UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA “ SIBIUMASTER :MANAGEMENT EDUCAŢIONALSERIA III SB

REFERAT LA DISCIPLINA

- MARKETING EDUCAŢIONAL-

COORDONATOR:Prof.univ.dr. Paul Dan Brîndaşu

MASTERAND: Floare(Pisică) Iuliana.Mihaela

SIBIU-2008

TEMA: “Site-ul Şcolii cu clasele I-VIII Racoviţa”

Argumentarea temei:

Necesitatea realizării unui site al Şcolii cu casele I-VIII Racoviţa,jud.Sibiu a apărut din mai multe considerente:-promovarea şcolii noastre alături de celelalte unităţi de de învăţământ din Sibiu prin intermediul internetului accesat de un număr tot mai mare de elevi,părinţi şi cadre didactice;

-prezentarea activităţilor şcolare,cât şi extraşcolare desfăşurate in cadrul şcolii,cât şi in afara ei de către elevi îndrumaţi de cadrele didactice ale şcolii;-prezentarea şi promovarea proiectelor derulate in cadrul unităţii şcolare;-atragerea unui număr cât ai mare de elevi care să urmeze formele de învăţământ existente în unitatea şcolară.

Prezentarea instituţiei:

Şcoala cu clasele I-VIII Racoviţa reprezintă o identitate bine definită in invăţământul din zonă,fiind cea mai mare şcoală mediul rural din împrejurimi. În politica şcolii s-a instituit principiul ca problemele pe care le avem să le rezolvăm în şcoală,ca şcoala să se prezinte unitar în comunitate,aplicând principiiile a ceea ce era definit în Roma antică ca PAX ROMANA.Pacea în interior te ajută să fii puternic la frontiere. S-a instituit în gândirea colectivă convingerea că elevii şcolii trebuie să iasă pregătiţi din şcoală,să-şi fie folositori in primul rând lor,familiei,apoi şcolii de unde provin si nu în ultimul rând societăţii din care vor face parte toată viaţa.

a.Scurt istoric:

Şcoala cu clasele I-VIII Racoviţa ,judeţul Sibiu este situată la 27 de kilometri ,de municipiul Sibiu. Şcoala cu clasele I-VIII Racoviţa are in prezent în subordine incă trei structuri:Grădiniţa cu program normal Racoviţa,Grădiniţa cu program normal Sebeşu de Sus şi Şcoala cu clasele I-VIII Sebeşu de Sus. Se ştie că secole de-a rândul,românii transilvăneni formau majoritatea populaţiei principatului şi nu se bucurau

de nici un fel de drepturi,fiindu-le acordat doar statutul de “toleraţi”. Primele forme de învăţământ au fost bisericile,Biserica fiind în aceea perioadă singurul loc unde românii puteau simţi,vorbi şi trăi româneşte. Una din principalele urmări pozitive ale cuprinderii Racoviţei in graniţa militară a fost şi aceea că în conformitate cu decretul Mariei Tereza dat în anul 1766,în fiecare localitate aleasa ca sediu de companie ,aşa cum a fost şi cazul Raco- viţei,a fost înfiinţată o şcoală trivială,numită şi “centrală” sau “capitală”,pe care erau obligaţi să o frecventeze şi fii grănicerilor din satele aparţinătoare companiei,respectiv cei din Porumbacu de Jos,Porumbacu de Sus. Desfiinţarea regimentelor româneşti de graniţă in 1851 a avuturmări negative pentru foştii grăniceri din Racoviţa şi la nivel educaţional,deoarece aceştia devenind dintr-o dată “liberi”,deci “civili” au început să se dezintereseze de şcoală.Această constatare a fost făcută in vremea aceea de către Moise Panga,care era directorul Şcolii Normale din Orlat,fost învăţător al satului . În aceste împrejurări vitrege pentru instruirea şi educarea tinerelor generaţii,şcoala satului a fost pusă sub ocrotirea bisericii locale,astfel încât preotul paroh devenind directorul ei. Pentru redresarea situaţiei a acţionat cu hotărâre o “echipă”locală:notarul Ioan Măcelariu,locotenentul Ioan Maxim,căpitanul Dionisie Drăgoiu şi Basiliu Halmaghi,care în frunte cu preotul paroh Petru Florianu au făcut nenumărate intervenţii atât la forurile superioare laice, cât şi la cele bisericeşti,solicitând ajutoare pentru redresarea situaţiei , ceea ce uneori s-a şi întâmplat. Începând cu anul 1871,rând pe rând pe teritoriul pe care şi-a exercitat jurisdicţia militară,fostul “Regiment I grăniceresc român” de la Orlat au organizat 21 de “şcoli poporale”,cunoscute sub denumirea generică de “şcoli grănicereşti”,şcoli susţinute direct din fostul “fond de montură”,care in anul 1861 a fost transformat în “fond scolastic”.

Cu data de 30 iulie 1871 şcoala confesională din sat a devenit “grănicerească,cu toate câte au decurs din această situaţie.Aflându-se de acum sub jurisdicţia “Comitetului administratoriu al fondului scolastic al desfiinţatului regiment”,condus de o mână forte a baronului David Urs de Mărgineni,şcoala din Racoviţa a cunoscut în acesată perioadă de timp o dezvoltare continuă. Treptat,ea a fost încadrată cu învăţători calificaţi. După ce a traversat şi neagra perioadă a faimoasei “zone culturale” instaurată de către autorităţile maghiare în 1917 în regiunile de graniţă cu România,şcoala din Racoviţa a cunoscut şi ea bucurii pe care a adus-o pentru întreg neamul românesc Unirea cea Mare 1 Decembrie 1918,unire pentru care au luptat şi dascălii ei,Valeriu Florianu şi Mihai Ogreanu.Localul şcolii din comuna Racoviţa format din corpurile A,B şi C,care au fost costruite in mai multe etape începând cu anul 1904. Începând cu anul 1921,odată cu celelalte “şcoli grănicereşti” şi cea din Racoviţa a fost preluată de către statul român ea primind de acum caracter de “Şcoală primară de stat”.Odată cu anul şcolar 1925-192,potrivit noii legislaţii şcolare din anul 1924,s-a trecut la învăţâmântul obligatoriu de şapte ani,şcoala fiind încadrată de acum cu trei “puteri didactice”,în preajma celui de al doilea război mondial numă- rul acestora ajungând la şapte. Odată cu anul şcolar 1958-1959 s-a trecut la obligativitatea de şapte ani,iar tot de acum în planul de învăţământ al V-VIII s-au introdus disciplinele “cunoştinţe agricole”fi “lucrări practice” ,respectiv “practica agricolă”. În prezent Şcoala cu clasele I-VIII din sat îşi desfăşoară activitatea în 10 săli de clasă,ultimele opt dintre ,un laborator de fizică-chimie,laborator de biologie ,bibliotecă. b.Dinamica dezvoltării în ultimii zece ani

Şcoala a pregătit de-a lungul timpului elevi care trebuiau să facă faţă cerinţelor pieţei,pentru cei care nu doreau să

urmeze o şcoală superioară,învăţământul obligatoriu fiind de opt clase. Pentru elevii care doreau să urmeze o formă superioară,liceu sau o şcoală profesională se urmărea ca aceştia să poată să se adapteze condiţiilor impuse de aceste forme de învăţământ. Continuarea acestei politici după anul 1989 ne putea duce la o ruptură totală faţă de cerinţele unei economii supusă descentralizării şi tranziţiei,prin reforma către o economie de piaţă,absolut necesară din punct de vedere economic,dar şi pentru integrarea în structurile europene. Începând cu anul 1991 s-a elaborat în şcoală un plan de dezvoltare proiectat pâna la sfârşitul secolului trecut.Planul de atunci îşi propunea ca ţintă o transformare radicală a şcolii prin stabilirea unor priorităţi cum ar fi: -modernizarea vechilor corpuri de clădiri deja existente -costruirea unei săli de sport -construirea unui nou corp pentru grădiniţă din comună -orientarea elevilor spre o calificare conformă cerinţelor actuale ale comunităţii. Planul de dezvoltare instituţională elaborat in anul 2001 prevedea ca şi obiective următoarele : -reabilitarea corpului A prin “Programul de reabilitare a şcolilor din mediul rural” -amenajarea unui Centru de documentare şi informare Centru de documentare este în curs de finalizare.Corpul D este format din trei săli de clasă şi a fost amenajat într-o clădire veche,având destinaţia de cămin cultural în trecut.Acest corp împreună cu corpul E,în care actualmente funcţionează grădiniţa este cuprins în “Programul de reabilitare a şcolilor din mediul rural”,etapa 2005-2007. c).Totalul spaţiilor de învăţământ:

Corpul A: ¤ direcţiune ¤ secretariat ¤ 1 laborator informatică ¤ 6 săli de clasă

¤ cancelarie

Corpul B: ¤ 2 săli de clasă ¤ bibliotecaCorpul C:

¤ 1 sală de clasă ¤1 laborator matematică ¤ 1 laborator biologie ¤ 1 laborator fizică-chimie

Corpul D ¤ 3 săli de clasă

Corpul E:

¤ 4 săli de clasă ¤ teren de sport

Planul stategic al Şcolii cu clasele I-VIII Racoviţa:

Analiza SWOT:

Puncte tari:

¤ existenţa documentelor curriculare şi aplicarea lor , existenţa manualelor,a cărţilor pentru bibliotecă , planşe , hărţi;¤ stabilirea din timp a numărului de ore la fiecare clasă şi comunicarea din timp a orarului,respectând planul cadru,dar şi opţiunile elevilor şi ale părinţilor;¤ întocmirea documentelor educaţionale;¤ adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele pieţei prin introducerea optionalelor la clasă de : informatică,limba engleză,educaţia pentru sănătate.

¤ întocmirea necesarului şi repartizrea bugetului primit, conform nevoilor şcolii;¤ existenţa unor condiţii mai bune pentru desfăşurarea procesului de învăţământ;¤ alocarea de fonduri de către Banca Mondială pentru reabilitarea localului şcolii prin “Programul de reabilitare a şcolilor din mediul rural”;¤ achiziţionarea unui număr de 11 calculatoare pentru dotarea centrului de documentare şi informare. ¤ încadrarea şcolii cu cadre didactice calificate;¤ disponibilitatea cadrelor didactice de a se autoperfecţiona: prin cursuri de perfecţionare profesională bazate pe activi- tăţi desfaşurate în şcoală,prin cursuri pentru utilizarea sistemului AeL,prin acţiunile metodice organizate de I.S.J. Sibiu,programe de formare prin C.C.D.,prin activităţile comisiilor metodice din şcoală,prin continuarea studiilor universitare şi postuniversitare,prin reconversie profesional;¤ personalul didactic şi-a menţinut continuitatea la catedră în ultimii ani;¤ cuprinderea tuturor copiilor de vârstă preşcolară sau şcola- ră într-o formă de învăţământ;¤ respectarea obiceiurilor şi tradiţiilor comunităţii prin organizarea de serbări şcolare şi spectacole menite să menţină vie dragostea pentru comorile nepreţuite ale satului de la munte,festivităţi de deschidere a anului şcolar sau de absolvire a clasei a VIII-a;¤ colaborarea cu instituţiile comunitare (biserica şi poliţia) este bună;¤ participarea şcolii la “Programul pentru învăţământul rural”¤ biblioteca şcolară are sediul în incinta şcolii şi are program zilnic;¤ colaborarea cu asociaţii,fundaţii şi agenţi economici;¤ activităţi comune a şcolii şi comunităţii locale în folosul ambelor părţi implicate,din care să evidenţieze rolul unităţiişcolare pentu comunitatea locală;¤ implicarea părinţilor în activitatea managerială.

Puncte slabe:

¤ cărţi in bibliotecă destul de vechi;¤ nu există baza logistică pentru activităţile extracurriculare şi concursurile şcolare;¤ număr redus de manuale pentru studierea limbilor străine;¤ material didactic modern,insuficient;resurse financiare insuficiente pentru dezvoltarea bazei materiale a şcolii;¤ necesitatea amenajării terenului de sport,pentru o bună desfăşurare a orelor de educaţie fizică şi sport;¤ capacitatea redusă a şcolii de a-ţi completa bugetul propriu prin venituri extrabugetare;¤ contribuţii financiare reduse din partea părinţilor ,din cauza veniturilor acestora;¤ scăderea numărului populaţiei de vărstă şcolaă (cauze multiple );¤ predomină mediocritatea,reflectată în rezultatele slabe obţinute la învăţătură;¤ provenienţa elevilor din medii familiale neculturalizate;¤ rezultate modeste la tezele cu subiect unic,faţă de posibilităţile intelectuale ale copiilor;¤ lipsa unui psiholog şcolar;¤ situaţia familială grea a unor elevi;¤ comunicarea cu membrii comunităţii este unilaterală,(vine doar din partea şcolii),nu se poate vorbi de un parteneriat;¤ relaţii deficitare cu familiile elevilor corigenţi sau mediocrii;¤ nu s-au constituit colaborări durabile cu agenţii economici sau O.N.G.-uri;¤ nu s-a organizat un program de consiliere de familie;¤ nu s-a creat o legătură stânsă între familiile elevilor mediocrii sau corigenţi şi cadrele didactice;¤ interesul scăzut al comunităţii faţă de protecţia mediului înconjurător.

Oportunităţi:

¤ existenţa unor programe judeţene şi naţionale de formare;

¤ posibilitatea unor contacte cu şcoli din U.E.prin programul Comenius;¤ descentralizare;¤ creşterea autorităţii decizionale a conducerii unităţii;¤ sprijin din partea părinţilor pentru alegerea disciplinelor opţionale şi stabilirea C.D.Ş.¤ obţinerea unor fonduri extrabugetrae pentru şcoală;¤ şansa şcolilor de a face parte grupul şcoliolr care au fost nominalizate pentru programul de relansare a învăţământului din zona rurală;¤ introducerea centalelor telefonice digitale permite conectarea la internet;¤ autorităţile şi comunitata locală să înţeleagă că şcoala este a comunei;¤ participarea şcolii la programul “Sensibilizarea comunităţii locale la problematica şcolii”;¤ disponibilitatea de a sensibiliza comunitatea cu privire la problematica şcolii;¤ reprezentarea şcolii în Consiliul Local al Primăriei comunei Racoviţa.

Pericole:

¤ scăderea alarmantă a coeficientului populaţiei de vârstă şcolară la nivelul ţării,cât şi la nivelul comunei Racoviţa;¤ cantitate foarte mare de informaţie conţinută în manualele alternative care nu sunt în concordanţă cu programa de lucru,ceea ce duce la supraâncărcarea elevului;¤ cuantumul burselor de ajutor social este prea mic,nu acoperă nici cheltuielile pentru întocmirea dosarului de bursă;¤ alocaţia de stat are un cuantum prea mic,există familii care se întreţin doar din aceasta;¤ secretara şcolii funcţionează cu o jumătate de normă-nu reuşeşte să-şi realizeze sarcinile de serviciu prevăzute în fişa postului;¤ posibilităţi modeste de sponsorizare din partea agenţilor economici;

¤ scăderea îngrijorătoare a numărului de copii ca urmare a natalităţii scăzute;¤ populaţie îmbătrânită;¤ depopularea,migrarea forţei de muncă la oraş şi în străinătate;¤ interes scăzut al unor părinţi faţă de şcoală,faţă de proprii copii,slabă percepţie a importanţei educaţiei propriilor copii pentru viaţa comunităţii;¤ transferarea responsabilităţilor privind rezultatele şi viitorul şcolar al elevilor asupra şcolii;¤ tinerii absolvenţi de liceu sau şcoli profesionale nu işi găsesc locuri de muncă şi nu sunt sprijiniţi de comunitate;¤ nu există agenţi economici puternici care să fie interesaţi de organizarea de cursuri pentru şomeri sau reconversie profesională.

Misiunea şcolii:

Şcoala cu clasele I-VIII Racoviţa şi-a propus şi îşi va propune şi pe viitor să devină o “şcoală europeană”,un loc unde grija şi încrederea fată de elev sunt mai presus de ameninţări şi restricţii,un loc in care fiecare elev ,indiferent de provenienţă şi etnie ,este îndrumat şi consiliat să îşi formeze o personalitate capabilă şi conştientă că trebuie să îşi continue educaţia pe tot parcursul vieţii,în spiritul valorilor universale ale umanităţii şi valorilor creştine : bunătatea, corectitudinea , responsabilitatea , moralitatea,încrederea in semeni şi dragostea faţă de toate vietăţile şi să se integreze atât din punct de vedere social,cultural cât şi profesional în funcţie de aptitudinile,posibilităţile reale şi educaţia primită,în societate.

Obiective:

Stabilirea obiectivelor porneşte de la realităţile concrete ale şcolii noastre în contextul realizării finalităţilor

înăţământului gimnazial din România.Astfel pot enunţa ca obiective generale: 1.cultivarea dragostei faţă de ţară,faţă de trecutul istoric şi de tradiţiile poporului român. 2.însuşirea elementelor esenţiale formării unei culturi de bază, care să contribuie la formarea personalităţii elevului ,prin însuşirea celor patru limbaje:limba română,cel puţin o limbă de circulaţie inter- naţională,limbajul informatic constând în utilizarea calculatorului şi limbajul estetic. 3.Orientarea elevilor spre o calificare conform cerinţelor actuale ale economiei şi societăţii în care trăim. 4.Formarea unei atitudini civice pe baza căreia să acţioneze responsabil ,ca viitori cetăţeni cunoscându-şi drepturile şi îndatoririle pe care le au. 5.Asigurarea normelor de conduită cetăţenească specifice socie- tăţii democratice, pluraliste, tolerante,precum şi moralei creştine, respingerea manifestărilor de violenţă,agresiune şi intoleranţă. 6.Îmbunătăţirea comunicării dintr şcoală şi membrii comunităţii în vederea unui parteneriat real şcoală-comunitate. 7.Îmbunătăţirea climatului afectiv din comunitate,unde învăţă -mântul pentru toti membrii săi să fie valoros,accesibil,de lungă du- rată,devenind un fctor esenţial pentru toţi membrii comunităţii. Obiectivele şi finalităţile învăţământului gimnazial se realizează prin strategii şi tehnici moderne de instruire şi educare susţinute de datele ştiinţei pedagogice şi practica şcolară,prin activitatea responsabilă şi competentă a cadrelor didactice.

Strategii:

1.1. Cunoaşterea tradiţiilor şcolii;

2.1. Creşterea posibilităţilor de acces al cadrelor didactice şi al elevilor la informaţie.prin utilizarea tehnicii de calcul şi creearea unui centru de documentare;

2.2. Formarea continuă a cadrelor didactice ale şcolii în domeniul metodic,informatic şi al cunoaşterii unei limbi stăine;

3.1. Programe suplimentare de pregătire a elevilor cu risc de eşec şcolar;

4.1. Dezvoltarea de aptitudini civice la elevi,pornind de la exem –Plele pozitive ale comunităţii;

4.2. Realizarea unei comunicări deschise prin instituirea unei colaborări permisive şi cooperante;

5.1. Morala creştină;7.1. Realizarea unui parteneriat şcoală-comunitate care

să îşi propună echilibrarea la nivelul comunităţii locale a schimbării şi continuităţii dintre raportul împlinirii personale şi exigenţele societăţii.

7.1. Educarea elevilor în spiritul valorilor morale,a dragostei faţă

om indiferent de statutul său social şi natura înconjurătoare.

Tactici:

Pentru fiecare obiectiv şi strategie enunţate mai sus am emis tactici care vor putea să fie aplicate,atât în rândul elevilor ,cât şi al dascălilor sau părinţilor.

1.1.1.Organizarea cu ocazia Zilei Eroilor un spectacol dedicat acestora,aşa cum se organizează în fiecare an la monumentul din sat ridicat in cinstea lor;

1.1.2.Convocarea lunară a membrilor cercului literar care să scoată un nou număr al revistei şcolii intitulată simbolic :”Aripi”;

1.1.3.Vizitarea unor expoziţii curente din cadrul Muzeului de Istorie şi a Muzeului Brukenthal pentru dezvoltarea simţului estetic;

2.1.1.Se vor finaliza lucrările la centrul de dcumentare (în cursul anului 2008)

2.1.2.Se va achiziţiona un videoproiector din surse extrabugetare (în cursul anului 2008)

2.2.1.Fiecărei comisii metodice i se va da un xerox (martie 2008)

2.2.2.Se va asigura conectare tutror calculatorelor existente la internet (februarie 2008)

2.2.3.Se vor dezvolta punctele de lucru la calculatoarele din cancelarie;

3.1.1.Achiziţii de material didactic din surse extrabugetare (martei-iunie 2008);4.1.1. Invitarea unui specialist de Inspectoratul Judeţean

de Poliţie Sibiu,compartimentulpentru prevenirea şi combaterea delicvenţei juvenile ;

4.1.2.Achiziţionarea C.D.-URI,D.V.D.-uri cu tematică civică; 4.2.1.Susţinerea în cadrul orelor de consiliere şi orientare a unor discuţii pe teme violenţei şi agresiunii ,in prezenta dirigin- telui şi a sihologului şcolar;

5.1.1.Suţinerea în cadrul orelor de religie a unor discuţii referi – re la tematica moralei creştine cu participarea preotului paroh al localităţii Racoviţa;6.1.1Tipărirea şi distribuirea in comună a unor broşuri

care să cuprindă informaţii referitoare la acţiunile educative desfăşurate în cadrul şcolii,cât şi în afara ei dar având suţinerea şcolii;

6.1.2. Realizarea unui punct de informare şi documentare al şcolii pentru comunitate;

7.1.1. Achiziţionarea de material didactic,de CD-uri şi DVD-uri cu tematică referitoare la norme şi reguli de conduită în societate.

Mix-ul de marketing:

Adresat atât părinţilor,cât şi cadrelor didactice şi elevilor are ca elemente marcante:

a. produsul care in cazul nostru are ca finlitate obţinerea unui loc cât mai bun la admiterea la liceu sau şcoala profesională;

b. preţul care are în vedere întreţinerea în bun condiţii a sălilor de clasă de către elevi prin crearea unui mewdiu ambiental plăcut şi respectarea regulamentului de ordine nterioară;

c. promovarea se realizează prin participarea elevilor la diferite concursuri şi olimpiade,la târguri şi expoziţii,în care îşi expun lucrările realizate;prin participarea la diferit festivaluri de folclor la care sunt prezenţi elevi ai şcolii noastre.

d. Plasarea poate cuprinde condiţiile de desfăşurare a activităţilor instructiv-educative,facilităţile de care dispune şcoala (laboratoare de specialitate,săli de clasă conforme cu cerinţele U.E.,bibliotecă).

Şcoala cu clasele I-VIII Racoviţa are o ofertă educaţională bună ,ţinând cont că este o şcoală din mediul rural,desfăşurându-se activităţi inclusiv pentru elevii cu cerinţe educative speciale.,desfăşurând-se o mulţime de activităţi menite să aducă un plus de farmec vieţii de elev.

Bibliografie:

1.Cornel Lupea –“Racoviţa.Monografia unei străvechi aşezări sibiene”-Casa de Presă şi şi Editură Tribuna-19952.Paul Dan Brândaşu,Dan Cernuşcă- “Marketing”, Editura Universităţii”Lucian Blaga” Sibiu-2001