pbii · 2018. 2. 28. · acidul sulfuric diluat acidul sulfuric concentrat deplasează hno 3 care...

22
1 CATIONI Grupa I Ag I : -reacția cu reactivul de grupă (dizolvarea în NH 3 ) -reacția cu halogenurile alcaline (dizolvarea în NH 3 ) -reacția cu S II- -reacția cu ditizona -(se completează pe parcurs cu reacțiile cu anionii din grupele a III-a și a IV-a) -reacția cu formaldehida în mediu amoniacal Pb II : -reacția cu reactivul de grupă (dizolvarea în apă, la cald) -reacția cu iodurile alcaline (dizolvarea în apă, la cald) -reacția cu S II- -reacția cu SO 4 2- -reacția cu cromații și dicromații alcalini -reacția cu ditizona Hg 2 2+ : -reacția cu reactivul de grupă -reacția cu NH 3 -reacția cu S II- -reacțiile cu halogenii, cu reactivul Bettendorf

Upload: others

Post on 28-Jan-2021

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 1

    CATIONI

    Grupa I

    AgI: -reacția cu reactivul de grupă (dizolvarea în NH3)

    -reacția cu halogenurile alcaline (dizolvarea în NH3)

    -reacția cu SII-

    -reacția cu ditizona

    -(se completează pe parcurs cu reacțiile cu anionii din grupele a III-a și a IV-a)

    -reacția cu formaldehida în mediu amoniacal

    PbII

    : -reacția cu reactivul de grupă (dizolvarea în apă, la cald)

    -reacția cu iodurile alcaline (dizolvarea în apă, la cald)

    -reacția cu SII-

    -reacția cu SO42-

    -reacția cu cromații și dicromații alcalini

    -reacția cu ditizona

    Hg22+

    : -reacția cu reactivul de grupă

    -reacția cu NH3

    -reacția cu SII-

    -reacțiile cu halogenii, cu reactivul Bettendorf

  • 2

    Reacții ale cationilor din grupa I analitică

    Reactivul Reacția și caracterele produșilor de reacție

    AgI Hg2

    2+ Pb

    II

    1 2 3 4

    Acidul clorhidric diluat,

    clorurile alcaline

    AgI + HCl + H2O = AgCl + H3O

    +

    precipitat alb-cazeos, care se

    înnegrește la lumină (reacție

    fotochimică de reducere la argint

    metalic);

    LR = 10-2

    mg;

    LD = 2·10-6

    ;

    practic insolubil în acizi

    minerali diluați;

    solubil în amoniac:

    AgCl + 2NH3 = [Ag(NH3)2]Cl

    Hg22+

    + 2HCl + 2H2O =

    Hg2Cl2 + 2H3O+

    calomel

    precipitat alb, microcristalin, care

    se înnegrește la lumină:

    Hg2Cl2 = Hg + HgCl2

    LR = 30 mg;

    LD = 5·10-7

    ;

    practic insolubil în acizi minerali

    diluați;

    dismută cu amoniac:

    Hg2Cl2 + 2NH3 =

    Hg + Hg(NH2)Cl + NH4Cl

    PbII + 2HCl + 2H2O =

    PbCl2 + 2H3O+

    precipitat alb, cristalin (prisme

    rombice);

    LR = 10 mg;

    LD = 1,6·10-7

    ;

    solubilitatea în apă

    la 20°C: 0,99g/100 mL,

    la 100°C: 3,39g/100 mL

    (la răcirea soluției, reprecipită

    PbCl2 sub forma unor cristale

    aciculare sau paiete strălucitoare)

    Bromurile alcaline

    AgI + Br

    I- = AgBr

    precipitat alb-gălbui;

    practic insolubil în acizi

    minerali diluați;

    solubil în amoniac (mai greu

    solubil decât AgCl).

  • 3

    1 2 3 4

    Iodurile alcaline

    AgI + I

    I- = AgI

    precipitat galben;

    practic insolubil în acizi

    minerali și amoniac;

    Pb

    II + 2I

    I- = PbI2

    precipitat galben, cristalin

    (cristale hexagonale și steluțe);

    solubil în apă la fierbere (la

    răcirea soluției reprecipită sub

    formă de paiete aurii, PbI2)

    Hidrogenul sulfurat, sulfura

    de amoniu, sulfurile alcaline

    2AgI + S

    II- = Ag2S

    precipitat negru;

    LR = 1 mg;

    LD = 2·10-7

    ;

    practic insolubil în exces de

    reactiv, acid clorhidric și amoniac;

    solubil în acid nitric la cald:

    3Ag2S + 8HNO3 =

    6AgNO3 + 2NO + 3S + 4H2O

    Hg22+

    + SII-

    = HgS + Hg

    precipitat negru;

    practic insolubil în acid nitric și

    polisulfură de amoniu;

    solubil în apă regală:

    3HgS + 3Hg + 4HNO3 + 12HCl=

    6HgCl2 + 4NO + 3S + 8H2O

    PbII + S

    II- = PbS

    precipitat negru;

    LR = 2 mg;

    LD = 9,9·10-7

    ;

    practic insolubil în acid

    clorhidric diluat;

    solubil în acid nitric diluat și

    concentrat:

    3PbS + 8HNO3 =

    3Pb(NO3)2 + 2NO + 3S + 8H2O

    Cromații alcalini Pb

    II + CrO4

    2- = PbCrO4

    precipitat galben;

    practic insolubil în acid acetic;

    solubil în acizi minerali:

    2PbCrO4 + 4H3O+ =

    2PbII + H2Cr2O7 + 5H2O

    solubil în NaOH concentrat:

    PbCrO4 + 4HO- =

    [Pb(OH)4]2-

    + CrO42-

  • 4

    1 2 3 4

    Dicromații alcalini

    2PbII + Cr2O7

    2- + 3H2O

    2PbCrO4 + 2H3O+

    în prezența acetatului de sodiu

    echilibrul este deplasat spre

    dreapta:

    2PbII + Cr2O7

    2- + 2CH3COO

    - +

    H2O = 2PbCrO4 + 2CH3COOH

    Acidul sulfuric și

    sulfații alcalini

    Pb

    II + SO4

    2- = PbSO4

    precipitat alb, cristalin;

    LR = 20 mg;

    LD = 9,9·10-6

    ;

    solubil în acid sufuric concentrat

    și acid clorhidric concentrat.

    Ditizona

    chelat colorat în galben în mediu

    acid care se extrage cantitativ în CHCl3.

  • 5

    1 2 3 4

    chelat colorat în violet în mediu

    neutru sau alcalin;

    practic insolubil în solvenți organici;

    solubil în apă.

    chelat colorat în roșu-

    cărămiziu, pH optim 9-11;

    instabil în mediu acid;

    LR = 4·10-2

    mg;

    LD = 4·10-7

    .

    Reducătorii

    substanțe organice cu funcție

    reducătoare (în mediu amoniacal:

    formaldehida, hidroxilamina, formiații,

    tartrații, citrații; în mediu slab acid:

    acidul ascorbic) reduc la rece sau la cald

    AgI la argint metalic:

    2[Ag(NH3)2]+ + HCHO + 2HO

    - =

    2Ag + HCOONH4 + 3NH3 +H2O

    cationii metalici cu E

    0 < 0,79V

    (FeII, Sn

    II) reduc Hg2

    2+ la mercur

    metalic:

    Hg22+

    + H2[SnCl4] + 2ClI- =

    2Hg + H2[SnCl6]

  • 6

    1 2 3 4

    Oxidanții

    halogenii (clorul, bromul) oxidează

    Hg22+

    la Hg

    2+:

    Hg2Cl2 + Cl2 = 2HgCl2

  • 7

    ANIONI

    Grupa a II-a

    CH3COO-: -reacția cu AgNO3

    -reacțiile de deplasare cu H2SO4 (esterificarea cu C2H5OH)

    -reacția cu FeIII

    NO2-: -reacția cu AgNO3

    -reacțiile de deplasare cu H2SO4

    -reacția cu fenazona

    - reacția inelului, reacțiile cu KMnO4 (H2SO4 dil.), cu KI (H2SO4 dil.)

    SII-

    : -reacția cu AgNO3 (dizolvarea)

    -reacțiile de deplasare cu H2SO4

    -reacția cu nitroprusiatul de sodiu

    -reacția cu KMnO4 (H2SO4 dil.)

  • 8

    Reacții ale anionilor din grupa a II-a analitică

    Reactivul Reacția și caracterele produșilor de reacție

    SII-

    NO2- CH3COO

    -

    1 2 3 4

    Acidul sulfuric diluat

    Deplasează H2S (miros de ouă

    stricate):

    Na2S + H2SO4 = H2S + Na2SO4

    Deplasează HNO2 care dismută cu formarea

    NO2 (vapori bruni rutilanţi):

    2NaNO2 + H2SO4 = 2HNO2 + Na2SO4

    2HNO2 NO2 + NO + H2O

    Acidul sulfuric diluat determină dismutaţia

    nitriţilor:

    3HNO2 HNO3 + 2NO + H2O

    2NO + O2 = NO2

    Deplasează CH3COOH (miros

    de oţet):

    2CH3COONa + H2SO4 =

    2CH3COOH + Na2SO4

    (CH3COOH este deplasat de acizi

    minerali şi organici ficşi, cu

    pKa

  • 9

    1 2 3 4

    Alcoolul etilic și acidul

    sulfuric concentrat

    Se formează esterul

    CH3COOC2H5 cu miros

    caracteristic.

    Nitratul de argint

    precipitat negru, Ag2S:

    2AgI + S

    II- = Ag2S

    (a se vedea reacţiile AgI)

    Precipitat alb (numai în soluții concentrate)

    Precipitat alb (numai în soluții

    concentrate)

    Clorura de bariu

    Clorura ferică

    Complex solubil roşu-brun:

    3Fe

    III + 8CH3COO

    - + 2H2O =

    [Fe3(OH)2(CH3COO)6]+ +

    2CH3COO-

    la încălzire şi diluare

    hidrolizează şi depune un

    precipitat roşu-brun de acetat

    bazic de Fe(III):

    [Fe3(OH)2(CH3COO)6]+ + 4H2O +

    CH3COO- 3(CH3COO)Fe(OH)2 +

    4CH3COOH

  • 10

    1 2 3 4

    Nitroprusiatul de sodiu

    Complex solubil violet (la pH

    alcalin):

    Na2S + Na2[Fe(CN)5NO] =

    Na4[Fe(CN)5NOS]

    LR = 2·10-5

    ;

    LD = 1μg;

    Oxidanții

    KMnO4

    Oxidează SII-

    la S sau SO42-

    :

    2MnO4- + 5S

    II- + 16H3O

    + =

    2MnII + 5S + 24H2O

    Oxidează nitriţii în mediu acid la nitraţi:

    2MnO4- + 5NO2

    - + 6H3O

    + = 2Mn

    II + 5NO3

    - +

    9H2O

    Reducătorii

    Iodura de potasiu

    Reduc la pH acid nitriţii la NO:

    2II- + 2NO2

    - + 4H3O

    + = I2 + 2NO + 6H2O

    Sărurile de Fe(II)

    În mediu de acid sulfuric diluat, sulfatul de

    fer(II) este oxidat la sulfat de fer(III), NO2-

    reducându-se la NO; NO eliberat formează, cu

    sulfatul feros în exces, sulfat nitrozil feros,

    complex brun1:

    2NO2- + 4H3O

    + + 2Fe

    II = 2Fe

    III + 2NO + 6H2O

    FeSO4 + NO = [Fe(NO)]SO4

    Reactivii organici

    fenazona

    Se formează, în mediu de acid sulfuric diluat,

    un complex verde, nitrozoantipirină.

  • 11

    1 O soluția saturată de FeSO4 se acidulează cu H2SO4 dil., apoi se aduce soluția de nitrit cu atenție, pe peretele eprubetei, fără a se agita; la zona de contact a celor

    două soluții se formează un inel brun de sulfat nitrozil feros.

  • 12

    Grupa a V-a

    NO3-: -reacțiile de deplasare cu H2SO4

    -reacția fenazona

    -reacția inelului

  • 13

    Reacții ale aionilor din grupa a V-a analitică

    Reactivul Reacția și caracterele produșilor de reacție

    NO3-

    Acidul sulfuric diluat

    Acidul sulfuric concentrat

    Deplasează HNO3 care se descompune practic instantaneu

    cu degajare de NO2 (vapori bruni rutilanți):

    KNO3 + H2SO4 conc. HNO3 + KHSO4 2HNO3 N2O5 + H2O N2O5 2NO2 + ½ O2

    Nitratul de argint

    Clorura de bariu

    Reducătorii

    sulfatul de fer(II),

    În mediu de acid sulfuric concentrat, sulfatul de fer(II)

    este oxidat la sulfat de fer(III), NO3- reducându-se la NO;

    NO eliberat formează, cu sulfatul feros în exces, sulfat

    nitrozil feros, complex brun2:

    NO3- + 4H3O

    + + 3Fe

    II = 3Fe

    III + NO + 6H2O

    FeSO4 + NO = [Fe(NO)]SO4

    Reactivii organici

    Fenazona

    Formează, în mediu de acid sulfuric concentrat,

    nitrofenazona, colorată în roșu intens1.

    1 Într-o eprubetă se aduc 3-4 picături soluție de analizat, se tratează cu 2 picături soluție fenazonă și 4-5 picături acid

    sulfuric concentrat; se agită cu atenție.

    2 Într-o eprubetă se aduc 5-10 picături acid sulfuric conc., se adaugă, cu atenție, pe peretele eprubetei, 5 picături

    soluție de analizat, fără a agita, apoi se adaugă cu picătura, pe peretele eprubetei, fără agitare, soluție saturată de

    FeSO4; la zona de contact între H2SO4 conc. și soluția de analizat, în prezența ionului NO3-, se formează un inel brun

    de sulfat nitrozil feros.

  • 14

    MERSUL GENERAL AL ANALIZEI

    (proba conţine cationi din grupa I şi anioni din grupele II şi V)

    1

    PRELEVAREA

    ŞI PREGĂTIREA

    PROBEI

    2

    PROBELE

    PRELIMINARE

    Examenul

    organoleptic

    Aspect:

    culoare, stare

    cristalină,

    omogenitate

    Miros

    Proba în flacără

    Cationii din grupa I analitică

    nu colorează flacăra becului de

    gaz

    Proba volatilităţii

    Gaze şi vapori

    Gaze incolore

    cu miros

    CH3COOH (miros de oţet)

    H2S (miros de ouă stricate)

    Gaze colorate NO2, gaz roşu-brun rutilant, cu

    miros sufocant (din nitriţi)

    Sublimat Cenuşiu Hg (din combinaţii ale

    mercurului monovalent)

  • 15

    Reziduu PbO (reziduu galben), Ag2O

    (reziduu negru compact)

    Probele cu acid

    sulfuric

    Proba cu acid

    sulfuric diluat

    la rece

    la cald

    Gaze colorate NO2, gaz roşu-brun rutilant, cu

    miros sufocant (din nitriţi)

    Gaze incolore

    cu miros

    caracteristic

    CH3COOH (miros de oţet)

    H2S (miros de ouă stricate)

    Proba cu acid

    sulfuric concentrat

    la rece

    la cald

    Gaze colorate

    NO2, gaz roşu-brun rutilant, cu

    miros sufocant (din nitriţi şi

    nitraţi)

    Gaze incolore

    cu miros

    caracteristic

    CH3COOH (miros de oţet)

    Probele de

    esterificare

    CH3OH +

    H2SO4 conc. -

    C2H5OH +

    H2SO4 conc. Miros caracteristic de CH3COOC2H5

  • 16

    3 ANALIZA

    CATIONILOR

    1. Aducerea probei

    în soluţie

    Se încearcă dizolvarea în apă și în solvenți acizi în următoarea

    succesiune: H2O, HCl dil., HCl conc., HNO3 dil., HNO3 conc., apă

    regală. Dizolvarea se încearcă întâi la rece, apoi la cald, conform

    procedeului de la Cp. 21.3.2, pag. 256-257.

    2. Separarea şi

    identificarea ionilor

    din grupa I analitică

    Conform schemei de separare și procedeului de la pag. 257 (Cap. 21.4)

    4 ANALIZA

    ANIONILOR

    1. Aducerea

    probei în

    soluție

    Cationii din grupa I se îndepărtează prin precipitare cu o soluție de

    carbonat de sodiu (cationii precipită sub formă de oxizi și hidroxizi).

    Din soluția care conține sărurile de sodiu ale anionilor se îndepărtează

    ionii CO32-

    (cu acid nitric, respectiv, acid acetic) și după neutralizare se

    folosește în tatonări și reacții de identificare (pag. 288 – Cap. 21.9.1. A)

    2. Probele redox

    (cu soluție

    tratată cu acid

    acetic și

    neutralizată)

    pag. 289-290

    KMnO4 + H2SO4 dil. Se

    decolorează

    Proba conţine anioni reducători

    (NO2-, S

    II-)

    KI3 (Se

    decolorează) -

    KI + H2SO4 dil.

    Se formează

    iod, extractibil

    în cloroform

    Proba conţine anioni oxidanţi

    (NO2-)

  • 17

    3. Verificarea

    prezenței

    ionilor NO2- și

    NO3-

    (cu soluție

    tratată cu acid

    acetic și

    neutralizată)

    4. Tatonarea cu

    AgNO3 (cu

    soluție tratată cu

    acid nitric și

    neutralizată)

    Nu se formează precipitat/Se formează precipitat care se dizolvă la

    diluare și încălzire

    sunt prezenți anioni din grupele II și V

    5. Tatonarea cu

    BaCl2 (cu

    soluție tratată cu

    acid nitric și

    neutralizată)

    Nu se formează precipitat sunt prezenți anioni din grupele II și V

    6. Reacţii de

    identificare (cu

    soluție tratată cu

    acid nitric și

    neutralizată)

  • 18

    3. ANALIZA CATIONILOR

    Schema separării cationilor din grupa I analitică

    Soluția de analizat

    + HCl diluat, la rece, până la precipitare cantitativă

    (centrifugare)

    Precipitat

    PbCl2 AgCl Hg2Cl2

    + apă la fierbere

    (centrifugare)

    Soluție Precipitat

    PbII

    (se fac reacțiile de identificare a PbII:

    - H2SO4

    - K2CrO4

    - KI

    - ditizona

    AgCl Hg2Cl2

    + NH3

    (centrifugare)

    Soluție Precipitat

    [Ag(NH3)2]Cl

    Hg + Hg(NH2)Cl

    (precipitat negru)

    + HNO3 diluat până la reacție acidă

    AgCl

    (precipitat alb)

  • 19

    4. ANALIZA ANIONILOR.

    1. Aducerea probei în soluție

    Îndepărtarea cationilor din grupa I

    Procedeul de lucru

    Porțiunea din proba de analizat (solidă) rezervată analizei anionilor (aprox. 1,0 g) se

    aduce într-un pahar Berzelius de 100 mL;

    Se adaugă 20-25 mL Na2CO3 20%;

    Se încălzește amestecul la fierbere 5-10 min; după fierbere pH-ul soluției trebuie să fie

    bazic;

    Se centrifughează și se separă soluția prin decantare de pe precipitat; soluția conține

    sărurile de sodiu ale anionilor;

    Soluția sărurilor de sodiu ale anionilor se împarte în două porțiuni:

    O porțiune (aprox. 1/3 din soluție) se tratează cu acid acetic și, după neutralizare, servește

    la efectuarea probelor redox și la verificarea prezenței ionilor NO2- și NO3

    -,

    O porțiune (aprox. 2/3 din soluție) se tratează cu acid nitric și, după neutralizare, servește

    la efectuarea probelor de tatonare cu AgNO3 și BaCl2 și la efectuarea reacțiilor de

    identificare a anionilor.

    Neutralizarea soluției sărurilor de sodiu

    Procedeul de lucru

    Soluția sărurilor de sodiu ale anionilor se aduce într-un pahar Berzelius;

    Se încălzește și se adaugă soluție de CH3COOH 2M sau HNO3 2M (în funcție de

    destinația soluției luate în lucru), picătură cu picătură, până la îndepărtarea completă a

    ionului CO32-

    din soluție (nu se mai observă efervescență);

    Se încălzește soluția în continuare până la îndepărtarea completă a CO2;

    Se răcește soluția și se neutralizează cu soluție de NaOH 2M până la pH 6-7 (verificat cu

    hârtia indicator de pH).

    Observații:

  • 20

    CO32-

    prezent în soluție (incomplet îndepărtat) interferează probele de tatonare cu AgNO3

    și BaCl2;

    2. Probele redox

    3. Verificarea prezenței ionilor NO2- și NO3

    -

    Ionii NO2- și NO3

    - se identifică prin reacțiile de formare a inelului de sulfat nitrozilferos

    de culoare brună.

    4. Tatonarea cu AgNO3

    Procedeul de lucru:

    Se aduc 5-6 picături din soluția sărurilor de sodiu ale anionilor neutralizată cu HNO3 2M

    într-o eprubetă de centrifugă.

    Se adaugă soluție de AgNO3 în exces, până la precipitare cantitativă, în cazul în care se

    formează precipitat:

    - Dacă nu se formează precipitat, proba de analizat nu conține anioni din

    grupele I, III și IV. Proba poate conține anioni din grupele II, V și VI.

    - Dacă se formează precipitat, proba de analizat poate conține anioni din

    grupele I, III și IV (anionii din grupele II și VI precipită numai din soluții

    concentrate).

    Precipitatul format se centrifughează și soluția se separă prin decantare;

    Precipitatul se tratează cu 2-3 mL apă și se încălzește usor:

    - Dacă precipitatul se dizolvă complet, proba de analizat nu conține anioni

    din grupele I, III și IV.

    - Dacă precipitatul nu se dizolvă (sau se dizolvă parțial), proba de analizat

    poate conține anioni din grupele I, III și IV.

    Precipitatul se centrifughează și în soluția separată prin decantare se cercetează prezența

    ionului CH3COO- prin reacția cu FeCl3.

    Precipitatul se tratează cu 2-3 mL HNO3 2M la încălzire:

  • 21

    - Dacă precipitatul se dizolvă complet, proba de analizat nu conține anioni

    din grupa I; în soluție se verifică prezența anionilor din grupele III și IV.

    - Dacă precipitatul nu se dizolvă complet, proba de analizat conține anioni

    din grupa I; în soluție se verifică prezența anionilor din grupele III și IV.

    Soluția se tratează cu NH3 2M, picătură cu picătură:

    - Dacă la zona de contact se formează un inel alb, este prezentă grupa a III-

    a.

    - Dacă la zona de contact se formează un inel colorat, este prezentă grupa a

    IV-a.

    Observații:

    Formarea unui inel colora la adăugare de NH3 2M poate masca inelul alb; de aceea nu se

    poate exclude prezența anionilor din grupa a III-a.

    5. Tatonarea cu BaCl2

    Procedeul de lucru:

    Se aduc 5-6 picături din soluția sărurilor de sodiu ale anionilor neutralizată cu HNO3 2M

    într-o eprubetă de centrifugă.

    Se adaugă soluție de BaCl2 în exces, până la precipitare cantitativă, în cazul în care se

    formează precipitat:

    - Dacă nu se formează precipitat, proba de analizat nu conține anioni din

    grupele III, IV și VI. Proba poate conține anioni din grupele I, II și V.

    - Dacă se formează precipitat, proba de analizat poate conține anioni din

    grupele III, IV și VI.

    Precipitatul format se centrifughează și soluția se separă prin decantare;

    Precipitatul se tratează cu HCl 2M în exces și se încălzește:

    - Dacă precipitatul se dizolvă complet, proba de analizat nu conține anioni

    din grupa a VI-a; în soluție se verifică prezența anionilor din grupele III

    și IV.

  • 22

    - Dacă precipitatul nu se dizolvă complet, proba de analizat conține anioni

    din grupa a VI-a; în soluție se verifică prezența anionilor din grupele III

    și IV.

    Soluția acidă se tratează cu NaOH 2M, picătură cu picătură:

    - Dacă la zona de contact se formează un inel alb, sunt prezente grupele III

    și/sau IV.

    Observații:

    Se coroborează observațiile din probele de tatonare cu AgNO3 și BaCl2 și se stabilesc

    grupele din care fac parte anionii posibil prezenți în proba de analizat.