7/31/2019 22.Raporturile Dintre Afectivitate Si Motivatie

1/1

Afectivitate si motivatie. V. Pavelcu ([166]) reda sugestiv relatia dintre celedoua procese. El arata ca afectivitatea nu este un simplu nsotitor al motivului,desi capata proprietati motivationale,. De exemplu, sentimentul poate capata o mare valoare propulsatoare pentru conduita umana. Pe de alta parte, motivul devine afectiv sj tensional n procesul realizarii scopului. "Afectul se naste n momentul n care impulsul este frnat sau suspendat de o alta forta externa sau interna. Astfel se creeaza cmpul afectiv si dinamic, tensiunea afectiva*, (p.24).Ion Radu (1985), inspirndu-se din conceptia lui Pavelcu, si ncercnd sa opereze o distinctie ntre afectivitate si motivatii, arata ca motivul are un caracter vectorial, n timp ce procesul afectiv prezinta aspectul de "cmp". De asemenea, el considera ca emotia nu este doar "un fapt secund", derivat, ci att cauza, ct si efect almotivatiei. Este contrazisa si parerea acelor autori care inspirati de teoria emo-tiei, ca "dezorganizatoare" a conduitei reduceau afectivitatea la "exce-sul demotivatie", pierznd n felul acesta din vedere emotiile pozitive, stenice care nsotesc ramura ascendenta a curbei performantei. Paul Popescu Neveanu arata mai de mult ca procesele afective sunt motive activate si desfasurate ntr-o situatie data, iar motivele sunt procese afective condensate, cristalizate, "solidificate".E.B. Hurlock a facut un experiment interesant prin care m demonstrat relatia dintre afectivitate si motivatie. El a mpartit o ciasB de elevi n trei grupuri (laudat, dojenit, ignorat) carora li se dau spfl rezolvare sarcini simple timp de 5 zile; nainte de nceperea activitatB primului grup i se aduceau elogii pentru sarcinandeplinita, celor dil grupa a doua li se faceau observatii, iar ceilalti nu eraunici lauda -dojeniti. S-a constatat ca cea mai eficace a fost lauda, deoarec asociat cu stari afective pozitive, tonifiante, Utilitatea dojanei scade pe masura

ce este utilizata continuu, deoarece genereaza stari afective neplacute, negative; cea mai neeficienta a fost ignorarea, deoarece n cazul ei lipsesc starile afective.Desi ntre afectivitate si motivatie exista o strnsa interactiune, ele nu trebuie confundate. Reuchlin (1988) arata ca exista stari de^ motivatie fara emotie (cnd subiectul cunoaste mijloacele de atingere,, a scopului sau cnd ndeplinirea scopuluipresupune o perioada lunga* de timp), dar si emotii care nu se asociaza cu stari motivationate (atunci cnd un individ este spectatorul unei actiuni n care nu este implicat).