TRAISILYAITA. ~*=~^ii&0^-

SUMARIULU materiiloru coprinse in cursulu acestui anu.

Migratiune. Colonisatiune. Invas iune , de Gr. Barit iu Fragmente dein istori'a regim, alu II-lea rom. trans.

(Continuare si fine dein an. 1874) , de G. B . Liber'a muraria. ( F r a n c m a s o n e r i e ) Consemnarea romaniloru uciş i la 1 8 4 8 — 9 in Clusiu,

de Se leus ianu . . . . . . D e s p r e f6i'a periodica „ B e s e r i c ' a r o m a n a " din

Bucuresc i . . . . . D a t e relative la prinderea si executarea lui Baternai,

S imonis si protopopulu Turcu , de Se leus ianu însemnătatea literaturei romane tradiţionale, de pro-

fessoriulu dr. Grig. Silasi . . . . Generariu Constant. Nasturel lu-Herescu. Necro logu Adressa câtra „Cărturarii poporului romanu" in caus'a

f6iei „ S i e d j i e t o r e a , " de Iosifu V u l c a n u . Acte le prealabili si memorandulu unei conferentie

private dela Blas iu , dein a. 1 8 7 2 Starea actuale a di'aristicei la naţiunea dacoromâna,

de C. D . Ar icescu • . . , , D o c u m e n t a de emigratiune datu de proprietariulu

G r r i g o r i e C a r a c a s i u dein Bucuresc i Necrologulu presiedentelui asociat iunei trans. rom

br. L . V . P o p u Lupt'a dela Josefstadt. (Cantecu populariu) . Afaceri de ale comuneloru fostului regim. I. rom

trans. in caus'a fonduriloru, scoleloru etc. . ' Suferintiele protopopulu I. F . Negrut iu dein Clus iu ,

pe tempulu bellului c ivi le 1 8 4 % "iVIernorialu istoricu alu canonicului prepositu Stefanu

Moldovanu si 79 documente dein anii 1 8 4 8 ^ 9 Progres i s te l imbei basericesc i in Romani'a, de G. B, Lupt'a dela Koniggrătz . (Cantecu populariu)

O F s t r a s u dein diariulu v ie t ie i sale dela a. 1 8 4 % , de Stefanu Moldovanu

Epistol 'a gă îerar iu lu i U r b a n adressata câtra colone lulu regimentului N r . 5 0 in 1 8 6 3

D e i n statutele societatiei romane pentru incuragearea scientieloru si arteloru . . . .

Adaose si rectificări la istori'a regimentului II . rom, trans. de unu nenumitu

Oratiune funebrale rostita la inmormentarea baron L . V . P o p u in Buda-Pesta , de Iust inu Popufiu

Psalt irea calviniano-romana versif icată, recensiune de dr. Gr. Si lasi

Christoforu Columbu înaintea congressului de pre lati, de S im. Michaiescu . . . .

Cerculariu câtra t6te eforiile scâleloru granitiaresc: datu spre incuragiare la statulu militariu .

Glosse despre agricultura, de unu nenumitu . Economi'a. Casse de economia. Economi'a dein co

pilaria. Comentariu la publicatiunea dlui I. M, Riureanu

Cuventu de deschidere, t ienutu in adunarea despart, 17-ea dein Reginu, de Maioru presied.

Ref lexiuni la adunarea estraord. dein Alb'a-Iuli'a Documente l e istorice dein 1848 et 1849 incependu

Nr. foliei 1 2 3

1 2 3 4 1

2

2

3

3 4 5

- 3

3

4 5

4

4 5 5

Nr. foliei dela 3 . Apri le 1 8 4 8 publicate in col lectiunea canonicului Stefanu Moldovanu . . 1 6 — 2 0 2 2 — 2 4

Raportu despre fonduîu scolasticu alu fostiloru gra-nitiari dein regim. I. rom. trans.

Program'a adunarei gener . a 14-ea a asoc. trans. . D n . Vas i l i e Alexandr i si ce le doue poesi i ale sale,

R e s b u n a r e a l u i S t a t u - P a l m a si C o n c e r -t u l u i n L u n c a

Diarist ic'a nostra. (Critica) . . . . . Cuventulu v . presiedentelui Iacobu Bo loga la des

chiderea adunarei gener, in R e g i n u 1 7 / 2 ! ) A u g . . (•tjDespre unele midiuloce care aru potea ameliora sta

rea materiala a poporului r o m a n u , de parochulu B . Ba iu le scu

E l o g i u rost ita la mormentulu fericitului br. Lad. V, Popu, de dr. Grig. Si lasi ' .

Necro logulu lui P e t r u P o e n a r i u Raportulu secret. I . V. Rusu despre activitatea co

16 16

18 18

19

mitetului asoc. trans. pe a. 1 8 7 % Raportulu bibliotecari ului asociat, trans Baserlc 'a romanesca in lupta cu reforinatiunea, de

G. Barit iu Conspecta despre stipendiaţi i asociat , trans Populat iunea dein t6ta lumea dupa datele ce le mai

noue U n e l e sciri dela societatea acad. romana Ratiociniu despre starea fondului asoc. tranş. 1 8 7 % Scurta informatiune despre tipografiile si l ibrăriile

trans., care se ocupa cu productele literaturei rom.

19 2 0

21 2 2 2 1

1 4 1 5 16<

15

Processu verbale alu s ied. comitet, asoc. trans. dein 10 . N o v . 1 8 7 4

n n // ^ - -Dec. 2. F a u r u 1875 . 2 . Martiu „

etc,

n n n r> n n

Protocol lu susceputu in adunarea fostiloru granitiari dein regim. I. rom. in 30 . Oct. 1 8 7 4

Processu verbale alu sied. comitet, asoc. trans. etc. dein 1 0 . . Apri le 1875 .

„ „ 13 . Maiu „ B n n 26 . „ „ „ , „ 8. Iuniu „ „ „ „ 6. Iuliu

Processu verbale alu adunarei extraordinarie , tie nute in 6 / i 8 Iul iu la Alb'a-Inli'a

Processu verbale alu comitetului asociatiunei trans dein 20 . Iul iu 1 8 7 5

» » 3 . A u g . „ r> fl » 2 1 . „ „ . i « n 24 . „ „ . . v v v 28 . Sept, „

Processu verbale alu adunarei gener . dein Reg inu „ „ „ comitetului asoc. trans. dein

2. N o v . a. c. . Anuntiuri bibliografice se afla in cei mai mulţi

2 0 2 1 2 0

2 2 - 2 4 2 2

2 2 2 2 2 3

2 3

1 2 6 7

9 10

9 il 12 1 3 15

15

16 17 18 1 9 2 0

19 2 0

2 3 Nri .

K*0 Acesta foia ese "V î cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii a s o -c ia t iunei , era pentru

nemembrii 3 fr. Pentru s trăinătate

1 galbenu cu por to j , tt poş te i . c/J

ro^V^ i/̂ -â-a

i\r. 1.

TRANSILVANIA. Foîa Asociatiunei transilvane pentru literatura romana

si cultur'a poporului romanu.

Abonamentulu se face numai pe cate

1 anu intregu. Se abonedia la Comite tu l» asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii c o

lec tor i . cO"

V2s-C^0^

Brasiovu 1. Ianuariu 1875. Amilii VIII.

S u m a r i u : Migratiune. Colonisatiune. Invasiune. — Fragmente dein istori'a regimentului alu II-lea rom. grauitiariu transil-vanu. (Urmare.) — Liber'a murarfa. — Procesu verbale — Publicarea baniloru incursi.

Migratiune. Colonisatiune. Invasiune.*) Pre catu tempu se desbatea in anulu acest'a ces-

tiuuea junctiuniloru de caii ferate, athtu in Bucuresci, catu si in Pestea, cetele prin care se representă op-positiunea, in camere si afbra dein ele, in diarie, in cluburi si alte conferintie, strigă pe t

_ 2 —

sapa de lemnu. Acestea inca pleca in desperatiunea loru, in cktrau vedu cu ochii, trecu preste munţi si preste riuri mari, si stau câ si pop6rale selbatece, numai unde intempina resistentia dein partea altoru dmeni. Mai suntu si colonisatiuni provocate inadensu, si de buna voia, de cktra unele guberne si de pop6ra care au pamentu multu necultivatu, seu de cktra unele la care lipsesce industri'a si comerciulu.

Daci'a si poporulu dacoromanu cundsce t

— 3 —

gea odenitfra asia departe facia cu lumea dein afora, in cktu de ex. renumitulu geogratu italianu Balbi in lipsa totale de citre adeverate, pusese numerulu locuitoriloru Valachiei numai la 700 de mii, e>a pe alu Moldaviei la 450 de mii. Totu de aici se pdte esplicâ, ca chiaru scriitorii moldoveni si munteni dif-feru pkna apr

— 4 —

bari'a turciloru. Caşuri analdge amu avutu si noi aici in Transilvani'a si in Banatu pana in a. 1848, pre candu mulţime de romani spre a scapă de im-pilari, brutalităţi, tiranii si de t

— 5 —

justa s'aru fi incercatu se ia ceilalţi membrii ai comitetului.*) A c e a paralisia luase caracteru si mai periculosu dein caus'a portărei celei aequivoce ( indoiose) si insuflatorie de mare neîncredere a comandantelui generariu si a colegi loru sei, caroru nu le potea afla nimeni voli'a si nevoli'a. A u trebuita se intreviia alte even imente dein afara, care au cutremurata imperiulu dein temeli i , pentru câ comand'a generale dein Sibi iu se'si esa dein starea sa de passivitate , fora inse câ se desv61te alta energia mai mare , decatu numai pre câtu se potea dela unu omu trecuta de 70 de a n i , care mai suferia infricosiatu si de podagra.

In 11 . Septembre ministeriulu ungurescu isi dete dimis-s iunea; dein celu nou, Kossuth si Szemere au fosta sters i ; diet'a inse 'i t ienu c u po terea , si câ se faca in mani'a m o . narchulni , auctorisâ pe K o s s u t h , câ, se t iparesca si note de 5 fl. In aceleaşi dile romanii se adunară a dou'a ora la Blas iu , acumu inse armaţi care cu ce avea. V i n e acolo si br. V a y ; este primitu omenesce . E l u amerintia mai antaiu cu mitralii si cu morte,; dupa aceea ese in midiuloculu poporului , cerca totu ce sc ie prin e locent ia , dara se reintorce fora nic i -unu resultatu. In 2 1 . Septembre nefericitulu archiduce S t e f a n u provocatu de d ie ta , a mersu la banulu J e l a c h i c h , cu scopu de. a impaciui differentiele intre unguri si croaţi. N u s'a potutu. S t e f a n u desgustatu forte , trece iute prin Pes tea la Vien'a, unde incarcatu la curte de mustrări amare, pentru câ dedese crediementu necondiţ ionata ungureniloru, isi ia di-miss iunea si se duce in ex i l iu pe tota vieti'a sa. In loculu palatinului fu denumita generariulu locotenente-de-maresialu corniţele L a m b e r g câ comandante supremu si commissariu plenipotente i inperatescu. I n 2 8 Septembre diet'a declara pe L a m b e r g de tradatoriu alu patriei, era plebea incuragiata de K o s s u t h , precumu credea tota lumea, ilu omora pe po-dulu de preste Dunăre in modulu ce lu mai se lbatecu , era studentele Georgiu Kolos i , secuiu transilvanu,**) care'lu tăiase mai antaiu cu sabii'a in c a p u , alergandu la dieta impreuna cu complici i sei si aratandu arm'a încruntata de sânge, sbiera înfuriata: „Acesta este sângele lui Lamberg!" Fiori de ghiatia coprinse p e ce i mai mulţi deputaţi . Corniţele Stef S z e c h e n y dein ace lu momentu isi perdii minţ i l e , dupa aceea se arunca in D u n ă r e , de unde'lu scosera câ prin minune. Chiaru faimosulu revolutionariu br. Nico lae Vese l eny i orbulu, luâ lumea in capu impreuna cu alţii,, apoi mai tardiu mustrata de consc ient ia , mori in despertîtiune. Deputaţ i i sasi fugiră si ei acasă. In aceleaşi dile rebell i i calcara in capu de nopte locuinti'a episcopului A n d r e i u S i a g u n a , sub pretestu ca ar avea la sene stindarte m u s c a l e s c i , hâtira pe secretariulu seu Iacobu Bo loga prin câteva s trate , câ se le arate unde sunt stindartele. A m b i i scapără cu viet ia câ prin urechile acului. Gorgei prinde si pune de impusca p e corniţele Zichi in 2 9 . Septembre, apoi i i confisca averea. In 20 . Sept. batali'a dela P â k o z d intre Je lach ich si unguri In 7. Oct. generării Roth et Phi l ipovich batuti de unguri si dusi in captivitate cu 8 0 0 0 de ostaşi. A c i trădarea era pe facia. I n 6. Octobre plebea dela Vien'a si studenţii spen-

*) Vedi intre altele proclamatiunea episcopesca dein 8. Octobre 1848 .

**) Dela Cuiesti (Kovesd), iu comitatulu Albei de susu.

diurara pe generariulu de artileria si ministru comite L a t o ur . In 12. Octobre spendiurara si unguri i de la Clusiu pe j u riştii romani B e t r a n e a n u l u si pe S i m i o n u , era la Tergulu-Muresiului pe june l e teologu de S ib i iu , anume V a -s i l i e P o p u , dupace mai antaiu l'au torturata. Cu ace lea execut iuni br. V a y si guberniulu ! voia se insufle romaniloru terrore. Romanii respunsera cu repressali i , câ-ci in 1 3 Oct. taiara pe tiranii A l e x e Gyârfâs dela Sancelu si pe Sigis-mundu D o b a y dein Rosii'a inpreuna cu fetele l u i , dupa aceea in 14 . Octobre cu macelulu dela Sangat inu ( K i s - E n y e d ) , unde dupa lupta de mai multe ore tienuta dein p u s e i , 1 4 1 de membrii ai familiiloru unguresci au remasu morţ i , inse si câţiva romani impuscat i de prin ferestrii.

F â ş i a cu atâtea evenimente ametîtorie si fiorose, era tempulu câ episcopi i romanesci inca se se int6rca la turmele loru, si comandantele Puchner se intre in acţiune. S'a intemplatu si un'a si alt'a, inse p r e a t a r d i u .

Intr'aceea noi aici nu ne ocupamu cu istori'a imperiului , si nici macaru cu a Trans i lvanie i ; dara acţ iunea ulteriora a regimentului II . stă in legătura strinsa cu alte e v e n i m e n t e ; dein acesta causa cautâniu se at ingemu si aci lea macaru pe unele deintru acelea.

D u p a adunarea dela Nasaudu, romanii de prin comitate alerga hi Urban câ la barbatulu celu mai populariu si mai decisu pentru acţiune, cu dieci le de mii, câ se depună jura-mentulu de fidelitate câtra „imperatulu Austrie i si alu Romaniloru," si se'i cera protectiune in contr'a tiraniei de era tenerimea romanesca se imbuldiâ cu mii le la densulu, cerendu câ se fia inrolat i , înarmaţi si exerci taţ i alăturea cu soldaţii regimentului . Ved iendu Urban acelu entus iasmu alu romaniloru pentru imbraşios iarea armeloru, a rogatu pe comandantele generalu br. P u c h n e r , câ se'i permitta a înrola diece mii de jun i romani, p e carii se'i forrnedie intr'unu corpu de venatori , era spre scopulu acesta se'i tramita si bani. Idea sanetosa si feric i ta , pe care inse br. Puchner o respinse, era in locu de aceea adopta nefericit'a idea de a reseola pe poporulu intregu parte barbatesca, apta de a porta a r m e , in numeru de 1 9 5 de mii. Inse si acesta mesura se luâ numai in momente le s u p r e m e , si c u m u ? fora a imparti la poporulu romanescu nici macaru una miie de p u s e i , nici unu banu, celu puşinu spre coperirea speseloru mai indispensabili la inceputulu organisatiunei; voma vedea apoi, câ mai tardiu s'a poruncitu s tr insu , câ si pucinele arme ce se află in manile romani loru, se se ia dela ei. A s i a dara colonelului Urban nu 'ia mai remasu a l ta , de câtu câ si acea mesura salutaria se o ia numai pe respunderea s a ; prin urmare a si inrolatu 700 de voluntari ; mai departe nici chiaru dorinti'a sa de a forma in regimentu alte duoe bata-lione, alu 4-lea si alu cincilea, nu a fosta in stare de a o rea-l isa, dein lips'a armeloru si a baniloru. 10 mii de venatori in partea septemtrionale si alte 10 mii in cea meridionale a Transi lvaniei , adaose la regimentele de linia si la ce le con-finiarie, aru fi datu campanie i bel l ice in Transi lvani'a cu totulu alta fâş ia; crudimi si devastatiuni s'aru fi intenrplatu multa mai puc ine ; pacificarea era se urmedie multa mai cu-rendu, si ajutoriulu rusescu era se fia cu totulu de prisosu.

— 6 —

D a r a cu trei general i morbosi, cu alti duoi, câtra carii br. Puchner nu avea nici o încredere, cumu era se se int ie lega Urban, si c ine se nu'si perda patienti 'a!

In 19. Septembre v. colonelulu ese dela Nasaudu numai cu 1 0 0 0 de tetiori si cu trei tunuri mici pâna la comun'a M a c u d u , de unde provoca pe colonelulu ungurescu Carolu D o b a y , câ se se retragă cu trupele sale dela D e s i u , unde es îse dela Clusiu in contra romaniloru, câ de nu, elu i lu va lovi . D o b a y s'a si retrasu.

Fa imoş i i secui Berzenczey , Pâlfy si alti deputaţi secu ieş t i isi dedesera mai de înainte parol'a loru de onore in diet'a dein Pestea, câ ei voru fi in stare de a scote pe cam-pulu de bătălia in orice tempu 1 0 0 (suta) de mii secui bene armaţi , prin carii se extermine pe romani si pe şerbi. V e -diendu Urban câ in vecin'a secuime se iau in adeveru me-surele cele mai energiose de armare si versare de sânge, se decise a esi dein t ienutulu regimentului mai aprope spre secuime, si asia in 14. Octobre veni la opidulu R e g i n u , inse n u m a i cu duoe batalione de granitiari , cu 2 tunuletie si ceva calarime, precumu recunosce chiaru si Kovâri in susu citat'a istoria (pag. 96) . In 16 . Octobre se t ienu faimos'a adunare fatale a secuiloru la comun'a Luteni (Agyagfa lva) sub presiedenti'a comitelui E m e r i c u M i k o , trâmisu inadinsu de câtra guberniulu dein Clusiu si de br. V a y . Se adunaseră câ vreo treidieci de mii, parte mare armaţi. D e fagia era si coloneli i regimenteloru granitiarie secuieşt i , F r a n -c i s c u D o r s c h n e r (nemtiu) si A l e x a n d r u S o m b o r i . L a provocarea furiosa a lui B e r z e n c z e y se dec ide in contra câtoruva omeni mai moderaţ i , câ secuii se se declare de g a r d a n a ţ i o n a l e , se'si a lega comandanţi si se p lece indata asupra romaniloru. A c e s t a s'a si intemplatu a trei'a d i , adecă in dio'a dein care e data proclamatiunea lui Puchner . Comandante fu a lesu Sombori , cărui i se detera colonei i Dorschner , D o b a y , D o n â t h , Betzmann (nemtiu , ne-vasta-sa sasca dein Bras iovu) , corniţele Dion i s iu Lâzâr, era de thesaurariu comit . I . Bethlen . 10 mi i armaţi cu pusei cu b a i o n e t e , pote alti atâti cu lănc i , plecară in patra colone mari ; ceilalţi mai betrani se duseră pe la casele loru.*) Preste totu p e unde au trecutu acelea colone, au lasatu urmele de-vastat iunei si ale sateloru arse. Aflandu-se pe drumu, le veniră patrudieci de maji (cantărie) cu erba (prafu de puşca) , c u m u si alta munit iune. D e i n acelea patru colone, una parte comandata de corniţele D ion i s iu Kâ lnok i fu bătuta reu de maiorulu Kle i ser dela reg imentulu S i v k o v i c h in 2 5 . Octobre la comun'a Siarosiu. Trup'a secuiesca a lui D i o n . Lâzâr batu pe prefectulu Micasiu la Iernotu si'lu goni pâna la Ludos iu . Comunei Iernotu (Radnoth) ii detera focu, si ucisera 20 de romani; L a Siauli'a, Cipau, Ogra inca au datu focu; si au ucisu 4 3 romani ; apoi br. Georg ie A p o r mai spen-diurâ pe 2 6 (Gazet'a N r . 1 0 5 an. 1848) . Grosulu trupei secuiesc i comandatu de Dorschner si B e c z m a n , pâna eri ca-meradi si colegi ai lui Urban, apuca dreptu in contra acestuia, carele aşteptase indesiertu câ se ajungă generariulu W a r d e -ner cu brigad'a sa in ajutoriu; câ-ci in locu de alte trupe regu-

*) Kovâri la pag. 9 4 ; dara la pag. 103 pune numerulu secuiloru armaţi si porniţi dela loculu adunarei numai la 16 mii. Prea destui si atâţia in casulu de facia.

late ii veniră numai 5 8 0 ostaşi sub comand'a căpitanului Rosner si câteva sute de lanceri de prin tienuturile vec ine , armaţi câ vai de ei. In 2 1 . Octobre trupele inemice se afla facia in fâşia la comun'a St. Ioan'a (Vajda St. Ivân) aprope de Reginu, si adecă: 1 3 0 0 ostaşi de granitiari s i de linia, alăturea cu ei lancerii, sub comand'a lui U r b a n ; ce lu pucinu 10 mii secui bine armaţi, in partea ceealalta. Resultatulu bătăliei era de prevediutu. D u p a cele de antaiu puscaturi trase in carne, parte mare a lanceriloru o luâ la fuga spre unu batalionu de granitiari, pe care in locu se'i fia de ajutoriu, i lu aduseră in cea mai mare disordine. N u ve miraţi de aces ta ; curatu asia o patira mai tardioru lancerii secui la Tergulu-Mures iului ; cumu audira bombanitulu tunuriloru, o luară la fuga in t6te părţile. C u tote aces tea , batali'a la St. Ioan'a t ienu dela 1 ora pâna pe inserate. Urban perdii 3 6 fetiori morţi si duoi oficiri locotenenţi i H o n i g si Kal ivoda, si asia se retrase dela R e g i n u , fora câ se fia persecutatu. Secui i incuragiati de Berzenczey , detera focu orasiului, pre-dara si omorira pe toti câţi le cădea in mâna, era pe 17 ostaşi remasi in spitalu ii macelara câ ori-ce selbatici dein Americ'a. Secui i mai detera flacariloru, eca asia, dein ch iaru seninu, inca si comunele Mirasteu, Archiudu, Beseric'a alba, Grebenis iulu. Ori-ce discipl ina dispăruse deintre ei. Urmarea fu, câ batali'a dela Tergulu-Muresiului dein 5 N o v e m b r e , o per-dura in modu atatu de rus înosu , in câtu deca generariulu Gedeon ar fi desvoltatu numai cevas i energia mai m a r e , si br. P u c h n e r a s e m e n e a , secui i aru fi remasu pe pace in munţii loru. In locu de aces ta inse br. Puchner dise (câtra comitetulu romanescu carele in 19. N o v . mersese la den-sulu in corpore câ se'i gratu led ie : „Tier'a este pacificată, afara numai de T r e i - S c a u n e , pe care le voiu pacifica eu. V e recomandu câ se desarmati pe poporu si se nu mai suferiţi nici-unu feliu de crudime. 1 '

„ V o m u desarma Exce lent ia . Crudimi n'amu suferitu nic i -odata , ne-amu silitu se le evi tamu dein respoteri; dara crudimile insurgenti loru producu repressalii", observa Barit iu.

„Repressali iV A s i a ? Bine . As ia dara diumetate tunurile mele am se le intorcu asupra dvostra, si diumetate asupra rebell i loru. Ati in t ie lesu?"

C u acesta resolutiune esiramu dela septuagenariulu podagr i s tu , carele si in acea di abia se redicase dein aster-nutu. S'a insielatu bietulu betranu, amaru s'a insielatu. . E l u •eu ascultaţii de omeni câ F r o n i u s , câ B e d e u s si câ secre-tariulu seu Flor ian G l a n z , inemici juraţi ai romaniloru; a perdutu Transilvani'a si t6ta reputatiunea sa si a celoru-lalti generări , deintre carii Gedeon si Pfersman au fostu traşi mai tardiu si in cercetare aspra; ceilalţi au fostu pensionaţi .

D u p a - c e generariulu Wardener a venitu. in ajutoriu lu i Urban cu 2 4 2 0 ostasime regulata si cu 5 tunuri , s'a decisu câ se ocupe capital'a t i ere i , adecă Clusiulu, ceea ce s'a si intemplatu in 17. N o v e m b r e cu neaşteptata usiorintia, pentru-câ insurgenţi i magiari dupa doue loviri scurte o luară la fuga spre Ungari'a. Cele doue batal i6ne ale regimentului II. au luatu parte act iva la tote operaţiunile câte s'au intemplatu p e lini'a deintre N a s a u d u si Clusiu.

( V a urma.)

— 7 —

Liber'a mnraria. (Continuare dein diariulu lunariu M i s t r i a ) .

C â t e v a c u v e n t e i s t o r i c e a s u p r ' a K.\ d e d i c a t a i n t i e l e p t i l o r u d i n H e l i o p o l i s . Ori catu amu voi se cautamu dat'a si epoc'a pre

cisa a infiintiarii acestei institutiuni bine-facatdre si civilisatrice in tempurile atatu de depărtate de noi; ori catu amu voi se scimu intr'unu modu positivu anulu si localitatea unde ea si-a avutu nascerea, totuşi, 'încercările ndstre ostenitdrie ara fi vane, si n'amu potea cu destulu succesu atinge punctulu do-ritu. Dar cu tdte astea, totu ce este certu si pro-batu, este, ca ea, iriaintea aparitiunei auctoriloru vechiului si noului testamentu, a esistatu, si legiuitori dupa malurile Iordanului si Eufratului, in isvdrele bogateloru sale principie, au culesu preceptele ade-verului, dreptăţii, egalităţii, libertăţii, si fraternităţii loru.

Oraslele, pline de anticele sciintie, Memphis, Alecsandn'a, Heliopolis si altele din Egipetu, au por-tatu, din tempurile cele mai depărtate, acesta insti-tutiune: medicina, filosofia, astronomia, sciintiele naturale, matematecele si cestiunile sociali, erau studiate si practicate acolo de sapienţii masoneriei; si deca n'aru fi. fostu barbarulu si antiumanulu actu de incendiu la 634 e. v. in Alesandri'a, acestu orasiu, prin bibliotec'a sa, ne aru fi spusu cu acte autentice, de progresulu ce masoneri'a a adusu in lume. Dara dre si in dilele ndstre ieroglifele dupa nenumerate ruine nu ne spunu, nu tradezu misteriele ce ele as-cundu?

Malurile Crângului nu pastrezu dre si astadi tra-ditiunea acestei vechi institutiuni?

Masoneri'a este vechia câ si omenirea. Ea a sustienutu totu-deun'a progresulu in sciintie, a propagaţii totu-deun'a caritatea; in sfer'a inalta in care ea se afla nu s'a pusu nici odată pe terenul u lup-teloru discordante si a proscrisu totu-deun'a ur'a. Numai astu-feliu ea a potutu si va potea essistă catu omenirea. Masoneri'a a gasitu in calea sa multe obstacule, a avutu de invinsu multe difncultati. Au fostu epoci candu, persecutata de nisce bărbaţi puternici ai di-lei, ea a lucraţii mai incetu si pe ascunsu, dara prin tari'a convictiuniloru sale totu-dăun'a a triumfatu.

Va face obiectulu altoru articole istori'a masoneriei in generalii si a României in particularii!, precumu mai pe largu si a celoru infiintiate in seco-lulu actualu; dmenii carii au contribuitu la nascerea loru, carii au luptatu pentru inalte scopuri in tieVa ndstra. In acestu articolu ne vomu ocupă pe scurtu de L.\ dedicata i n t i e l e p t i l o r u d i n H e l i o p o l i s , in O.-, din Bucuresci.

Acăsta L.\, infiintiata la 1863 Augustu, sub aus-piciele M.-. O.-, alu Franciei, si dupa staruinti'a mai multora ff.\ din elit'a societăţii romane, carii au pri-mitu lumin'a in Franci'a, avu instalarea sa oficiala

la 4. Maiu 1864, cu doi ani si diumetate in urm'a caderei sub adormire a L.\ S t eu ' a D u n ă r i i .

Dorinti'a spre a face parte in acăsta institutiune era mare, in pucinu tempu ea numeră in sinulu seu inteligenti'a, capacitatea si avuti'a tierei. FF.-. care ocupau funcţiunile cele mai inalte in tidra, purtau cu plăcere sSiortiulu muncitoriului si emblemele egalităţii.

Pe atuncea localulu At.\ era in strad'a teatrului; unu evenimentu sinistru aduse confusiunea. In seYa de 7. spre 8. Octomvre 1864 eclatk foculu in inte-î-iorulii seu si puse L.\ in imposibilitate d'a mai urmă acolo siedintiele sale. Gratia staruintiei mai multoru ff.-. archiv'a scapk neatensa. Se luară indata dispo-sitiuui spre reconstruirea temp.\, ceea ce se si făcu in anula urmatoriu. Pana atuncea L.\ a tienutu siedintiele sale in casele f.\ G. Filipescu, care a ocupatu cu multa demnitate si fotoliulu de Ven.\

In acelu anu se ivi si o inundatiune mare, care copleşi diumetatea capitalei. Membrii acelei L.\, pe langa o suma de bani înaintaţi ministeriului din intru spre a subveni inundatiloru, se ocupa si fia-care in particulariu, dupa midiuldcele sale materiale, spre a venf in ajutoriulu acestora nenorociţi.

Mai tardiu, L.\ a trimesu si o suma de bani comitetului instituita in Moldov'a spre a veni in ajutoriulu saraciloru d'acolo.

Afara de acest'a, ori-ce cerere venita, fia din afara, fia din intru, L.\ a sciutu se faca facia si se usiureze dorerea nenorocitiloru C.'. V.".

La trei Maiu 1866 s'a cerutu si 'i s'a permisu autori satiunea de a arboră pe localulu \ • | bandier'a cu colorile naţionale si însemnele masonice.

In acelaşi anu f.\ I. Balacenu a representatu acesta R.\ |ZZ| m adunarea legiuitdre masonica dela Parisu.

Progresulu ce se făcea in fia-ce di, era mare. Merg6u astu-feliu lucrurile candu in Martie 1867, nu scimu din ce cause, se puse in adormire At.-.

Totu mobiliariulu si archiva ei risipita intre mai mulţi ff.-., com.-. infiintiate acuma isi dau tdte sfortiurile spre a le gasi*).

Dupa unu intervalu de mai bine de cinci ani de inacţiune regretabila, pe la inceputulu anului 1873 catoru-va ff.-., cei mai mulţi apartienendu altoru |ZZ| 5 ' e V K i e idei'a frumdsa de a redicâ diu adormire acesta R.\ |ZZ|- D e s i t°tu mobiliariulu vechiu nu mai esista, astu-feliu ck trebuia totulu facutu de a capo, acestu numeru restrinsu de ff.-. incepu se-si aiba siedintiele sale preparatdrie.

In noulu localu inchiriatu in strad'a Scauneloru Mr. 23, la 27. Maiu se tienu prim'a siedintia regulata

*) Facernu unu apel lu caldurosu catra toti ff.\ membri i vechie i acestei R . \ de a ne lumina asupr'a midiuloceloru de a gasi archiv'a, fora de care ne este impos ibi lu de a potea forma mai tardiu istori'a intrega a acestei | ~ Z | > precum si istori'a masoneriei in Romani'a.

— 8 —

la care au fostu invitaţi toti ff.\ membri vechi ai sei, candu se facura si alegerile. Cu ţ

— 9 —

anume: a) Câ proeente obvenitdria cu 1-a Octobre a. c. dupa couponii-ebligatiuniloru de stătu convertate in argintu, 33 fl. 60 cr. (Nr. 222, 1874.)

b) Câ procente obvenitona dupa priorităţile drumului ferata trans. 137 fl. 73 cr. (Nr. 235 1874).

c) Câ procente obvenitona cu 1-a Novembre a. c. dupa couponii obligatiuniloru urbariale ungurene, 43 fL 9 3 c r . (Nr. 247, 1874.)

d) Câ procente obvenitdria cu 1-a Novembre a c dupa couponii obligatiuniloru de stătu (meta-liques) si de loteria 33 fl. 30 cr. (Nr. 248, 1874).

e) Câ procente obvenitdria cu 1-a Novembre a c dupa couponii obligatiuniloru urbariale buco-vinene 23 fl. 60 cr. (Nr. 253, 1874.)

f) Dela dn. magistru poştale in Baitia, George Bardosi, s'a incasatu câ tacsa de membru ordinariu pentru totu-deun'a 100 fl., dein cari 70 fl. in o acţiune a Bancei generale Transilvani'a, eY 30 fl. in bani gafa. (Nr. prot. ag. 220, 1874.)

g) Au mai incursu la cassa, câ tacse de membrii ordinari si pentru diplome 29 fl. (Nr. prot. 227, 238, 249 si 250, 1874) si câ prenumeratiuni la Tran silvani'a 4 fl. (Nr. 206, 220, 1874.)

h) Prin direcţiunea desp. cerc. alu Sabesiului (IV) s'a tramisu câ tacse de membrii ordinari si oferte 41 fl. (Nr. 243, 1874) (a_ se conferi si § 141).

Se iau spre scientia, si dlui Greorge Bardosi (de sub lit. f), carele a oferitu o suma mai considerabile in fav

— 1 0 -

ca, dupa ce nu dispune de nici unu esemplariu com-pletu aein f

— 11 —

5) Sub Nr. V I , s'a defiptu loculu adunarei vii-t6ria la Sabesiu.

6) Sub Nr. prot. X., s'a alesu respective realesu subcomitetulu in persdnele urmatoriloru domni: Sini. Balomiri directore, Io. Tipeiu, Io. Deacu, I. Mace-lariu, dir. Avr. Tincu, Io. Paraschivu si Nic. Lazaru membrii ordinari; er' Io. Munteanu si dr. S. Moga membrii suplenti (Nr. prot. ag. 243, 1874.)

Conclusiune. Lucrurile subcomitetului de sub a), si ale adunarei cercuali de sub b) pos. 1, 2 si 5, se iau spre plăcuta scientia, eV cu privire la pos. 3 se decide a se atrage atenţiunea respectivului subco-mitetu la observarea determinatiuniloru coprense in §§ 18 si 27 din regulamentu; totu odată facia cu cestiunea, relativa la spesele de călătoria ale mem-briloru subcomitetului, adoptata in principiu, acestu comitetu si-reserva enunciarea sa, pana pre tempulu candu dein partea viit6rei adunări cercuali (dupa cum se dice sub Nr. prot. VIII. la fine), se va luâ dis-positiune merit6ria in aceea cestiune.

Cu privire la positinnea 4 se decide: câ res-pectiv'a comuna se se provdce a satisface aprimisiunei sale. In fine, alegerea subcomitetului de sub positi'a 6, se aproba.

§ 142. Dn. bibliotecariu raportăza despre cărţile dăruite pre s&na bibliotecei asoc. care suntu:

1) A dou'a carte de lectura si invetiatura pentru scalele poporali romane de I. Popescu. Ed. Sibiiu 1874, dăruita de auctoriulu.

2) Gramatic'a macedo-romana de I. C. Masimu. Ed. Bucuresci 1862, dăruita de I. V. Rusu.

3) Kurzgefasste Gramatik der romăniclien Spra-che fur Militărs. Ed. Sibiiu 1871, dăruita de I. V. Rusu.

4) Verhandlungen und Mittheilungen des sieben-biirgischen Vei*eines fur Naturwissenschaften zu Her-mannstadt XXIII, si XXIV. Jahrgang. Ed. 1873,1874, danii ta de reuniunea resp.

5) A magyarKorona orszâgaiban 1870 eV elej£n vegrehajtott Nepszâmlâlâs eredmănyei etc. Ed. Pest'a 1871, dăruita de dn. jude regiu in Deva, Io. Balomiri.

6) 7 bucati cârti vechi istorice, dăruite de dn. anticuariu Friedrich Engber.

7) 2 bucati cârti istorice germane, dăruite de dn. Hasdeu. In fine.

8) 5 bucati cârti de diverse specialităţi, dăruite de dn. I. Cretiu.

Conclusiune. Cărţile dăruite se primescu pre lenga espresiunea recunoscientiei protocolaria, si se transpunu dlui bibliotecariu, spre a se inferi in re-gistrulu bibliotecei asociatiunei.

§ 143. Secret. II . refer^za in priviuti'a concur-seloru intrate la stipendia de cate 60 fl., dintre care, unulu este destinata pentru unu gimnasistu dein co-mitatulu Dobacei dein una fundatiune anonima, al-tulu pentru unu gimnasistu, incependu dein I. clasa j

gimnasiale dein fundatiunea Nicolae M a r i n o v i c i u senatore.

Referentele, dupa ce arata, ck la cestionatele stipendia, au concursu 16 insi, avendu in vedere deoparte literile fundationali respective, de alta parte progresulu destinsa in studia, in combinare cu documentele de paupertate, si-permite a tace urmatâ-riale propuneri:

1) Stipendiulu destinatu pentru unu gimnasistu dein comitatulu Dobacei, propune a se conferi con-curentelui Iosifu Farcasiu, studente in I. clasa gimn. la Clusiu, carele a produsu testimoniu cu calculu de eminentia, si e născuta dein Szels, municipiu, in comitatulu Dobacei.

2) Er ' stipendiulu din fundatiunea Marinoviciu, propune a se conferi concurentelui Emiliu Viciu studente in I. clasa gimnasiale la Muresiu-Osiorheiu, carele a produsu testimoniu de progresu, cu calculi de eminentia. w

Punenduse la discusiune aceste propuneri, dn. protopopu, I. Hannia. luandu cuventulu, propune din partesi, câ, stipendiulu de sub 1, destinatu pentru unu gimnasistu dein comitatulu Dobacei, se se con-fer^sca concurentelui Vasilie Popu, studente in a IV. clasa gimnasiale in Grherla cu calcululu de progresu multiamitoriu, carele dupa cum a aflatu dein raportulu referentelui, este recomandaţii si dein partea respectiviloru fundatori, câ se se considere dupa po-tintia, si r este nascutu in Chechisiu, comitatulu Dobacei. Er' dn. jude P. Rosca, se es prima pentru observarea principiului clasei Înaintate, facia cu concurenţii mai destinşi.

In fine, dupa indelungate discusiuni, la care partecipara toti membri presenti; dupa ce secret, referente, dein motive fundate, retragandusi propunerea, adoptk propunerea dlui protopopu I. Hannia, stipendiulu de sub pos. 1., cu unanimitate de voturi.

Se conferi concurentelui Vasilie- Popu, nascutu in Chechisiu (Kostosmezo) comitatulu Dobacei.

Er ' propunerea referentelui relativa la conferirea stipendiului de sub pos. 2.

Se adoptk cu unanimitate Dn. asesorii consist. Z. Boiu referăza in caus'a

concurseloru intrate la ajutdriele pentru sodalii si invetiaceii de meseria, preliminate pre anulu 187 4 / 5 . Arata, ck la cele 2 ajut6ria de ckte 36 fl. destinate pentru sodali de meseria au concursu 11 insi; eV la cele 10 ajutdria de ckte 15 fl. destinate pentru invetiaceii de meseria, au concursu 51 insi.

Totu odată descdpeve Dlu referente, cumu-ck la propunerile sale in privinti'a conferirei cestiotiateloru ajutoria, au avutu in vedere, cualificatiunea si lipsa materiale a concurentiloru, mai departe au luatu in consideratiune feliulu meserieloru respective, cum si distribuirea concurentiloru preste diferite parti ale patriei. Deci punenduse la discusiune cestiunea conferirei ajiit

— 12 —

nerile secret. I I , carele dein partesi inca insista pentru considerarea concurentiloru dein diverse regiuni ale patriei, cestiunea amentita, submitenduse la voti-8are, se decise in modulu urmatoriu:

1) Cele doua ajutdria de cate 36 fl. se conferiră cu unanimitate concurentiloru:

a) Sam. Baltesiu dein Vizokna, sodalu de pantofarii! in Sibiiu.

b) Gregoriu Muresianu, sodalu de cismariu in Alb'a-Iuli'a.

2) Cele 10 ajutdria, de ckte 15 fl. se conferiră urmatoriloru concurenţi:

a) Lui Dum. Sechelu dein Saschizu, invetiacelu de Iacatariu in Brasiovu, cu^ rnaioritate de 6 contra 2 voturi. '

b) Fratiloru Georgiu si Ioana Babosiu dein Ar-chit'a, celu d'antaiu invetiacelu de croitoriu, alu doilea de mesariu in Brasiovu, colectivu cu rnaioritate de 7 voturi contra uaulu.

c) Lui Georgiu Taleanu dein Sacelu, invetiacelu de pantofariu in Brasiovu cu rnaioritate de 6 contra 2 voturi.

d) Lui Ioanu Mânu din Brasiovu, invetiacelu de cojocariu acolo cu rnaioritate de 5 contra 3 voturi.

e) Lui Nicolae Flasieriu dein Saschizu, invetiacelu de mesariu in Brasiovu, cu rnaioritate de 5 contra 3 voturi.

f) Lui Georgiu Balomiri, invetiacelu de panto-fariu in Oresthia, cu unanimitate de voturi.

g) Lui Constantinu Munteanu (alias Muntenescu) din Mihesiu, invetiacelu de pantofariu in Clusiu, si lui Ioanu Popa din Frat'a, invetiacelu de rotaria e>asi in Clusiu, colectivu (la olalta) cu 7 voturi contra unulu.

h) Lui Iuliu Podoba din Topa desierta invetiacelu de fâuria in Clusiu cu unanimitate.

i) Lui Nicolae Furnica si Georgie Vestemianu, ambii invetiacei de papucaria in Sibiiu, colectivu cu rnaioritate de 6 contra 2 voturi. In fine

k) Ioanu Siandru dein Vistea inferiore, invetiacelu de cismariu in Fagarasiu cu unanimitate.

•Celoru alalti concurenţi este de a li se resolvd pentru astadata, in sensu negativu.

Verificarea acestui procesu verbale se concrede Dloru membrii I. Hanni'a, P. Rosc'a si C. Stezariu.

Sibiiu, data câ mai susu.

In absenti'a Dlui vice-presiedinte P . Dunc'a mp. • I. V. Rusu mp., secret. II.

S'a prelesu si verificatu. Sibiiu 14. Nov. 1874. Ioanu Hanni'a mp. P. Rosc'a mp. Stezariu mp.

Nr. 2 5 9 — 2 7 1 / 1 8 7 4 .

Contribuiri la fondulu academiei. 1) Prin dn. advocatu in Gherl'a, Augustu Munteanu, s'au

triinesn câ legatu facutu in favi5rea fondului academiei, de re-pausatulu prepositu Macedonu Popu, in un'a acţiune. dela insti-tutulu Albin'a, cu couponii respectivi 1 0 0 fl. v. a.

2) Prin dn. proprietariu in Beclenu, Petru Muresianu Si-reganulu, s'a trimesu ca rat'a a I I a diu cuantulu de 2 0 fl., subscrisu de domni'a sa in favorea fondului academiei 5 fl.

3) Totu prin susu numitulu domnu Petru Muresianu, B'a mai trimesu dela Vasilie Ilisiu senioru contrasiu in Siregu, câ pretensiune încasata dela debitoriulu aceluia, M. Goldstein 7 fl.

Sibiiu 8. Deceravre 1874. Dela secret, asoc. trans.

Nr. 259 , 1874 .

Publicarea baniiorii incursi la fondulu asoc. trans. pre tempulu dela siedinti'a comitetului asociat, dein 15. Septembre a. c. pana la siedinti'a dein 10.

Novembre a, c. 1) Dela domnulu secretariu I . alu asoc. Georgin Baritiu

tacs'a de membru ordinariu pre 1 8 7 3 / 4 si 1 8 7 4 / 5 10 fl. 2) Dela domnulu canonicu si direct, gimnas. in Beiusiu,

Teodora Kovâri tacs'a de membru ord. pre 1 8 7 % si 1 8 7 % 10 fl.

3) Dela dn. asesore •consistoriale in Sibiiu, Moise Lazaru tacs'a pentru diploma 1 fl.

4) Dela dn. archivicariu archi-diecesann in Sibi iu, Moise Tom'a tacs'a pentru diploma 1 fl.

5) Dela dn. cancelistu judecatorescu in Sibiiu, Ioane Mi-baltianu tacs'a pentru diploma 1 fl.

6) Prin direcţiunea desp. cercuale alu Sabosiului (IV.) s'a trimesu:

Dela dn. parochu in Sabesiu, Nicolae Lazaru tacsa de m. ord. pre anii 1 8 7 % s> 1 8 7 % 10 fl. Dn. advocatu in Sabesiu, Ioane Munteanu tacsa de membru ordin, nou pre 1 8 7 % 5 fl. Dn. medicu in Sabesiu, dr. Ioane Mog'a tacsa de membru ord. nou pre 1 8 7 4 / 5 5 fl. Dela dn. protop in Sabesiu, Ioane Deacu tacsa de membru ord. pre 1 8 6 % 5 fl. Dn. Vasilie Albini eco-nomu in Cutu, tacsa de membru ord. pre 1 8 7 % 5 fl.

Câ contribuiri odată pentru totu-deun'a: Dela dn. Alesandru Dobrescu preotu in Hemig, 1 fl. Dn.

Simeonu Marcu preotu in Dumitr'a, 1 fl. Dn. Filipu Mironu antiste comunale in Cutu 2 fl. Dn. Georgie Nistoru cantore gr. cat. in Cutu 1 fl. Dn. Ioanu Popu preotu in Drasiovu 1 fl. Dn. Constantinu Colbasi studente din Cutu 1 fl. Dna Ioan'a Pop'a proprietaritia in Cutu 1 fl Dn . Georgie Metesiu preotu in Cutu 1 fl. Dn . Eustachiu Cibu preotu in Dai'a 1 fl. Dn. Ioanu Dicu alias decanu invetiatoriu in Cutu 1 fl.

Sum'a 41 fl.

Dela dn. teologu absolutu in Lipov'a Gregoriu M. Marie-nescu tacsa pentru diploma 1 fl. Dn . protopopu in Lipov'a, Ioane Tieranu tacsa de membru ord. pre 1 8 7 % 5 fl.

Prin dn. I. M. Eiureanu câ capitalu de fundatiune sub titlulu: fondulu repausatului Radu M. Kiureann s'a trimesu 1200 lei (60 Napoleoni de auru).

Prin dn. inspectori scol. II . alu fondului reg. Iuliu Bar-dosi, s'a administratu dela dn. magistru reg. poştale in Baiti'a Zarandana, Georgie Bardosi, câ tacsa de membru ord. pentru totu-deun'a in un'a acţiune dela banc'a gen. Transilvani'a Nv. 675 , 70 fl. si bani g a f a 3 0 fl. la olalta 100 fl.

Sibiiu 10. Novembre 1874 . Dela secret, asoc. trans.

Editorii! si provedietoriu: Comitetulu. — Redactorii! G. Baritiu, secretariulu I. ala asociatiunei, — Tipografia fiSmer & Kamner.