iar mandatacotractul de mandat este persoana imputernicita de a inc eia acte juridice in numele si pe contul mandantului.

3biectul contractului de mandate il formeaza serviciile juridice de reprezentare in timp ce obiectul contractuluiintermediere reprezinta totalitatea actiunilor intermediarului indreptate spre facilitarea inc eierii contractului doricatre client cu tertul!studiul pietii si alte activitati de mar eting, identificarea tertilor care sunt potentiali contractanclientul, etc'.

Dupa pr8t contractul de intermediere se deosebeste prin faptul ca clientul plateste remuneratie intermediaruludependenta de rezultatul obtinut!oblig. de rezultat' in timp ce mandatul poate fi si gratuit.0u se neaga faptul remuneratia la contractul de intermediere poate fi stabilita intro suma fi a sau in dependenta de valoarea obiectcontractului.

In cazul contractului de intermediere este suficienta forma scrisa fara a fi autentificata notarial ca in cazul mandatul1ermenul poate fi determinat sau nedeterminat la contractul de intermediere ca si in cazul contractului de mandate.&ontractul de intermediere este unul sinalagmatic intotdeauna instituind dr. si oblig. reciproce interdependen

correlative pentru ambele parti iar contractul de mandat cu titlu gratuit este unilateral cu e ceptia mandatului oneros.

2.Contractul de sc#imb.2.1.In ce orma trebuie inc*eiat contractul de sc*imb a apartamentelor Deoarece apartamentele fac parte din categoria bunurilor immobile pentru a caror instrainare se cere forma sc

autentificata notarial si contractul sa fie inregistrat in registrul bunurilor immobile aceeasi regula se aplica si la contrde sc imb2.2.In ce masura regulile vinzarii se aplica contractului de sc*imb?

Asupra contractului de sc imb se aplica in mod corespunzator regulile de vinzare cumparare daca aceste normintra in contradictie cu esenta sc imbului si cu regulile specifice aplicate contractului de sc imb2.3.Ce consultatie trebuie sa o eriti partilor.

2$


24/49

In cotractul de sc imb este necesar de a indica valoarea fiecarui bun sc imbat.I0 cazul nostru, este necesar de indicata valoarea apartamentelor, fapt necesar pentru ase vedea daca intre apartamentele sc imbate e ista vreo difede valoare, iar in caz de e istenta a unei diferente, care se numeste sulta, aceasta trebuie compensata printro suma de proportionala diferentei. ...

3.Contractul de transport maritim. 3.1. otiunea contractului de transport maritim 3.2.Caracterizati conosamentul, stabiliti unctiile lui.3.3.Stabiliti deosebirile si asemanarile dintre contractul de transport propriu zis si contractul de navlosire

Test 121Continutul contractului de renta% .1Enumerati obligatiile debirentierului Debirentierul are obligatie de a plati redeventa. 3 alta obligatie este ca debirentiereul suporta si riscul pierderii deteriorarii fortuite. Acesta nu poate sa renunte in mod unilateral la e ecutarea propriilor obligatii restituind bunul prc iar daca a renuntat la ratele de renta platite, deasemenea de a instraina, a ipoteca greva in alt mod bunurile primate

25


25/49

persoana care a constituit renta.)ezilierea contractului de renta in cazul contestarii acestuia de catre un tert, debirentiare obligatia de a restitui bunul primit credirentierului,1.2Care este modalitatea de asigurare a executarii obligatiilor debirentierului in cadrul contractului de renta? poate intreprinde credirentierul in cazul neexecutarii contractului de catre debirentier?

odalitatea de e ecutare a obligatiilor debirentierului in contractul de renta este faptul ca asupra lui se rasfring, in careziliere, efectele rezolutiuunii, adica debirentierul este obligat se restituie bunul primit de la credirentier fara arestituita prestatia acestuia facuta in fovoarea credirentierului. In caz, de nee ecutare a contractlui de renta de cdebirentier, credirentierul poate rezilia contractul, asfel acesta primeste bunul de la debirentier fara ai restitui prestfacute de acesta in favoarea sa.

1.3.Este oare dator crederentiere sa garanteze debirentiere de evictiune si de viciile bunului transmis."rgumentraspunsul. efislatia civila a ) referitoare la contractul de renta nu da raspuns e pres la aceasta intrbare insa in literaturespecialitate se sustine ca transmitind un bun in proprietate in sc imbul redeventei, credirentierul este obligat sal transliber de vicii materiale si juridice.)espectiv ca si vinzatorul , credirentierul datoreaza garantii de evictiune si de viciutoate ca in contractul de renta garantia de evictiune si de vicii nu este prevazuta e pres si luind in consideratie faptul legislatia civila analogia legii se permite, prevederile de garantie, de evictiune si de viciu prevazute la contractul de v pot aplica in mod similar si contractului de renta.

2. Contractul de dona ie.2.1. n spe , avea dreptul donatorul s revoce dona ia? Este 4o erul donatorului persoan apropiat ? In speta data donatorul are dr. sa revoce donatia deoarece && prevede ca donatia poate fi revocata daca donataatentat la viata donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia, daca se face vinovat de o alta fapta ilicita fata de dosau fata de o ruda apropiata a acestuia, situatii care atesta o ingratitudine grava sau daca refuza fara motive intemeiaacorde donatorului intretinerea datorata.In situatia noastra soferul donatorului poate fi o persoana apropiata, adica uncare donatorul este legata sufleteste, iar daca intre sofer si donator nu e ista relatii de rudenii,adica soferul nu este oapropiatadonatorului, atunci faptul ca ( la batut pe sofer nu constituie un temei de revocare a donatiei , ci temei de revocardonatiei constituie ca ( la insultat pe A, situatie ce atesta o ingratitudine fata de donator.2.2.Cum are loc revocarea donatiei. Daca donatia este revocata se poate cere restituirea bunului donat.)evocarea donatiei poate fi facuta doar in decuunui an din momentul in care cel indreptatit sa revoce a luat cunostinta de motivul de revocare.2.3.Solutionati litigiul in esentaIn situati noastra bunul donat de catre A lui ( va fi revocat de catre acesta pe motiv de ingratitudine fata de donator prevazut in &&. aptl ca ( la insultat pe A si la batut pe soferul acestuia peste un an din momentul donatiei nu perinvocarea prevederilor && referitoare la faptul ca revocarea donatiei poate fi facuta doar in decursul unui an din momin care cel indreptatit sa revoce a luat cunostinta de motivul de revocare,deoarece termenul de prescriptie de un an ina curge din momentul in care donatorul a luat cunostinta de motivul de revocare,adica de actiunile de ingratitudinedonatarului , dar nu din momentul efectuarii donatieiAstfel instanta de judecata va da cistig de cauza donatorului acesta sasi revoce bunul transmis prin donatie donatarului.

3.E&ectele contractului de leasing. 3.1.Enumerati obligatiile locatorului. ocatorul este obligat:a' sa nu intervina Fn alegerea bunului siRsau a vFnzatorului !furnizorului' facuta de locatar daca contractul de leas

prevede altfel< b' sa coordoneze cu locatarul cuprinsul contractului de vFnzare-cumparare !furnizare' a bunului<c' sa nu opereze modificari Fn contractul de vFnzare-cumparare !furnizare' fara acordul locatarului<d' sa dea locatarului contra plata bunul sau Fn posesiune si folosinta temporara<e' sa Fnc eie, din Fnsarcinarea locatarului, contract de vFnzare-cumparare !furnizare' cu vFnzatorul !furnizoru plateasca pretul bunului si sa Fncredinteze locatarului e ecutarea obligatiilor sale privind receptionarea bunformularea cerintelor care izvorasc din acest contract daca contractul de leasing nu prevede altfel<f' sa primeasca bunul la e pirarea contractului de leasing daca locatarul nu-si e ercita dreptul de a ac izitiona bunutitlu de proprietate sau de a prelungi contractul conform prevederilor prezentei legi<g' sa garanteze locatarului folosinta linistita a bunului<

' sa respecte dreptul locatarului de a opta pentru ac izitionarea bunului, prelungirea contractului ori restituirea bunul3.2.Caracterizati obligatiile locatarului. ocatarul este obligat:a' sa prezinte locatorului informatii referitoare la bun siRsau la vFnzatorul !furnizorul' lui Fn vederea Fnc eiericontract de vFnzare-cumparare !furnizare' daca contractul de leasing nu prevede altfel<

2#


26/49

b' sa e ecute obligatiile de receptionare a bunului si de formulare a cerintelor ce rezulta din contractul de vFncumparare !furnizare' daca contractul de leasing nu prevede altfel<c' sa informeze locatorul despre corespunderea bunului clauzelor din contractul de vFnzare-cumparare !furnizare'<d' sa asigure, pe durata contractului de leasing, integritatea bunului, mentinerea Fn stare de functionare si folosirenumai Fn conformitate cu clauzele contractuale<e' sa suporte toate c eltuielile de transport, receptie, montare, demontare, e ploatare, Fntretinere, pastrare, desete nica, reparatie, asigurare a bunului, precum si alte c eltuieli aferente, daca contractul de leasing nu prevede altfel<f' sa plateasca ratele de leasing Fn modul si Fn termenele stabilite Fn contractul de leasing<g' sa permita locatorului verificarea periodica a starii bunului si a modului de e ploatare a bunului obiect al contract

de leasing


27/49

%Prin contr.de e peditie o parte!e peditor' se oblige pe contul si in numele celeilalte parti!Slient'sau in nume propriuinc eie un contr.de transport sis a efectueze actele necesare in vederea efectuarii transportarii iar clientul se oblige saac ite remuneratia convenita!comision'.&aracterele juridice:-consensual deoarece se considera inc iat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale.clauzeleesentiale ale contr.de e pedtie sunt cele cu referire la obiect si la marimea remuneratiei.-sinalagmatic deoarece naste obligatii corelative pentru ambele parti.-comutativ ,cu e ecutare succesiva.%.2Drepturile si obligatiil e peditorului

E peditorul este obligat sa indepliniasca e act indicatiile clientului-atunci cind respectarea indicatiilor impedicatransportareaeconomica a marfii e peditorul trebuie sa aduca la cunostiinta clientului despre acest fapt..atunci cindclientul insista asupra indicatiilor sale e peditorul trebuie sa le respecte dar riscurile leva suporta clientul.3bligatia de asigurare a incarcaturii - aceasta oblgatie a e peditorului survine in cazul cind clientul remite o indicatie,nu inseamna daca lipseste indicatia bunuril

4examen civil

Documents