2014 medicină de laborator - medical market

Investigaţii microbiologice în infecţiile tractului urinar 8

Virusurile hepatitice 14

Este sau nu importantă respectarea

regulilor de hemovigilenţă? 20

Publicaţie adresată

cadrelor medicale

Medicină de laboratorMedicină de laborator

Prom

oţie

de descoperire a produsului

Coperta 4

TEHNO INDUSTRIAL S.A.

20142014

3Medicină de laborator

Sumar

EditorAleea Negru Vodă nr. 6, bl. C3, Sc. 3, parter, 030775, sector 3, Bucureşti Tel: 021.321.61.23Fax: 021.321.61.30e-mail: [email protected] P.O. Box 4-124, 030775ISSN: 2286 - 3362

12

22

18

Citeşte revista în format digital

4 Interviu cu Conf. Univ. Dr. Ioana Brudaşcă, Preşedinte ALMR

6 T-SPOT.TBTestarea infecţiei latente TBC

8 Investigaţii microbiologice în infecţiile tractului urinar

14 Virusurile hepatitice

18 Biologia moleculară în diagnosticul clinic

20 Este sau nu importantă respectarea regulilor de hemovigilenţă?

22 Cum să ne protejăm copiii de bolile parazitare

24Recomandările grupului de experți LeukemiaNet privitoare la managementul Leucemiei Mieloide Cronice, iunie 2013

28 Sifilisul congenital – orientări în diagnosticul de laborator

31 Diagnosticarea rapidă pentru angină cu streptococ beta-hemolitic de grup A

4

Interviu

„Medicul de laborator trebuie să rămână permanent conectat

la actualitatea medicală”Interviu cu Conf. Univ. Dr. Ioana Brudaşcă, Preşedinte ALMR

Permiteţi-ne să vă felicităm pentru iniţiativa de a reuni în centrul ţării reprezentanţi ai la-boratoarelor medicale din toată ţara. Care sunt ţintele ştiinţifice pe care vi le-aţi propus să le atingeţi la această conferinţă? Cum consideraţi că au evoluat lucrurile în ceea ce priveşte medicina de laborator în ultimii ani , atât din punct de vedere al dotărilor laboratoarelor cât şi al numărului medicilor de această specialitate?

Programul științific al conferinței cuprinde teme de biologie molecu-lară, biochimie, hematologie micro-biologie și imunologie, focalizate pe importanța laboratorului ca unealtă de diagnostic pentru medicina clini-că, contribuind astfel la dezvoltarea și implementarea unor strategii de diagnostic. Un aspect important al evenimentului este identificarea pro-blemelor (științifice sau tehnice) cu care ne confruntăm în practica cu-rentă, pentru a putea formula soluții și chiar protocoale de lucru. De ase-menea, suntem preocupați de proble-mele legate managementul calității, aspectele de standardizare și armoni-zare a tehnicilor de laborator, a stabi-

lirii intervalelor de referință. Dintre temele din programul de

anul acesta al conferinței aș menționa evaluarea în laborator a sindromului metabolic, teme legate de stabilirea intervalelor de referință, inflamație și stres oxidativ, răspunsul imun în cancer, boli autoimune și imunosu-presie, diagnosticul de laborator în sindroame mieloproliferative croni-ce, teste globale și specifice în hemo-stază, infecții nozocomiale, boli cu transmitere sexuală, infecții ale trac-tului urinar și parazitoze. După cum se vede, tematica este diversă, deoa-rece și specialitatea noastră este una foarte vastă, cuprinzând toate aceste domenii.


Interviu

Vorbiţi-ne despre ediţia a 8-a a acestei conferinţe şi despre implicarea societăţilor partene-re din străinatate, cât şi despre participarea internaţională.

Conferinţa se desfășoară sub aus-piciile IFCC (International Federa-tion of Clinical Chemistry) și EFLM (European Federation of Laborato-ry Medicine). Din țară avem invitați de la universitățile de medicină din București, Cluj, Târgu Mureș, Iași, Si-biu, Oradea, Constanța, Galați iar din străinătate avem mai mulți oaspeți, personalități recunoscute în domeni-ile lor de specialitate: prof. Maurizio Ferrari (Universitatea Vita-Salute San Raffaele, Milano, președinte al Divi-ziei pentru Educație și Management a IFCC), dr. Janet Smith (Marea Bri-tanie, președinte a Comitetului IFCC pentru învățământ la distanță), prof. Laszlo Muszbek (Centrul de cercetări clinice, Universitatea din Debrecen Ungaria), prof. Simon Panzer (De-partment for Blood Group Serology And Transfusion Medicine, Medical University Vienna, Vienna General Hospital), prof. Renate Panzer Gru-mayer (Children’s Cancer Research Institute, Vienna, Austria), prof. Ma-nuela Neuman (Faculty of Medicine, University of Toronto, Canada).

Aţi definit laboratorul clinic ca un punct de control în traseul de translaţie. Diagnosticul de laborator este un domeniu în permanentă dezvoltare, cu un transfer intens de tehnologii, caracterizat de asemenea de un grad înalt de complexitate, cu interpretări ce presupun cunoştinţe de graniţe cu alte specialităţi medicale. Cum vedeţi în acest context ro-lul pregătirii permanente al specialistului în medicina de laborator?

Ca și în oricare altă specialitate din medicină, medicul de laborator trebuie să rămână permanent conec-

tat la actualitatea medicală. Mă refer aici atât la noile tehnici (în domeniul tehnologiilor asistăm într-adevăr la o dinamică explozivă), precum și la cunoașterea performanțelor și utilitatății diagnostice a testelor de laborator, ceea ce presupune o bună comunicare cu colegii clinicieni și o permanentă informare în direcția medicinei bazate pe dovezi.

Ce progrese s-au înregistrat în domeniul testelor de labora-tor? Testele specifice se fac acum în România la nivelul ultimelor noutăţi pe plan mondial?

După cum am spus, domeniul este extrem de dinamic. Progresele vizează implementarea de biomar-keri care să aibă o reală utilitate în medicina clinică din punct de ve-dere diagnostic, având totodată și bune performanțe analitice. Dato-rită dezvoltării geneticii și a biolo-giei moleculare se conturează ideea variabilității individuale a răspunsu-lui la diferite tratamente, prin urmare există un interes pentru depistarea unor markeri care să identifice aces-te diferențe. O altă tendință foarte promițătoare este aceea a abordării globale în explorarea funcționării celulare, respectiv studiile de geno-mică, transcriptomică, proteomică, metabolomică. Prin aceste strategii se conturează un adevărat profil al activității unui tip de celule în starea de sănătate sau boală, ceea ce permi-te identificarea de biomarkeri utili în diagnostic sau chiar identificarea de molecule ce ar putea deveni ținte te-rapeutice.

Privind cea de-a doua parte a în-trebării, cred că progresele făcute pe plan mondial în testarea de labora-tor se reflectă destul de prompt și în mare măsură și în ceea se lucrează în laboratoarele din țară, mai ales în cele care deservesc spitale universitare.

Ce consideraţi că ar trebui îmbunătăţit pe lanţul medic de familie (care prescrie un

set de analize) – laborator clinic -Casa de Asigurări-trimitere specialist, pentru o mai bună şi rapidă îndrumare a pacientului.

Cred că tot acest circuit ar fi mai eficient dacă s-ar îmbunătăți modalitățile de comunicare între fac-torii implicați, prin creșterea gradu-lui de informatizare în sistem. Astfel, ar fi foarte bine dacă indicațiile de analize de la mediciii de familie sau specialiști ar fi solicitate direct în format electronic. Ar fi de asemenea foarte util pentru pacient dacă me-dicul de familie ar avea o evidență permanentă, actualizată în timp real, a situației fondurilor existente în la-boratoare, informând pacientul în momentul indicării analizelor despre laboratoarele unde se poate adresa, ceea ce ar evita multe neplăceri pen-tru pacienți, care vor fi astfel scutiți de drumuri inutile.

Ce îmbunătăţiri aţi putea aduce sau ce recomandări aţi putea face din punct de vedere al tipului de analize din cadrul pachetului de bază oferit de Casa de Asigurări?

Se impune o reevaluare a listei de analize după consultarea cu cei implicați. Aș da pentru moment două exemple: introducerea dozării de so-diu și potasiu( absentă la ora actuală), deoarece există mulți pacienți tratați cu diuretice, care necesită evaluare în ambulator sub aspectul bilanțului electroliților. Pe de altă parte, în lista actuală INR este menționat ca un test separat. Aceasta nu se justifică, el ar trebui introdus împreună cu timpul de protrombină (timpul Quick) și cu activitatea protrombinică (AP). Testul efectiv de laborator este timpul Quick, activitatea protrombinică și INR sunt doar modalități diferite de exprima-re (care rezultă din calcule) a timpu-lui Quick, nefiind teste de laborator separate. Analizoarele de coagulare furnizează oricum automat toți cei 3 parametri: timpul Quick în secunde, activitatea protrombinică și INR.

6

Articole de specialitate

T-SPOT.TBTestarea infecţiei latente TBC

T - SPOT.TB este un test revoluţionar pentru diag-nosticul infecţiei latente TBC prin standardizarea celulelor T activate de pro-teine specifice Mycobacte-rium tuberculosis. Infecţia latentă este reprezentată de prezenţa bacililor „dormanzi” la pacienţii nou infectaţi care nu au dezvoltat tuberculoza primară. După o perioadă de latenţă, în funcţie de diverşi factori (de ex. imu-nodeprimarea), pacienţii pot dezvolta tuberculoza post primară.

Testul poate fi util și pentru depis-tarea infecţiilor active TBC, cu sprijinul medicului pneumolog care poate confirma boala.

Produsul a fost autorizat în Europa în iulie 2004, a primit aprobarea FDA în iulie 2008, a fost aprobat în China în 2010 și în Japonia în 2012.

Este un test IGRA (Interferon

gamma realising assay) care dozează INF-gamma eliberat „in vitro” prin stimularea limfocitelor pacientului cu antigene Mycobacte-rium tuberculosis.

În cazul T-SPOT TB, celulele mononucleare ale sângelui sunt incu-bate cu antigenele de M. tuberculosis, iar nu-mărul de celule T care au produs INF-gamma este determinat prin reacţia ELISPOT. Testul utilizează proteine specifice M. tuberculosis: ESAT6 și CFP10. Rezul-tatele sunt evidenţiate prin formarea unor spoturi, numărul lor fiind impor-tant pentru rezultatul pozitiv/negativ.

Testul T - SPOT.TB stabilește noi standarde clinice de sensibilitate (95%) și de fiabilitate.

Studiile au demonstrat o excelentă sensibilitate și specificitate a testului T - SPOT.TB, chiar și la pacienţii imuno-deprimaţi.

Pentru efectuarea testului T-SPOT.TB este nevoie doar de 2 ml sânge la co-pii / 6 ml sânge la adult recoltat într-o eprubetă cu anticoagulant litiu heparină (excepţie fac pacienţii imunodeprimaţi unde sunt necesare 2 eprubete). Sânge-le poate fi ţinut la temperatura camerei

timp de 8 ore până la procesa-re sau până la 32 ore utilizând reactiv T-CELL EXTEND.

Dotarea minimă de aparatură necesară pentru efectuarea testului:

• incubator cu aport 5% CO2• centrifugă cu elongaţie• microscop binocular cu obiectiv de 10x

Avantaje:

• Prin standardizarea limfocitelor T crește sensibilitatea testului la 95%;

• Rezultate în 24 ore; • Se reduc semnificativ rezultatele fals

pozitive datorate vaccinării BCG și sensibilizării la micobacterii netu-berculoase;

• Poate fi utilzat și pentru copiii peste 5 ani, pentru a evita rezultatele fals po-zitive la testul cutanat cu tuberculina (datorate vaccinării BCG);

• Se poate folosi la iniţierea terapiei biologice (anti TNF-alfa), bolnavilor cu boli autoimune;

• Se pot utiliza pentru pacienţi cu boli de colagen, la care se instituie o tera-pie imuno-supresoare (cu risc pentru dezvoltarea tuberculozei);

• Se pot utiliza la diagnosticul infecţiei latente TB la pacienţii transplantaţi (care prezintă riscul de a dezvolta tuberculoza datorită tratamentului administrat post-transplant);

• Poate fi util în depistarea infecţiei ac-tive extrapulmonare.

Distribuit de Global ViewStr. Ramuri Tei, Nr. 10A, Sector 2, Bucureşti

Tel/Fax: 004 021-230.54.24/ 004 021-230.54.26

Mobil: 004 0765.255.525E-mail: [email protected];

www.globalview.com.ro

8


Investigaţii microbiologice în infecţiile tractului urinar

Infecţiile tractului uri-nar (ITU) înseamnă prezenţa germenilor microbieni la nivelul tractului urinar, însoţită de evidenţierea leziunii gazdei. ITU reprezintă bolile infecţioase cel mai frecvent întâlnite - aproximativ 10-20% din-tre femei au cel puţin o ITU în cursul vieţii.

ITU se clasifică în: • acute/cronice • simptomatice/asimptomatice, • înalte (pielonefrita)/joase (cistită,

uretrită, prostatită).

ITU pot fi:

• necomplicate: cistită, pielonefrită, bacteriuria asimptomatică; apar frecvent la femei și răspund la o te-rapie minimă antibacteriană;

• complicate: apar în condiţiile exis-tenţei unor factori predispozanţi (litiaza urinară, corpi străini, ri-nichi polichistici, disfuncţii neu-rologice ale vezicii urinare, diabet zaharat, sarcină etc.);

• recurente: episoade simptomatice alternează cu intervale fără simp-tome și sunt frecvent refractare la tratament.

Eliminarea germenilor în urină se definește ca bacteriurie. Ea poate fi consecinţa unei ITU sau a conta-minării probei de urină recoltate.

Pentru a diferenţia cele două situaţii se folosește noţiunea de bacteriurie semnificativă, care este definită de următoarele criterii: • >100 germeni coliformi/ml, res-

pectiv 100000/ml germeni necoli-formi la o femeie simptomatică

• >1.000 germeni/ml la un bărbat simptomatic

• >100.000 germeni/ml la pacienţi asimptomatici la două probe con-secutive

• orice creștere a bacteriilor la catete-rizarea suprapubiană la un pacient simptomatic.

La producerea ITU participă un mare număr de germeni - 95% din ITU sunt produse de enterobacterii, Streptococcus faecalis (enterococ), Staphylococcus saprophyticus.

Dintre enterobacterii, mai frecvente sunt: • Escherichia coli (determină aproxi-

mativ 75% din ITU), Proteus (mai frecvent incriminat în ITU secun-dare sau infecţii nosocomiale), Klebsiella (în ITU necomplicate/complicate, după manevre la nive-lul tractului urinar), Enterobacter (poate determina ITU recurente), Pseudomonas aeruginosa (în ITU obstructive și cele care apar după cateterizare urinară.

• Stafilococii au o incidenţă în creș-tere în producerea ITU, Staphylo-coccus saprophyticus (mai frecvent izolat la femei tinere cu cistită) și Staphylococcus aureus fiind princi-palii reprezentanţi incriminaţi.

• Atunci când nu sunt puși în evi-denţă germeni în urină, în prezenţa simptomelor de ITU, uneori în aso-

ciere cu piurie, este probabilă o ITU cu alte microorganisme, cum ar fi: anaerobi, micoplasme, chlamydii, fungi, virusuri, bacilul Koch.

Diagnosticul de laborator este un element deosebit de important în completarea diagnosticului clinic, cu rol în stabilirea etiologiei, a conduitei terapeutice și monitorizării evoluţiei.

Principalele metode utile în diagnosticul de laborator al unei ITU sunt: • examenul biochimic al urinei –

frecvent, în ITU pot apărea prote-inurie, nitriţi pozitivi, modificai ale densităţii urinare;

• sedimentul urinar - apreciază pre-zenţa leucocituriei, hematuriei, a florei microbiene sau a celulelor epiteliale frecvente;

• investigaţii microbiologice - repre-zentate prin urocultura cantitativă, urmată de efectuarea antibiogramei în cazul unei uroculturi pozitive și de izolarea în urină a altor micro-organisme, cum ar fi: Mycoplasma hominis, Ureaplasma urealyticum, Chlamydia trachomatis etc.

Urocultura este o metodă de bază pentru definirea ITU și constă în însămânţarea pe anumite medii de cultură a urinei. Se recoltează prima urină de dimineaţă, într-un recipient steril de unică folosinţă, numit uro-cultor, furnizat de laborator. Foarte importantă pentru calitatea rezul-tatului obţinut este respectarea mo-dului corect de colectare a urinei: se face toaleta regiunii uro-genitale cu apă și săpun; nu se folosește prosop



pentru uscarea regiunii; se urinează o cantitate mică în toaletă (este urina contaminată cu germenii microbieni prezenţi în mod normal în regiunea distală a uretrei) și apoi se colectea-ză urina în urocultor; nu se atinge dopul recipientului cu niciun obiect sau de zona urogenitală. Transportul probei de urină la laborator trebuie să se facă în maximum 2 ore de la recol-tare; dacă acest lucru nu este posibil, proba va fi ţinută la +4 grade Celsius. Se recomandă recoltarea urinei pen-tru urocultură înainte de începerea tratamentului antibiotic, la 48-72 ore de la începerea terapiei antibacterie-ne și după 3-5 zile de la terminarea acesteia.

Deoarece eliminarea germenilor microbieni în urină este intermitentă, se recomandă efectuarea a 3 urocul-turi succesive, chiar dacă s-a obţinut un rezultat negativ, iar simptomato-logia clinică pledează pentru infectei urinară de tract urinar inferior.

Recoltarea probei de urină în ca-zul unui sugar sau al copiilor mici poate fi dificilă și, de multe ori, uri-na este contaminată bacteriologic din cauza greșelilor de recoltare sau transport. Recoltarea se realizează în punga urinară pediatrică furnizată de laborator. După toaleta prealabilă cu apă și săpun a zonei urogenitale a copilului, punga pediatrică se fixea-ză cu ajutorul benzii adezive. După recoltare, proba se transportă la la-borator în maximum 2 ore, evitând contaminarea ei.

În cazul unei uroculturi pozitive, efectuarea antibiogramei permite sta-bilirea conduitei terapeutice optime, fiind de un real folos pentru medicul clinician.

Urocultura standard, deși stabi-lește cu exactitate germenele incri-minat în apariţia ITU, prezintă deza-vantajul unui rezultat după 24-48 ore de la recoltare. De aceea au fost puse la punct metode mai rapide pentru

urocultură, prin folosirea sisteme-lor automate, care permit obţinerea unui rezultat în aproximativ 4 ore și sunt indicate în special în suspectarea unei ITU cu enterobacterii, urmând instituirea rapidă a tratamentului. Nu se exclude însă urocultura standard, care va fi efectuată ulterior.

În cazul când se suspectează o ITU produsă de Mycoplasma ho-minis, Ureaplasma urealyticum, Chlamydia trachomatis, se folosesc metode de laborator cum ar fi me-toda imunocromatografică, metoda Elisa, imunofluorescenţa etc. care permit stabilirea prezenţei acestor microorganisme în urină.

Contribuţia laboratorului la stabi-lirea diagnosticului și monitorizarea terapiei în ITU este deosebit de im-portantă; de aceea se caută permanent îmbunătăţirea metodelor utilizate, iar colaborarea dintre medicul clinician și medicul de laborator asigură aborda-rea corectă a unui bolnav cu ITU

www.al iantapentrusanatate .ro , 0727 300 900, a l iantapentrusanatate@gmai l .ro

Alianța Pentru Sănătate din România (APSR) este o organizație neguvernamentală, care acționează pentru crearea unui climat propice asigurării unei asistențe medicale centrate cu adevărat pe nevoile fiecărui cetățean.

APSR, în calitate de reprezentant al principalelor categorii de participanți - pacienți, furnizori de servicii medicaleșifurnizori de produse medicale - din cadrul sistemului de sănătate(vedeți lista membrilor în Anexa), a fost constituită ca organizație de tip federativ, din necesitatea realizării și implementării unor măsuri pentru atenuarea și eliminarea degradării progresive a sistemului de sănătate din România.

În calitate de partener al autorităților, APSR, alături de toate organizațiile sale membre, este implicată, în mod curent, în procesele de definire și implementare a legislației șireglementărilor relevante pentru membrii săi.

Datorită caracterului său federativ și prin atitudinea constructivă și echilibrată, APSR a devenit un reper major în peisajul organizațiilor societății civile din domeniul sănătății, atât pentru organizațiile similare și pentru autoritățile guvernamentale, cât și pentru instituțiile internaționale prezente în România cu activități specifice sau care influențează domeniului sanitar, cum ar fi FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială, etc.

Chiar de la crearea sa, în anul 2011, APSR a fost implicată în cele mai importante consultări, negocieri și proiecte anuale inițiate de către autorități: negocierea și definirea Contractului-Cadru pentru acordarea asistenței medicale, realizarea Normelor Metodologice ale Contractului-Cadru, etc.

În anul 2014, APSR a fost implicată în conlucrări de importanță majoră cu Ministerul Sănătăți și Casa Națională de Asigurări de Sănătate:

Participarea activă, cu propuneri de amendamente și modificări, în negocierile purtate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății pentru Contractul-Cadru ce reglementează acordarea asistenței medicale în anul 2043-2015.

La invitația Ministerului Sănătății, am participat la dezbaterile referitoare la pachetele de servicii medicale, la modificarea legii sănătății și la strategia națională pentru sănătate. O bună parte dintre prevederile cu caracter tehnic cuprinse de pachete provin din materialele asamblate de către APSR din contribuțiile profesioniștilor ce formează organizațiile membre ale acesteia.

Ca proiect major pentru anul 2014, APSR va realiza și da publicității, la finalul lunii Iulie, un Raport cu privire la starea sistemului sanitar românesc, lucrare amplă, ce va identifica problemele sistemuluiși va pune în fața autorităților soluțiile identificate și indicate de către specialiștii și experții de care dispun organizațiile membre ale APSR.

Raportul cu privire la starea sistemului de sănătate va reprezenta contribuția, la nivel de experți, a APSR, la efortul comun, guvern-societate civilă, în direcția restructurării șieficientizării acestui sistem.

Odată cu publicarea acestui Raport, autoritățile relevante vor avea la dispoziție un instrument de referință, pe care nu îl vor putea ignora în definirea și implementarea măsurilor care să facă posibilă depășirea situației extrem de precare în care se găsește sistemul sanitar românesc, la ora aceasta.

SC TUNIC PROD SRL vă oferă o paletă largă de produse necesare în activitatea de laborator.

Din gama comercializată de noi vă putem exempli�ca:

BIOLOGIE CELULARĂ ŞI MOLECULARĂ. CULTURI CELULARE. SEMNALIZARE CELULARĂ

14


Virusurile hepatitice

În zilele noastre, ficatul este supus multiplelor agresiuni datorate de cele mai multe ori stilului nostru de viaţă: alimentaţie nesănătoasă, alcool, medicamente, obe-zitate, diferite infecţii virale etc. În cazul în care apar următoarele simptome: icter, urină închisă la culoare, materii fecale decolora-te, greaţă, vărsături, febră, oboseală, diaree, inapetenţă, acestea indică existenţa unei hepatite şi necesită teste specifice de diagnostic. Cele mai grave forme de hepa-tite cunoscute sunt infecţiile cu virusurile hepatitei B, C şi D, putând cauza ulterior hepatită cronică, ciroză sau cancer hepatic. Pe lângă acestea, se mai cunosc alte virusuri hepatitice, precum A, E, G şi TT.

Virusul hepatitei B (HBV) este un virus de dimensiuni mici care prezintă ca material genetic ADN.

Căile de transmitere cele mai frecvente pentru virusul hepatitic B sunt: sângele și produsele de sânge infectate, con-tactul sexual neprotejat cu o persoană infectată și transmiterea de la mamă la făt (în special în timpul nașterii). În mod frecvent, infecţia cu virus HBV se asociază infecţiei cu virus HDV, uneori

și cu virus HCV sau chiar HIV.O mare parte din persoanele infec-

tate cu virusul hepatitei B reușesc să elimine virusul în mai puţin de 6 luni, în această perioadă fiind asimptoma-tici. Restul vor deveni purtători cro-nici, în timp putând ajunge la ciroză sau cancer hepatic.

Iniţial, se recomandă efectuarea unor analize imunologice, în care se depistează antigenii AgHBs - antigenul HB de suprafaţă (în cazul persistenţei acestui marker peste 3 luni, acesta indi-că cronicizarea infecţiei), AgHBe (care indică gradul de replicare virală) și an-ticorpii Ac HBc. Tehnicile de biologie moleculară oferă informaţii asupra gradului de replicare virală și indică evoluţia bolii, fiind foarte utile în lua-rea unor decizii în ceea ce privește di-

recţia optimă de tratament.În laboratorul nostru se detectează

cantitatea de ADN viral, analiză reco-mandată în special în cazul pacienţi-lor cu hepatită B cronică. Din păcate, peste 90% dintre nou – născuţii infec-taţi cu acest virus vor prezenta simp-tome severe și vor dezvolta în viitor hepatită cronică, de aceea este foarte util screening-ul femeilor însărcinate pentru depistarea precoce a infecţiei și limitarea riscului de transmitere la făt.

Hepatita D (delta) apare numai la pacienţii care sunt infectaţi și cu hepa-tita B (coinfecţie acută sau suprainfec-ţie), simptomele bolii fiind mai severe decât în cazul hepatitei B. Modalitatea de transmitere este aceeași ca în cazul hepatitei B, cu deosebirea că virusul HDV conţine ARN. HDV poate su-presa replicarea virusului hepatitei B, însă raportul dintre acestea se poate schimba pe parcursul timpului. Ast-fel, se impune monitorizarea atentă a pacientului cu coinfecţie HBV & HDV pe parcursul timpului, medicul alegând tratamentul adecvat pentru fiecare pacient.

Virusul hepatitei C (HCV) este un ARN-virus transmis pe cale sangvină, prin contact direct cu sângele infec-tat, rar de la mamă la făt. Riscul ca un pacient să devină purtător cronic este foarte mare, putând dezvolta ulterior ciroză sau cancer hepatic.

În laboratorul nostru, diagnosti-carea infecţiei cu virusul hepatic C se poate face atât serologic prin de-tectarea anticorpilor specifici, cât și prin teste moleculare care detectează concentraţia virală - viremia. În ca-zul hepatitei C, rezultatele serologice pozitive trebuie completate și cu teste cantitative de detectare a ARN HCV, pentru a putea deosebi o infecţie re-centă de una mai veche, dar și pentru stabilirea unui tratament adecvat.

Biolog Dr. Ecaterina Tătaruwww.geneticlab.ro

Furnizor de reactivi, echipamente, consumabile şi service pentru laboratoarele de biologie moleculară şi imunologie, aplicând o politică bazată pe calita-tea înaltă a produselor şi serviciilor precum şi flexi-bilitatea în întâmpinarea nevoilor clienţilor.

Distribuitor exclusiv în România pentru:

BIO SUPPLYAdresa: Str. Vlaicu Vodă, Nr.4, Bl. C14, Ap.14, Sector 3, Bucureşti, România, P.O.4 Box 31Telefon: +40 21 322 85 98; +40 31 40 85 191Mobil: +40 721 62 64 21Fax: +40 21 322 85 98e-mail: [email protected]

BIO SUPPLY oferă o gamă variată de kit-uri şi consumabile pentru HLA, secvenţiere, RT-PCR pentru detecţia patogenilor (virusuri, bacte-rii, fungi şi paraziţi) şi tehnologia Hi-Res Mel-ting (teste pentru scanarea genelor pentru: cancer, metabolism, markeri cardiaci, hemostază, enzime de transport metabolizante de medicamen-te, flavine conţinând monooxygenaze, glutathione-S-transferaze, neuronale, familia „solute carrier”.

De asemenea comercializează teste pentru mo-nitorizarea gradului de curăţenie în spitale (săli de operaţie, ATI, saloane) cu ajutorul testelor bazate pe tehnologia ATP (Hygiena International-UK).

Lifecodes Fluoroanalyzer

ELDON CARD 2521 can easily be divided into two sin-gle cards

ELDON ID CARD with your photo. The card can be folded to the format of a credit card.

BM ISEAnalizor ion selectivi

BM URI 200Analizor de chimie pentru urină


• CASETE • STRIPURI • LATEX


IONI / ELECTROLIŢI

ANALIZE DE URINĂ

TESTE RAPIDE

BM 100Analizor automat chimie clinica, random access.

www.rocosistem.roStr. Mohorului, nr. 6, Bl 17, Sc 6, Et 2, Ap 88, Sector 6, 062154 Bucureşti,

România, Tel/Fax: +4 021 43 42 042, [email protected]

BM HEM 3

BM 200Analizor automat chimie clinică,

random access

BM Smart

EP LINE 1.1Sistem pentru electroforeza

proteinelor serice

• MEDII DE CULTURĂ PREPARATE• MEDII DE CULTURĂ DESHIDRATATE

• DISCURI ANTIBIOGRAMĂ• IDENTIFICARE BIOCHIMICĂ

CHIMIE CLINICĂ

HEMATOLOGIE

MICROBIOLOGIE

ELECTROFOREZĂ

18


Biologia moleculară în diagnosticul clinic

Metodele de biologie moleculară sunt tehnici care permit identifi-carea prezenţei anumi-tor secvenţe de ADN şi ARN din proba biologică analizată (prezenţa de ADN/ARN viral, detecţia de mutaţii, discriminare alelică). Acizii nucleici (ADN/ARN) sunt compuşi chimici prezenţi în struc-tura fiecărei celule şi sunt purtători de informaţie genetică.

Analizarea secvenţelor de ADN sau ARN permite identificarea agenţi-lor patogeni, precum virusurile și bacteriile, identificarea unor muta-

ţii la nivelul genomului uman sau diferen-ţierea între gene înrudite, aspect esenţial în cadrul transplanturilor.

Analizele practicate în laboratorul de biologie moleculară vin în sprijinul medi-cilor și pacienţilor în cazul unor boli grave și frecvente, precum hepatita B și C sau HPV. Statisticile arată că milioane de ro-mâni suferă de aceste patologii.

Metodele de biologie moleculară au o importanţă iminentă în depistarea infec-ţiei cu virusul papiloma uman. Mai mult, în cazul hepatitelor B și C, aceste metode oferă posibilitatea urmăririi evoluţiei bolii și detectarea timpurie a rezistenţei la tra-tament. De asemenea, cu ajutorul lor se pot identifica gene care conferă riscul de apariţie a unor maladii umane, cum ar fi

în cazul HLAB27, prezentă la 90% dintre bolnavii cu spondilită anchilozantă.

Metodele de biologie moleculară pre-zintă grad înalt de sensibilitate și specifici-tate; acestea permit efectuarea de diagnos-tic diferenţiat, putând evidenţia, în anu-mite stări patologice, prezenţa agentului infecţios. De exemplu, în cazul hepatitelor B și C, virusurile pot fi depistate înainte ca organismul să genereze un răspuns imun împotriva acestora.

În funcţie de patologia studiată, pro-bele pe care se efectuează analizele diferă, dar, de cele mai multe ori, implică depla-sarea pacientului la cabinetul de recoltări și prelevarea sângelui.

Modul de recoltare este similar cu cel efectuat în cazul metodelor clasice, singura diferenţă fiind recipientul în care se recol-tează. În cazul hepatitelor B și C, sângele trebuie recoltat pe anticoagulant cu EDTA, iar transportarea trebuie să se facă în lăzi fri-gorifice, la o temperatură de 4˚C. Condiţiile care trebuie respectate sunt legate de modul de recoltare și de transport al probelor.

Parametrii de evaluare a examenului – sumar de urină

Examenul sumar de urină executat cu bandelete oferă informaţii complexe des-pre funcţia renală, dar și despre funcţia ficatului și a pancreasului. Acest tip de in-vestigaţie evaluează 10 parametri: • pH-ul urinei este, în mod normal, ușor

acid, adică în jurul valorii de 5-6, ori-entativ. Un pH alcalin pune problema unei infecţii ale căilor urinare, iar unul acid poate apărea în caz de febră, diabet zaharat sau procese maligne.

• Densitatea urinei poate fi cuprinsă între 1015 și 1025 și depinde de concentraţia substanţelor dizolvate. Scăderea densi-

tăţii urinare se întâlnește în insuficienţa renală cronică.

• Proteinele urinare sunt de obicei absen-te, dar în condiţii speciale pot fi prezen-te urme fine. Sunt pozitive dacă depă-șesc 150 mg/l și semnifică prezenţa unei boli renale. Microalbuminuria nu poate fi depistată.

• Glucoza nu este prezentă în urină în condiţii normale. Totuși, poate apărea în cazul ingestiei unor cantităţi mari de dulciuri, după eforturi fizice mari, dar și în diabet zaharat, în hepatopatii, hiper-tiroidism etc. Reacţii fals pozitive pot fi întâlnite din cauza prezenţei în urină a unor cantităţi mari de vitamina C sau a corpilor cetonici.

• Corpii cetonici nu apar în urina norma-lă. Prezenţa lor semnifică existenţa unui diabet zaharat decompensat sau a unui regim alimentar dezechilibrat.

• Pigmenţii biliari, reprezentaţi în princi-pal de urobilinogen (UBG), dau culoare urinei. Prezenţa lor în cantitate crescută semnifică existenţa unui icter.

• Bilirubina nu trebuie să fie prezentă în urina normală.

• Nitriţii sunt absenţi în urina normală. Prezenţa lor în urină semnifică existen-ţa unei infecţii urinare, dar nu toate in-fecţiile urinate sunt însoţite de creșterea nitriţilor.

• Leucocitele și hematiile sunt de obicei absente, iar prezenţa lor în număr cres-cut în urină semnifică existenţa unei in-fecţii urinare sau a unei afecţiuni renale glomerulare.

Metoda de lucru: se utilizează bande-lete de urină citite automat de un analizor Uripath 720.

Eliberarea rezultatelor: în 3 ore.

Dr. Rodica Lighezan, Medic primar laborator clinic

TEHNOLOGIE JAPONEZĂ PENTRU AUTOMATIZAREA LABORATORULUI DVS.

TEHNO INDUSTRIAL S.A.Tel: +40-21-318.22.91/318.22.92 Fax: +40-21-318.22.86e-mail: [email protected] www.tehnoindustrial.ro

Punct de lucru:Calea Floreasca nr. 91-111, Bloc F1, Clădirea METANEF, sector 1, Bucureşti

- integrează perfect cele 3 faze determinante: PRE-TRATAMENT, AMPLIFICARE (PCR) şi DETECTIE (METODA ANALIZEI Tm).

- Măsuratoare complet automatizată- Întreţinere facilă- Rapid: 90 minute / 4 probe

- 225 probe pe oră- Nu necesită calibrare- Marcarea rezultatelor anormale- Rezultate complete, conţinănd şi culoare şi turbiditate

- metoda HPLC cu viteză foarte mare de lucru (48 secunde / probă)- tehnologia „automatic stirring & cap piercing” - mixare complet automată

şi străpungerea capacului.- Aparatul are şi bar code reader incorporat pentru ID de pacient;- reactivii sunt în folii de aluminiu speciale pentru evitarea oricăror interferenţe;- rezultate afişate în ambele standarde IFCC si NGSP- Controale Eurotrol eficiente tehnic şi financiar- Nu apar interferenţe datorate Hb carbamilate, lipemii sau A1c labile.

Hemoglobină glicozilată

Automat pentru sumar de urini

Automat de analiză genetică

20


Este sau nu importantă respectarea regulilor de hemovigilenţă?

Hemovigilenţa este un ansamblu de proceduri standardizate de supra-veghere a administrarii corecte a sângelui şi a produselor de sânge, de supraveghere a in-cidentelor sau reacţiilor adverse severe ce survin atât la donatorul cât şi la primitorul de sânge pe parcursul actului transfuzional. Administrarea sângelui ca terapie salvatoare de vieţi, în cele mai multe cazuri, se poate dovedi nefericită, atunci când hemovigilenţa şi reguli-le ei nu sunt respectate. Următorul caz este cât se poate de ilustrativ în acest sens.

Prezentare de cazLa Spitalul X s-a prezentat pacien-

tul L.S. de 57 ani cu multiplu trauma-tism, prin accident rutier. A fost in-ternat pe secţia ATI, pentru contuzie pulmonară dreaptă, hemoperitoneu, fractură de bazin.

În următoarele trei zile pacientul a suportat 5 intervenţii chirurgicale și a primit terapie cu produse de sân-ge (13 unităţi de masă eritrocitară și 14 unităţi de plasmă).

Înaintea fiecărei transfuzii s-a efectuat protocolul pretransfuzional: prelevare de la primitor de sânge venos, trimiterea probei la unitatea de transfuzie (UTS) din spital, sta-bilirea grupului sanguin, stabilirea Rh, cercetarea de anticorpi iregulari, efectuarea probei de compatibilitate cu produsele alese, eliberarea produ-selor compatibile, trimiterea lor pe secţie, după o prealabilă încălzire și administrare a lor.

Grupa de sânge a pacientului, sta-bilit la UTS a fost O+. Toate acele 27 produse sanguine de grup O+ au fost transfuzate și suportate de pacient fără probleme.

După câteva zile, pacientul L.S. de grup O Rh+, primește ca terapie transfuzională 100 ml concentrat eri-trocitar de grup A+, fără a exista in-dicaţia de transfuzie de la medicul de pe secţia ATI. Asistenta de serviciu a preluat foile de observaţie ale pacien-ţilor de la schimbul de tură, de la care află că are o transfuzie de pus; fără a citi indicaţiile medicului curant din foaia de observaţie a lui L.S., aceas-ta crede că transfuzia trebuie pusă

la pacientul politransfuzat. Ştiind că L.S. a primit numeroase transfuzii, nu efectuează ultimul control la pa-tul bolnavului și consideră că grupa de sânge este cea de pe produsul care îl primește de la UTS. (Concentrat eritrocitar A+, prescris de fapt altui pacient). Montează transfuzia și după ce curg 100ml de sânge, medicul prescriptor care vine la contravizită, constată că pacientul L.S. primește o transfuzie pe care nimeni nu a pre-scris-o. Masa eritrocitară A+ fusese prescrisă unui alt pacient aflat în acel moment la investigaţii.

Medicul oprește imediat transfu-zia, dar pacientul L.S. face stop car-dio-respirator ireversibil.

Rezultatul

Caz medico-legal: deces prin ac-cident hemolitic post-transfuzional prin incompatibilitate ABO, eroare de grupă sanguină, prin nerespec-tarea procedurilor standard și nee-fectuarea controlului ultim la patul bolnavului.

Respectarea regulilor de hemovi-gilenţă ar fi prevenit acest caz nedorit de malpraxis. Respectarea proceduri-lor standard de la care nimeni nu ar trebui să se abată este obligatorie în ceea ce privește orice manevră medi-cală, dar mai ales când se aplică tera-pie transfuzională.

Concluzie

Hemovigilenţa și regulile ei sunt importante nu pentru că sunt scrise în lege, ci pentru că salvează vieţi.

Dr. Georgeta Hanganu


22


Cum să ne protejăm copiii de bolile parazitare

Bolile determinate de diferiţi paraziţi ocupă un loc important în patologia întâlnită la copiii preşcolari şi şcolari, explicându-se astfel atenţia deosebită acordată măsurilor de prevenire şi combatere a acestora.

Cele mai frecvente boli parazitare întâlnite la copii sunt: • Giardioza (determinată de Giardia

lamblia) • Ascaridioza (determinată de Ascaris

lumbricoides) • Oxiuroza (determinată de Enterobius

vermicularis), la care se mai adaugă, dar cu o incidenţă mult mai scăzută, și alte parazitoze: toxoplasmoza, trichocefalo-za, toxocaroza, himenolepidoza, hida-didoza, teniaza, etc.

Manifestările clinice din parazitoze sunt variabile, unele dintre ele trecând neobserva-te, după cum, în alte cazuri simptomatologia poate fi destul de intensă.

În general tabloul clinic cuprinde: • tulburări digestive: dureri abdominale,

inapetenţa (lipsa apetitului), greţuri, văr-sături, balonări, intoleranţa faţă de unele alimente, tulburări de tranzit intestinal (diaree sau mai rar constipaţie)

• tulburări toxico-alergice: bronșite, agra-varea crizelor de astm bronșic, urticarie, prurit anal și nazal

• manifestări neuropsihice: iritabilitate, ce-falee, ameţeli, scăderea performanţelor școlare și a atenţiei

• manifestări hematologice: eozinofilie (creșterea eozinofilelor în sângele perife-ric în perioada de migrare a parazitului, în special în ascaridioza)

• alterarea stării generale: astenie, scădere ponderală.

Răspândirea paraziţilor se realizează prin chisturi (giardia) sau ouă (ascaris) care, odată eliminate prin materiile fecale, ajung în mediul exterior (sol, fructe, legume, ali-mente neprotejate, etc.)

Omul se poate infesta prin intermediul mâinilor nespălate, a alimentelor contami-nate sau de la alte persoane (în colectivităţi și de la membrii aceleiași familii), fiind posibilă și autoinfestarea (oxiuroza).

Diagnosticul parazitozelor se realizează de obicei prin examenul coproparazitolo-gic, atunci când paraziţii adulţi, fragmente ale acestora (proglote), ouăle sau chisturile lor sunt eliminate spontan în scaun. Pentru excluderea unei parazitoze se cer minimum 3 examinări negative consecutive ale scaunu-lui, la interval de 7-10 zile între determinări. Această repetare a examenului copropa-razitologic este necesară din următoarele considerente: • existenţa unui timp de latenţă între mo-

mentul infectării și momentul în care acesta începe să elimine ouă, chisturi sau proglote

• eliminarea inconstantă în materiile fecale, a parazitului funcţie de ciclul său biologic

Există paraziţi care nu elimină ouă sau chisturi în materiile fecale (toxoplasma, tri-chinela, toxocara, etc.) sau apariţia de ouă în materiile fecale se face accidental. În aceasta situaţie, se recomandă identificarea antige-nelor parazitare sau/și a anticorpilor antipa-razitari prin metode imunoenzimatice, cu sensibilitate și specificitate foarte ridicate.

În cazul oxiurozei, manifestată prin pru-rit anal și perianal, se recomandă efectuarea amprentei anale luată pe bandă adezivă ur-mată de examenul microscopic.

Tratamentul bolilor parazitare revine ex-clusiv medicului, deoarece majoritatea me-dicamentelor sunt hepatotoxice (în diferite grade) iar folosirea lor în scop profilactic sau în tratamente repetate fără avizul medicului este total contraindicată.

Având în vedere influenţa cu totul nefa-

vorabilă pe care o exercită bolile parazitare asupra dezvoltării fizice și intelectuale a co-piilor, o importanţă deosebită o au măsurile de combatere și prevenire în unităţile frec-ventate de copii: • Folosirea de oliţe individuale și dezinfecţia

regulată a acestora și a toaletelor • Măsuri generale de igienă: curăţenie, ven-

tilaţia încăperilor, îndepărtarea zilnică a prafului de pe pardoseli și mobilier

• Dezinsecţie eficientă (diferite insecte au rol în vehicularea formelor infecţioase ale unor paraziţi)

• Transportul, păstrarea și preparea alimen-telor de către personal controlat medical periodic și în condiţii de strictă igienă

• Spălarea fructelor și zarzavaturilor (pe care se pot depune paraziţi, chisturi, ouă)

• Lenjeria de pat și de corp a copiilor va fi spălată prin fierbere și călcată

• Deoarece parazitozele digestive sunt con-siderate ca fiind bolile “mâinilor murdare”, trebuiesc depuse toate eforturile pentru însușirea de către copii a unor deprinderi corecte de igienă: spălatul pe mâini înainte de masă, tăierea regulată a unghiilor, etc.

• În combaterea parazitozelor din mediul rural, importante sunt igienizarea și am-plasarea corectă a latrinelor

• Diagnosticarea celor parazitaţi și tratarea corectă a tuturor persoanelor infectate, simptomatice sau nu

• Creșterea rezistenţei generale a copiilor printr-un regim raţional de viaţă și de alimentaţie

Pentru prevenirea și combaterea îmbol-năvirilor pe care le dau paraziţii vor trebui respectate de către părinţi, dascăli, personal medical, atât a măsurilor de igienă individu-ală cât și colectivă.

Dr. Mihaela DinescuMedic primar

medicină de laboratorSANADOR BUCUREŞTI

24


Recomandările grupului de experți LeukemiaNet privitoare la managementul

Leucemiei Mieloide Cronice, iunie 2013

Evoluţia continuă a trata-mentului cu inhibitori de tirozin kinaza în tratamen-tul Leucemiei Mieloide Cronice (LMC) a impus actualizarea continuă a conceptelor de manage-ment ale acestei afecţiuni. Grupul de experţi Leuke-miaNet alcătuit din 32 de experţi din Europa, America şi regiunea Asia-Pacific, a actualizat recomandările făcute în 2009, pe baza stu-diilor existente şi a noilor studii.

Astfel, grupul de experţi recomandă ca tratamentul iniţial să fie făcut cu imatinib, dasatinib sau nilotinib. Răspunsul terapeutic este evaluat

prin determinarea cantitativă a transcrip-tului BCR-ABL1 din sânge periferic și prin analiza citogenetică a măduvei osoa-se hematogene la intervale de 3, 6 și 12 luni. Cantitatea de transcript BCR-ABL1 mai mică de 10% la 3 luni, mai mică de 1% la 6 luni și mai mică de 0,1% la 12 luni de la începerea tratamentului, definește

răspunsul optim la tratament. Cantităţi de transcript BCR-ABL1 mai mari de 10% la 6 luni și mai mari de 1% la 12 luni definesc eșecul terapeutic și necesită o schimbare a managementului terapeutic.

În mod similar, răspunsul citogenetic parţial (PCyR) la 3 luni și răspunsul ci-togenetic complet (CCyR) la 6 luni defi-nesc răspunsul terapeutic optim, în timp ce lipsa răspunsului citogenetic la 3 luni (cromosom Philadelphia pozitiv în pro-cent mai mare de 95%), lipsa răspunsului citogenetic parţial la 6 luni și a răspunsu-lui citogenetic complet la 12 luni definesc eșecul terapeutic.

Între pacienţii cu răspuns terapeutic optim și cei ce prezintă eșec terapeutic se află o grupă intermediară de pacienţi cu risc care necesită o testare mai frecventă.

Definiţii similare au fost enunţate și pentru medicamentele de linia a doua.

Definiţia fazei cronice, a fazei acce-lerate și a celei blastice a LMC au rămas nemodificate comparativ cu versiunea anterioară.1,2 Definirea răspunsului he-matologic complet și a răspunsului ci-togenetic au rămas neschimbate.1,2 S-a ajuns la concluzia că doar analiza citoge-netică clasică a măduvei osoase hemato-gene poate determina gradul de răspuns citogenetic (cel puţin 20 de metafaze ana-

lizate) în timp ce testul FISH din măduvă osoasă hematogenă poate înlocui analiza citogenetică în cazul evaluării răspunsului citogenetic complet, definit prin existenţa a mai puţin de 1% celule pozitive BCR-ABL1 în minim 200 de celule analizate2,3.

Răspunsul molecular este evaluat ca raport procentual dintre cantitatea de transcript BCR-ABL1 și cantitatea de transcript ABL1, conform standardelor internaţionale. Răspunsul molecular este evaluat conform scalei internaţionale și este exprimat ca procent BCR-ABL1 pe o scară logaritmică unde 10%, 1%, 0,1%, 0,01%, 0,0032% și 0,001% corespund unei scăderi logaritmice de 1,2,3,4,4.5 și 5.

O cantitate de transcript BCR-ABL1 ≤ 0.1% corespunde unui răspuns molecular major (MMR).

Au fost confirmate următoarele cri-terii pentru definirea răspunsului mole-cular profund4 (MR): • MR4.0= transcript BCR-ABL1 IS detec-

tabil, <0,01% sau transcript nedetectabil în cDNA cu > 10.000 copii ABL11

• MR4.5= transcript BCR-ABL1 IS de-tectabil, <0,0032% sau transcript ne-detectabil în cDNA cu > 32.000 copii ABL11,2

Termenul de răspuns molecular com-plet trebuie evitat folosindu-se termenul

Vladimir Celmare, Manager Dezvoltare şi Marketing Personal Geneticswww.personalgenetics.ro

Tabel nr. 1 Recomandările privind monitorizarea răspunsului terapeutic Optim Eficienţă scăzută Eşec

Diagnostic NA Risc crescut sau CCA/Ph+, major rute NA

3 luni BCR-ABL1 < 10% şi/ sau Ph+ ≤ 35%

BCR-ABL1 > 10% şi/ sau Ph+ 36-95%

fără CHR şi/ sau Ph+ >95%

6 luni BCR-ABL1 < 1% şi/ sau Ph+ 0

BCR-ABL1 1-10% şi/ sau Ph+ 1-35%

BCR-ABL1 > 10% şi/ sau Ph+ > 35%

12 luni BCR-ABL1 ≤ 0,1% BCR-ABL1 > 0,1-1% BCR-ABL1 > 0,1% şi/ sau Ph+ > 0%

Oricând BCR-ABL1 ≤ 0,1% CCA/Ph– (–7, sau 7q–) pierderea CHR, pier-

derea CCyR, pierderea MMR, mutaţii, CCA/ Ph+

CCA - anormalităţi clonale cromosomale

26


de „leucemie nedetectabilă molecular” (molecularly undetectable leukemia) cu specificarea cantităţii de transcript al ge-nei de referinţă (ABL1).

În cadrul laboratorului nostru de ge-netică se efectueză următoarele teste mo-leculare de onco-hematologie: detecţia transcriptului de fuziune BCR-ABL, de-tecţia mutaţiilor transcriptului de fuziune BCR-ABL, detecţia și cuantificarea tran-scriptului de fuziune BCR-ABL și cariotip măduvă osoasă hematogenă.

Bibliografie:1. Baccarani M, Saglio G, Goldman J,

et al; European LeukemiaNet. Evolving concepts in the management of chronic myeloid leukemia: recommendations from an expert panel on behalf

of the European LeukemiaNet. Blood. 2006; 108(6):1809-1820.

2. Baccarani M, Cortes J, Pane F, et al; European LeukemiaNet. Chronic myelo-id leukemia: an update of concepts and management recommendations of Euro-pean LeukemiaNet. J Clin Oncol. 2009;

27(35):6041-6051.3. Testoni N, Marzocchi G, Luatti S, et

al. Chronic myeloid leukemia: a prospec-tive comparison of

interphase fluorescence in situ hybri-dization and chromosome banding analysis for the definition

of complete cytogenetic response: a study of the GIMEMA CML WP. Blood. 2009;114(24):

4939-4943.

4. Cross NCP, White HE, M¨ uller MC, Saglio G, Hochhaus A. Standardized definitions of

molecular response in chronic myelo-id leukemia.Leukemia. 2012;26(10):2172-2175.

5. M. Baccarani, M. W. Deininger, G. Rosti, European LeukemiaNet recom-mendations for the management of chro-nic myeloid leukemia: 2013, Blood. 2013 122: 872-884

Tabel nr. 2 Definirea răspunsului la inhibitorii de tirozin kinază

La diagnosticAnaliza citogenetică clasică a măduvei osoase hematogene; FISH în cazurile Ph-,

pentru identificarea variantelor criptice; PCR calitativ pentru identificarea tipului de transcript BCR-ABL1

În timpul tratamentului

Real-time PCR cantitativ (RQ-PCR) pentru monitorizarea cantității de transcript BCR-ABL1 - se efectuează la fiecare 3 luni până la obținerea răspunsului molecular major

(BCR-ABL1 ≤ 0.1% sau MR3.0), apoi la fiecare 3-6 luni

Analiza citogenetică clasică a măduvei osoase hematogene (minim 20 de metafaze) la fiecare 3, 6 sau 12 luni până când se obține CCyR, apoi la fiecare 12 luni

Eşec terapeutic, progresia bolii

RQ-PCR, analiză status mutational ABL1 şi analiza citogenetică clasică a măduvei osoase hematogene, imunofenotipare în faza blastică

Zona intermediară

de risc

Testarea moleculară şi citogenetică se efectueză mult mai frecvent; analiza citogenetică clasică a măduvei osoase hematogene recomandată în cazul

mielodisplaziei şi a cazurilor Ph- cu modificări ale cromosomului 7.

Centrifuge Frigidere şi Congelatoare (reactivi, serotecă,pungi cu plasmă / sânge)

Consiliere • Livrare • Instalare • Instruire • Întreţinere •Garanţie şi post-garanţie • Service • Reparaţii • Validare IQ/OQ/PQ

Hote chimice / microbiologice

Incubatoare şi etuve

Aparate aerosoli, inhalatoare, spirometre, duş nazal

Str. Pictor Aurel Băeşu, nr. 47, sector 1, 013394 Bucureşti, Tel./fax: 031.805.99.82 … 85,e-mail: [email protected], www.sapaco2000.ro

Coloratoare automatede lame

Sisteme pentru purificarea apei

Echipamente diagnosticare

fibroză chistică

Echipamente şi consumabile pentru sterilizare (autoclave cu abur / plasmă, cutii instrumentar)

Soluţii pentru transportul şi administrarea sângelui şi a derivatelor sale (dezgheţare plasmă şi încălzire sânge)

Echipamente şi accesorii pentrudepartamentul de anatomie patologică

28


Sifilisul congenital - orientări în diagnosticul de laborator

România se află, din păcate, printre primele locuri în Europa pri-vind incidenţa sifilisului. Acest nivel se răsfrânge direct şi inevitabil şi asupra incidenţei sifili-sului congenital, formă clinică responsabilă de o parte a cazurilor de avort spontan, mor-talitate perinatală şi se-chele la nou născuţi.

Diagnosticul sifilisului congenital întâmpină o serie de dificultăţi legate de capacitatea limitată de identificare a femeilor infectate,

ne referim la categorii de risc precum femeile necăsătorite, prostituate, con-sumatoare de droguri. Se adaugă lipsa simptomatologiei în cazuri de sifilis congenital la copii născuţi de mame infectate, dar seronegative, dificultatea interpretării serologiei nou născutului în condiţiile transferului transplacen-tar de anticorpi, probleme de comuni-care între clinician și laborator, etc.

Riscul transmiterii infecţiei de la gravida netratată la făt variază de la 100% în sifilisul primar și secun-dar, la 80% în sifilisul latent recent și aproximativ 30% în sifilisul latent tar-div. Transmiterea se poate produce pe toată perioada sarcinii, mai frecvent după săptămânile 9-10, agentul etio-logic putând fi detectat atât în placen-tă cât și în ţesuturile fetale. După săp-tămâna 18, când sistemul imun fetal

începe să funcţioneze, apar și primele semne clinice, asemănătoare sifilisu-lui secundar de la adulţi.

În primii 2 ani după naștere (sifi-lis congenital recent), infecţia se poate manifesta prin hepatosplenomega-lie (creștere în volum a ficatului și a splinei), osteocondrită (inflamație a oaselor și a cartilajelor), rinită, leziuni cutanate. După această vârstă (sifilis congenital tardiv) apar sechele ale in-fecţiei ţesuturilor fetale în dezvoltare: keratită (inflamaţia corneei), triada Hutchinson (incisivi bombaţi, cu baza largă, ascuţiţi), deformaţii osteoar-ticulare, perforaţii ale palatului dur, atrofie optică, surditate bilaterală.

Diagnosticul de laborator în sifi-lisul congenital vine în sprijinul exa-menului clinic și radiologic. Acesta presupune vizualizarea bacteriei Tre-ponema pallidum (agentul etiologic al sifilisului) în leziuni deschise, li-chid amniotic, secreţii nazale, LCR, ca diagnostic de certitudine.

Complementar se efectuează di-

agnosticul serologic practicat în pa-ralel pe probe de ser matern și de la nou născut. Deoarece anticorpii ma-terni persistă până la 12 luni, testele treponemice (care pun în evidenţă anticorpi specifici), amintite mai sus, sunt utile după această perioadă.

Evaluarea și tratamentul copiilor născuţi din mame cu serologie poziti-vă pentru sifilis se bazează pe stadiul evolutiv de infecţie al gravidei, co-rectitudinea tratamentului, evoluţia serologică a gravidei, tabloul clinic și radiologic ale noului născut.

Deoarece diagnosticul sifilisului congenital și managementul cazului clinic prezintă dificultăţi, este de do-rit să se acţioneze pentru prevenirea infecţiei fetale. Aceasta se poate face prin depistarea serologică a infecţiei treponemice înainte de sarcină sau măcar în trimestrul I, cu aplicarea corectă a terapiei penicilinice și ur-mărirea serologică a gravidei.

www.saptamanamedicala.ro

TEG® 5000 – trombelastograf computerizat

• Are implementat un protocol VAD (Ventricular Assist Device), permite lucrul şi în secţiile de chirurgie cardiovasculară. • Încalzeşte direct proba de sânge, nefiind nevoie de încălzire ambientală, permiţând analiza probelor de la pacienţi în hipotermie sau hipertermie.

• Determină eficacitatea trombocitelor, indiferent de numărul acestora. • Face distinctia între cauzele sângerării: exces de heparină, deficienţă de factori, activitate plachetară deficitară, fibrinoliza primară/secundară sau cauze chirurgicale.

• Determină taria cheagului în 5-10 minute, iar nivelul Fibrinogenului funcţional în 15-20 de minute. • Identifică existenţa condiţiilor protrombotice (enzimatice sau plachetare). • Datorită analizei complexe şi rezultatelor obţinute este util în mai multe departamente ale centrelor medicale sau spitale.

• Funcţionarea este verificată prin controale cu 2 nivele (normal şi patologic).

• Efectuează şi teste de tip “platelet mapping” – mapare plachetară.

• Măsoară şi efectul asupra hemostazei al medicamentelor anticoagulante.

• Permite terapia personalizată a bolnavului.

• Trombelastograf pentru analiza elasticităţii cheagului de sânge, sensibil la toate interacţiunile între componentele celulare şi plasmatice, măsurând dezvoltarea şi liza cheagului de sânge.

• Permite analiza simultană a 2 probe de sânge în condiţii termice diferite (de ex. studierea hemostazei la un pacient hipotermic şi a altuia în situaţie de temperatură normală).

• Stochează şi analizează testele efectuate. Curba obţinută, poate fi comparată cu curbele din baza de date a analizorului.

• Permite exportarea rezultatelor în format PDF şi transmiterea pe e-mail. • Efectueză analiza întregului proces al hemostazei cu un singur test fără a fi

necesare alte instrumente! • Are 2 canale de analiză simultane, cu posibilitate de extindere la 8 canale. • Sistemul de măsură este prevăzut cu fir de torsiune, fără lagăre suplimentare.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să ne contactaţi!

BALMED S.R.L. B-dul Burebista nr. 1, Bl. D15, Sc. 4, Ap. 126, Sector 3, 031106, Bucuresti, Tel: 0722 677 660, 0724 204 606, 0785 433 588, Tel/Fax: 021 - 327 52 69, E-mail: [email protected]

[email protected]

Telefon: 0359.440.465Fax: 0359.818.791

Vânzari : 0752.189.300 Oradea, Bihor, România

Importator şi distribuitor la nivel naţional al produselor Kima, Meus, Vitality Blue Touch,

Green Touch, Pink Touch şi Cliche



Streptococul B-hemolitic de grup A este unul dintre principalii germeni responsabili de infecţiile de căi res-piratorii superioare, în principal an-

gine, faringite, scarlatină. Este important de diferenţiat infecţiile cu streptococ de grup A de alte infecţii (virale de exemplu) înainte de instituirea unei terapii adecva-te. Diagnosticul precoce și tratamentul infecţiilor cu streptococ de grup A au per-mis diminuarea severităţii simptomelor și numărul complicaţiilor cum ar fi glome-rulonefrita și reumatismul articular acut.

Metodele uzuale necesită 24 până la 48 ore pentru punerea în evidenţă și identificarea agentului cauzal. Tehnica imunocromatografiei permite acum de-celarea directă a antigenului specific al streptococului de grup A, ceea ce permite practicianului să pună diagnosticul ime-diat și să prescrie o terapie adecvată.

Metoda testului

Este un test imunocromatografic pe membrane utilizând o metodă sandwich de captură a antigenului. O moleculă de anticorp anti-streptococic A se fixează la nivelul regiunii testului membranei. O altă moleculă de anticorp anti-strepto-cocic A interacţionează cu particulele de latex purpuriu și se plasează sub zona de imersiune a membranei. Iniţial, antigenul specific al streptococului de grup A este extras din tampon începând de la reac-tivii de reacţie. Partea inferioară a ban-deletei este ulterior cufundată în soluţie de extracţie. Antigenul specific de strep-tococ de grup A se cuplează cu anticorpi marcaţi cu particule de latex. Amestecul

va migra prin cromatografie de-a lungul membranelor și complexul se va fixa la nivelul zonei test.

Prezenţa unei linii mov la nivelul zo-nei test indică un rezultat pozitiv în timp ce absenţa liniei mov indică un rezultat negativ. La nivelul zonei de control, apa-riţia unei benzi mov semnifică un test co-rect. Absenţa acestei benzi mov indică un test incorect și rezultatul nu este valabil.

Performanţe

Un studiu comparativ a fost efectuat la 525 pacienţi cu semne de angină sau faringite. Fiecare eșantion a fost însămân-ţat pe geloză-sânge. Coloniile cu beta-he-molitici care au apărut pe geloză au fost confirmate ca fiind Streptococ de grup A prin această tehnică. Fiecare tampon a fost în egală măsură testat cu STREPTA-TEST®. 26 pacienţi au fost excluși din test întrucât datele au fost incomplete. Rezul-tatele sunt rezumate în modul următor:

Sensibilitate: 96,8% (91%-99%) Specificitate: 94,7% (92%-97%) Valoare predictivă pozitivă

(VPP): 85,7% (79%-91%) Valoare predictivă negativ

(VPN): 98,9% (97%-100%) Corelaţii: 95,2% (93%-97%)

Precizie:

Precizia intra-testului a fost determinată pe 15 replicări a 3 eșantioane; unul negativ,

altul pozitiv slab și altul pozitiv puternic. Cele 3 eșantioane au fost identificate corect în mai mult de 99% din cazuri.

Precizia inter-test a fost determinată pe 15 teste independente pe 3 eșantioane (negativ, altul pozitiv slab și altul pozitiv puternic). Au fost utilizate 3 loturi de STREPTATEST®. Eșantioanele au fost identificate corect în mai mult de 99% din cazuri.

Diagnosticarea rapidă pentru angină cu streptococ beta-hemolitic de grup A

Streptococ grupa B Streptococcus sanguins Neisseria sicca

Streptococ grupa C Serratia marcescens Neisseria su bf lava

Streptococ grupa F Staphylococcus aureus Branhamella catarrhalis

Streptococ grupa G Staphylococcus epidermidis Haemophilus influenzae

Streptococcus mutans S taphylococcus saprophyticus Pseudomonas aeruginosa

Streptococcus intermedius Corynebacterium diphteriae Klebsiella pneumoniae

Streptococcus pneumoniae Neisseria gonorrhoeae Candida albicans

Streptococcus faecalis Neisseria meningitis Bordetella pertusis

Rezultatele negative obţinute cu suşele testate permit concluzionarea că STREPTATEST® este specific pentru strep-tococul de grup A.

Hervé Madramany,Director SC Aryana Profarm SRL [email protected] 0745 819 895

Reacţii încrucişate:Studiile privind reacţiile încrucişate cu germeni prezenţi la nivelul tractului

respirator au fost realizate cu concentraţii de 1 x 10 germeni / test. Au fost testate următoarele bacterii:

Acest test este folosit în Fran-ţa deja de 9 ani şi avem rezulta-te excelente.

Pacienţii copii sau adulţi sunt imediat diagnosticaţi şi medicul are posibilitatea de a da un dia-gnostic şi prescrie un tratament corect: antibiotic sau antialgic şi un antipiretic.

Este un test sensibil, rapid şi uşor de făcut.

La nivel european, un studiu anunţă că antibioticele sunt folo-site prea mult, iar consumul exce-siv al acestora crează rezistenţă.

Statisticile evidenţiază că angina cu streptoc beta-hemo-litic de grup A este prezentă în 10 -20% din cazuri la adulţi şi de 20 -40% la copii.

Streptatest® este un test de diagnostic rapid pentru angină cu streptococ beta-hemolitic de grup A.

Este un test imunocromatografic pe membrane utilizând o metodă sandwich de captură a antigenului.

Persoana de contact: Hervé MadramanyTelefon: 0745 819 895

E-mail: [email protected]/aryana.profarm

Ce este Streptatest®

AvantajeEFICACITATE

Practicabilitate și sensibilitate ridicată.

CONTROL Etichetat coform directivei CE 67/548.

Controale pozitiv și negativ incluse.

FIABILITATE ȘI RAPIDITATE Rezultat disponibil în 5 minute.

PRELEVARE Prelevarea se realizează cu ajutorul unui tampon.

PREGĂTIRE Puneți 4 picături de reactiv A, apoi 4 picături de reactiv B în eprubetă.

EXTRACŢIE Introduceți tamponul în eprubetă. Efectuați 10 rotații.

Așteptați 1 minut. Apăsați tamponul de eprubetă.

TEST Scufundați bandeleta. Citiți rezultatul după 5 minute.

Metodă rezumată în 4 etape

Trimiteţi mail cu datele firmei şi cele personale la [email protected] şi beneficiaţi

de promoţia de descoperire a produsului cu acestă parolă: „TRD”

2014 medicină de laborator - medical market

Documents