23

Exemplar gratuit

Europa æi-a sårbåtorit ziua pe 9 maiÎn fiecare an, pe 9 mai, se sårbåtoreæte Ziua Europei, consideratå ca fiind punctul depornire al Uniunii Europene. Astfel se marcheazå momentul când, în 1950, declaraœiaSchuman dådea semnalul unui nou plan de pace, care s-a dovedit viabil æi a lansat, practic,construcœia europeanå. În România, Ziua Europei a fost sårbåtoritå prin spectacole, expoziœii, concursuri æi altemanifeståri. Prin intermediul reœelei de multiplicatori de informaœie europeanå am aflatdespre câteva dintre ele: Alba - Concursul "Tânårul European", un Euro-test pe teme de culturå generalå æicunoætinœe europene. La eveniment au participat elevi de la toate æcolile generale dinmunicipiul Alba Iulia. Concursul a fost precedat de o dezbatere despre aæteptårile tinerilorîn legåturå cu integrarea României în Uniunea Europeanå. Arad - "Ziua Europei" a devenit "Såptåmâna Europei". Autoritåœile locale æi Palatul Copiilordin Arad æi Pecs (Ungaria), Universitåœile "Aurel Vlaicu" æi “Vasile Goldiæ” au sårbåtoritîmpreunå Ziua Europei cu numeroase concursuri æi spectacole. Universitatea "AurelVlaicu" a lansat cartea "Uniunea Europeanå, mai mult decât o istorie". Caraæ Severin - Concurs de jurnalisticå cu premii, pe tema “Cetåœean al oraæului, al œåriisau al Europei?”. Concursul s-a adresat tinerilor cu vârste cuprinse între 15-25 de ani dinjudeœ æi a avut douå secœiuni, una de materiale scrise æi o alta de fotografie. Cluj - De Ziua Europei, Societatea Studenœilor Europeniæti a participat la TârgulMultiplicatorilor de Informaœie Europeanå din Cluj. Pe 7 mai a avut loc deschiderea celeide-a cincea ediœii a Zilelor Europei, iar pe 9 mai s-a desfåæurat "Acœiunea Steluœa", o minicampanie de marketing social care a constat în împårœirea de steluœe galbene cu inscripœia:" La mulœi ani!, 9 mai - Ziua Europei".Galaœi - La Æcoala Nr. 13 “Ætefan cel Mare”, sårbåtoarea Europei a început încå din 2 mai.Profesorii æi elevii, în colaborare cu Centrul de Informare Europa Galaœi, au organizat osåptåmânå europeanå, cu dezbateri æi concursuri pe teme europene, care a culminat cufestivitatea de premiere, pe 9 mai. Manifestarea s-a încheiat cu o paradå a statelor UniuniiEuropene. Harghita - Concursul "O zi în Europa" a reunit 140 de elevi de clasa a X-a din Gheorgheni,Odorheiu Secuiesc æi Miercurea Ciuc, care au råspuns la întrebåri despre UniuneaEuropeanå. Hunedoara - Colecœie de påpuæi de porœelan (realizate cu sprijinul meæterilor artizani dinzonå), îmbråcate în costume populare româneæti, maghiare, germane, såseæti æi rome,simboluri ale multiculturalitåœii. Maramureæ - În perioada 26 aprilie-6 mai, s-a desfåæurat concursul pe Internet "10întrebåri despre Europa", la care au participat aproape 200 de elevi. Pe 9 mai, expoziœie defotografii, afiæe, lucråri de artå popularå æi lucråri ale elevilor cu tematica Zilei Europei,"Prezenœe maramureæene în Europa".

Sibiu, capitala culturalå a Europei în 2007În luna mai, România a primit o veste bunå:Consiliul Miniætrilor Culturii, Educaœiei æiTineretului din Uniunea Europeanå a decisca oraæul Sibiu så fie desemnat “Capitalåeuropeanå a culturii” în 2007, alåturi deLuxemburg.

Între Sibiu æi Luxemburg existå o istoriecomunå de peste 850 de ani. Primii coloniætigermani au venit de pe Valea Moselei,aflatå parœial pe teritoriul Luxemburgului deaståzi. Limba luxemburghezå æi dialectulsåsesc vorbit în Ardeal au påstratnumeroase similitudini, vorbitorii celor douålimbi putându-se înœelege fårå interpret.

Sibiul este unul dintre ultimele bastioane aleminoritåœii germane råmase în România.Oraæul vechi a fost restaurat cu susœinerematerialå din partea Luxemburgului.

Iniœiativa de a desemna în fiecare an unasau mai multe Capitale Culturale Europenedateazå din anul 1985. Printre oraæele alesede-a lungul timpului se numårå Atena,Florenœa, Berlin, Paris, Madrid æi Lisabona.Capitale Culturale sunt anul acesta oraæeleGeneva æi Lille.Mai multe informaœii:http://europa.eu.int/comm/culture/eac/other_actions/cap_europ/cap_eu_en.html

mai 2004

Programe de finanœare cu termen limitå în iunie-august 2004Titlu Termen limitå Domeniu

PC 6 - Apel pentru propuneri - helpdesk pentru drepturi 16 iunie 2004 Cercetare, dezvoltarede proprietate intelectualå FP6-2004-INNOV-3 tehnologicå

PC 6 - Apel pentru propuneri în domeniul politicilor regionale 16 iunie 2004 Cercetare, dezvoltarede inovare FP6-2004-INNOV-4 tehnologicå

Programul Sapard - Måsura 1.1 - Îmbunåtåœirea prelucrårii 30 iunie 2004 Agriculturaæi marketingului produselor agricole æi piscicole - A 23-a sesiune de cereri de proiecte

Programul Sapard - Måsura 3.1 - Investiœii în exploataœiile 30 iunie 2004 Agricultura agricole - A 7-a sesiune de cereri de proiecte

Programul Sapard - Måsura 3.4 - Dezvoltarea æi 30 iunie 2004 Agriculturadiversificarea activitåœilor economice care så genereze activitåœi multiple æi venituri alternative - A 7-a sesiune de cereri de proiecte

Sprijin pentru strategia naœionalå de îmbunåtåœire a situaœiei 15 iulie 2004 Îmbunåtåœirea situaœiei romilorromilor în domeniul pregåtirii vocaœionale æi al activitåœilor generatoare de venituri - RO 2002/000 - 586.01.02 - 02

Sprijin pentru strategia naœionalå de îmbunåtåœire a situaœiei 17 august 2004 Îmbunåtåœirea situaœiei romilorromilor în domeniul sånåtåœii - RO 2002/000 - 586.01.02 - 01

Sprijin pentru strategia naœionalå de îmbunåtåœire a situaœiei 15 iulie 2004 Îmbunåtåœirea situaœiei romilorromilor în domeniile micå infrastructurå æi locuinœe sociale - RO 2002/000 – 586.01.02 - 03

Portal pentru tineret peserverul europa:www.europa.eu.int/youth

Lansarea portalului dedicat tinerilor aconstituit subiectul unui chat pe Internetorganizat pe 26 mai 2004, cu participareaComisarilor pentru Educaœie, Tineret æiCulturå Viviane Reding æi DaliaGrybauskaite.

Întrebårile adresate în 19 limbi departicipanœii la discuœii s-au referit lainformaœiile æi resursele oferite de noulportal, la procesul de extindere, valorileeuropene æi Europa interculturalå, precum æila posibilitåœile tinerilor din Europa de a gåsiun loc de muncå în timpul verii, de a studiaîn stråinåtate sau de a organiza un proiect.

Mai multe detalii despre aceste programe gåsiœi pe site-ul Centrului de Informare al Comisiei Europene în România,http://www.infoeuropa.ro, în secœiunea “Finanœare”.

RESURSE

La 1 mai 2004 a avut loc o nouå extindere, moment în care 10 noi state s-au alåturat Uniunii Europene. Acest lucru aînsemnat, pe lângå o creætere a numårului de cetåœeni æi a suprafeœei Uniunii, æi o mai mare diversitate culturalå. Våprezentåm în acest supliment câteva date generale despre noile state membre, dar æi informaœii mai puœin cunoscutelegate de individualitatea culturalå a fiecårui stat în parte, de particularitåœile geografice, istorie æi tradiœii.

A treia insulå ca suprafaœå din Marea Mediteranå, Cipru adevenit stat independent în 1960, dupå campania anti-britanicå derulatå de Organizaœia Naœionalå a LuptåtorilorCiprioœi (EOKA). Cipru a fost, în timp, guvernat de asirieni,egipteni, peræi, macedoneni. A aparœinut apoi romanilor,Imperiului Bizantin, Franœei, Veneœiei, Imperiului Otoman æi, înfinal, Marii Britanii.

Cipru nu are cale feratå, existå înså trei aeroporturiinternaœionale. Circulaœia rutierå se face pe partea stângå, la felca în Marea Britanie, Irlanda æi Malta. Nu existå cursuri de apåpermanente, de aceea resursele de apå proaspåtå sunt limitate.Lira cipriotå este, în prezent, mai puternicå decât lira sterlinå.

Båutura tradiœionalå este coniacul acru, o combinaœie deconiac cu låmâie, angostura, sifon æi gheaœå. În fiecare an, deRusalii, în Cipru are loc Festivalul Inundaœiei (Kataklysmos).În Larnaca, se desfåæoarå târguri, curse de navigaœie æidiverse sporturi nautice.

Capitala Suprafaœa/km2 Populaœia PIB per capita Moneda(Euro), la 31 dec 2003

Cipru Nicosia 9.000 800.000 18.700 Lira cipriotåEstonia Tallinn 45.000 1,4 milioane 10.200 Coroana estonianå

(kroon)Letonia Riga 65.000 2,4 milioane 8.900 LatLituania Vilnius 65.000 3,5 milioane 10.000 LitasMalta Valletta 316 400.000 16.800 Lira maltezåPolonia Varæovia 313.000 38,6 milioane 10.300 ZlotRepublica Cehå Praga 79.000 10,3 milioane 15.200 Coroana cehåSlovacia Bratislava 49.000 5,5 milioane 11.900 Coroanå slovacåSlovenia Ljubljana 20.000 2 milioane 16.900 TolarUngaria Budapesta 93.000 10,2 milioane 13.400 Forint

CIPRU (KYPROS)http://www.kypros.org/

Amfiteatrul Kourion datând din sec. 2, restaurat integral

Teritoriul Estoniei include peste 1500 de insule æi este împådurit în proporœie de aproape 50%.Tåierea æi prelucrarea lemnului reprezintå una dintre cele mai importante activitåœi economice. Printre specialitåœile culinare estoniene se numårå peætele afumat, în special påstråvul, clåtiteleîn sânge æi cârnaœii în sânge. Aceætia din urmå se preparå, în mod tradiœional, de Cråciun.

Cråciunul este cea mai importantå sårbåtoare pentru estonieni. În Ajunul acestei sårbåtori,conform unei tradiœii de peste 350 de ani, preæedintele Estoniei declarå “pacea de Cråciun”.Sauna este o altå tradiœie secularå la estonieni. Sporturile populare în Estonia sunt baschetulæi hocheiul pe gheaœå.

Estonia se confruntå cu o importantå problemå a locuinœelor. În 1995, în Estonia se înregistracel mai mare procent de locuinœe închiriate din lume (81,5%).

ESTONIA (EESTI)http://www.estonica.org/

Tallinn, turnurile din oraæul vechi

23mai 2004

În Letonia sunt peste 3.000 de lacuri, dintre care aproape jumåtate se aflå în partea deest a œårii. Cel mai adânc este lacul Dridzis (65,1 m), iar cel mai mare lacul Lubans(80,7 mp). Populaœia Letoniei este compuså numai în proporœie de aproape 60% dinletoni. Ruæii reprezintå cea mai numeroaså minoritate (32%). Aproximativ o treime dinpopulaœia Letoniei locuieæte la Riga, capitala œårii. Cel mai puternic sector al economieisunt serviciile, în special transporturile de tranzit din æi cåtre Rusia æi ComunitateaStatelor Independente (CSI).

Solstiœiul de varå, denumit Jani, este considerat cea mai importantå sårbåtoare letonå.Pe 23 æi 24 iunie, casele sunt decorate cu ghirlande din flori, iarbå æi frunze de stejar.Jani se sårbåtoreæte cu bere æi brânzå, ambele fåcute în caså. Noaptea, în jurul focului,se cântå cântece specifice pentru aceastå sårbåtoare (cântece Ligo).

Se spune cå letonii sunt “un popor de cântåreœi”, folclorul leton incluzând un numårfoarte mare de cântece populare (dainas). Dainas sunt cântece scurte, catrene,comparate adesea cu haiku-urile japoneze.

LETONIA (LATVIJA)http://www.latinst.lv/default.htm)

Riga, Strada Klostera din oraæul vechi

Grupul de insule care formeazå Malta au aparœinut, pe rând, fenicienilor, grecilor,cartaginezilor, romanilor, arabilor, sicilienilor, francezilor æi britanicilor. La puœin timp dupåformarea sa, în 1964, statul maltez a devenit republicå, råmânând totuæi în Commonwealth.Numårul turiætilor care viziteazå anual Malta este de peste 1 milion, mai mult decâtdublul populaœiei. Malta are cea mai mare densitate a populaœiei dintre toate StateleMembre (1.249 loc./km2). Pe lângå turism, principala activitate economicå este industrianavalå (construcœie æi reparaœii).

Malta nu are resurse naturale, lacuri sau râuri. Din aceastå cauzå, majoritateaalimentelor sunt importate. Printre specialitåœile culinare locale se numårå pastizzi (unprodus de patiserie), timpana (plåcintå cu brânzå æi ouå) æi fenek (iepure). Iepurele estepreparat, în mod tradiœional, de Mnarja (ziua Sfinœilor Petru æi Pavel), sårbåtoritå cucântece populare æi curse de cai. Artizanatul este o activitate tradiœionalå. Seconfecœioneazå dantelå, œesåturi, sticlå, bijuterii de argint. Pe insulele Malta æi Gozo segåsesc æapte temple megalitice.

Ordinul Cavalerilor de la Malta, al cårui principiu cålåuzitor este “Tuitio Fidei etObsequium Pauperum” (apårarea credinœei æi ajutor pentru cei såraci æi suferinzi), areactivitåœi în peste 110 œåri.

MALTAwww.visitmalta.com

Valletta, Catedrala Sf. Ioan,construitå de Cavalerii de la Malta

Centrul geografic al Europei se aflå în Lituania, la 20 km de Vilnius. În acest loc seaflå Muzeul Centrului Europei, Europos Parkas (un muzeu în aer liber). Una dintrecele mai frumoase zone din Lituania este Laguna Curonianå, denumitå æi “MicaSahara”, cu multe dune de nisip æi pini.

În Lituania se consumå multe lactate, cartofi æi clåtite. Cepelinai este o specialitatelituanianå (un fel de gogoaæå din cartofi, umplutå cu brânzå, carne æi ciuperci).În Ajunul Cråciunului se servesc 12 feluri de mâncare vegetariene. Dealul Crucilor(Kryziu Kalnas), situat la 12 km de oraæul Siauliai, este un loc de pelerinaj. Celepeste 50.000 de cruci de diferite mårimi, sculptate în lemn sau în metal,simbolizeazå devotamentul creætin æi reprezintå un memorial al identitåœii naœionalelituaniene.

LITUANIA (LIETUVA)http://www.lietuva.lt/IMI/i_en.jsp?nr=Lietuva

Artizanat lituanian tradiœional

Polonia este cea mai mare dintre cele 10 noi œåri membre.Acest stat se situeazå pe locul patru în lume la producœia decårbune æi pe locul opt la utilizarea terenului arabil. Poloniaare unul dintre cele mai mari zåcåminte de sulf, în Sileziade Jos.

Jablonski este un nume care a fåcut înconjurul lumii - sticlåriacreatå de acest faimos artist æi meæteæugar este absolut unicå.În Polonia, diversitatea etnicå este reduså, aproximativ 98%din populaœie fiind polonezi.

Universitatea Iagellonianå din Cracovia, înfiinœatå în 1364,este a doua ca vechime din Europa.

Printre cele mai cunoscute personalitåœi se aflå scriitorulHenryk Sienkiewicz, compozitorul Frédéric Chopin, regizoriiAndrzej Wajda æi Roman Polanski æi Marie Sladowska-Curie,singura femeie care a câætigat douå premii Nobel.

POLONIA (POLSKA) http://www.polandonline.com

Biblioteca Universitåœii din Varæovia

Republica Cehå a luat fiinœå în 1993, cândCehoslovacia a fost divizatå în douå state:Cehia æi Slovacia. În 1968, AlexanderDubcek, æeful Partidului Comunist, aintrodus un program de reforme liberale,cunoscut sub numele de “Primåvara de laPraga” sau “socialismul cu faœå umanå”,proces de liberalizare care a fost stopat prinintervenœia armatei sovietice, asistatå detrupe din alte state membre ale Pactului dela Varæovia (România nu a participat).

Universitatea Carolianå din Praga a fostînfiinœatå în secolul XIV æi este una dintrecele mai vechi din Europa. În acelaæi secol afost înfiinœatå Biblioteca Naœionalå, ca partea Universitåœii, æi a fost construit PodulCarol, unul dintre cele mai faimoasemonumente din Praga.

Republica Cehå are o puternicå tradiœiepopularå. Printre activitåœile tradiœionale se aflå teatrul de påpuæi, fabricarea modrotisk-ului (œesåturå alb-albastrå), pictareaouålor æi a sticlei.

Printre cehii celebri se numårå scriitorii Franz Kafka, Jaroslav Hasek, Karel Capek, Milan Kundera, dramaturgul Václav Havel(care a devenit preæedintele Cehoslovaciei în 1989 æi apoi preæedintele Republicii Cehe în 1993), regizorul Milos Forman. Unarheolog ceh, Bedrich Hrozny, este cel care a descifrat limba hititå, iar zahårul cubic a fost inventat în oraæul ceh Dacice.În Cehia se sårbåtoreæte, pe lângå ziua de naætere, æi ziua numelui. Practic, în fiecare zi este ziua numelui cuiva.

În Republica Cehå s-a înregistrat, în 1999, cel mai mare consum de bere din lume, aproximativ 160 litri/loc. Fabricarea berii este,de altfel, o activitate tradiœionalå. Cele mai celebre berårii se gåsesc la Plzen (Pilsen) æi la Ceske Budejovice.

Praga, Piaœa oraæului vechi

REPUBLICA CEHÅ (CESKA REPUBLIKA)http://www.czech.cz/

Ca æi în Republica Cehå, în fiecare zi cineva îæi sårbåtoreæteziua numelui.

Relieful fiind preponderent muntos, în Slovacia se practicåalpinism æi schi. Drumurile neaglomerate fac din Slovacia unspaœiu ideal pentru ciclism. Peæterile de aici reprezintå oatracœie turisticå. Printre acestea se numårå peæterileDemänovská, legate între ele prin lacuri subterane æicascade, æi peætera Domica, cu stalactite colorate.

În Slovacia se consumå multå carne de porc. Un fel demâncare specific slovac este bryndzové halusky (tåiœei cubrânzå de caprå). Pe lângå bere æi vin, în Slovacia seconsumå slivovice (rachiu de prune) æi borovicka (o båuturåcu aromå de plante).

Cioplitul în lemn, œesutul æi pictura pe sticlå sunt activitåœitradiœionale în Slovacia, în special în zonele rurale.

SLOVACIA (SLOVENSKO) http://www.slovakia.org/

Lacul Strbska Pleso, M-œii Tatra

Principala resurså mineralå a Ungariei este bauxita.Universitatea din Pécs este una dintre cele mai vechi dinEuropa. La Budapesta a devenit funcœionalå, în 1873, primacale feratå din Europa continentalå.

Vinul de Tokay, celebru la nivel internaœional, a fost descrisca fiind “Vinul regilor æi regele vinurilor”. Pe lângå vin, obåuturå tradiœionalå este rachiul fabricat din fructe: barack(din caise), cseresznye (din cireæe), körte (din pere), alma(din mere) æi szilva (din prune).

Printre cele mai cunoscute figuri originare din Ungaria senumårå Joseph Pulitzer æi Rubik (cel care a inventat cubulmulticolor). Ungaria gåzduieæte Festivalul de la Sziget, cel maiimportant eveniment cultural æi muzical din Europa Centralå,care se desfåæoarå timp de o såptåmânå æi cuprinde peste800 de programe, desfåæurate în peste 30 de locaœii.

Balaton este cel mai mare lac de micå adâncime din EuropaCentralå, cu o suprafaœå de 596 km2 æi o adâncime medie de3,25 m.

Budapesta, Clådirea Parlamentului

Slovenia a devenit stat independent în 1991. Aici are loc, în luna martie, înregiunea Ptuj, o sårbåtoare popularå, carnavalul, al cårui personaj principal esteKurent, o creaturå pågânå, care, conform legendei, alungå iarna æi ureazå bunvenit primåverii. Apicultura este, încå din vremea ståpânirii romane, o activitatetradiœionalå. La fel æi fabricarea dantelei.

Termenul “carstic” provine de la regiunea Karst din sudul æi sud-vestul Sloveniei(o regiune calcaroaså cu râuri subterane æi peæteri).

Ca regulå generalå, în Slovenia au drept de vot cetåœenii în vârstå de peste 18ani. Pot înså vota æi persoanele în vârstå de peste 16 ani, dacå sunt angajate.

Pe o mare parte din terenurile agricole este cultivatå viœa de vie. În Slovenia se produc mai multe soiuri de vin alb æi roæu, precumæi un rachiu tare (zganje). De asemenea, Slovenia este patria faimoæilor cai albi din rasa lipiœan.

SLOVENIA (SLOVENIJA)www.sigov.si

Cai din rasa Lipiœan

UNGARIA (MAGYARORSZAG)www.gotohungary.com

23mai 2004

Festivalul Filmului European la a opta ediœieÎn perioada 7-31 mai a avut loc la Bucureæti æi în œarå Festivalul Filmului European, eveniment ce marcheazå în fiecare an ZiuaEuropei. Festivalul a fost lansat pe 6 mai, cu seara de galå de la Bucureæti, în cadrul cåreia a fost prezentat filmul ”CazulFurtwängler”, cu participarea regizorului István Szabó. Ediœiile locale ale festivalului au avut loc între 14 æi 20 mai la Sibiu, între21 æi 28 mai la Iaæi æi de pe 25 pânå pe 31 mai la Timiæoara .

Programul festivalului a inclus 30 de filme din 21 de œåri (unele dintre ele coproducœii). Ediœia din acest an s-a remarcat prinparticiparea în premierå a unor filme din Bulgaria, Irlanda æi Turcia. Filmele au fost produse, în general, între 2000 æi 2004 æi aufost distinse cu premii internaœionale de prestigiu.

Festivalul, aflat la cea de-a opta ediœie, s-a bucurat de participarea unui numår record de 13.000 de spectatori în toate cele4 oraæe.

Comisia Europeanå a anunœat, în mai, cele æase oraæe-pilot din noile state membre æi din œårile candidate care se vor numåraprintre cele 17 proiecte selectate în cadrul programului CIVITAS pentru promovarea sistemelor nepoluante în transportul urban. Debrecen, Cracovia, Ljubljana, Ploieæti, Suceava æi Tallinn se vor alåtura celor 19 oraæe CIVITAS existente (printre care senumårå deja Bucureæti, Gdynia, Kaunas, Pécs æi Praga). Acestea participå la proiecte ce au drept scop combaterea poluårii æitraficului aglomerat prin utilizarea noilor tehnologii, a måsurilor inovatoare de planificare æi a soluœiilor alternative în materie decombustibili.

Iniœiativa CIVITAS face parte din strategia Uniunii de a înlocui, pânå în 2020, 20% din combustibilii pe bazå de benzinå æimotorinå utilizaœi în transportul rutier. Oraæele CIVITAS æi-au propus så utilizeze biocombustibili æi gaze naturale în sistemele detransport publice æi private. Pentru mai multe informaœii: http://www.civitas-initiative.org/civitas/home.cfm

Ploieæti æi Suceava vor beneficia de fonduri europene pentru un transport nepoluant

Peste 200 de invitaœi au participat, pe 9 mai, la Gala premiilor“Europa la liceu”. Marele Premiu a fost cucerit de proiectul“BLUE - Be in Love with United Europe”. Echipa câætigåtoare,de la Colegiul Naœional “Gheorghe Æincai” din Bucureæti, apropus ca oamenii så se vopseascå de Ziua Europei înalbastru, pentru a intra mai bine în atmosfera de sårbåtoare.Pe locul doi s-au clasat “Isteœii” de la Grupul æcolar “AlexandruOdobescu” din Lehliu-Garå, în timp ce premiul al treilea arevenit proiectului “Liceuro”, propus de liceenii de la “C.A.Rosetti” din Bucureæti.

Proiectele de pe primele trei locuri au råspuns cel mai binecriteriilor de evaluare: creativitate, realism în planificare,grupuri œintå cât mai variate æi fezabilitate. Alte 7 proiecte aufost recompensate cu premii speciale pentru Cel mai originalproiect, Cel mai simpatic proiect, Cel mai bun titlu, Cel maibine planificat proiect, Premiul special al juriului, Premiul“Cåruœa Europeanå”, Premiul pentru cel mai bun slogan.

Juriul a fost format din Jonathan Scheele æi douå personalitåœidin lumea televiziunii - Andi Moisescu æi Jojo (AlexandraCåtålina Ionescu), care au selectat cele mai bune 10 proiectedintr-un total de 383 de propuneri înscrise. Festivitatea abeneficiat de participarea unora dintre ambasadorii StatelorMembre, care au înmânat premiile echipelor câætigåtoare.

Astfel, au fost alåturi de concurenœi ambasadorul MariiBritanii, Quinton Quayle, însårcinatul cu afaceri al Irlandei,Brian McElduff, ambasadorul Italiei, Stefano Ronca,ambasadorul Slovaciei, Jan Soth, ambasadorul Franœei,Philippe Etienne æi ambasadorul Ungariei, Istvan Ijgyarto.Ceremonia oficialå, moderatå de Toni Grecu, s-a încheiat cuo petrecere la care a fost invitat DJ Tom Wilson.

“Europa la liceu” æi-a premiat câætigåtorii de Ziua Europei

CCoooorrddoonnaattoorr ppuubblliiccaaœœiiee:: Simona Polocoæer EEddiittoorrii:: Cristina Filip, Monica Câmpeanu, Raluca Munteanu, Cålin Racoœi

Centrul de Informare al Comisiei Europene, Calea Victoriei nr. 88, Bucureæti e-mail: contact@infoeuropa.ro Tel./Fax: 021 - 315 3470

Pentru informaœii privind Uniunea Europeanå accesaœi: www.infoeuropa.ro sau www.europa.eu.int

În mai au fost publicate pe site-ul 15-25.ro rezultatele sondajului referitor la aæteptårile tinerilor legate de locul de muncå.Chestionarul, la care au råpuns 182 de persoane, a încercat så ierarhizeze aspectele importante din viaœa profesionalå a tinerilorcu vârste cuprinse între 15 æi 25 de ani.

• Potrivit sondajului, 46,2% dintre tineri doresc în primul rând så promoveze în firma în care lucreazå. Perspectiva unui mediude lucru plåcut (40%) æi a unui salariu mare (39%) urmeazå imediat printre preferinœele legate de locul de muncå ideal.

• Aproape jumåtate dintre tinerii care au desfåæurat pânå în prezent activitåœi plåtite au câætigat primii bani pânå la vârstamajoratului.

• Prima activitate remuneratå aparœine domeniului IT, în care au lucrat peste 26% dintre tineri, în timp ce activitåœile depromovare æi prezentare au reprezentat primul pas pe piaœa muncii pentru 18% dintre tineri. Alte domenii în care tineriicâætigå primii bani sunt vânzårile (9,4%), presa (6%) æi traducerile (4,7%).

Tinerii despre locul de muncå ideal

Timiæoara - o nouå reuniunea multiplicatorilor de informaœie europeanå

În perioada 26-27 mai, Delegaœia Comisiei Europene aorganizat la Timiæoara cea de-a doua Convenœie Regionalåa Conferinœei Naœionale a Multiplicatorilor de InformaœieEuropeanå - ediœia 2004. La aceastå convenœie s-au întâlnitaproximativ 100 de multiplicatori din Regiunile deDezvoltare Sud-Vest æi Vest, reprezentând presa localå,administraœia publicå localå, organizaœiile neguverna-mentale, centrele de informare europeanå æi Agenœiile deDezvoltare.

Printre temele dezbåtute s-au numårat strategia deinformare æi comunicare consolidatå a Delegaœiei æiGuvernului privind aderarea României la UniuneaEuropeanå, rolul partenerilor regionali æi al multiplicatorilorde informaœie europeanå în cooperarea regionalå, Euro-mituri vs realitate, instrumente de comunicare, valorieuropene – valori româneæti, temeri æi aæteptåri comune alecetåœenilor din România æi din Uniune.

Convenœia de la Timiæoara reprezintå o continuare a primeiediœii a conferinœei anuale a multiplicatorilor din 2003, de laBucureæti, Networking Europe. Atunci au fost puse bazeleunei dezbateri pe marginea articulårii eforturilor decomunicare a tuturor celor implicaœi în procesul deinformare a populaœiei României cu privire la aderare. Prinorganizarea acestor evenimente, Delegaœia doreæte såmenœinå o legåturå permanentå între membrii reœelei æi såcreeze noi oportunitåœi prin care aceastå relaœie så seconsolideze.

Æase noi centre de informareÎn mai au fost inaugurate æase noi centre de informareeuropeanå:

4 5 mai Ploieæti4 6 mai Slatina4 7 mai Giurgiu4 9 mai Miercurea Ciuc4 11 mai Sf. Gheorghe4 22 mai Vaslui