ne-am apucat amândoi acum doi anifiecare avansa încet,ştia ce are de făcut.vers cu vers, sentiment cu sentiment,umpleam pagini dar şi inimişi nu ne păsa dacă eram buni sau nu.asta simţeam că trebuie să facemşi în modul ăsta pierdeam timpul.

suntem la jumătatea drumului, şisimt că vrei să renunţi,dar nu te voi lăsa.mai sunt doi, doi ani şi noi doiîn ploaie goi, sărutându-ţi buzele moi.

vor trece rapidşi vom face aceleaşi lucrurifără să te gândeşti,eu să scriu, tu să mă iubeşti.