2006-03 batalion 2 calucareni afgan

Tipãrit la Centrul Tehnic Editorial al Armateitel: 021-224 26 34fax: 021-224 04 05

REVISTÃ EDITATÃ DESTATUL MAJOR

AL FORÞELOR TERESTRE

REDACÞIAstr. Drumul Taberei nr. 9-11

sector 6 cod 061416

BUCUREªTI

tel: 021-318 22 47

021-318 53 67 int. 189, 389

fax: 021-318 53 65

021-318 22 47

Copyright Este autorizatã orice reproducere,

fãrã a percepe taxe, cu condiþia

indicãrii cu exactitate a numãrului

ºi a datei apariþiei publicaþiei

B 00420 C 4275/06

ISSN 1582-1617

REDACTOR-ªEF

Locotenent-colonel

Dragoº ANGHELACHE

SENIOR EDITOR

Colonel (r.) Nicolae DINU

REDACTOR

Sublocotenent Andreea FLEANCU

SECRETAR DE REDACÞIE

Maior Luigi-Mihail COJOCARU

TEHNOREDACTARE

Elena RÃDULESCU

CORECTURÃ

Cristina BULEA

PROCESARE TEXTE

Plt. adj. Adrian IUZIC

Filofteia LINCÃ

ADMINISTRAÞIE ªI EXPEDIÞIE

Plt. adj. Adrian IUZIC

INTERNET

www.r f t . for ter. roe-mai l : r f t@for ter. ro

Coper ta 1Cu ochii pe inamic

fototeca RFT

Coper ta 4Lumea din lunetã

fototeca RFT

EVENIMENT

Sprijin total pentru trans-formarea Forþelor TerestreRomâne 3Lt.col. Dragoº ANGHELACHE

ANIVERSAREBatalionul 1 CIMIC

Batalionul va trimite oechipã CIMIC în teatru 18Lt.col. Dragoº ANGHELACHE

Armele lucrãtorului CIMIC:cuvântul, diplomaþia, puterea de convingere 20Lt.col. Dragoº ANGHELACHE

Funcþionãm ca orice altãunitate militarã 22Lt.col. Dragoº ANCHELACHE

ALMA MATER

Bacalaureatul militar 38Lt.col. Dragoº ANGHELACHE

Noutãþi în noul an deînvãþãmânt militar 41Lt.col. Dragoº ANGHELACHE

Studenþi de la ENSIETA în stagiu la AcademiaTehnicã Militarã 43Lt.col. Dragoº ANGHELACHE

SALA ARMELOR

Tactici folosite de insur-genþã împotriva forþelorCoaliþiei 46Colonel Gheorghe VIªAN

Armata finlandezã semodernizeazã 48Lt.col. Dragoº ANGHELACHE

Tancul uºor AMX-110RC 51Lt.col. Emanuel BÃRBULESCU

PP-119 „Bizon“, urmaºulbãtrânului AK-774 53Lt.col. Emanuel BÃRBULESCU

Complexul de rachete„Crotal“ 55Lt.col. Emanuel BÃRBULESCU

Avionul fãrã pilot HALE IGNAT-EER 56Lt.col. Dragoº ANGHELACHE

ªopârla Gecko ºi BAE Systems 57Mihai RADU

ACTUALITATE

Atenþie, convoi! 5Maior Gabriel PÃTRAªCU

Batalionul 265 PoliþieMilitarã în acþiune 8Sublocotenent Andreea FLEANCU

Ultimul detaºament alBatalionului 280Infanterie Mecanizatã aaterizat pe Otopeni 11Lt.col. Dragoº ANGHELACHE

O unitate cu radare deultimã generaþie 15Sublocotenent Adina CÃPÎLNEAN

De la Tulcea, la Predeal25Cãpitan Adrian GÎTMAN

La Piteºti a avut loc unseminar al blindatelor 26Maior Marian RÃDULESCU

TEATRE DE OPERAÞII

Militarii bucureºteni auplecat într-oo nouã misiune 28Lt.col. Dragoº ANGHELACHE

„Cãlugãrenii“ în acþiune 31Maior Luigi-Mihail COJOCARU

Transfer de autoritate la Kandahar 33Maior Luigi-Mihail COJOCARU

Coordonate ale activitãþiicotidiene 36Plutonier-adjutant Dumitru TUDORACHE

TRADIÞII ªI CULTURÃ

Bucureºtenii au sãrbãtorit Ziua Imnului Naþional 58Lt.col. Dragoº ANGHELACHE

SPORT

Zilele sportului militar la Bistriþa 60Sublocotenent Andreea FLEANCU

Spectacol în aer 62Sublocotenent Andreea FLEANCU

Concurs de orientare laªimleu Silvaniei 64Maior Tudor ªIMON

Locotenent-colonel

Dragoº ANGHELACHE

Cuprins

Nr. 3 2006

2 Revista Forþelor Terestre

Eveenimeent

VViizziittãã îînn SSttaatteellee UUnniittee

LaPentagon, activitatea aînceput cu unceremonial, dupã care

ºeful SMFT a purtat o serie de discuþiicu comandanþii componentelor dincadrul forþelor terestre ale SUA asuprapreocupãrilor pentru transformarea ºimodernizarea structurilor. De asemenea,au fost abordate subiecte privindinstruirea unitãþilor care participã lamisiuni în afara þãrii. În cadrul întâlniriicu amiralul Edmund Giambastiani,domnul general locotenent dr. SorinIoan a avut un schimb de opinii privindevoluþia actualã a forþelor terestre. „Cuaceastã ocazie – sublinia ºeful SMFT –domnul amiral ºi-a oferit sprijinul totalpentru procesul nostru de transformare“.

Sprijin total pentrutransformarea ForþelorTerestre Româneªeful Statului Major al Forþelor Terestre a efectuatîn perioada 19-27 august o vizitã oficialã înStatele Unite ale Americii, la invitaþia omologuluisãu american, generalul Peter J. Schoomaker. O vizitã despre care domnul general a avut ama-bilitatea sã facã o scurtã relatare pentru „Revistaforþelor terestre“.

Locotenent-colonelDragoº [email protected]

ªeful Statului Major al Forþelor Terestre a fost decorat încadrul unui crermonial organizat la Pentagon

Printre obiectivele vizitate s-a aflatºi structura TRADOC, unde iaunaºtere conceptele ºi doctrina privindmodernizarea ºi transformareaperpetuã a sistemului de instruire, iarCentrul Naþional de Instrucþie a fostun alt obiectiv din agenda vizitei.„Aici se pregãtesc unitãþi careurmeazã sã plece în misiuni, iarinstrucþia se desfãºoarã într-un cadrufoarte apropiat de realitatea pe caremilitarii o vor întâlni în diferite teatrede operaþii“ explica domnul general.Despre modul în care a fost conceputrespectivul centru, domnul general-locotenent dr. Sorin Ioan relata cã„este dislocat într-o bazã din mijloculdeºertului, oferind condiþii similare cucele din Irak sau Afganistan. În plus,au fost construite medii urbane carereproduc acelaºi sistem de locuinþe –inclusiv lupta în subteran – ºi oferãposibilitatea pregãtirii pentru luptaîmpotriva insurgenþilor sau împotrivateroriºtilor“.

BBrriiggããzziillee SSttrryykkeerr

Un alt obiectiv vizitat a fost bazade pregãtire ºi de instruire în noulconcept ºi a noii structuri STRYKER,cu un nou autovehicul destinatacþiunilor militare, care asigurã atâtprotecþia cât ºi conducerea acþiunilorºi a luptei digitizate în cele maidiverse condiþii ºi medii de acþiune. Înprivinþa modului de pregãtire amilitarilor din aceste structuri, domnulgeneral preciza cã se realizeazã într-uncentru din cadrul brigãzilor de tipSTRYKER, unde sunt condiþiideosebite pentru instruire. „M-aimpresionat determinarea ºiresponsabilitatea militarilor –indiferent de corpul din care fac parte– pentru a-ºi însuºi elementele denoutate ºi de a le aplica pe timpul uneiinstrucþii prelungite, într-un climatvitreg“. Toate activitãþile din cadrulinstrucþiei, preciza ºeful SMFT, serepetã pânã când militarii îºi însuºesccunoºtinþele ºi îºi formeazã

deprinderile necesare. În plus, existã ocorelare foarte strânsã între sistemulde centralizare a lecþiilor învãþate ºitransformarea lor în metode deinstruire. Astfel, se doreºte acoperireacelor mai diverse acþiuni ostile carepot fi întâlnite pe câmpul de luptã.

CCaaddeeþþii rroommâânnii llaa WWeesstt PPooiinntt

Cu ocazia vizitei la Academia de laWest Point, domnul general-locotenentdr. Sorin Ioan a þinut o expunere încare a prezentat România, în general,ºi Forþele Terestre Române în special,prilej cu care a scos în evidenþãeforturile noastre pentru modernizareaînvãþãmântului militar.

„M-am întâlnit ºi cu cadeþii noºtrila West Point: Ovidiu Nicolae Iacob ºiSebastian Turcu, studenþi în anulpatru, ºi Rãzvan Cojocaru din anulîntâi“ – relata ºeful SMFT, apreciindcã studenþii „s-au integrat perfect ºi în

Instrucþia se desfãºoarã într-un cadru foarte apropiat de realitateape care militarii o vor întâlni în diferite teatre de operaþii

Eveenimeent


scurt timp în programul de învãþãmântºi în rigorile specifice academiei, ºi aurezultate pozitive“.

Referitor la evoluþia în carierã aacestor cadeþi dupã întoarcerea în þarã,domnul general a precizat cã au fostdeja discuþii pe aceastã temã, în cadrulAcademiei Forþelor Terestre, deoarecestudenþi de-ai noºtri sunt ºi în Greciaºi, mai nou, în Japonia.

Domnul general-locotenent dr.Sorin Ioan a subliniat cã „neintereseazã ºi integrarea lor însistemul militar românesc, iar în acestsens ne gândim ca perioada depracticã sã o desfãºoare în România,în ºcolile de aplicaþie ale armelor.Totodatã, vom organiza, în perioadade vacanþã, întãlniri ale cadeþilor custudenþii din Academia ForþelorTerestre, ocazie cu care vor faceschimb de informaþii ºi de opinii“.

SScchhiimmbbããrrii îînn mmoodduull ddee aabboorrddaarree aall iinnssttrruuccþþiieeii

Cele observate pe timpul viziteivor face obiectul unei analizeselective, urmând sã se opereze uneleschimbãri ºi în pregãtirea unitãþiloroperaþionalizate sau a celor careparticipã la misiuni, în funcþie de condiþiile ºi de cerinþelenoastre.

Prima etapã în acest demers esteîntâlnirea de la sfârºitul luniiseptembrie cu militarii care au urmatcursuri în Statele Unite. Potrivitdomnului general, aceºtia au oanumitã expertizã, dar nu estevalorificatã corespunzãtor. „Vom aveaun schimb de idei ºi vom vedea cumau fost integraþi în unitãþile din carefac parte, cum li s-a valorificatexpertiza. Dorim sã gãsim formele

adecvate prin care sã realizãmtransferul de expertizã cãtre ceilalþimilitari“.

În plus, preciza domnul general,secþia de curând înfiinþatã la structuraDoctrinã ºi Instrucþie din Statul Majoral Forþelor Terestre, va fi încadratã cuofiþeri ºi subofiþeri care au experienþateatrelor de operaþii. „Aceºtia vorparticipa nemijlocit la activitatea deinstrucþie a unitãþilor înainte de apleca în teatrele de operaþii. Ei vordirija ºi vor coordona activitãþilepentru realizarea coeziunii structurilor,dezvoltarea calitãþilor de leadership,mai ales la comandanþii subunitãþilormici: grupe, echipaje. În situaþii reale,ei trebuie sã fie în mãsurã sã iadeciziile cele mai bune într-un timpfoarte scurt“ a încheiat ºeful StatuluiMajor al Forþelor Terestre.

Eveenimeent


4 Revista Forþelor Terestre www.rft.forter.ro

Schimb de opinii pentru o instruire mai eficientã

Actualitatee

IIMMMMEEDDIIAATTEE RREESSPPOONNSSEE ‘‘0066

PPllaannuurriiZiua de luni, 24 iulie, se anunþa a fi foarte cãlduroasã.

Buletinele meteo difuzate la radio prognozau o zicanicularã, în care temperatura urma sã ajungã la 34 gradeCelsius. În punctul de comandã al grupei de coordonare,activitãþile erau în toi. Sub comanda colonelului inginerEmil Cîrstoiu, ºeful grupei, se pregãtea misiunea pentru adoua zi. Poliþiºtii militari trebuiau sã asigurare deplasarea,în condiþii de maximã securitate, a unui convoi militar mixtromâno-american (compus din vehicule care participaserã

la exerciþiu în Bulgaria) de la vama Negru-Vodã la MihailKogãlniceanu.

Adunaþi în jurul unei hãrþi a oraºului ºi a judeþuluiConstanþa, membrii grupei fãceau analiza situaþiei care, laprima vedere, pãrea destul de uºor de rezolvat. Asta pentrucei care nu sunt familiarizaþi cu acest gen de activitate.Pentru poliþiºtii militari din compunerea detaºamentului deprotecþie a Forþei (toþi încadraþi la Batalionul 265 PoliþieMilitarã), misiunea prezenta un grad ridicat de dificultate.Deplasarea unui convoi pe o distanþã de 90 km, pe drumuri

Maior Gabriel PÃTRAª[email protected]

Atenþie, convoi!În perioada 17-29 iulie 2006, în Bulgaria ºi România s-a

desfãºurat exerciþiul trilateral „IMMEDIATE RESPONSE ’06“,

la care au participat militari din trei þãri: România, Bulgaria

ºi SUA. Una dintre etapele exerciþiului a fost ºi deplasarea

unui convoi militar peste graniþa bulgaro-românã. Aceastã

ultimã activitate, mai modestã prin amploarea sa, a fost

organizatã ºi condusã în totalitate de cãtre o grupã de coor-

donare compusã din militari ai Forþelor Terestre Române

dislocatã, pe timpul desfãºurãrii exerciþiului, la Mihail

Kogãlniceanu, judeþul Constanþa.

5Nr. 3 2006

Foto

: mai

or G

abrie

l PÃT

RAªC

U

Autovehiculele Poliþiei Militare sunt în drum spre Negru Vodã

publice, în condiþii de trafic intens,specific sezonului estival, ridicanumeroase probleme. Pe drum seîntâlneau cu maºini agricole (era doartimpul campaniei de varã), traversaulocalitãþi (în special oraºul Constanþaridica cele mai mari probleme), iardeplasarea pe ºoseaua Agigea-Constanþa-Ovidiu-MihailKogãlniceanu, în plin sezon turistic(când se circulã barã-la-barã) era dejatrecutã la capitolul „teme pentruacasã“ ºi se studia cu maximã atenþiepentru a gãsi cele mai bune soluþii.

Maiorul Lucian Leucuþa, ofiþerulcu protecþia forþei, ºi cãpitanul OvidiuGherghiceanu, comandantul Detaºa-mentului de Poliþie Militarã, stabileauresponsabilitãþile ce reveneau fiecãreiechipe de intervenþie ce urma sã acþio-neze a doua zi. Alãturi de ei erau ºi ceidoi ofiþeri din compunerea echipeimedia, maiorul Viorel Calenciuc ºicãpitanul Pavel Petrea, cu misiunea dea mediatiza activitatea.

LLaa ddrruummLa ora „cinci zero-zero“ toatã

lumea era în picioare. Participanþii lamisiune se îndreptau cãtre locurilestabilite, maºinile poliþiei militare seporneau pe rând ºi erau încolonate. Înscurt timp, cele opt autovehiculemilitare erau gata de plecare.Colonelul Cîrstoiu a fãcut ultimeleprecizãri maiorului Leucuþa ºicãpitanului Petrea. Cel din urmã s-aîmbarcat în maºina din coadacoloanei, „împodobitã“ cu un afiºmare: „Atenþie, convoi! Lungime 400de metri“.

O orã ºi jumãtate mai târziu,coloana pãrãsea cazarma. Grijuliu,cãpitanul Petrea îºi verifica ceasul dintimp în timp, pentru cã urma sã intreîn direct cu posturile locale. Lângã el,în poziþie de luptã, gata sã intervinã înorice moment, erau doi poliþiºtimilitari: caporalii Constantin Apostolºi Constantin Cristea. Conformordinului de acþiune, ultima maºinã

avea misiunea sã nu permitãintercalarea altor autovehicule încoloanã. De aceea, circula pe mijloculºoselei, ca o mãsurã de descurajare acelor ce nu respectau prevederileCodului rutier referitoare la deplasareaîn paralel cu coloane militare.

De la o vreme, bornele kilome-trice au început sã fie inscripþionate cu numele de Negru-Vodã, iarlocalitatea se vedea deja la orizont.Coloana poliþiei militare a intrat în vamã ºi s-a oprit în locul unde erau dispuºi vameºii români. Auînceput sã aºtepte convoiul care, din minut în minut, trebuia sã intre peteritoriul României. Graficul a fostrespectat ºi, pe rând, vehiculeleromâneºti ºi americane au tranzitatvama. Maiorul Leucuþa a preluatcomanda ºi a constituit convoiul, întimp ce cãpitanul Petrea intra înlegãturã cu posturile de radio locale,pentru prima ºtire. Ca într-o reacþie înlanþ, ºi alte redacþii începurã sã sunepentru a afla mai multe date. Convoiulse mãrise la douãzeci de vehicule ºiera gata de marº. În „zona media“,paraºutistul nostru, cãpitanul Petrea,începuse sã aibe de lucru cu presa.Reprezentantul unui ziar local reuºisesã ajungã la vamã ºi solicita informaþiidespre activitate.

OO mmâânnãã ddee aajjuuttoorrA început deplasarea. Cãpitanul

Petrea se urcã din mers în ultimamaºinã. Telefonul îi suna înpermanenþã. Erau alte redacþii caresolicitau informaþii. Mai ales posturile de televiziune. Între timp, îl suna pe maiorul Calenciuc pentru a-l informa despre stadiul marºului. Greul începuse pentru toþi. Se depã-

Actualitatee



Foto

: mai

or G

abrie

l PÃT

RAªC

U

Echipajele, în aºteptarea convoiului din Bulgaria

ºeau maºini agricole cu gabarit mareºi cãruþe încãrcate cu fân.

La intrare în Amzacea, unHUMVEE a avut probleme. Convoiuls-a oprit, au fost luate mãsuri pentrufluidizarea traficului ºi pentrusecuritatea proprie pe timpulstaþionãrii. Echipa tehnicã americanãs-a deplasat la vehicul. Toþi ceilalþimilitari americani au rãmas laposturile lor. ªoferii români n-aurezistat, s-au adunat lângã maºinaamericanã pentru a da o mânã deajutor. Tehnicienii americani n-aureuºit sã remedieze defecþiunea ºi erau hotãrîþi sã ia mãsuri de evacuare.A intervenit însã maistrul militar clasaa II-a Octavian Ganea, din Batalionul26 Infanterie. A ridicat capota maºiniiºi a început sã repare. Spresurprinderea americanilor, defecþiuneaa fost remediatã.

La Agigea, poliþiºtii militari erau laposturi. Avertizaþi prin staþiile radio,opriserã traficul pe ambele sensuri decirculaþie pentru a permite trecereaconvoiului. Un cameraman de la unpost TV local era în mijlocul ºoselei ºifilma trecerea autovehiculelor. Peambele sensuri de trafic se circula cudificultate. ªoferii civili erau preapuþin dispuºi sã respecte regulile ºi numanifestau dorinþa de a sta în urmaconvoiului. Poliþiºtii militari nu s-aulãsat impresionaþi aºa cã, în urmanoastrã s-a format o coloanãapreciabilã. În Constanþa ne aºteptaualte posturi de televiziune. Dupã oscurtã oprire, pentru a fi scos un intrusdin convoi, marºul s-a reluat.

UUllttiimmiiii kkiilloommeettrriiCei 24 de kilometri care despart

Constanþa de Mihail Kogãlniceanu pot

fi parcurºi în cel mult treizeci deminute, atunci când traficul estenormal. Dar vara, circulaþia pe DN 2Aeste deosebit de grea, datoritãnumãrului mare de autovehicule.Poliþiºtii militari cunoºteauparticularitãþile traficului din zonã ºi nu ºi-au slãbit vigilenþa. Mai ales cã, paralel cu convoiul nostru, sedeplasa ºi un autoturism de la un postlocal de televiziune. Un cameramanteribilist, susþinut de cãtre colegii sãi,ieºise pe fereastra maºinii ca sãfilmeze deplasarea noastrã. Când i-avãzut, cãpitanul Petrea s-a crucit. Dar de, fiecare meserie cu riscurilesale ºi cu nebunii ei!

Am intrat în Mihail Kogãlniceanu.

O maºinã a Poliþiei Rutiere a venit

în sprijinul poliþiºtilor militari când

mai erau de parcurs doar câteva sute

de metri. Sã nu se spunã cã nu au

dat o mânã de ajutor atunci când au

fost solicitaþi! Telefonul cãpitanului

Petrea a început sã sune din nou.

Jurnaliºtii care însoþiserã convoiul

solicitau realizarea unui interviu.

A coborât din maºinã ºi a rãspuns

întrebãrilor. Pe rând, maºinile din

convoi intrau în cazarmã. La poartã,

colonelul Cîrstoiu verifica din

priviri fiecare echipaj ºi fiecare

maºinã de intervenþie. Ceva nu îi

ieºea la socotealã, lipsea cineva.

Se uitã de-a lungul ºoselei ºi vãzu

o beretã bordo. Tropãind zgomotos,

cu bocanci grei de paraºutist,

veni ºi ultimul militar din convoi.

Misiunea se încheiase.

Actualitatee


7Nr. 3 2006

Foto

: mai

or G

abrie

l PÃT

RAªC

U

Înapoi, spre Mihail Kogãlniceanu

În dimineaþa zilei de 14 iunie militarii batalionuluierau în tabãra pe care o ridicaserã la mar-ginea Pãdurii Cornetu. Erau cu toþii

pregãtiþi pentru o zi de acþiune, care presu-punea executarea unei misiuni de monitori-zare a unei zone împãdurite.

Am pãrãsit tabãra în coloanã ºi ne-amîndreptat spre o altã pãdure din apropierealocalitãþii Clejani, cu o denumire semni-ficativã: Pãdurea Nebunã. Un loc undem-am trezit martora unor succesiunide evenimente parcã rupte dintr-unfilm de acþiune, cãci întregul exer-ciþiu a avut stabilit un scenariubine pus la punct. Regizorul acþiuniia fost locotenentul Eduard Ivan, co-mandantul de companie. El a avutrolul de a pregãti, organiza ºi con-duce exerciþiul, deºi mi-a mãrturi-sit cu modestie cã tot ceea ce amvãzut în teren a fost rezultatul uneimunci de echipã. Fiecare militar aavut o misiune ºi a îndeplinit-o ca ºicând ar mai fi fãcut-o de zeci de ori.

Actualitatee

BBaattaalliioonnuull 226655 PPoolliiþþiiee MMiilliittaarrãã

Batalionul 265 PoliþieMilitarã în acþiune

Batalionul 265 Poliþie Militarã a executat înperioada 13 - 15 iunie un exerciþiu cu trupe înteren, fãrã trageri de luptã. Trei companii depoliþie militarã ºi o companie de stat major ºideservire au fost cantonate pentru trei zile înPãdurea Cornetu.

8Revista Forþelor Terestre

Sublocotenent Andreea [email protected]

Foto

: sub

loco

tene

nt A

ndre

ea F

LEAN

CU

Se pun la punct itinerarele de patrulare

Ce-i drept, majoritatea milita-rilor au participat la cel puþino misiune multinaþionalã, iarceilalþi au avut buni profesori.

Exerciþiul propriu-zis aconstat în monitorizarea uneizone împãdurite în care s-ausemnalat diversiuni ale unorgrupãri teroriste. Acþiunea aînceput cu un atac al inami-cului asupra convoiului petimpul deplasãrii prin pãdure.Dupã câteva schimburi defocuri, poliþiºtii ºi-au continuatmersul pânã la punctele pe caretrebuia sã le asigure fiecare.Primul pluton a trebuit sã mo-nitorizeze punctul de controltrafic la intrarea în pãdure.Militari pe motociclete aupatrulat pe poteci, transpor-toare blindate de cercetare auasigurat zona, punctul decomandã bine poziþionat înpãdure a menþinut continuulegãtura cu militarii angajaþi în misiune. A fost un exerciþiu interesant,„militarii au manifestatiniþiativã ºi motivaþie, au pus în practicã cunoºtinþele ºiexperienþa acumulatã înmisiuni externe dar ºi laexerciþiile din teren, precumDEMEX ’05”. LocotenentulEduard Ivan aprecia cã „Misiu-nea a fost una complexã ºi a vi-zat evaluarea capacitãþii co-menzii companiei de a pregãtiºi conduce misiunea în teren,totodatã a urmãrit pregãtirea ºiducerea acþiunilor de cãtremilitarii care au jucat acþiuneainamicului”.

Actualitatee

BBaattaalliioonnuull 226655 PPoolliiþþiiee MMiilliittaarrãã

9Nr. 3 2006

Foto

: sub

loco

tene

nt A

ndre

ea F

LEAN

CU

Primul pluton monitorizeazã punctul de controltrafic la intrarea în pãdure

„Principalul scop al exerciþiului a fost confruntarea militarilor cu situaþiicât mai reale ºi condiþii apropiate de celeexistente în misiunile multinaþionale”, adeclarat mr. Nicolae Ilie, ºeful de statmajor al batalionului.

Graf

ica:

Ele

na R

ÃDUL

ESCU

Actualitatee

BBaattaalliioonnuull 228800 IInnffaanntteerriiee MMeeccaanniizzaattãã

Timp de ºase luni, militarii români au participat laoperaþiunea „Antica Babilonia VI“ ºi au executatpeste 1.500 de misiuni de patrulare ºi escortã,

pazã, de pregãtire a structu-rilor militare irakiene, pen-tru realizarea unui climat depace ºi stabilitate în aceastãþarã. Despre toate acestea,

comandantul

unitãþii, locotenent-colonelul ªtefan Bãlan, declara: „Aufost multe momente grele. De fapt, cunoaºteþi ºidumneavoastrã situaþia din Irak. Zona în care noi ne-amdesfãºurat activitatea este una dintre cele cu o stabilitatemai mare. Deci, nivelul asigurat împreunã cu colegii noºtrieste unul bun. Dar am avut momente destul de dificile pe

care le-aþi relatat ºidumneavoastrã în presã,

inclusiv atacul cu mijloace exploziveimprovizate asupra unei patrule de-a noastrã.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE [email protected]

Ultimul detaºament al Batalionului 280Infanterie Mecanizatã a aterizat pe Otopeni

Ultimii militari din Batalionul 280 Infanterie care auîndeplinit misiuni în Irak au aterizat vineri, 28 iulie, peaeroportul „Henri Coandã“ din Bucureºti, aducând cu eiºi Drapelul de luptã al unitãþii. Cei 30 de militari au fostîntâmpinaþi de ºeful Statului Major al Forþelor Terestre,general-locotenent dr.Sorin Ioan, de comandantulCorpului 1 Armatã Teritorial, general-maior dr.MihaiPalaghia ºi, bineînþeles, de rude ºi prieteni.

11Nr. 3 2006

Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el D

rago

º AN

GHEL

ACHE

Profesionalismul oamenilor, instrucþiape care am desfãºurat-o înainte deplecarea în teatru, faptul cã în aceastãmisiune Batalionul 280 Infanterie aacþionat in corpore, ne-a fãcut sãevitãm incidentele care s-ar fi pututsolda cu pierderi de vieþi omeneºti saucu pagube materiale“.

La rândul sãu, ºeful Statului Majoral Forþelor Terestre declara cã au fãcuto treabã foarte bunã, ºi-au îndeplinitmisiunile 100%, cu succes. „La nive-lul forþelor terestre – declara genera-lul-locotenent Sorin Ioan – militarii

care desfãºoarã misiuni în teatrele deoperaþii reprezintã o prioritate ºi îimonitorizãm permanent. De altfel, amavut ocazia sã mã deplasez în teatrelede operaþii, sã mã întâlnesc cu toþi co-mandanþii forþelor multinaþionale carei-au avut în subordine sau cu care aucooperat, ºi au avut numai cuvinte deapreciere“. Faptul cã în þarã sunt des-tule opinii pro ºi contra participãriimilitarilor români în teatrele de ope-raþii nu a avut efect asupra îndepliniriimisiunilor de cãtre militari. „Ca ºi noi,cei rãmaºi în þarã ºtiu ºi ei cã suntacolo în urma unor decizii politice ºi

le vor respecta –aprecia

ºefulSMFT.Pentrunoi esteimpor-tant cãsuntempregãtiþisã parti-cipãm laastfel demisiuni.

Evaluãm situaþia dinfiecare zonã în careavem trupe, o si-tuaþie schimbã-toare, în con-secinþã, neadaptãmplanurile depregãtire înaºa fel încâtabsolut toþimilitarii sãfie în mãsu-rã sã rezol-

ve misiunile din teatrele de operaþii.Pentru ei, participarea la o astfel demisiune reprezintã o experienþã cutotul deosebitã în activitatea lor. Eu îiurmãresc ºi înainte de plecare, ºi înmisiune, ºi dupã întoarcerea lor, ºi potsã spun cã se întorc mai maturi, cu oexperienþã mult mai bogatã ºi careurmeazã sã fie valorificatã în pregãti-rea pe care o vor realiza, în continua-re, în þarã“.

Cãpitanul Marius Niþulescu a fostofiþerul de relaþii publice al batalionu-lui. Ziarist la Trustul de Presã al Mi-nisterului Apãrãrii Naþionale, a ºtiutca, pe parcusul celor ºase luni de misi-une în Irak, sã îmbine comunicatele depresã cu articole de o adâncã sensibi-litate, trimise atât sãptãmânalului lacare este angajat, „Observatorul mili-tar“, dar ºi colegilor de la alte publica-þii militare. De fapt, dumnealui consi-derã cã existã o parte comunã întrejurnalism ºi relaþii publice ºi, tot ceeace înseamnã corespondenþã înseamnãtot o formã de PR.„Trebuia sã secunoascã cese întâmplãacolo ºi, pro-babil, nimeninu putea sãrelate-

Actualitatee



Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el D

rago

º AN

GHEL

ACHE

Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el D

rago

º AN

GHEL

ACHE

ªeful SMFT salutã formaþia

Cãpitanul Marius Niþulescu; legãturanoastrã cu teatrul de operaþii

ze mai corect decât dacã ar fi fost lafaþa locului. Faptul cã ai stat între oa-menii aceia ºi pe timpul pregãtirii, ºipe timpul îndeplinirii misiunilor, îþi dãposibilitatea sã faci niºte relatãri foarteapropiate de adevãr. ªase luni în Irakeste o perioadã foarte dificilã! Suntmulte diferenþe, pornind de la tempe-raturã ºi pânã la mentalitãþi. Pregãtirea

acoperã mare parte din ceeace se întâmplã acolo, dar nutotul. Sunt multe lucruripentru care nu te-ai pregãtit,dar se rezolvã dacã bãieþiisunt uniþi. ªi au fost uniþi,pentru cã batalionul a avutaproape 90% din efective dinstructura unitãþii“.

Soþia, doamna CristinaNiþulescu, o tânãrã femeie numai înaltã 1,50 m ºi ceva maipuþin de 40 kg, îi ajunge pânãla nivelul umãrului ºi îl þinestrâns, cu ambele mâini, deantebraþ. Nu o întreb cum aufost cele ºase luni fãrã soþul eipentru cã privirile sale spuntotul. În schimb, îl întreb peMarius cum este perceputãpresa militarã în vechiulBabilon.

„În primul rând, pentru cãîn aceastã presã li se vedemunca, acest lucru îi face sãfie foarte interesaþi de presamilitarã. În al doilea rând, îimobilizeazã, pentru cã ei ºtiucã pot fiurmãtorii casubiect. Defapt, îiintereseazãorice vinedin

România, pe oricecanal media, pentrucã nu vor sã fie rupþide realitate. Este atâtde important sã aiºtiri de acasã! Aºa teapropii mai mult deai tãi: prin tot ceeace înseamnã presã.

Tocmai de aceea este foarte impor-tantã. Iar când imaginea reflectatã esteºi pozitivã, îi stimuleazã ºi face catimpul sã treacã mai uºor“.

În mod normal, relatarea de faþã s-ar fi încheiat cu festivitatea oficialãde repatriere a Batalionului 280 In-fanterie. Din pãcate, nu a fost sã fieaºa! Bucuria revenirii în þarã, dorulde cei dragi, încã nedomolit, ºidorinþa de a ajunge mai repede acasãa pus punct la douã vieþi ce urmau sãtreacã pragul maturitãþii.Comandantul Batalionului 280Infanterie, locotenent-colonelul ªtefanBãlan, îºi pierdea viaþa la nici patruore de la aterizarea pe aeroport, înurma unui accident de circulaþie.Ieºise din Râmnicu-Sãrat ºi mai aveadoar câþiva kilometri pânã acasã. Înaccident a decedat ºi soþia saMaricica, un suflet-pereche, nãscutãîn aceeaºi zi, în aceeaºi lunã ºi înacelaºi an cu ªtefan. La ora redactãriiarticolului, situaþia fetiþei celor doi, ºiea victimã a nefericitu-lui eveniment, era în-cã incertã.

Actualitatee


Nr. 3 2006 13

Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el D

rago

º AN

GHEL

ACHE

Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el D

rago

º AN

GHEL

ACHE

Amintiri din modernul Babilon

Familia Bãlan. Trei ore mai târziu ceidoi soþi îºi gãseau sfârºitul într-unaccident rutier

Grafica: locotenent ing. Cãtãlin CÂRSTEA

Actualitatee

RRaaddiioollooccaaþþiiee

Nr. 3 2006

— Ne aflãm în unitatea de radiolocaþie din localitateaGearmata, judeþul Timiº, interlocutorul nostru fiindcomandantul unitãþii, maiorul Romicã Udeanu. Domnulemaior, vã rugãm sã ne spuneþi pe scurt ce înseamnã armaradiolocaþie?

— Doresc sã vã spun, în primul rând, cã mã bucurpentru cea de a doua vizitã pe care ne-o faceþi, mai ales cãea are loc în momentul când ne pregãtim sã sãrbãtorimZiua Radiolocaþiei ºi Ziua Forþelor Aeriene. Despreradiolocaþie pot spune cã este o armã tânãrã. Anul acesta seîmplinesc 51 de ani de la înfiinþare – la 25 iulie 1955 – ºise ocupã, în principal, de supravegherea spaþiului aerian cuajutorul unor sisteme electronice complexe, numite radare.

— Cu ce tip de tehnicã militarã este înzestratã unitateape care o comandaþi?

— Unitatea noastrã se mândreºte cu faptul cã esteînzestratã cu radare de ultimã generaþie, tridimensionale,cum este radarul FPS-117, un radar de înaltã tehnologie,fabricat în Statele Unite. Nu vreau sã vã plictisesc cu dateletehnice; tot ceea ce ar trebui sã ºtie ascultãtoriidumneavoastrã este cã radarul îndeplineºte, la acestmoment, toate standardele de operaþionalizare NATO.

— Care sunt obiectivele pe care unitatea ºi-a propus sãle îndeplineascã ºi care este stadiul de pregãtire alpersonalului din subordinea dumneavoastrã?

Sublocotenent Adina CÃPÎLNEAN

O unitate cu radare de ultimã generaþie

Pe 25 iulie, radiolocatoriºtii ºi-au serbat ziuaarmei. Un prilej pe care sublocotenentul AdinaCãpîlnean, redactor la emisiunea „Uniþi sub tri-color“ a postului Radio Timiºoara, l-a folositpentru a aduce în prim-plan o unitate militarã dinsubordinea colegilor noºtri de la Forþele Aeriene.

15

Foto

: sub

loco

tene

nt A

dina

CÃP

ÎLNE

AN

Comandantul unei unitãþi cu radarede ultimã generaþie

— Unitatea are douã obiectiveprincipale: operaþionalizarea ºi moder-nizarea. Dacã modernizarea s-a reali-zat, prin aducerea în cadrul unitãþii aradarului FPS-117, operaþionalizareaeste activitatea de pregãtire pentru aatinge standarde moderne, iar aceastacontinuã chiar dacã, în urma evaluãriifãcute de comisia SHAPE în februarieanul acesta, s-a demonstrat cã perso-nalul care încadreazã unitatea este înmãsurã sã îºi desfãºoare activitatea caorice unitate NATO existentã în acestmoment. Tot cu ocazia acelei evaluãris-a dovedit cã personalul poate sã uti-lizeze radarul cu eficienþã maximã.

Am amintit aceastã evaluare deoa-rece pentru noi, pentru unitatea noas-trã, acesta a fost unul dintre cele maiimportante momente desfãºurate anulacesta. Printre obiectivele care au avut,o prioritate maximã a fost aceea de a

dovedi partenerilor din NATO cã mili-tarii români sunt în stare oriunde ºioricând sã îºi desfãºoare activitatea laacelaºi nivel cu cei din celelalte statealiate. Cu aceastã ocazie s-a constatatcã personalul care încadreazã unitateaeste foarte bine pregãtit, atât din punctde vedere tehnic, cât ºi al cunoaºteriilimbilor strãine ºi al utilizãrii tehniciide calcul ºi de comunicaþii. Oameniiau dat dovadã de dinamism, de dorinþãde cunoaºtere ºi de atingere a unorperformanþe care sã le permitã sã îºidesfãºoare activitatea oriunde pe glob.

— Pe 25 iulie se sãrbãtoreºte ziuaarmei radiolocaþie. Cu ce gânduriîntâmpinaþi aceastã sãrbãtoare?

— Într-adevãr, pentru noi, sãrbãtoa-rea aceasta are o dublã semnificaþie ºidatoritã faptului cã unitatea a fost în-fiinþatã în 1956, iar anul acesta se îm-plinesc 50 de ani de când funcþioneazã

în acest loc. Cu aceastã ocazie amvrea sã îi avem alãturi de noi pe toþicei care au lucrat în aceastã unitate.Dorim sã îi întâlnim ºi, de asemenea,am vrea ca ei sã revadã locurile princare au trecut ºi sã constate ce s-aschimbat – eu sper cã în bine – în uni-tate de la plecarea dumnealor. Noi avemun specific aparte ºi vom sãrbãtori ziuamai mult prin muncã, deoarece suntemo unitate care desfãºoarã serviciul depoliþie aerianã în ture, ceea ce presu-pune cã în permanenþã este cinevacare supravegheazã spaþiul aerian.

Aº vrea sã vã mai spun cã, tot cuaceastã ocazie, dorim sã îi avem alã-turi de noi ºi pe colegii de la celelalteunitãþi militare din Timiºoara. Suntoameni cu care, de-a lungul timpului,am conlucrat foarte bine, ne-au ajutatºi au fost alãturi de noi, mai ales atuncicând ne-a fost greu.

Actualitatee

RRaaddiioollooccaaþþiiee


Foto

: sub

loco

tene

nt A

dina

CÃP

ÎLNE

AN

Pãzitorii nevãzuþi ai cerului senin

AAnniivveerrssããrriiBatalionul 1 CIMIC a împlinit

cinci ani de existenþã. Înoctombrie va trimite primaechipã într-uun teatru de operaþii

Grafica: locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Erau cam douãzeci ºi cinci de persoane îndocumentele de organizare ºi vreo cinci sau zecepe teren. Nu aveau cine-ºtie-ce aparaturã sau

documente, mobilierul exista doar în cererile cãtreeºaloanele superioare, însã domnea entuziasmul ºiefervescenþa specificã unui nou început.

I-am reîntâlnit dupã cinci ani de existenþã, într-ostructurã bine aºezatã, cu un efectiv de aproape 300 deoameni, mulþi dintre ei cu misiuni externe la activ...

— Domnule locotenent-colonel, am avut ocazia sã facun reportaj despre Grupul 1 CIMIC imediat dupã înfiinþare.Cum a fost aceastã trecere, de la statutul de grup, la cel debatalion CIMIC?

— Am funcþionat un an ºi jumãtate în vechea cazarmã,timp în care am rãmas aceiaºi 25 de tehnici ai grupuluiCIMIC. În vara anului 2004, unitatea aceasta s-areconfigurat. S-a transformat din grup în batalion, a primitun nou stat de organizare ºi un nou statut în cadrul ForþelorTerestre Române. Din octombrie 2004, de când am începutsã funcþionãm dupã noul stat de organizare, pânã înprimãvara lui 2005, a urmat o perioadã în care, în aceleaºispaþii mici – dar mult mai bine puse la punct decât laînceput – s-a ajuns la un efectiv de peste 100 de persoane.

O datã cu desfiinþarea Brigãzii 1 Mecanizate Teritoriale,am primit aprobarea sã folosim spaþiile comandamentuluimarii unitãþi. Am luat în primire cazarma, spaþiile ºi, cuefectivele pe care le avem la aceastã datã, am ajuns sãgestionãm jumãtate din pavilioanele cazarmei. La cele douãARO-uri pe care le aveam în 2001 s-au adãugat un numãrdestul de mare de mijloace de transport. Urmeazã sã maiprimim ºi alte materiale, pânã vom ajunge sã completãm

Aniveerrsãrri

BBaattaalliioonnuull 11 CCIIMMIICC

Locotenent-colonel Dragoº [email protected]

Batalionul va trimite oechipã CIMIC în teatruIInterviu cu commandantul Batalionului 1 CIMIC, lt.col. GGheorghi]q Teodorescu

Cu cinci ani în urmã se înfiinþa o nouã structurãîn armata românã, Grupul 1 CIMIC. Am avutocazia sã vizitez respectiva unitate militarã lanumai douã sãptãmâni de existenþã.


Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el D

rago

º AN

GHEL

ACHE

necesarul conform statului deorganizare.

Totuºi, asemenea întregii armate, ºi Batalionul 1 CIMIC este în continuãtransformare, aºa cã anul acestaurmeazã o reaºezare a structurii ºiefectivelor. Considerãm cã, dupãaceea, unitatea va deveni maiputernicã, indiferent dacã numãrulpersonalului va scãdea sau va creºte.

— Domnule locotenent-colonel,misiunile CIMIC încã mai suntasimilate activitãþilor de relaþiipublice. Vã rugãm sã precizaþi cu cese ocupã unitatea dumneavoastrã?

— Este o confuzie pe care cei maipuþin iniþiaþi o pot face uºor, deoareceatât relaþiile publice cât ºi CIMIC-ulreprezintã legãtura dintre comandantulmilitar ºi societateacivilã. Diferenþa estecã cei de la relaþiilepublice menþin olegãturã permanentãcu mass-mediaacreditatã, aceeaºiindiferent de situaþie(pace sau crizã), întimp ce lucrãtoriiCIMIC-ului faclegãtura cu oriceactor de facturãcivilã care se gãseºteîn teatrul de operaþii,exclusiv pe timpuldesfãºurãrii uneioperaþii militare. În acest context,CIMIC-ul îl sprijinãpe comandant pentrua lua hotãrârea ceamai bunã din toatecursurile de acþiune

pe care le are la dispoziþie, astfel încâtpopulaþia civilã sã nu fie afectatã, iaracþiunile acesteia sau alereprezentanþilor ei – organizaþii,guverne, autoritãþi locale sau centrale– sã nu împiedice îndeplinireamisiunii.

— În interviul pe care vi l-am luatcu cinci ani în urmã, misiunileGrupului 1 CIMIC erau prezentatefolosind verbele la timpul viitor. Ce misiuni au executat subordonaþiidumneavoastrã în acest interval detimp?

— Sunt o serie de misiuniindividuale în domeniul CIMIC ºi-lpot aminti pe locþiitorul comandan-tului, maiorul Ion Ocros, ºi pe unofiþer din compartimentul operaþii,

maiorul Cãtãlin Tudorache, cu misiuniîn Afganistan. De asemenea, avem omisiune în þarã, în perioadainundaþiilor din iulie anul trecut, când am avut solicitãri pentru patruechipaje în judeþele Brãila, Galaþi,Vrancea ºi Bacãu. Însã am trimisnumai trei, deoarece judeþul Galaþi ºi-a retras solicitarea. Au avutrezultate remarcabile ºi pot evidenþia echipa din judeþul Vranceacondusã, la vremea respectivã, de cãpitanul Lucian Naon.

Anul acesta am fost deja solicitaþiºi suntem în curs de pregãtire pentru misiune cu o echipã CIMIC în teatrul de operaþii din Afganistan. Misiune care va începe în lunaoctombrie.

Aniveerrsãrri


19Nr. 3 2006

Foto

teca

B.1

CIM

IC

Lt.col. Gheorghiþã Teodorescu efectuând transferul de autoritate cãtrecomandantul Forþei ISAF I - Kabul

La prima vedere, cel puþin aºa cum apare înrelatãrile din presa scrisã sau audio-vizualã,activitatea unui lucrãtor CIMIC – fie el ofiþer,

subofiþer sau angajat civil – nu ar avea numic deosebit. În fond, s-ar putea spune cã oricine poate merge sã împartãajutoare sau pixuri pentru copii, indiferent cã satul este din România, Afganistan, Irak sau Kosovo.

Cu toate acestea, ofiþerii din conducerea batalionuluisunt de altã pãrere. Pornind de la ideea maiorului IonOcros, potrivit cãreia „principala noastrã resursã suntoamenii“, aceºtia trebuie sã fie de o anumitã calitate, cu o anumitã educaþie, sã aibã un anumit profil. „Pentru cã dacã nu eºti capabil sã comunici într-o limbã strãinã de circulaþie internaþionalã, nu ai ce sã cauþi în breaslã“ –explica maiorul Ocros.

Aceasta înseamnã, potrivit comandantului de batalion,locotenent-colonelul Gheorghiþã Teodorescu, cã cel ce ardori sã facã parte dintr-o astfel de unitate trebuie sã fie unbun cunoscãtor al limbii engleze, cel puþin, deoarece estelimba folositã de tot personalul din misiunile internaþionale.„Un militar CIMIC care nu are aptitudini pentru a dialogaîn limba englezã nu este un bun lucrãtor în domeniu“accentua locotenent-colonelul Teodorescu, argumentând cã „dacã alþi militari pot dialoga cu civilii din teatrul deoperaþii prin intermediul interpreþilor de limbã englezã,lucrãtorul CIMIC este propriul sãu interpret“. S-ar puteaface rabat de la regulã numai atunci când lucrãtorul CIMICtrebuie sã comunice în limba localã. Însã oamenii auînceput sã fie pregãtiþi ºi sub acest aspect; primul care a

„spart gheaþa“ în batalion fiind cãpitanul Florin Natu, cu un curs de limbã arabã. Însã comunicarea oralã nu estede ajuns, lucrãtorul CIMIC trebuie sã se exprime foartebine ºi în scris, pentru cã rapoartele pe care le completeazãajung la foruri internaþionale foarte înalte, precum NATOsau ONU.

La abilitãþile lingvistice se mai adaugã ºi un anumit grad de reprezentativitate, ceea ce, în viziunea staff-uluibatalionului înseamnã cã lucrãtorul CIMIC trebuie sã aibãun grad mare ºi o experienþã bogatã. „Experienþa ºi-o faceîn timp relativ scurt – este de pãrere comandantul debatalion – prin participarea la cursuri ºi la misiuniinternaþionale. Dar pentru grad este condiþionat dereglementãrile specifice din Armata României“. În acestcaz, respectivul lucrãtor („cimicar“ în argotica unitãþii), cu o vârstã micã ºi gradul pe mãsurã, va trebui sã consilieze un comandant de brigadã. „Adicã îºi vadesfãºura activitatea pe lângã un ofiþer cu grad mare, cuvârstã mare ºi cu experienþã mare“ puncteazã locotenent-colonelul Teodorescu. „În acest caz, va trebui sã facã faþãunor conversaþii din diferite domenii, iar dialogul nutrebuie sã se rezume doar la «Yes, sir!», «No, sir!»“.

Maiorul Ion Ocros, care are experienþa mai multormisiuni, adaugã ºi necesitatea unui permis de conducerecategoria cel puþin „B“, deoarece „echipajul fiind mic, de trei-patru persoane, oricine dintre ei poate avea nevoiesã conducã vehiculul din dotare“. Mai mult, lucrãtorulCIMIC trebuie sã fie deschis cãtre idei noi, deoarece esteun militar în contact permanent cu persoane civile – chiar

Aniveerrsãrri



Armele lucrãtorului CIMIC:cuvântul, diplomaþia, puterea de convingere


pe timpul acþiunilor militare – cu caretrebuie sã aibã un dialog civil. Pentrucã, aºa cum punctau cu umorparticipanþii mei de dialog, „dacã teapuci sã conversezi cu ei din poziþia «Drepþi», cucomandã prevestitoare ºi sãvârºitoare,nu numai cã poþi sã nu ai succes, darai toate ºansele sã-þi «confecþionezi»eºec rãsunãtor!“.

Ce ar mai trebui sã facã uncandidat pentru CIMIC ? Sã îºi lase prejudecãþile acasã ºi sã nu desconsidere personalul feminin,care, de altfel, este majoritar în

organizaþiile nonguvernamentale.Deschiderea cãtre lume este neapãratnecesarã deoarece, remarcalocotenent-colonelul Teodorescu,„chiar dacã eºti un bun ortodox,trebuie sã accepþi ºi credinþa altora ºi sã nu-i desconsideri pe cei diferiþide tine, pentru cã nu sunt neapãratinferiori. Trebuie sã le respecþitradiþiile ºi obiceiurile!“.

Aºadar, concluzionau interlocutoriimei, chiar dacã un batalion CIMIC nu se poate compara cu unul deinfanterie – ºi, de altfel, nici nu estecazul – ei, „cimicarii“, îºi menþin

cunoºtinþele de pregãtire militarãgeneralã la un nivel care sã-i situezeîn rândul militarilor bine pregãtiþi. În schimb, sublinia locotenentulMihail Brãniºteanu, accentul se punepe calitatea umanã. „Ca sã fii un bunspecialist CIMIC, eu cred cã, în primul rând, trebuie sã ai vocaþie.Nu oricine are aceastã capacitate de a comunica, de a ieºi, prin putereacuvântului, dintr-o situaþie delicatã.Pentru cã armele lucrãtorului CIMICsunt: cuvântul, diplomaþia, puterea de convingere. Violenþa nu are loc aici!“.

Aniveerrsãrri


21Nr. 3 2006

Foto

teca

B.1

CIM

IC

Batalionul 1 CIMIC - o unitate a armatei Române creatã dupã standardele NATO

Aniveerrsãrri



Funcþionãm ca oricealtã unitate militarã

Am avut ocazia sã fiu martorul discret al apariþieiprimei unitãþi cu specific CIMIC în structuraarmatei ºi îmi aduc aminte cã principala proble-

mã a comandantului era sã gãseascã oameni. Mã întrebam,la acea datã, ce poate fi atât de complicat sã aduni 25 decadre militare ca sã încadrezi un stat de organizare? Pe par-cursul timpului, când m-am mai dumirit cât-de-cât cu ce se„mãnâncã“ CIMIC-ul, am înþeles ºi importanþa, sã-i zicem„calitãþii“ oamenilor. Pentru cã, aºa cum puncta locotenen-tul Florin Natu la un moment dat, „cimicarul“ trebuie sãaibã aºa-numita „inteligenþã emoþionalã“, deoarece ei suntcei care „trebuie sã fie capabili sã transmitã mesajul co-mandantului, sã sintetizeze informaþiile cu relevanþã mili-tarã ºi civilã din zona de operaþii, sã dea dovadã de multtact ºi diplomaþie“.

De la cei 25 de militari care formaserã nucleul Grupului1 CIMIC în 2001 – atunci când referirea la misiuni începeainvariabil cu „vom face“, „va trebui sã“ sau „o sã...“ – s-aajuns la o structurã de tip batalion, cu un efectiv de aproape300 de oameni, unii dintre ei cu misiuni de specialitate laactiv. „Pânã în prezent –sintetiza ofiþerul de rela-þii publice al batalionului,locotenentul MihailBrãniºteanu – avem patruofiþeri care au desfãºuratacþiuni cu specific CIMICîn teatre internaþionale,ºapte cadre militare ºi doigradaþi angajaþi prin con-tract care au executat ast-fel de misiuni pe terito-riul naþional, în trei echi-pe de evaluare, pe timpul

inundaþiilor din vara anului trecut“. Acesta este un palmaresdestul de bun pentru o unitate care abia de acum înainte vaintra în rutina misiunilor CIMIC.

Locþiitorul comandantului de batalion, maiorul Ion Ocros,face parte dintre cadrele care au executat mai multe misiuniîn teatrele de operaþii, inclusiv în domeniul CIMIC. Ultimaa fost în 2003, ca ºef al biroului ºi al secþiei CIMIC din co-mandamentul ISAF, Afganistan. Avea în subordine nouãprovincii care acopereau o zonã ce se întindea pe 1.000 kmde la est la vest ºi 400 km de la nord la sud.

„Aveam în responsabilitate cinci PRT (ProvincialReconstruction Team)“ relata maiorul Ocros. „Acestea suntunitãþi militare foarte complexe ºi complete, din toatepunctele de vedere: plecând de la întreþinere ºi mentenanþã,pânã la armamente, guri de foc, elicoptere“. Echipele dereconstrucþie au ca obiectiv, dupã cum aratã ºi numele, refa-cerea Afganistanului. „Oamenii încadraþi în aceste echipe –explicã maiorul Ocros – cautã sponsorizãri la diferite orga-nizaþii internaþionale, la organizaþii guvernamentale sau ne-guvernamentale, chiar ºi la sponsori privaþi, pentru a execu-

Foto

teca

B.1

CIM

IC

Atunci când furia apelor a luat totul, rãmâne doar speranþa– echipa de evaluare CIMIC în Mirceºti - Vrancea, 2005

www.rft.forter.roRevista Forþelor Terestre22

ta proiecte de tip refacere ºcoli, ºose-le, reþele de apã, în general tot ceea ceþine de infrastructurã în regiunearespectivã“.

Relatarea maiorului Ocros poatearunca o razã de luminã în actul deînþelegere a misiunilor CIMIC, în com-plexitatea lor. Mai ales cã, anul acesta,batalionul va realiza o creºtere calita-tivã în ceea ce priveºte misiunile spe-cifice în teatrele de operaþii, de la celeindividuale, la cele executate în echi-pã. Potrivit locotenentului Florin Natu,care va fi ºeful unei astfel de forma-þiuni, „aceastã primã misiune de grupîntr-un teatru de operaþii reprezintã, înprimul rând, un pas important în cari-era oricãrui militar profesionist. Fap-tul cã Batalionul 1 CIMIC, la puþintimp de la înfiinþare ºi înainte de în-cheierea oficialã a operaþionalizãrii,este în mãsurã sã trimitã în teatrul deoperaþii o echipã CIMIC, cred cã spu-ne multe“. În ceea ce priveºte pregãti-rea, este prima misiune de echipã ºiaceasta vine ca urmare a unor solici-tãri a partenerilor americani, care do-resc o structurã diferitã de cele organi-ce ale batalionului de infanterie, unaspecificã afacerilor civile (CIMIC). Petimpul pregãtirii, militarii selecþionaþiau cãutat sã înglobeze atât elementelespecifice CIMIC în cadrul NATO, câtºi specificul afacerilor civile în varian-ta americanã. Prima parte din pregãti-re s-a desfãºurat în unitate, unde mili-tarii încadraþi în respectiveleechipe au folosit baza de

pregãtire existentã ºi bibliografia lacare au avut acces. Partea finalã a pre-gãtirii s-a fãcut în comun cu detaºa-mentul din care fac parte.

Pânã acum s-a discutat despre ba-talion exclusiv prin prisma pregãtiriide specialitate ºi a misiunilor îndepli-nite sau ce vor fi îndeplinite într-unuldin teatrele de operaþii în viitorul apro-piat. ªeful de stat major al unitãþii,maiorul Chivu Gheorghe, ne-a adus cupicioarele pe pãmânt, prezentând „par-tea lumeascã“ a batalionului.

„S-a creat o falsã opinie cã la Ba-talionul 1 CIMIC nu se fac decât acti-vitãþi de specialitate“, spunea dumnea-lui, continuând cã „existãm ca unitatemilitarã ºi abia dupã aceea ca batalionCIMIC, ceea ce înseamnã cã trebuiesã funcþionãm în parametrii stabiliþi delegile, regulamentele ºi instrucþiunileîn vigoare. Ca atare, sunt foarte multelucruri de pus la punct în permanenþã:cazarmã, pazã, încadrare cu personal,managementul personalului, logisticãºi toatã partea «underground» a vieþiide unitate. Dacã toate acestea funcþio-neazã, atunci putem ºi noi sã ne des-fãºurãm liniºtiþi activitatea pe linie despecialitate“.

Maiorul Gheorghe atrage atenþiacã, dacã în documentele de planificareale batalionului nu este trecut acelaºinumãr de ore de trageri, de instrucþiede front sau de transmisiuni ca la alteunitãþi, nu înseamnã cã oamenii suntnepregãtiþi. Pentru cã la ei în unitate

se pun bazele unei altfel decategorii de

pregãtire.

„Aici se studiazã mai mult comuni-carea, limbile strãine, religia ºi lucrulcu calculatorul. Dacã nu facem într-osãptãmânã 10 ore de instrucþie defront, înseamnã cã facem mai multãspecialitate, pentru ca oamenii noºtrisã acumuleze cunoºtinþele necesareunui specialist CIMIC corespunzãtorcerinþelor din teatru“ – explica dom-nul maior. Pentru cã, revenind la„eterna“ temã a calitãþilor unui cimi-car, dacã nu este un bun comunicator– indiferent cã este ofiþer, maistrumilitar, subofiþer sau MAC – capabilsã treacã de bariera de limbã, de cul-turã ºi de religie, nu îºi poate îndeplinimisiunea.

Partea spinoasã a problemei cucare se confruntã unitatea este cã, unofiþer cu asemenea calitãþi, chiar dacãare înclinaþii native în aceastã zonã, seformeazã în câþiva ani buni. Ori, labatalion, conform statului de organi-zare, funcþiile sunt mici iar gradele –pe mãsurã. La aceasta se adaugã ºilipsa unor secþii de specialitate în Aca-demia Forþelor Terestre ori în alte in-stituþii militare de învãþãmânt sau in-struire. Efectul este uºor de prevãzut:cadrul militar nou venit în unitate estepregãtit timp de doi, trei sau patru aniîn domeniul CIMIC, iar când are posi-bilitatea sã dea mãsura capacitãþilorsale, trebuie sã plece pentru a avansaîn carierã. Astfel, unitatea este plinãde „chiriaºi“, fiindcã sunt puþini ceicare preferã sã îºi sacrifice cariera dedragul CIMIC-ului, chiar ºi dinperspectiva unor misiuni în teatrelede operaþii.

Aniveerrsãrri


23Nr. 3 2006

Foto

teca

B.1

CIM

IC

Specialiºtii CIMIC sunt înainte de toate militari

Graf

ica:

Ele

na R

ÃDUL

ESCU

Oameeni sub arrmee

CCoollooaannaa vveerrtteebbrraallãã

25Nr. 3 2006

— De ce ai ales cariera militarã ºi cum te-ai hotãrâtpentru o armã atât de dificilã, cum este cea a vânãtorilorde munte?

— Mi s-a pãrut o provocare, ceva nou ºi interesant, cevaieºit din comun ºi, de ce nu, am vrut sã îmi ajut semenii.

— De unde ai aflat cã ai posibilitatea de a urma o carierã în armatã?

— M-a informat o cunoºtinþã. Eu sunt cadru medical ºiîmi cãutam de lucru. Mi-a sugerat cã armata ar fi o ideebunã. Mi s-a pãrut ºi mie cã ar fi o variantã convenabilã.M-am interesat imediat de unde pot obþine mai multedetalii. Am fost la Biroul de Informare-Recrutare, m-aminformat, mi-am depus dosarul, m-am pregãtit ºi am mersmai departe!

— Ce te-a atras, în primul rând, la aceastã profesie?— Cred cã aceastã profesie este o provocare. În armatã

poþi sã-þi pui în valoare anumite aptitudini pe care nu aiposibilitatea sã le dezvolþi în viaþa civilã. Tot timpul trebuiesã înveþi câte ceva, trebuie sã te ridici la anumite standarde,nu poþi sã rãmâi pe loc. Dupã pãrerea mea, aici nu poþi sãte plafonezi pentru cã eºti într-o continuã pregãtire ºiasimilare de cunoºtinþe.

— La ce activitãþi ai participat de când eºti printrevânãtorii de munte?

— În primul rând am încercat sã mã obiºnuiesc cu toateactivitãþile specifice. Este mai greu la început, dar nu pesteputeri. Pentru cã ºtiam ce mã aºteaptã, m-am pregãtitpsihic. Cred cã este nevoie de o anumitã pregãtire psihicãfiindcã trebuie sã îþi schimbi mentalitatea ºi multe dintrepropriile idei. Am fost la instrucþie. Facem pregãtireteoreticã ºi practicã. Fiind cadre medicale, trebuie sãinstruim militarii în domeniul asistenþei medicale.

— Care sunt primele impresii despre mediul ostãºesc,despre viaþa vânãtorilor de munte ºi despre viaþa lamunte?

— Mi-a plãcut dintotdeauna viaþa la munte ºi îl cãutamîn fiecare iarnã. Acum voi sta tot timpul aici ºi pot sã spuncã îmi place. Viaþa ca vânãtor de munte este puþin maidificilã pentru cã instrucþia este mai solicitantã, dar m-amobiºnuit. Nu pot sã mã plâng. Sunt soldat în ArmataRomânã!

Cãpitan Adrian GÎTMAN

De la Tulcea, la Predeal

Se pare cã armata este din ce în ce maiatractivã pentru tineri ºi, mai ales, pentrutinere. Domniºoara Florica Neacºu s-a nãscut la Tulcea, are gradul desergent, este subofiþer sanitarºi, contrar uzanþelor din zonã,a dat marina pe vânãtorii demunte.

Foto

: cãp

itan

Adria

n GÎ

TMAN

Auparticipat personal de conducere dinstructura Instrucþie ºi Doctrinã a StatuluiMajor al Forþelor Terestre, din ªcoala de

Aplicaþie pentru Unitãþi de Luptã ºi Centrul de Pregãtirepentru Blindate, respectiv reprezentanþii centrelor depregãtire din subordinea ºcolii ºi ai batalioanelor de tancuriºi transport din forþele terestre.

Pe agenda seminarului au fost incluse o serie de teme ce vizeazã instituþia Inspectorului pentru Blindate,operaþionalizarea unitãþilor de blindate ºi etapele derulãriiprocesului de evaluare-certificare, stadiul elaborãriiregulamentelor, manualelor ºi instrucþiunilor pe linie dearmã, nivelul pregãtirii cadrelor militare ºi gradaþilorprofesioniºti din armele tancuri ºi auto prin cursuri decarierã ºi cursuri de nivel.

În ceea ce priveºte operaþionalizarea structurilor detancuri, s-a apreciat cã unitãþile nominalizate ca structuridistincte NATO au parcurs prima etapã din ciclul deevaluare, în prezent fiind în derulare activitãþile din etapade certificare, pentru validarea acestora în vedereaîndeplinirii întregii game de misiuni NATO.

Un alt punct al dezbaterilor a vizat noile instrucþiuni detragere cu armamentul de pe tanc F.T./Tc.-5, necesitateaelaborãrii acestora fiind determinatã, pe de o parte de noiledotãri ale tancului TR 85 M1 cu aparaturã de ochire ºiobservare de generaþia a III-a, iar pe de altã parte denevoile de instruire reale ale unitãþilor de tancuri. Înstabilirea ºedinþelor de tragere s-a avut în vedere noua

structurã de forþe, gama de operaþii ºi spaþiul în care potacþiona structurile de tancuri.

Privind nivelul pregãtirii resurselor umane, Centrul dePregãtire pentru Blindate a organizat numai în anul deînvãþãmânt 2005-2006, programe de studii pentru formarea,specializarea ºi dezvoltarea profesionalã prin cursuri decarierã ºi cursuri de nivel pentru 50 ofiþeri, 450 maiºtrimilitari ºi subofiþeri ºi peste 100 gradaþi profesioniºti. Este, de asemenea în mãsurã sã asigure un înalt nivel depregãtire tuturor categoriilor de cursanþi, potrivit actelornormative care reglementeazã instrucþia ºi învãþãmântul în Forþele Terestre.

În anul ºcolar 2005-2006, a fost elaboratã „Concepþiaprivind dezvoltarea curriculumului educaþional la nivelulªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi de Luptã“, scopuldemersului constituindu-l trecerea de la învãþãmântul static,proiectat pe modelul centrat pe conþinut, la învãþãmântulparticipativ, proiectat pe modelul centrat pe competenþe.Noua concepþie permite o mai mare responsabilizare acursantului privind propria pregãtire, asigurând totodatã o creºtere a calitãþii educaþiei în conformitate cucompetenþele stabilite prin „Modelul absolventului“.

Aspectele ºi concluziile reieºite în urma dezbaterilor ce au avut loc vor fi implementate în regulamentele ºimanualele de specialitate elaborate pe linie de armã,contribuind la sporirea calitãþii învãþãmântului militar ºi alinierea lui la standardele NATO.

Actualitatee

SSeemmiinnaarr

Maior Marian RÃDULESCU

La Piteºti a avut loc un seminar al blindatelor

În zilele de 26 ºi 27 iulie 2006, la Centrul de Pregãtire pentruBlindate din cadrul ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi de Luptã, s-audesfãºurat lucrãrile seminarului de profil cu tema: „Analize, punctede vedere ºi obiective ale operaþionalizãrii ºi evaluãrii structurilor deblindate“.


TTeeaattrreeddee ooppeerraaþþiiii

Batalionul 2 Infanterie aplecat în teatrul de operaþii din Afganistan

Foto: plutonier major Cristian SURUGIU

Militarii bucureºteni au plecat într-o nouãmisiune în teatrul de operaþii. Cu toate cãemoþiile începutului au trecut demult – Bata-

lionul 2 Infanterie este prima unitate din România care aexecutat misiuni în afara terito-riului naþional – plecarea loravea loc într-un moment carepunea pe gânduri orice om res-ponsabil. Cu numai o sãptãmâ-nã înainte fusese înmormântatcamaradul nostru, IonelDrãguºanu, cãzut la datorie înteatrul de operaþii din Afganistan.Acolo unde urmau sã meargãmilitarii bucureºteni.

ªi totuºi, prudenþa înseamnãacceptarea pericolului cu înþe-lepciune, nicidecum laºitate.Este ceea ce declara comandan-tul batalionului, locotenent-co-lonelul Daniel Petrescu, în dis-

cursul sãu: „Experienþa ne învaþã cã fiecare teatru are pro-priul specific. Iar Afganistanul este o zonã dificilã, tensio-natã, în care forþele Coaliþiei Multinaþionale sunt încercatezilnic, o zonã în care ºi militarii români ºi-au adus tributul“.

Teeatrree dee opeerraþii

BBaattaalliioonnuull 22 IInnffaanntteerriiee „„CCããlluuggããrreennii””


Chemarea deºertului

Militarii bucureºteniau plecat într-o nouã misiune

În cea de-a treia zi a lui Cuptor, militarii dinBatalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni“ erau în for-maþie pe platoul unitãþii. Glasul deºertului sefãcuse din nou auzit...

28 www.rft.forter.roRevista Forþelor Terestre

Foto

: plu

toni

er m

ajor

Cris

tian

SURU

GIU

„Fiecare întâlnire cu militarii care pleacã în teatrele deoperaþii are, pentru noi, o mare încãrcãturã emoþionalã”

Iar faptul cã au fost din nou aleºi pentruo astfel de misiune nu poate decât sã-ionoreze. „Suntem onoraþi cã Ministe-rul Apãrãrii Naþionale ne-a acordat în-crederea acestei misiuni complexe,potrivitã spiritului nostru de deschizã-tori de drumuri“ – a continuat locote-nent-colonelul Petrescu, adãugând cãnivelul de instruire ºi dotarea tehnicãpermit militarilor sã îºi execute misiu-nea. „Suntem militari ºi am optat vo-luntar pentru aceastã misiune, în virtu-tea meseriei pe care ne-am ales-o“ aîncheiat dumnealui.

„Fiecare întâlnire cu efectivele careurmeazã sã plece în teatrele de opera-

þii are, pentru noi, o mare în-cãrcãturã emoþionalã“, declaraºeful Statului Major General,general dr. Eugen Bãdãlan. Suntemoþii fireºti, explica dumnea-lui, care þin de afectele noastre,„pentru cã, raþional, am certitu-dinea cã Batalionul 2 Infanterie«Cãlugãreni» se va comportaaºa cum trebuie sã se comporteo structurã militarã într-un tea-tru de operaþii cu o misiune bi-ne definitã“. Amintind riscurileinerente într-un teatru de ope-raþii precum cel din Afganistan,domnul general le spunea mili-tarilor bucureºteni: „Niciunuldintre noi, soldaþii, nu plecãmla misiune cu gândul de a deve-ni eroi. Dar sunt convins cã înfiecare dintre noi existã demni-tatea respectãrii jurãmântului.Existã puterea de a depãºi oricegreutate a oricãrei misiuni“,adãugând cã „suntem obligaþisã ne apãrãm þara luptând cuterorismul internaþional acolounde îl putem învinge în acest

moment, alãturi de coaliþiile multina-þionale. De aceea vã cer sã priviþi mi-siunile cu maximum de raþionalitate ºisã le abordaþi cu maxim profesiona-lism“. „Vã cer, în acelaºi timp, sã aveþifiecare grijã de voi înºivã, sã aveþi gri-jã unul de celãlalt, iar comandanþilorde la toate nivelurile le cer sã aibã gri-jã de subordonaþii lor, astfel încât sãse diminueze la maximum riscurile ºipericolele pe care le veþi avea de în-fruntat în Afganistan“ – le-a cerut dom-nul general militarilor bucureºteni.

Prezent la festivitatea de plecare înteatrul de operaþii, ministrul apãrãrii,domnul Teodor Atanasiu, le-a ordonat

militarilor sã acþioneze în teatru aºacum s-au instruit pe timpul ºedinþelorde pregãtire, sã se concentreze la ma-xim asupra misiunilor de executat,„indiferent de discuþiile pe care le au-ziþi, le vedeþi sau le citiþi în presã, des-pre chestiunea retragerii trupelor noas-tre din Irak“. Dezbaterile pe aceastãtemã sunt „exclusiv de naturã politicã,iar militarii nu trebuie sã se implice înastfel de probleme. Armata trebuie sãexecute deciziile politice ºi instituþio-nale ºi nimic altceva“.

Dupã defilarea batalionului, minis-trul apãrãrii, împreunã cu ºeful StatuluiMajor General ºi cu ºeful Statului Ma-jor al Forþelor Terestre, au dat mânacu fiecare dintre miliarii aflaþi înformaþie. Acesta a fost sfârºitul pãrþiioficiale a festivitãþii, deoarece, timpde câteva zeci de minute bune, noi,ziariºtii, am putut discuta cu militariicare urmau sã plece în teatru.

Am avut plãcuta surprizã sã mãîntâlnesc cu pãrintele Nicolae Postolea,preotul Corpului 1 Armatã Teritorial.Cu numai un an în urmã, dumnealuifãcea parte din efectivele batalionuluiaflate în misiune la acea datã pe malu-rile Eufratului. „Cu siguranþã cã esteun moment emoþionant ºi am un senti-ment de nostalgie pentru cã este primaunitate cu care am fost plecat într-unteatru de operaþii. Un sentiment care adevenit mai acut atunci când unii din-tre ei mi-au spus glumind cã i-am «pã-rãsit». Dar nãdãjduiesc cã rugãciuneape care am înãlþat-o astãzi ºi gândurilenoastre îndreptate permanent cãtre eisã îi ajute sã îºi ducã la bun sfârºit mi-siunea încredinþatã astãzi“.

Locotenentul Florian Vintilescueste comandant de pluton ºi are dejaexperienþa unei misiuni în Irak. În



29Nr. 3 2006

Foto

: plu

toni

er m

ajor

Cris

tian

SURU

GIU

Strângeri de mânã ºi câteva cuvinteînainte de plecare

ceea ce priveºte Afganistanul, considerã cã diferã atât dinpunct de vedere al climatului cât ºi al misiunilor de îndepli-nit „dar am fost pregãtiþi ºi cred cã nu va fi nicio problemã.Am fãcut pregãtire ºi consider cã vom face faþã misiunilorpe care trebuie sã le executãm“. Þine în braþe o zvârlugã defetiþã de vreo cinci ani, iar lângã el este soþia, de mânã cubãiatul, ce pare a avea de douã ori vârsta surioarei.Locotenentul Vintilescu este la a treia misiune peste hotare.În afara greutãþilor inerente unei activitãþi la mare depãrtarede casã ºi într-un mediu ostil, apar ºi cele legate de familie.Iar plecarea într-o nouã misiune este legatã, inevitabil, delungi discuþii ºi argumentãri în familie, ceea ce doamnaVintilescu nu a afirmat, dar nici nu ne-a contrazis,concluzionând cã „a fost decizia lui ºi eu l-am susþinutpentru cariera militarã, fiindcã este meseria pe care ºi-aales-o. Este greu, pentru cã suntem o familie, avem doicopii, iar eu o sã fiu ºi mamã ºi tatã timp de ºase luni. Daram experienþa misiunilor trecute, când a mai fost plecat. Osã îmi fie mai greu în primele luni, dar sperãm sã fie totulbine ºi sã se întoarcã sãnãtos, împreunã cu toþi colegii lui“.

Dupã ce ºi-a fãcut oficiile de gazdã, ofiþerul de relaþiipublice al batalionului, maiorul Luigi-Mihail Cojocaru, gã-seºte un moment de respiro pentru o discuþie ca între doicolegi de redacþie. Cred cã este pentru a zecea oarã când îlîntreb ce l-a determinat sã plece în Afganistan. ªi, tot pen-tru a zecea oarã, rãspunsul este acelaºi: „O astfel de misiuneeste un câºtig profesional, în sensul cã te instruieºti ºi aiposibilitatea de a-þi proba calitãþile. În plus, am vrut sã do-bândesc experienþã în domeniul relaþiilor publice – chiardacã sunt jurnalist militar –, sã fiu mai aproape de militari,sã îi cunosc ºi sã scriu cât mai multe despre realizãrile lordin teatrele de operaþii“. Maiorul Cojocaru a mai fost înAfganistan, cu un an în urmã, la rotirea efectivelor, când s-au schimbat „Vulturii Îndrãzneþi“ cu infanteriºtii Batalio-nului 300 Infanterie de la Galaþi. „A fost o experienþã ine-ditã, prima mea ieºire într-un teatru de operaþii. Am avutposibilitatea sã particip, în afara bazei, la douã misiuni. O misiune de recunoaºtere ºi una CIMIC cu focus medical. I-am vãzut pe militarii noºtri cum acþioneazã, cum asigurãpaza convoaielor, cum organizeazã un punct de control tra-fic mobil ºi, de asemenea, cum relaþioneazã cu populaþia lo-calã. Pentru cã am ajuns la acest subiect, vreau sã spun cãmilitarii noºtri au devenit cunoscuþi acolo ºi sunt percepuþinu ca unii care au venit sã îi ocupe, ci ca niºte oameni carele oferã ajutor“.

Chiar dacã nu îiîmpãrtãºeºte 100%entuziasmul, doamnaCojocaru este lângã elºi îl susþine. „A fostopþiunea lui ºi am fostde acord pentru cãeste un moment înviaþa sa când poate sãfacã ce ºi-a dorit. Are20 de ani de armatã ºia sosit momentul sãîºi spunã cuvântul.Îmi dau seama cã estefoarte bine pregãtit –chiar dacã nu am foar-te multe cunoºtinþedespre armatã – ºi,asemenea lui, cred cã a venit momentul sã arate cã poatemai mult. Sunt convinsã cã atunci când se va reîntoarce înþarã va avea mai multe de spus“. Cel care este cu adevãratîncântat este fiul sãu. Aproape cã l-a ajuns în înãlþime ºi l-aº fi recunoscut imediat, pentru cã Luigi vorbeºte tottimpul despre el. „Îmi doresc ºi eu o carierã militarã!Vãzându-l pe tati, vreau sã ajung ºi eu ca el. ªtiu cã în-seamnã risc, mai ºtiucã pentru asta sunt ne-cesare ºi multe cunoº-tinþe. Dar mi-ar plã-cea sã fiu ca tati!”.Când l-am întrebat cearmã ºi-ar alege, mãaºteptam sã spunã cãar vrea sã fie transmi-sionist, ca tatãl sãu.„La infanterie, laCraiova!“ a venit rãs-punsul, iar lui Luigi i-acãzut faþa! Deocam-datã a rãmas 1-0 pentru infanterie. Separe cã anul acesta se poartã „Scor-pionii“...




Foto

: plu

toni

er m

ajor

Cris

tian

SURU

GIU

Foto

: plu

toni

er m

ajor

Cris

tian

SURU

GIU

Revedere peste ºase luni

Se pare cã familia Cojocaru are unviitor „Scorpion”...



31Nr. 3 2006

La doar câteva zile de la ceremonialul transferuluide autoritate prin care Batalionul 2 Infanterie„Cãlugãreni“ intra sub controlul operaþional al

Brigãzii Multinaþionale de Sud - AEGIS (Kandahar,Afganistan), militarii acestei unitãþi reprezentative a For-þelor Terestre Române au trecut la îndeplinirea misiunilor.

Astfel, încã de la jumãtatea lunii iulie, paza ºi securita-tea Bazei Aeriene Kandahar (KAF) este asiguratã de Deta-ºamentul de Infanterie – Task Force Protector, condus demaiorul Gabriel Munteanu. Conducerea brigãzii multina-þionale este mulþumitã de rapiditatea ºi promptitudinea cucare acþioneazã militarii din posturile de pazã, calitãþidovedite mai ales atunci când au existat atacuri sporadicecu rachete din partea forþelor ostile. Militarii români auraportat la timp orice miºcare suspectã, facilitând reacþiaeficientã ºi oportunã a forþelor de intervenþie din bazã.

Drept urmare, de la data ultimului incident semnalat ºiîn presa naþionalã (atacul cu rachete din 19 iulie a.c.) ºipânã la sfârºitul lunii iulie, atacurile de acest gen au fostfoarte rare, rachetele nemaiatingându-ºi þinta.

“Welcome to ZABOL!”Militarii din Batalionul de Manevrã – Task Force

„Cãlugãreni“, condus de locotenent-colonelul DanielPetrescu, au primit misiunea de a se deplasa în aria de res-ponsabilitate din provincia Zabol, situatã la aproximativ150 km nord–est de Kandahar. Pe parcursul unei sãptã-mâni, românii s-au deplasat atât terestru cât ºi pe calea ae-rului, pânã la baza militarã de lângã localitatea Qalat, capi-tala provinciei. La sosirea în bazã, colegii lor americani dinTask Force Warrior i-au primit prieteneºte în stilul tipicamerican, urându-le “Welcome to Zabol!”.

Provincia Zabol este relativ necunoscutã de militariicontingentelor româneºti care au desfãºurat pânã în prezentmisiuni în Afganistan. Relieful este predominant muntos(1.600 m altitudine medie), clima este secetoasã, tempera-turile atingând la amiazã valori de pânã la 50 grade Celsiusla umbrã. Populaþia provinciei are peste 250.000 locuitori,în majoritatea lor paºtuni, devotaþi Islamului. În urmã cucâþiva ani, aceastã zonã, pânã la sosirea forþelor Coaliþiei

antiteroriste, a fost fieful talibanilor. O parte din rãmãºiþelestructurilor înarmate talibane încã mai încearcã sã submi-neze procesul democratic de dezvoltare a regiunii.

Într-un asemenea mediu, relativ ostil, acþioneazã milita-rii din Task Force „Cãlugãreni“, în sprijinul forþelor de se-curitate afgane (armata ºi poliþia naþionalã), pentru menþi-nerea unui climat de pace ºi stabilitate sub egida ISAF.

„Am pornit cu dreptul“Primele misiuni dificile, având în vedere gradul lor ridi-

cat de risc, au fost deplasãrile terestre pe autovehicule, pânãla Qalat. Aceste manevre s-au efectuat eºalonat, atât ziuacât ºi noaptea, fãrã niciun fel de incidente, fiind conduse cuprofesionalism de statul-major al batalionului. „A fost oactivitate minuþios pregãtitã, sub toate aspectele: recunoaº-terea traseelor, îmbarcarea personalului ºi tehnicii, protecþiaforþei, precum ºi asigurarea legãturilor“ – relata ºeful destat-major, maiorul Daniel Ghiba. „Timp de aproape ºaseore, fiecare coloanã a strãbãtut un traseu sinuos, în care pe-ricolul pândea la orice pas, prin defilee, zone locuite ºi altelocuri unde mai fuseserã semnalate atacuri din partea forþe-lor ostile, sub diverse forme: dispozitive explozive impro-vizate (IED), ambuscade ºi atacuri cu maºini-capcanã. Pen-tru noi, viaþa fiecãruia conteazã enorm. Ne-am luat toatemãsurile pentru a împiedica producerea unor evenimentecare sã afecteze securitatea forþelor. Am ajuns fãrã proble-me la Qalat ºi pot spune cã am pornit cu dreptul în aceastã

Maior Luigi-Mihail [email protected]

„Cãlugãrenii“ în acþiune

Foto

: mai

or L

uigi

-Mih

ail C

OJOC

ARU

Pregãtirea pentru plecare în misiune

misiune. Nu ne permitem sã facemcompromisuri“.

Tabãra „Cãlugãrenilor“ – un colþdin România

Tabãra a fost construitã de aliaþiiamericani dupã tiparul unui campU.S.Army: barãci din placaj acoperitecu prelatã, aliniate sobru, din loc în locseparate de obstacole din pãmânt ºinisip – containere tip HESCO, adã-posturi din beton armat, iar la tot pasulîntâlneºti vehicule blindateHUMMVEE. În interior barãcile eraucompartimentate tot cu placaj, aºa cãromânilor „li s-a pus pata“: au dat jospur ºi simplu despãrþiturile.

„Nu ne ferim unii de alþii...“ –spunea un tânãr subofiþer, „aici trebuiesã fim uniþi, sã discutãm ºi sã neajutãm reciproc, nu sã stãm separaþi“.

Poliþiºtii militari din subunitateacondusã de cãpitanul Mihai Visotchi auridicat imediat drapelul tricolor. „Leii“(The Lions) din subunitatea cãpitanuluiMarius ªerban au amenajat rapid sãlide briefing, au confecþionat mese ºibãncuþe de lemn, ca niºte adevãraþigospodari. Material din belºug pus ladispoziþie de partenerul american. Nu adurat mai mult de douã zile amenajareataberei dupã tipicul românesc, totul s–afãcut foarte rapid, fiindcã urma sã setreacã la executarea primelor misiunidin aria noastrã de responsabilitate.

Primele contactePrimele obiective

propuse ºi îndeplinite aufost cele de recunoaºtere înaria de responsabilitate.Astfel, militarii dinsubunitatea cãpitanuluiMarius ªerban, precum ºipoliþiºtii militari austrãbãtut provincia în lungºi în lat. Din districtulTarnak ºi pânã în districtulShajoy, autostrada A1 ºi totceea ce leagã aceastã arterãrutierã în aceastã provincie

nu mai reprezintã o necunoscutã. Unfactor semnificativ în succesulmisiunilor îl reprezintã buna relaþionarecu populaþia ºi autoritãþile locale. Eranecesar sã le explicãm afganilor dinZabol cine suntem noi ºi care estescopul prezenþei noastre aici. Cel maiimportant moment pe agenda întâl-nirilor cu liderii locali a fost întreve-derea din 30 iulie a.c., de la Qalat, întrecomandantul Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni“, locotenent-colonelul Daniel Petrescu,Comandantul Forþelor Coaliþiei,generalul-locotenent Karl Eikenberry ºiguvernatorul provinciei Zabol, Del BarJan Arman. Generalul Eikenberry aelogiat contribuþia militarilor americaniºi români la menþinerea unui climat depace ºi securitate în Afganistan ºitotodatã i-a urat succese comandantuluibatalionului român în misiunileviitoare. Guvernatorul provinciei aînþeles foarte bine faptul cã misiunearomânilor de la Qalat se desfãºoarã subegida NATO în cadrul ISAF. Domnia Saare planuri ambiþioase pentru aceastãregiune. Doreºte sã iniþieze proiecte dedezvoltare care vizeazã: infrastructura,agricultura, construirea de ºcoli ºicentre comerciale, reabilitarea reþelelorde canalizare din toate oraºeleprovinciei. Pentru aceasta este nevoiede liniºte ºi Domnia Sa conteazã foarte

mult pe sprijinul pe care militarii noºtriîl vor acorda forþelor de securitatelocale. Reprezentanþii echipei dereconstrucþie provincialã (PRT – Pro-vincial Reconstruction Team) din Qalat– structurã cu care ofiþerul CIMIC albatalionului, cãpitan Daniel Degeratu,are o strânsã colaborare – ºi-auexprimat intenþia de a participa activ lapunerea în practicã a acestor proiecte.

„Vã rugãm sã le spuneþi locuitorilordin provincia Zabol cã de acum înaintevor lupta pentru dezvoltarea þãrii.Contaþi pe sprijinul acordat de militariiamericani ºi români pentru instaurareaunui climat de pace în zonã, astfel cadumneavoastrã sã vã duceþi la bunsfârºit proiectele propuse“ – a declaratlocotenent-colonelul Frank Sturek,comandantul Task Force Warrior –provincia Zabol.

Semne de bun augur„Ne bucurãm cã guvernatorul pro-

vinciei Zabol ºi ceilalþi reprezentanþi aiautoritãþilor locale au înþeles pe deplinscopul misiunii noastre aici. Ne vomîndeplini cu onoare angajamenteleasumate pentru a ajuta locuitorii dinaria noastrã de responsabilitate sã ducão viaþã mai bunã, în pace ºi siguranþã.Consider cã începutul misiunii noastre,dupã felul cum am fost primiþi ºi tipuldiscuþiilor purtate pânã acum cu lideriilocali, sunt semne de bun augur pentruducerea misiunii la bun sfârºit“ – a afirmat comandantul batalionului,locotenent-colonelul Daniel Petrescu.

Într-adevãr, semnele au fost bune,fiindcã la încheierea întrevederii de laQalat, dupã o zi toridã specific afganã(45 grade Celsius la umbrã), a plouattorenþial, ca la noi acasã, ceea ce foarterar se întâmplã vara în Afganistan.

Tradiþia localã spune cã ploaia îndeºert, în plinã varã, însemnã bucurie,speranþã ºi belºug.

Iar noi sperãm ca afganii sã fi aso-ciat acest fenomen cu sosirea noastrã la Qalat.




Foto

: mai

or L

uigi

-Mih

ail C

OJOC

ARU



33

Au fost prezenþi: militari din cele douã batalioane,împreunã cu drapelele de luptã, o delegaþie con-dusã de comandantul Comandamentului 2 Ope-

raþional Întrunit „Mareºal Averescu“ ( eºalon care asigurãtransferul de autoritate al contingentelor româneºti înteatrele de operaþii), generalul de brigadã Ion Chirãnescu,

comandantul Brigãzii „AEGIS“, generalulde brigadã David A. Frasier, reprezentanþiai mass-media naþionale.

Comandantul brigãzii multinaþionale aelogiat succesele misiunilor „RechinilorAlbi“ ºi a apreciat eforturile ºi sacrificiilepe care þara noastrã, alãturi de celelaltestate ale Coaliþiei, le dedicã în luptaîmpotriva terorismului, exprimându-ºiprofundul respect ºi totodatã regretul faþãde pierderea militarului cãzut la datorie în tragicul incident din 20 iunie,sublocotenentul post-mortem IonelGheorghiþã Drãguºanu.

Mulþumind „Rechinilor Albi“ pentrumodul în care ºi-au îndeplinit misiunea, îndiscursul sãu, comandantulComandamentului 2 Operaþional Întrunit asubliniat: „ªtiu cã aceste ºase luni auconstituit o experienþã durã, pe de o parte

Maior Luigi-Mihail [email protected]

Transfer de autoritatela Kandahar

Marþi, 18 iulie, ora 6.00 (ora României), în tabãramilitarilor români din Baza Aerianã Kandahar (KAF),Teatrul de Operaþii Afganistan, a avut loc ceremonialultransferului de autoritate. Activitatea a marcat trecereaBatalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni“ sub controluloperaþional al Brigãzii Multinaþionale de Sud „AEGIS“,preluând astfel ºtafeta misiunilor pe care le-adesfãºurat Batalionul 341 Infanterie „Rechinii Albi“.

Nr. 3 2006

Foto

: mai

or L

uigi

-Mih

ail C

OJOC

ARU

Defileazã „Cãlugãrenii”

datoritã specificului misiunii, dar ºipentru cã aici, în Afganistan, aþipierdut un camarad: sublocotenentulpost-mortem Ionel Drãguºanu. Sã nulãsãm ca amintirea lui sã piarã ºi sã neamintim cã sacrificiul lui nu a fostzadarnic! Trebuie sã aveþi certitudineacã toþi cei care aþi acþionat pe acestpãmânt aþi contribuit la crearea uneilumi mai bune pentru acest popor,cãruia i-aþi dat ºansa de a porni pe undrum mai sigur“. Referindu-se launitatea noastrã, generalul Chirãnescuadãuga: „Acelaºi lucru vi-l spun ºivouã, militari ai Batalionului 2Infanterie «Cãlugãreni», cei care aþipreluat misiunea: sunteþi pe un drumîncã neumblat, deºi aveþi experienþaaltor teatre de operaþii. Afganistanulare specificul lui, iar voi veþi îndeplinio misiune nouã, într-o altã provincie,unde nu au mai fost pânã acummilitari români. Sunteþi deschizãtoride drumuri ºi aveþi o mare responsabi-litate. Vã doresc sã reuºiþi în aceastãmisiune, cel puþin la fel de bine cumau fãcut-o colegii voºtri constãnþeni“.

Misiune sub comanda NATOBatalionul 2 Infanterie

„Cãlugãreni“ va participa din lunaaugust, sub comanda NATO, în cadrul Forþei Internaþionale deAsistenþã pentru Securitate dinAfganistan (ISAF), la misiuni destabilitate ºi securitate în sprijinulautoritãþilor locale din provinciaZabol, situatã la aproximativ 150 kmnord-est de Kandahar. Un detaºamentde infanterie din aceastã unitate, Task Force „PROTECTOR“, va asigura paza ºi securitatea BazeiAeriene Kandahar (KAF). Misiunilemilitarilor români în provincia Zabolse vor desfãºura în comun cu ocompanie americanã, subunitate ce seva afla sub controlul operaþional albatalionului.

„Sã ne facem datoria pânã lacapãt, împreunã, oriunde, oricând“

Conºtient de importanþa misiuniimilitarilor Batalionului 2 Infanterie„CÃLUGÃRENI“ în Afganistan,comandantul batalionului, locotenent-

colonelul Daniel Petrescu, în alocuþiunea sa a menþionat:„Batalionul 2 Infanterie«Cãlugãreni» preia astãziresponsabilitãþile unei misiunidificile, alãturi de forþeleCoaliþiei, în partea de sud aAfganistanului, într-un momentimportant pentru forþamultinaþionalã, al transferuluiresponsabilitãþii cãtre ISAF.Suntem al nouãlea batalion deinfanterie românesc dislocataici, de la începutul prezenþeiArmatei Române în teatrele deluptã împotriva terorismului“.

„Ne exprimãm respectulpentru realizãrile ºi renumele

contingentelor de pânã acum, dinKandahar. Ne plecãm în faþasacrificiilor ostaºilor români în aceastãzonã de conflict. Ne-am pregãtitpentru confruntarea ce ne aºteaptã ºi avem convingerea cã vom face faþãprovocãrilor“, a mai adãugatcomandantul batalionului.

Batalionul 2 Infanterie„Cãlugãreni“ aduce în Afganistan nu numai efortul complexei pregãtiripentru luptã din þarã, ci ºi experienþamisiunilor în teatrele de operaþii:Angola, Albania, Bosnia-Herþegovina,Kosovo ºi Irak.

Este o onoare sã acþionãm dinnou alãturi de militarii celor mai bunearmate din lume, intrând de astãzi subcontrolul operaþional al forþeireprezentate de Canada, MareaBritanie ºi Olanda ºi colaborând cu o companie a armatei SUA.Misiunea ISAF va fi, pentru militariibucureºteni, prilejul de a reconfirmablazonul unei unitãþi deschizãtoare de




Foto

: mai

or L

uigi

-Mih

ail C

OJOC

ARU

Batalionul 2 Infanterie trece sub comandã internaþionalã

drumuri pentru Forþele TerestreRomâne.

Ceremonialul transferului deautoritate s-a încheiat cu defilareasubunitãþilor ºi Drapelelor de luptã ale celor douã batalioane româneºti.

Atac cu racheteLa aproape o zi de la ceremonial,

pe 19 iulie, la ora 19.40 (oraRomâniei), Baza Aerianã Kandahar a fost atacatã prin surprindere cu douã rachete de 107 mm trase de cãtre elemente ostile forþelor Coaliþiei. O singurã rachetã a explodat foarteaproape de parapetul de beton careapãrã tabãra româneascã, învãluindclãdirile dinapropiere într-unnor gros de fum ºi praf.

Zidurile dinbeton ce mãrgineaualeea dintre tabãraromânilor ºi cea aenglezilor au fostmuºcate de schije pe mari suprafeþe, dar au rezistat.

Numai prezen-þa de spirit a mi-litarilor noºtri ºiparapetul din beton armat, auevitat o tragedie. De îndatã ce asunat alarma, tot personalultaberei, rapid ºi

în ordine, a intrat în buncãre.Ziariºtii prezenþi în adãposturi

alãturi de ostaºii noºtri s-au convinspe viu cã participarea românilor înteatrele de operaþii nu este o glumã, cã bãieþii noºtri nu s-au dus acolo doar ca sã câºtige o sumã de bani. „La Kandahar se trãieºte sub ame-ninþarea permanentã a pericolului“ –afirma unul dintre reporterii prezenþi,atunci când transmitea ºtirile în þarã.Militarii români au acþionat cu calm,ca niºte luptãtori adevãraþi.

Un singur militar român, maiorulIon Stanciu, ofiþer din Elementul de Sprijin Naþional (NSE) a fost

rãnit uºor. A fost transportat imediat la spitalul bazei, unde medicii i-auacordat îngrijirile necesare, fiind aptîn continuare sã-ºi îndeplineascãmisiunea.

Nimeni nu a adormit, l-au aºteptatpânã când acesta s-a întors în tabãrãdoar cu câteva pansamente. Misiunea o va continua alãturi de colegii sãi care sunt niºte camaraziminunaþi.

Aceºtia sunt „Cãlugãrenii“: uniþi, în clipe extreme mai ales, iar spiritul de echipã, de camaraderie,îi ajutã ºi în misiunile care le stau în faþã.



Nr. 3 2006 35

Foto

: mai

or L

uigi

-Mih

ailC

OJOC

ARU

Se salutã subunitãþile care defileazã

Am sosit pe aceste noi tãrâmuri afgane în urmã cuaproximativ o lunã. Încã de la sosirea în zona deresponsabilitate ºi operaþii, am constatat cã noua

misiune nu se poate compara cu cele desfãºurate pânã acum.ªi spun aceasta din punctul de vedere al unui militar care faceparte dintre „deschizãtorii de misiuni“ internaþionale aleArmatei Române (misiunea UNAVEM III din Angola, dinanul 1995).

Aici, în provincia Zabol, clima este foarte secetoasã, cutemperaturi ce ajung în miezul zilei la 52 grade Celsius ºifurtuni de nisip ce reduc vizibilitatea la doar câþiva metri.

Ritmul ºi intensitatea misiunilor sunt coordonate aleactivitãþii cotidiene. Militarii Batalionului 2 Infanterie„Cãlugãreni“ sunt pregãtiþi sã facã faþã oricãrei situaþii ce arputea apãrea în zonele unde acþioneazã.

Riscurile sunt prezente la orice pas, iar misiunile devindificile în umbra pericolului acþiunilor unui inamic perfid ºifãrã graniþe, aºa cum este terorismul din Afganistan.

Þin sã subliniez rapida adaptare la mediu a militarilornoºtri ºi faptul cã au conºtientizat necesitatea de a respectanormele ºi regulile, indiferent cât de dificile sunt acestea ºioricât de mult ar spori disconfortul fiecãruia.

Atât comandantul unitãþii, locotenent-colonelul DanielPetrescu, cât ºi eu, în calitate de consilier al comandantuluipentru problemele maiºtrilor militari ºi ale subofiþerilor, avem dialoguri cu militarii din batalion ºi facem tot posibilulpentru rezolvarea problemelor care apar, atât cele de naturãprofesionalã, cât ºi cele de ordin personal. Important este cã aici, în Afganistan, militarii Batalionului 2 Infanterie„Cãlugãreni“ îºi onoreazã cartea de vizitã, executând cuprofesionalism misiunile primite de la partenerii de Coaliþieîn lupta contra terorismului, iar noi, ca parte a ISAF, suntem aici sã ajutãm poporul afgan în efortul sãu de a-ºireconstrui þara.



Plutonier-adjutant Dumitru TUDORACHE

Coordonate aleactivitãþii cotidiene


Foto

teca

B. 2

I. „C

ãlug

ãren

i“

„Suntem aici pentru a vã ajuta”

AAllmmaa mmaatteerrPeste 70% din locurile scoase

la concurs de Academia ForþelorTerestre au fost ocupate de eleviicolegiilor militare liceale

Grafica: Lt.col. Dragoº ANGHELACHE

Elevii din colegiile militare au susþinutbacalaureatul alãturi de colegii lor civili, încentrele zonale. Potrivit datelor primite de ºeful

Secþiei Educaþie din SMFT, colonelul Marian Gargaz,rezultatele lor se înscriu pe o linie ascendentã. „Concluziala care am ajuns este cã în cele trei colegii militare se faceo pregãtire serioasã pentru elevii care urmeazã sã deaexamenul de bacalaureat ºi examene la instituþiile deînvãþãmânt superior sau postliceal“ este de pãrere colonelulGargaz. „Îmbucurãtor este cã ºi în acest an, prin rezultateleobþinute, colegiile militare aureuºit sã se menþinã în topulunitãþilor de învãþãmânt licealfruntaºe la nivel naþional“.Domnul colonel considerã cãmediile obþinute în acest ansunt reprezentative pentruefortul colegiilor militare,pentru preocupareapersonalului didactic ºi aelevilor.

CCoott-llaa-ccoott ccuu eelleevviiiilliicceeeelloorr cciivviillee

Într-un clasament ad-hoc,Colegiul Militar Liceal „MihaiViteazul“ din Alba Iulia se

plaseazã pe primul loc, cu media 9,43, urmat de ColegiulMilitar Liceal „ªtefan cel Mare“ din CâmpulungMoldovenesc cu 9,14 ºi Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir“ din Breaza cu 8,75. Anul acesta s-aînregistrat ºi o premierã nedoritã, fiind pentru prima datãcând doi elevi din colegiul de la Breaza nu au avutpregãtirea necesarã pentru a obþine diploma de bacalaureat.Faþã de aceastã situaþie, colonelul Marian Gargaz considerã cã „nereuºita este generatã ºi de o mai micãpreocupare din partea personalului didactic de a gãsi

Alma mateerr

ÎÎnnvvããþþããmmâânntt pprreeuunniivveerrssiittaarr


Bacalaureatul militarªi în acest an, prin rezultatele obþinute, colegiilemilitare au reuºit sã se menþinã în topul unitãþilorde învãþãmânt liceal fruntaºe la nivel naþional.Peste 70% din locurile scoase la concurs deAcademia Forþelor Terestre au fost ocupate deelevii colegiilor militare liceale.


Drumul spre examene trece ºi prin bibliotecã

resursele ºi modalitãþile necesare pentru a-i pregãti ºi pe ceidoi“.

În schimb, este apreciat colegiul de la Alba Iulia, deoa-rece confirmã pentru a treia oarã maniera eficientã de abor-dare a pregãtirii pentru bacalaureat. Curajos a fost ºi modulîn care s-a susþinut examenul – împreunã cu elevii de laliceele civile din localitate. „Au fost repartizaþi pe centre înordine alfabeticã, împreunã cu elevii de la celelalte unitãþiºcolare din localitate“ spune ºeful Secþiei Educaþie, consi-derând cã aceastã abordare a scos mai mult în evidenþã,prin modul în care s-au prezentat în faþa comisiilor, cã„elevii din colegiul militar sunt mult mai bine pregãtiþidecât cei din viaþa civilã“ subliniazã colonelul Gargaz.

TTrreeii ssffeerrttuurrii ddiinn llooccuurriillee AAFFTTooccuuppaattee ddee ccoolleeggiiiillee mmiilliittaarree

În ceea ce priveºte admiterea în Academia ForþelorTerestre, au fost scoase la concurs 61 de locuri pentruspecializarea „Management“ (managementul organizaþiei ºimanagementul economico-financiar) ºi 16 locuri laadministraþie publicã, fiind înscriºi la concurs 178 decandidaþi. În conformitate cu reglementãrile MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii ºi hotãrârii Senatului Academiei, aufost admiºi, fãrã a participa la concurs, candidaþii premianþila olmpiadele naþionale pe discipline.

„Suntem bucuroºi cã, în acest an, a fost admisã o elevãde la Colegiul Militar Liceal «ªtefan cel Mare», eleva Ana-Maria Pântea, ocupanta locului I, la faza naþionalã de anultrecut la Olimpiada de logicã ºi ocupanta aceluiaºi loc I laOlimpiada de economie politicã din acest an, fiind ºi ºefapromoþiei“ spune colonelul Gargaz, adãugând cã a cu-noscut-o pe elevã ºi face dovada unor capabilitãþi care îivor asigura o evoluþie deosebitã în cariera militarã.

Rãmânând în domeniul statisticii, domnul coloneldeclarã cã elevii noºtri au ocupat ºi o parte din cele 27 delocuri scoase la concurs pentru Ministerul Administraþiei ºiInternelor. Pe cele rezervate armatei, potrivit datelor pri-mite de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi de la eºa-loanele superioare, se constatã cã din totalul celor 51admiºi la ªtiinþe Militare ºi Informaþii 37 au fost elevimilitari iar la ºtiinþe administrative, 12 din 16. „ªi aici seplaseazã, în topul rezultatelor, Colegiul Liceal Militar«Mihai Viteazul»“ detaliazã domnul colonel. Colegiul are 7

Alma mateerr


39Nr. 3 2006

Paºi spre examenul de bacalaureat

elevi care au reuºit la ªtiinþeAdministrative ºi 24 la specializãrilede Managementul Organizaþiei ºiEconomico-Financiar. „Ca o concluziede final, consider cã proporþia de peste70% în care elevii noºtri au reuºit sãocupe locurile scoase la concurs,demonstrazã seriozitatea cu care sedesfãºoarã învãþãmântul în acesteunitãþi ºcolare“.

SSpprree oo mmaaii bbuunnããccoollaabboorraarree ccuu

iinnssttiittuuþþiiaa ssiibbiiaannããÎn opinia colonelului Marian

Gargaz se confirmã faptul cã, printr-omai bunã colaborare între cele treicolegii militare ºi Academia Forþelor

Terestre s-a reuºit sã se clarificedetaliile privind probele de concurs,potrivit specializãrilor universitaremenþionate. Se pare cã au fosteliminate ºi neclaritãþile determinatede metodologia pentru susþinereaconcursului, elaboratã de Academie.

Hiatusurile comunicarea colegii-academie au apãrut – considerãdomnul colonel – ca urmare a faptului cã în colegiile militare se folosesc manuale de la edituridiferite, ceea ce a generat diferenþefaþã de învãþãmântul civil. Dar problematica de examen esteunitarã, ca atare s-a recurs la ocomunicare directã cu Academiapentru a defini cu claritate domeniileºi obiectele de studiu abordate

în contextul general stabilit deinstituþia sibianã.

În opoziþie cu ceea ce considerãdomnul director Aurel Soare de laColegiul Militar Liceal „DimitrieCantemir“, domnul colonel Gargazafirmã cã de anul trecut s-a îmbunã-tãþit relaþia de colaborare cu Academiaºi au fost eliminate problemeleneclare, cu excepþia examenului lalimba francezã de acum un an. Potrivitdomnului colonel, candidaþii noºtri s-au considerat depunctaþi, pentru cãmanualele dupã care au învãþat nu aucorespuns cu cele din viaþa civilã. „În acest context vã spun cã existã opreocupare realã din partea celor treicolegii militare de a-ºi pregãti elevi pedisciplinele probelor de examen“.

Alma mateerr


Comunicãri ºtiinþifice...

Alma mateerr

ÎÎnnvvããþþããmmâânntt ppoossttlliicceeaall

41Nr. 3 2006

Responsabilii din SMFT sunt preocupaþi ca, în ba-za concepþiilor elaborate la nivelul MinisteruluiApãrãrii cu privire la formarea, dezvoltarea ºi

încadrarea ofiþerilor, maiºtrilor militari ºi subofiþerilor ºi anormelor de aplicare a acestora, sã realizeze în ForþeleTerestre un cadru organizatoric ºi metodologic unitar.

ÎÎnnvvããþþããmmâânntt eeuurrooppeeaannPotrivit ºefului Secþiei Educaþie din SMFT, colonelul

Marian Gargaz, în anul de învãþãmât 2006/2007, vor avealoc la nivelul instituþiilor de învãþãmât, transformãri semni-ficative din punct de vedere al sistemului de metode didac-tice ºi forme de organizare a învãþãmântului. Prin aceastãminireformã se doreºte ca procesul instructiv-educativ dintoate instituþiile subordonate SMFT sã devinã eficient,sã rãspundã cerinþelor de formare a personaluluipropriu, în acord cu cerinþele structurilor militarepentru care se pregãtesc. Un alt obiectiv care va prin-de mai multã consistenþã, spune colonelul Gargaz,este ca procesul de învãþãmânt sã fie corelat nemij-locit cu procesul de instrucþie din forþele terestre.

„Vom avea certitudinea cã învãþãmântul nostruva rãspunde necesitãþilor de formare a personalului

propriu în condiþii de eficienþã sporitã ºi, mai ales, de a rea-liza alinierea deplinã a instrucþieiºi învãþãmântului la standar-dele care sunt practicate înarmatele statelor aliate“ ex-plicã domnul colonel. Înacelaºi timp se doreºte sãse dea curs cerinþei ca învã-þãmântul militar sãfacã faþã crite-riilor euro-pene, încon-


Noutãþi în noul an deînvãþãmânt militar (1)Managementul învãþãmântului din armatã este

reglementat prin Ordinul M-61 „Instrucþiuni privindmanagementul învãþãmântului militar“. În contextulacestei instrucþiuni, la nivelul categoriilor de forþe, sefac precizãri metodologice ºi organizatorice privinddesfãºurarea procesului de învãþãmânt în instituþiileproprii. Anul acesta, vor fi câteva noutãþi.

Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el D

rago

º AN

GHEL

ACHE

ªeful Secþiei Educaþie din Statul Major al Forþelor Terestre

cordanþã cu Procesul de la Bologna.Astfel învãþãmântul – indiferent destructurã ºi nivel – va trebui sã rãs-pundã cerinþelor pieþei forþei de mun-cã, inclusiv a celei europene. Ca atare,Academia Forþelor Terestre s-a aliniatnoii legi a învãþãmântului universitarºi a implementat sistemul creditelortransferabile, cu valoare în oricareºcoalã din sistemul european. În acestfel, la absolvire, studenþii primesc unsupliment de diplomã în virtutea cãreiapot profesa, oriunde în Europa, mese-ria sau specialitatea în care s-au pregãtit.

CCeerrttiiffiiccaatt ddee ccoommppeetteennþþããpprrooffeessiioonnaallãã

ppeennttrruu ffiilliieerraa iinnddiirreeccttããColonelul Gargaz ne anunþã cã ºi

în învãþãmântul postliceal s-a trecut ladezvoltarea curriculum-ului pe com-ponenta specificã, astfel încât la sfâr-ºit, cei care sunt formaþi pe filieradirectã, sã primeascã un certificat decompetenþã profesionalã. Prin cursu-rile ulterioare, absolvenþii vor puteaacumula credite ce le vor permite ca,la gradul de plutonier major, sã îºipoatã dobândi certificatul de com

petenþã profesionalã pe o anumemeserie din nomenclatorul republican.

„Absolvenþii colegiilor militare auposibilitatea sã acceadã la formele deînvãþãmânt ºi instrucþie din instituþiilemilitare care au ca finalizare formareamilitarilor de profesie“ informeazã co-lonelul Gargaz. Aºadar respectivul do-cument va putea fi obþinut fie cã mergîn instituþii militare de învãþãmânt su-perior, pentru a se forma ca ofiþeri, fieîn învãþãmântul postliceal, pentru a seforma ca maiºtri militari, ori în centrede pregãtire ale armelor pentru forma-rea ca soldaþi ºi viitori gradaþi volun-tari, cu perspective de a intra în corpulsubofiþerilor.

PPrreeggããttiirree ddiiffeerreennþþiiaattãã ppeennttrruu ssuubbooffiiþþeerrii ººii mmaaiiººttrrii mmiilliittaarrii

Pe baza experienþei acumulate înanul pe care îl încheiem, responsabiliidin SMFT au realizat învãþãmântul deformare continuã la nivelul subofiþeri-lor. Responsabilitatea pentru dezvolta-rea profesionalã a maiºtrilor militari ºisubofiþerilor prin cursurile de formare

iniþalã a acestora ºi a celor de pluto-nier adjutant ºi plutonier adjutant prin-cipal va reveni ªcolii Militare de Maiº-tri Militari ºi Subofiþeri. Centrele depregãtire ale armelor au în responsabi-litate cursul avansat ºi cel de plutoniermajor, cu corespondenþele gradelorechivalente ale maiºtrilor militari.

„Aceastã decizie a fost luatã pentrucã s-a dorit ca pregãtirea în sistemulevolutiv prin cursuri sã fie nemijlocitlegatã de funcþiile pe care urmeazã sãle îndeplineascã“ explicã ºeful SecþieiEducaþie. „Pentru funcþiile care suntlegate nemijlocit de structurile milita-re de armã, cursurile se vor face încentrele de pregãtire iar cele care numai au o conotaþie definitorie faþã de oanumitã armã sau specialitate, se vorrealiza pe baza unei programe unitarede învãþãmânt, în ªcoala de MaiºtriMilitari ºi Subofiþeri“.

În acest fel, cursul avansat pentrusubofiþeri, prin care se vizeazã forma-rea viitorilor plutonieri pentru funcþii-le de comandanþi de grupã, locþiitorcomandant de pluton etc., legate strânsde armã, se vor face în centrele depregãtire. Funcþiile de plutonier adju-tant sau adjutant principal - care sunt ºi mai reduse numeric - ºi vizeazãpregãtirea subofiþerilor pentru funcþiide stat major în comandamente de labatalion în sus sau de consilieri aicomandantului, nu mai au legãturãdirectã cu specialitatea armei. Ca atare vor fi organizate de ªcoalaMilitarã de Maiºtri Militari ºiSubofiþeri. Pentru funcþiile adminis-trative, din domeniul logisticii, cursu-rile se vor organiza, în continuare, la Chitila.

(continuare în numãrul viitor)

Alma mateerr

ÎÎnnvvããþþããmmâânntt ppoossttlliicceeaall


Centrul Secundar de Învãþare a Limbilor Strãine din SMFT

Alma Mateerr

CCeerrcceettaarree

43

T imp de o lunã ºi jumãtate, un numãr de ºase stu-denþi de la ªcoala Superioarã pentru Ingineri ºiStudii Tehnice de Armament (ENSIETA din

Brest, Franþa, au urmat un stagiu de studii la AcademiaTehnicã Militarã (ATM). Aceasta nu este o noutate pentruinstituþia româneascã, între mobilitãþile de studenþiînscriindu-se – potrivit doamnei Claudia Rãdulescu,

responsabilã pentru relaþiile cuuniversitãþile partenere – relaþii concretecu Franþa, Germania, Spania ºi Olanda.

Pe timpul stagiului, studenþiifrancezi au efectuat cercetãri

experimentale ºi lucrãri delaborator, potrivit tematiciistabilite de cãtre îndrumãtoriide studii. Locotenentul

Charles Torrent a lucrat lacatedra de Armament, Muniþii,Geniu ºi Topogeodezie sub

îndrumarea locotenent-colone-lului Doru Goga, unde a studiatgrenadele de mânã româneºti ºi

focoasele acestora. Studiile sales-au concentrat înspecial asupra timpuluide întârziere ºi afuncþionãrii acestui tip


Studenþi de la ENSIETAîn stagiu la AcademiaTehnicã Militarã

Academia Tehnicã Militarã are un parteneriatspecial cu universitãþi din Franþa, în cadrulcãruia vin, în fiecare an, studenþi atât de la Brest,cât ºi de la Touluose sau de la Saint-Cyr.

Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el D

rago

º AN

GHEL

ACHE

„Laboratorul francez”

de muniþie. Au putut face ºi experienþeîn laboratoarele pirotehnice aleAcademiei, unde a identificat timpii decombustie ºi a urmãrit evoluþia flãcãriiprin filmare cu camera ultrarapidã.

Locotenentul Rudy Baldissar a lu-crat împerunã cu maiorul Ionuþ Raduîn domeniul oscilatoarelor deradiofrecvenþã, realizând o serie de si-mulãri pe calculator, în timp ce un altstudent, locotenentul Julien Auvray ºi-a ales o temã din domeniul prelucrãriiimaginilor.

Locotenentului Auvray doreºte sãrealizeze un program pentrurecunoaºterea numerelor deînmatriculare ale autovehiculelor,deocamdatã ale celor din parcul ATM.Pentru identificarea ºi extragereacaracteristicilor din imaginea captu-ratã a folosit programul MatLab ºiconsiderã cã dezvoltarea acestuiproiect va contribui la îmbunãtãþireacontrolului traficului la punctele decontrol.

Alte teme abordate de cãtrestudenþii francezi au fost din domeniulcomunicaþiilor, precum locotenentulHerve Palouma (algoritmi de rutare îndomeniul comunicaþiilor în reþele) ºiclasificarea tipurilor de modulaþie alesemnalelor pe baza densitãþii spectralede putere, aºa cum a studiatlocotenentul Mathieu Bigot. ThierryScanff, a studiat împreunã cucomandorul Constantin Rotaru simula-rea curgerii gazului într-un motorturboreactor. „Pentru aceasta – declaralocotenentul Scanff – am învãþat sãfoloseasc programul FLUENT cu caream reuºit sã simulez curgerea gazelorîntr-un mediu nou“.

Se pune, justificat dealtfel, între-barea asupra motivului pentru carestudenþii francezi au trebuit sã vinã lastudii în România, în loc sã trateze te-mele respective la ENSIETA.Rãspunsul l-a dat comandorul prof.univ. dr. ing. Constantin Rotaru, carepreciza cã „Academia Tehnicã

Militarã are un parteneriat special cuparteneriat special cu universitãþi dinFranþa, în cadrul cãruia vin, în fiecarean, studenþi atât de la Best, cât ºi de laTouluose sau de la Saint-Cyr.Studenþii puteau face aceste teme ºi laBrest, în special partea de electronicã,deoarece au ºi ei laboratoare binedotate. La explozivi ºi muniþii însãATM stã mai bine decât ENSIETA. Înceea ce priveºte partea de soft-uri,ATM a pus, un accent mai mare peachiziþionarea de programe licenþiateºi, dupã cum au spus ºi ei, au pututface simulãri numerice ºi interpretãride rezultate“.

În acest an universitar, ATM aavut 16 studenþi care au fãcut stagiiîn Franþa, Spania, Germania ºiOlanda iar în instituþiabucureºteanã, în afarã de cei ºasestudenþi de la Brest, au maiefectuat stagii de pregãtire doistudenþi de la Toulouse iar înseptembrie urma sã mai vinã oserie de studenþi de la Saint-Cyr.

Alma Mateerr

CCeerrcceettaarree

44 Revista Forþelor Terestre www.rft.forter.roLa sfârºitul stagiului, fiecare a fãcut un raport ºtiinþific pe carel-a prezentat în faþa unei comisii din catedra de specialitate

Tactici folosite de insurgenþairakianã împotriva forþelorCoaliþiei Armata finlandezãse modernizeazã Armamente

Grafica: locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

AmbuscadaDoctrina armatei irakiene, din perioada regimului lui

Saddam Hussein, defineºte o ambuscadã ca un atac prin sur-prindere executat împotriva unui adversar aflat în deplasare.

Ambuscada implicã o ciocnire scurtã ºi nu intenþioneazãocuparea sau menþinerea unei poziþii. Dispozitivul de luptãeste compus dintr-un grup de atac (iniþiazã ambuscada ºiconduce atacul principal), un grup de izolare/blocare (asi-gurã avertizarea despre apropierea inamicului, reþine adver-sarul în zona de lovire ºi asigurã flancul ºi spatele grupuluide atac) ºi grupul de acoperire (limiteazã contraatacul ºiproduce pierderi suplimentare adversarului).

Atacul cu aruncãtoarele (focul indirect)Din analiza incidentelor raportate, folosind focul indirect,

aruncãtoarele (60, 82 mm) s-au dovedit a fi cele mai efi-ciente. Ca platforme pentru executarea focului sunt folositeremorcile camioanelor sau unele autoturisme modificate. Înconformitate cu datele obþinute din sursele deschise, insur-genþii executã foc cu câteva proiectile (2-3), dupã care semutã cu rapiditate într-un nou loc ori, pur ºi simplu, îºiabandoneazã mijloacele. Distanþa de tragere este cuprinsãîntre 1-3 km, iar timpul pentru atac este cel mai adesea

noaptea (efect-hãrþuire). Uneori, echipamentul abandonatpoate fi folosit ca o capcanã (pregãtit ca un DEI) sau poatefi þinta unui alt foc indirect, în momentul când forþeleCoaliþiei au descoperit acest lucru. Rachetele sau aruncã-toarele improvizate sunt folosite ca tacticã de genul„fixeazã ºi dispari“ (iniþierea, ochirea, conectarea la undispozitiv de întârziere ºi armarea).

Ignorarea legilor referitoare la conflictele armate

În timp ce forþele Coaliþiei trebuie sã aplice legile pri-vind conflictele armate, acest aspect nu este valabil pentruinsurgenþi, deoarece ei sperã sã exploateze aderarea forþelorCoaliþiei la legile privind conflictele armate pentru a câºti-ga avantaje tactice.

Insurgenþii întrebuinþeazã scuturi umane, se poziþionea-zã ei înºiºi în structuri protejate (ºcoli, moschei, spitale) sauutilizeazã „trucuri murdare“: ascund încãrcãturi exploziveîn corp, imitã predarea fluturând steagul alb, dupã care exe-cutã foc la apropierea forþelor Coaliþiei sau furã uniformeleforþelor de securitate irakiene. Insurgenþii folosesc în moddeliberat „scuturile umane“ – executând foc din mijloculmulþimilor, trãgând din spatele ostaticilor sau luptând în

zone locuite.În Fallujah (aprilie 2004), ei au

împiedicat evacuarea populaþiei civi-le din zonele unde aveau loc confrun-tãri, tocmai pentru a se asigura cã nurãmân „fãrã scuturi umane“. În anul2004, în Bagdad, suporterii luiMuqtada al-Sadr au închis ºcolile ºiau orchestrat greve pentru a produceaglomerãri de oameni în zonele pro-

Sala arrmeelorr

TTeennddiinnþþee

Colonel Gheorghe VIªAN

Tactici folosite de insurgenþa irakianãîmpotriva forþelor Coaliþiei (2)


babile de conflict din oraºul Sadr. Deasemenea, insurgenþii au folosit demon-straþiile paºnice, ca acoperire ºi mijlocde a scãpa, dupã executarea unui atac.

Infrastructura specificã mediuluiurban, ca de pildã clãdirile, locurilesfinte ºi monumentele istorice, poatefi „sensibilã“ din punct de vedere poli-tic, religios, cultural sau istoric. Dinaceastã cauzã, insurgenþii folosesc înmod deliberat aceste „obiective sensi-bile“ deoarece se bazeazã pe faptul cãforþele Coaliþiei vor evita sau minima-liza deschiderea focului pentru a pre-veni pierderile din partea non-comba-tanþilor. De exemplu, pe timpul revol-tei Armatei lui Mahdi, în anul 2004,forþele americane nu au direcþionat ata-cul asupra celor mai sfinte locuri aleIslamului ªiit – Altarul lui Ali (Najaf)ºi cele ale lui Hussein ºi Abbas (Karbala)– de teama de a nu incita populaþia lo-calã. În Najaf (mai 2004), luptãtoriidin Armata lui Mahdi s-au desfãºuratºi au luptat din spatele zidurilor ºi crip-telor din Wadi al-Salam (Valea Pãcii),cel mai mare cimitir ºiit din lume.

Operaþii informaþionalePentru a învinge miºcarea insur-

gentã irakianã, forþele Coaliþiei trebuiesã câºtige inima ºi mintea populaþieilocale. Operaþiile in-formaþionale suntprincipalul instrumental acestui efort. ÎnIrak, tehnologia prin-cipalã pentru condu-cerea operaþiilor in-formaþionale este in-ternetul. Site-urilesunt folosite atât pen-tru texte, imagini, li-brãrii virtuale, e-mail,

cât ºi pentru încãrcarea anumitordocumente, în vederea diseminãrii.

Numãrul site-urilor teroriste sauinsurgente a crescut cu peste 500% înultimii ºapte ani. Sute de site-uri înlimba arabã transferã zilnic informaþiiºi imagini despre „rezistenþa onorabi-lã“ irakianã. Acestea au devenit prin-cipalul debuºeu mass-media al decla-raþiilor grupurilor insurgente ºi lideri-lor irakieni. De asemenea, au crescutîn intensitate transmiterea clipuriloraudio ºi video care sprijinã declaraþiilejihadiºtilor, în special a celor care pre-zintã operaþii ºi execuþii. Spre exem-plu, site-ul www.albasrah.net este unulconsacrat insurgenþei, unde adminis-tratorii de sistem incitã la atacuri îm-potriva forþelor Coaliþiei, asigurã fur-nizarea de instrucþiuni referitoare laconstruirea ºi întrebuinþarea armelor,precum ºi strategii post-jihad.

Analizând exemple din acþiunile desucces, insurgenþii au realizat cã spri-jinul populaþiei este centrul de greu-tate pentru acest tip de conflict armat.Ei folosesc operaþiile informaþionalepentru a câºtiga sprijinul populaþieiirakiene, precum ºi sprijin regional ºiinternaþional din Europa ºi lumea isla-micã. Alte elemente ale operaþiilor in-formaþionale, ca de pildã rãzboiul psi-

hologic, pot fi folosite pentru demora-lizarea forþelor Coaliþiei ºi reducereasprijinului public pentru operaþia“IRAQI FREEDOM”.

Grupãrile insurgente irakiene apli-cã pas cu pas tacticile guerilei, între-buinþatã cu succes de secole. Ei luptãîntr-un rãzboi fãrã fronturi, se disper-seazã ºi deplaseazã în grupuri micipentru a rãmâne nedescoperiþi, evitãconfruntarea cu forþele superioare aleCoaliþiei, atacã rutele de aprovizionareale Coaliþiei ºi izoleazã anumite struc-turi prin raiduri ºi ambuscade. Cei maimulþi dintre insurgenþi se disperseazãîn celule semiautonome de-a lungulîntregului spaþiu de luptã pentru a rã-mâne invizibili. Zonele de apãrat suntstabilite pentru fiecare reþea de celule.În momentul în care forþele Coaliþieiintrã în spaþiul de luptã, celule disper-sate se adunã ºi atacã din cât mai mul-te pãrþi posibile, folosind una dintre tac-ticile enunþate anterior. Un document alinsurgenþilor, cu titlul „Cultura rezisten-þei – rãzboiul în mediul urban“, capturatîn Bagdad, în mai 2004, descrie acelaºitip de doctrinã. În plus, evoluþia tactici-lor întrebuinþate de grupãrile insurgen-te s-a adaptat foarte rapid celor folosi-te de forþele Coaliþiei pe timpul conduce-rii operaþiilor de contrainsurgenþã.

Sala arrmeelorr

TTeennddiinnþþee

47Nr. 3 2006Trucuri murdare”: insurgenþii deschid focul din clãdiri sfinte sau monumente

istorice, mizând pe respectarea legilor rãzboiului de cãtre forþele Coaliþiei

Oprivire de ansamblu asupra transformãrilor dinarmata finlandezã a oferit-o amiralul JuhaniKaskeala, într-un interviu publicat în luna

februarie pe site-ul web al armatei elveþiene(http://www.checkpoint-online.ch), din care am extrascâteva pasaje. Amiralul Kaskeala a venit la comandaforþelor armate finlandeze la sfârºitul anului 2001, într-unmoment în care guvernul reducea bugetul apãrãrii ºiîncepuse reorganizarea instituþiei militare. Se lansaseconceptul de apãrare naþionalã totalã, prin care se vizadezvoltarea armatei, grãnicerilor, marinei ºi aviaþiei într-oforþã mai compactã, mai centralizatã ºi mai eficientã,capabilã atât sã apere þara, cât ºi sã participe la misiuniNATO, UE ºi ONU.

CHECKPOINT-ONLINE: Poziþia tradiþionalã aFinlandei în materie de apãrare naþionalã este originalã.Care sunt astãzi ameninþãrile la adresa securitãþiinaþionale a þãrii dumneavoastrã?

AMIRAL JUHANI KASKEALA: Noua realitate este,în fond, foarte veche. Atitudinea noastrã în materie de apã-rare diferã mult de cea a altor naþiuni ale Uniunii Europene.Considerãm cã este la latitudinea noastrã sã ne construim ocapacitate de apãrare ºi de descurajare în pofida faptului cãmulte naþiuni o considerã foarte costisitoare, chiar ºi în ca-zul în care am fi ameninþaþi cu forþa, ori s-ar exercita o pre-siune militarã asupra noastrã. Consider însã cã vecinii noº-tri vor dori în aceeaºi mãsurã sã aibã o Finlandã care men-þine o puternicã capacitate defensivã, chiar dacã astãzi ni-

Sala arrmeelorr

RReeffoorrmmãã


Armata finlandezã se modernizeazã

IInterrviu cu [eful forr]elorr arrmate finlandezeTraducere ºi adaptare din www.ceckpoint-online

Transformarea forþelor arma-te nu este un fenomen careafecteazã doar þara noastrã. O serie de armate ale altorstate se confruntã cu proprialor transformare, iar Finlandaeste un exemplu, chiar dacãsistemul sãu de recrutare sebazeazã pe conscripþie, un sistem la care noivom renunþa începând din ianuarie anul viitor.


Amiralul Juhani Kaskeala

meni nu sesizeazã posibilitatea uneicrize militare la scarã mare sau nece-sitatea folosirii forþei armate în regiu-ne. Cu toate acestea, climatul politic sepoate schimba, în timp ce capacitãþilemilitare evolueazã foarte încet.

C.O.: Ce programe majore deinvestiþii aveþi planificate?

J.A.: În urmãtorii ºase ani vor fiinvestiþi aproximativ 1,2 miliarde USDpentru ameliorarea C4I-ului nostru in-tegrat ºi în sistemele de cercetaremultisenzori necesare acestuia. Aces-tea sunt deja, parþial, funcþionale.Principalele domenii de dezvoltare în

armatã cuprind transformarea a treibrigãzi de infanterie mecanizatãuºoare „Jaeger“ în brigãzi de interven-þie, începând cu 2008. Acestea suntformaþiunile noastre de vârf ºi vor fidotate cu echipamentele cele mai mo-derne, în scopul de a fi în mãsurã sãproiecteze forþe ºi sã opereze mecani-zat în toate regiunile Finlandei, laorice orã.

Noile programe de achiziþii vorinclude cumpãrarea unor sisteme grelede lansare a rachetelor, muniþii specia-le pentru artilerie ºi un sistem aer-solbazat pe platforma F/A-18 Hornet, caºi un sistem de sprijin al cercetãriioperative. Vom investi într-un sistem

de apãrare aerianã de bãtaie mare ºiîntr-un alt sistem cu bãtaie medie.

C.O.: Ce condiþii de pregãtire ini-þialã sunt necesare pentru grupãrilede luptã germano-olando-finlandeze ºinordice ale Forþei de Reacþie Rapidãa Uniunii Europene?

J.A.: Suntem, la aceastã datã, într-un intens proces de redactare ºiplanificare privind acordurile tehniceºi a capacitãþilor, astfel încât grupareade luptã germano-olando-finlandezãsã ajungã la capacitatea operaþionalãcompletã în ianuarie 2007. Instruireatrupelor va începe în trimestrul al IV-lea al acestui an. Aceasta implicã

din partea noastrãexecutarea în strã-inãtate a unorexerciþii interforþede amploare ºievaluarea lor. Du-pã aceasta, va ur-ma procesul finalde certificare alîntregii grupãri.Pregãtim simultanºi gruparea deluptã nordicã, ceva fi disponibilãîncepând cuianuarie 2008.

Este importantsã avem o cât maimare similitudineîntre echipamen-tele utilizate pre-cum: vehicule,armament uºor ºimijloace de comu-nicaþii identice.Asemenea Suedieiºi Norvegiei,

Sala arrmeelorr

RReeffoorrmmãã

49Nr. 3 2006Militar finlandez din forþele terestre

Finlanda are traspor-toare blindate CV-90ºi SISU. Marile pro-grame pentru vehi-cule sunt, de aseme-nea, similare. Olan-dezii au ºi ei CV-90ºi SISU, nu însã ºigermanii. Existã decio oarecare similitu-dine ºi noi cãutãmsã o îmbunãtãþim.

C.O.: Filnandava renunþa la siste-mul de conscripþiepentru a trece la oarmatã profesionalãºi permanentã?

J.A.: În nici uncaz nu ne gândim sã renunþãm la con-scripþie, deoarece într-o armatã purprofesionalã nu vom putea niciodatãsã ne recrutãm profesioniºii de înaltnivel de care dispunem în prezent. Cu sistemul actual dispunem de ceimai buni ingineri din þarã ºi de altetalente de care avem nevoie. Dacã artrebui sã plãtim pentru acestecompetenþe, vom fi în aceeaºi situaþieca anumite þãri în care marea parte abugetului apãrãrii este destinatãsalariilor.

Conscripþia face parte din identi-tatea naþionalã finlandezã. Moralul, pe timpul efectuãrii serviciului militar,este foarte ridicat la tinerii noºtrisoldaþi. Ei considerã cã este dreptul lor sã îºi serveascã þara. Forþelenoastre de conscripþi reprezintã parteacea mai dotatã ºi cea mai bineinstruitã din societatea noastrã.

C.O.: Ce fel de soldat trimiteFinlanda în misiunile externe?

J.A.: Atunci când Finlanda adevenit prima þarã ne-membrã NATOcare a trimis în august 1999 un grupcomplet de luptã în Kosovo, cu unefectiv de 850 de soldaþi, 90% dintreei erau rezerviºti. 60% aveau opregãtire de nivel universitar ºi toþibeneficiaserã de o pregãtire civilãcompletã, în afarã de cele 12 luni deinstrucþie ºi pregãtire pentru misiune.Sunt unele persoane care ar puteaspune cã sunt doar niºte rezerviºti. Cu siguranþã nu este cazul! Noi considerãm cã trimitem un soldatvoluntar de înaltã calitate ºi mult maimatur, cu o vârstã medie de 25 de ani.

C.O.: Finlanda este una dintreþãrile care contribuie major la

operaþiile NATO. Este un dezavantajsã nu faci parte din sistemul dedecizie?

J.A.: Fiind o þarã ne-membrãNATO, trebuie sã acceptãm aceastãrealitate. Însã þãrile membre au fostdeschise ºi prevenitoare, datoritãcontribuþiei noastre însemnate. Cu toate acestea, guvernul finlandeznu considerã deocamdatã cã opþiuneade a intra în Alianþã este o prioritate.În plus, avem un cuvânt de spus însensul în care facem parte din cadrulpolitico-militar al NATO, undepartenerii sunt integraþi, imediat ceeste posibil în primele etape aleplanificãrii. Nu este un adevãrat rol de decizie dar, din raþiuni de transparenþã, permite partenerilor sã treacã în revistã procesul.

Sala arrmeelorr

RReeffoorrmmãã

50 www.rft.forter.roRevista Forþelor Terestre

Rezerviºtii trimiºi în teatrele de operaþii sunt percepuþi ca niºte soldaþi maturi...

Sala arrmeelorr

AArrmmaammeennttee

În1950, vehiculele de cercetare din dotareaarmatei franceze erau de tipul 8×8 EBRPanhard, concepute în timpul celui de-al

Doilea Rãzboi Mondial. Începând cu 1960, în armatafrancezã s-a simþit nevoia unui nou vehicul, cu un tun maiputernic, dotat cu un sistem de conducere a focului maiperfecþionat, cu mobilitate pe orice tip de teren, ºi care sã fie amfibiu. AMX-10RC a fost rãspunsul la aceastãcerere, prototipul fiind lansat în 1971. Dupã evaluare, a fost omologat de armata francezã ºi a intrat în producþiede serie la Atelierul de Construcþie de la Roanne unde, de altfel, se fabricau blindatele din familia AMX-30 ºi transportorul AMX-10P. Primele AMX-10RC au fost livrate la unitãþi în 1979. Pentru proiectarea ºi fabricareaAMX-10RC, GIAT Industries ºi Renault VI s-au reunit sub numele de Satory Military Vehicles. Aceastã fuziune a stat la baza apariþiei vehiculului blindat de atac VAB ºi VBCI (véhicule blindé de combat d’infanterie – vehiculblindat de luptã al infanteriei).

IInnoovvaaþþiiiiLa AMX-10RC, postul mecanicului-coductor se gãseºte

în stânga-faþã, turela în centru, motorul ºi transmisia înspate. Trenul de rulare este pe ºase roþi motrice ºi, ceea ce este particular vehiculului, mecanicul-conductor poatemodifica garda la sol în funcþie de natura terenului, cuspecificaþia cã roþile din stânga ºi roþile din dreapta pot fireglate independent la înãlþimi diferite. Garda la sol este

de 330 mm pe ºosea ºi 470 mmîn teren. Numeroase pãrþi alevehiculului, în special motorul

ºi transmisia, sunt

comune pentru AMX-10RC ºi pentru transportorul ºenilat AMX-10P. Ca ºi la cel din urmã, direcþia vehiculului AMX-10RC este asiguratã de cãtre un diferenþial ajutãtor.

Total amfibiu, AMX-10RC se deplaseazã pe apã cuajutorul unui propulsor cu jet, situat în partea dinapoi.Conceput în Marea Britanie dar fabricat în Franþa, elpropulseazã vehiculul cu o vitezã maximã de 7,2 km/h.Pregãtirea pentru trecerea unui curs de apã implicãridicarea plãcii sparge-val, montatã pe partea din faþã, ºipunerea în funcþiune a pompelor de calã. Comandantulechipajului ºi ochitorul iau loc în partea dreaptã a turelei,iar încãrcãtorul în partea stângã.

AArrmmaammeennttTurela AMX-10RC suportã douã configuraþii pentru

armament. Turelele TK 105 ºi TML 105 (utilizate ºi dedemonstratorul Vextra) au fost adaptate pentru AMX-10RC.Diferenþele de configurare a celor douã turele apar caurmare a interoperabilitãþii cu standardele NATO. TML 105, de concepþie mult mai recentã, foloseºte muniþieNATO standard. Sistemul de ochire al celor douã tureleeste cuplat la tun pentru a avea precizie pe timpul tragerii.

AAuuttoopprrootteeccþþiieeAMX-10RC modernizat este echipat cu sistemul

GALIX, ceea ce oferã echipajului posibilitatea sã lansezegrenade antipersonal ºi grenade fumigene, beneficiind ºi deun dispozitiv de protecþie la radiaþii infraroºii.

Cutia blindatã ºi turela AMX-10RC sunt din aluminiu.Programul de modernizare a prevãzut ºi îmbunãtãþireablindajului cu plãci sub-blindaj, însã nu sunt disponibile

informaþii privind eficacitateaacestora. Vehiculul esteprotejat NBC ºi dispune ºi de un sistem de supra-presiune pentru comparti-mentul echipajului, la care seadaugã un filtru de aer.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

Tancul uºor AMX-10RCTraducere ºi adaptare din www.air-defense.net

51Nr. 3 2006 Prototipul vehicului AMX-10RC a fost lansat în 1971

Sala arrmeelorr

AArrmmaammeennttee

AAppaarraattuurrãã ddee oocchhiirree ººii oobbsseerrvvaarree

Sistemul de ochire „Crotac“ fabricat de cãtre SFIMIndustries (cumpãrat de SAGEM) este integrat în turela TK105 care echipeazã AMX-10RC franceze. Sistemul estecapabil sã recunoascã þinte în mai puþin de 6 secunde, atâtziua cât ºi noaptea. Comandantul vehiculului poate folosi,pentru acþiunile pe timp de zi, periscoape panoramice ºi ocamerã M389 pivotantã, cu rotire la 360°, având gro-sismentul de 2x ºi 8x. Aceastã camerã este independentã demiºcãrile tunului.

Trãgãtorul are o camerã M504 cu grosismentul de 10x,cuplatã la tun, ºi un telemetru laser M550. Pentru vedereape timp de noapte, comandantul echipajului ºi trãgãtorulpot folosi camere DIVT 13 cu nivel scãzut de luminã,construite de Thales, care asigurã observarea pânã la 1.200 m.În ceea ce priveºte AMX-10RC modernizat, aceastã camerãa fost înlocuitã cu una termicã DIVT 16, cu ajutorul cãreiase poate vedea pânã la 4.000 de metri.

Turela TML 105 este echipatã cu sistemul SOPTAC,fabricat tot de SFIM Industries, mult mai evoluat, deoarececalculeazã automat datele pentru tragerea asupra unei þinteîn miºcare. Sistemul este echipat cu o întreagã gamã decamere infraroºu ºi cu intensificare de luminã. Distanþa detragere eficace cu TML 105 este de 2.000 m ziua ºinoaptea.


Constructor GIAT IndustriesMasa 17 toneEchipaj 4 militariLungime 9,15 mLãþime 2,95 mÎnãlþime 2,60 mAutonomie 800 kmViteza pe ºosea 85 km/hViteza în teren 65 km/hTren de rulare 6 X 6Armament principal Tun de 105 mmÎncãrcare ManualãArmament secundar Mitralierã 7.62 mm

pe cutia blindatã-38 lovituri de 105 mm (din care18 în turelã);

Muniþii -4.000 cartuºe de 7.62 mm;-16 încãrcãturi pentru 4 lansatoare de grenade fumigene- periscop OB31

Aparaturã opticã la trãgãtor - televiziune cu nivel scãzut de luminã DIVT13 sau camerã termicã Casthor DIVTT 16

Turelã stabilizatã NuProtejat prin presurizare ºi filtrarea aerului;

Protecþie NBC radiametru, dozimetru tip DUK-DUR 440

AMX-10RC are posibilitatea reglãrii înãlþimii roþilor dinpartea stângã independent faþã de cea dreaptã

Sala arrmeelorr

AArrmmaammeennttee

Pistolul-mitralierã „Bizon“ a fost conceput laînceputul anilor ‘90, în Rusia. Proiectarea erarealizatã de inginerii firmei Izhmaº, cu sediul în

oraºul Izhvesk, din Uralii de Est. Aceastã întreprindere, unadintre cele mai cunoscute din Rusia, a preluat masivcunoºtinþele tehnice din epoca sovieticã ºi a conceput onouã armã, prezentatã oficial în 1993.

Începând cu data respectivã, aceste pistoale-mitralierãsimple ºi eficace, au fost achiziþionate de diferite serviciiale Armatei Rusiei ºi ale Ministerului de Interne rus, cuprecãdere pentru grupurile de intervenþie. Cu toate acestea,arma nu a fost exportatã, ceea ce poate pãrea paradoxal,dacã se are în vedere calitãþile sale. Este posibil ca „Madein Russia“ în domeniul armamentului uºor sã nu fie foarteconvingãtor faþã de „Made in Germany“ sau „Made inBelgium“. Armei i se mai poate reproºa, de asemenea,lipsa de modularitate ºi de modernitate.

OO aarrmmãã ccrreeaattãã ppoorrnniinndd ddee llaa AAKK-7744

Ceea ce caracterizeazã, înainte de toate,modelele PP-19 este

marea lor asemãnare cu familia AK-74. Într-adevãr, fiabili-tatea ºi funcþionarea excelentã a mecanismelor interne aleKalaºnikovului a fost un motiv destul de serios pentru cainginerii de la Izhmaº sã le preia ºi la PP-19. Din acestpunct de vedere, noul pistol-mitralierã nu aduce nimic nou,folosind acelaºi sistem clasic de reîncãrcare prin împrumutde gaze ºi închizãtor mobil.

De asemenea, probabil din motive de economie, ºi altepãrþi ale „Bizonului“ au fost preluate de la AK-74, precumsistemul de siguranþã ºi selectare a focului. Astfel, pârghiamontatã în partea dreaptã a cutiei mecanismelor permiteselecþionarea uneia dintre cele trei poziþii: asigurat (pârghiaîn poziþia de sus), automat (pârghia în poziþie orizontalã) ºisemi-automat (pârghia în poziþia de jos), în modul automat,cadenþa de tragere a pistolului-mitralierã fiind de 650-700lovituri pe minut.

Continuând compararea cu AK-74, „Bizonul“ are acelaºimâner-pistol, acelaºi trãgaci, aceleaºi piese pentru ochire(înãlþãtor reglabil ºi cãtare) ºi un pat rabatabil identic cu cel

al AK-74. În final, 60% dintre piesele PP-19 suntinterschimbabile cu cele ale AK-100(versiunea modernizatã a lui

AK-74). Pentru noi sunt


PP-19 „Bizon“, urmaºulbãtrânului AK-74 Traducere ºi adaptare din www.air-defense.net

53Nr. 3 2006 Încãrcãtorul cilindric are o capacitate de 64 cartuºe calibru 9 mm

Sala arrmeelorr

AArrmmaammeennttee

54

importante însã celelalte 40 deprocente...

NNoouuttããþþii iinntteerreessaanntteePrima diferenþã dintre un AK ºi un

„Bizon“ este, bineînþeles, calibrul. PP-19 sunt disponibile în formulele9×18 mm Makarov sau 9×19 mmParabellum, care folosesc muniþiileclasice pentru pistoalele-mitralierã(9×18 în URSS ºi 9×19 în Occident)dar, de asemenea, ºi pentru vecheamuniþie de calibru 7,62×25 mmTokarev. Capacitatea de pãtrundere acelei din urmã este superioarã muniþieide 9 mm, însã ocupã mai mult loc înîncãrcãtoare. PP-19 este, dupã cum sevede, un pistol-mitralierã ºi nu opuºcã de asalt (spre deosebire de AK-74), ceea ce este confirmat ºi delungimea þevii sale.

Dar adevãrata inovaþie adusã la„Bizon“, care face din el altceva decâtun simplu AK-74 reconfigurat cudimensiuni reduse, sunt încãrcãtoarelecilindrice, denumite „elicoidale“, dupãmodul în care sunt dispusecartuºele. Acest conceptnovator permite tragereaunei cantitãþi de muniþiemai mari, deoarece încãrcã-torul conþine 64 cartuºe de9×19 mm sau 9×18 mm,respectiv 45 cartuºe de7,62×25 mm. Ultimeleversiuni ale acestui tipsunt prevãzute cu fantetransparente pentru catrãgãtorul sã poatã apreciacantitatea de muniþierãmasã. Aceste fantecorespund cantitãþilor de4, 24, 44 ºi 64 de cartuºe.Încãrcãtoarele sunt pozi-

þionate ori-zontal subþeava armei,putând fifolosite ºi caal doilea mâ-ner-pistol petimpul tragerii.

Mai mult,existã posibilitatea de a se monta unamortizor de zgomot, ceea cecorespunde cerinþelor grupurilor deintervenþie ale forþelor speciale dinarmatã sau poliþie. De reþinut cã„Bizonul“, în versiunea 7,62×25 mm,poate folosi ºi încãrcãtoarele clasicede 35 de cartuºe ale pistoalelor-mitralierã sovietice PPsh-41 ºi PPsh-43.

PPoossiibbiillãã ccoonnccuurreennþþããÎn concluzie, PP-19 este o armã ai

cãrei proiectanþi au ºtiut sã preiaavantajele familiei AK, în primul rândfiabilitatea ºi simplitatea pieselor ºimecanismelor, la care au adãugat

elemente novatoare, dintre care celmai interesant este încãrcãtorulcilindric de mare capacitate. Astfel,„Bizon“ este în mãsurã sã realizeze unfoc de baraj superior oricãror altepistoale-mitralierã, de orice calibre,existente pe piaþa armamentelor la oraactualã. Putem vorbi, aºadar, despre oarmã care combinã dimensiunilereduse cu o remarcabilã putere de foc,pânã acum neegalatã. Precizia este, deasemenea, superioarã pentru o armãdin categoria pistoalelor-mitralierã. Ca atare, dacã armamentiºtii ruºi vorreuºi sã îl impunã pe piaþã, marii lideriîn domeniu vor avea ceva de lucrupânã sã îl egaleze!

Revista Forþelor Terestre www.rft.forter.ro

Date ttehnice PP-119 BBizon AK-774

Calibru 9x18; 9x19 5,45x39 mm7.62x25 mm

Lungimea cu patul rabatat 425 mm 690 mmLungimea cu patul desfãcut 660 mm 943 mmGreutatea cu încãrcãtorul gol 2.1 kg 3,3 kg

45 (7.62x25mm) 30 cartuºeCapacitatea încãrcãtorului sau 64 (9mm)

cartuºeCadenþa de tragere 650/700 lov/min 600-650 lov/minBãtaia practicã maximã 100/200 m 500 m

Încãrcãtorul elicoidal poate fi folosit pe timpultragerii ºi ca al doilea mâner-pistol

Sala arrmeelorr

AArrmmaammeennttee

Nr. 3 2006

Complexul de rachete sol-aer „Crotal“ a fostconceput în urma unei comenzi de la armatasud-africanã, care solicita un sistem AA cu

mobilitate ridicatã.Proiectul, denumit „Cactus“, a fost încredinþat societãþii

franceze „Thomson“. Aceasta s-a ocupat de concepþia deansamblu a staþiei de radiolocaþie ºi a echipamentuluielectronic, în timp ce Matra Engeneering a construitracheta propriu-zisã. Livrãrile noului complex s-au derulatîn perioada 1971-1973. Fiind reuºit tehnic, complexul a mai fost comandat ºi de cãtre Libia, Chile, Egipt, Emiratele Arabe Unite ºi Pakistan.

La cererea Arabiei Saudite a fost realizatã ºi o versiunenavalã a complexului, cunoscutã sub numele de „Shanine“.

DDeessccrriieerree tteehhnniiccããO baterie „Crotal“ este compusã, în general, dintr-o sta-

þie de radiolocaþie pentru prinderea þintei ºi o instalaþie delansare cu patru rachete. Staþia de radiolocaþie are rolul dea supraveghea þintele, de a le identifica ºi de a le desemna.Se compune dintr-un radar cu o bãtaie maximã de 28 km,un computer pentru lucrul în timp real, ecran de vizualizareºi dispozitiv de transmitere a datelor. Poate supravegheapânã la 12 þinte simultan. „Crotal“ are ºi un sistem deochire mixtã vizual/catodic pentru cazurile de bruiaj.

Racheta propriu-zisã, denumitã RR-40 („Crotal“ fiind denumireaîntregului complex), mãsoarãaproximativ 3 m lungime, are un diametru de 50 cm ºi o anvergurã de 54 cm. Masa totalã este de 45 kg.Este prevãzutã cu un capexploziv de 15 kg cu

fragmentaþie, pentru a mãri efectul distructiv, cuplat la undetonator de proximitate care nu este acþionat decât dupãlansare.

FFuunnccþþiioonnaarree ººii pprroocceedduurrãã ddee ttrraaggeerreeSistemul funcþioneazã în felul urmãtor: staþia de

radiolocaþie repereazã o þintã ºi atunci când este confirmatãca ostilã este distribuitã uneia dintre instalaþiile de lansare,cãreia îi transmite informaþiile disponibile precum: viteza, direcþia, altitudinea. Instalaþia de lansare arepropriul radar cu care poate lua la însoþire o þintã, urmândca ulterior sã lanseze asupra acesteia douã rachete simultan.


Complexul de rachetesol-aer „Crotal“Traducere ºi adaptare din www.air-defense.net

55Instalaþia de lansare are propriul radar cu care ia laînsoþire o þintã pe care o combate cu douã rachete

În martie 2003, Departamentul Apãrãrii SUA optasepentru IGNAT-ER, produs de societatea GeneralAtomics Aeronautical System, cu sediul în San Diego,

California. În martie 2004 aparatul fãcea primul sãu zbordemonstrativ, în urma cãruia armata americanã achiziþionacinci aparate complete (staþie de dirijare la sol ºi echipamen-tele necesare), acestea fiind ºi acum în serviciu.

IGNAT-ER are o autonomie deloc neglijabilã, de 40 deore la un plafon de 8.000 m ºi o razã de acþiune (limitatã delegãtura radio) de 250 km.

Ca sistem de armament, aparatul se compune dintr-o sta-þie de control ºi colectare a datelor SOL, un lansator ºi dronapropriu-zisã. Pentru deservirea aparatului sunt necesare 10persoane, fiind inclus ºi personalul care asigurã mentenanþa.

Aparatul are nevoie de o pistã de decolare lungã de 800 m ºi doar de 320 m pentru o aterizare sigurã. Acestedouã faze sunt în totalitate automatizate, datoritã unui sistemde ghidare inerþial integrat în aparat.

Drona se compune dintr-un fuselaj lung ºi îngust, ceea ceare ca efect o semnãturã radar foarte slabã pe echipamentelede detecþie. Are douã aripi drepte, însã ºi douã în formã de V,dispus într-un mod ciudat, cu deschiderea în jos. Fuselajuleste construit în întregime din epoxy (o rãºinã sinteticã) încombinaþie cu materiale compozite pe bazã de carbon. Înpartea din faþã-sus este „carlinga“, unde este dispusã apara-tura de cercetare.

Drona este adaptatã sã transporte numeroase echipamentede supraveghere, de contramãsuri electronice sau poate fifolositã ca platformã de relee de comunicaþii pe timp de

rãzboi. Aparatul are, de asemenea, posibilitatea sã detectezeîn zbor atmosfera contaminatã NBC.

Cu toate acestea, culegerea de informaþii rãmâne misiu-nea principalã a aparatului. Pentru aceasta, drona este echi-patã cu sistemul FLOR care furnizeazã datele provenite de la camerele IR ºi TV ce sunt cuplate la GPS. Radarul de tipSAR achiziþioneazã un set de informaþii aprivind situaþiatacticã a teatrului de operaþii.

Încãrcãtura maximã transportabilã este de 204 kg, la carese adaugã armamentul, câte 65 kg pe fiecare aripã.

„Piesa de bazã” a dronei este sistemul IGNAT-ER, unradar AN/APY Lynx instalat într-un spaþiu de numai 48 cmîn conul din botul avionului. Lynx are un procesor MercuryComputer ºi o centralã Nortrop-Grumman Litton LN-200cuplatã la GPS-ul de bord. Lynx opereazã într-o gamã de 16 GHz ºi permite supravegherea obiectivelor printr-omulþime de senzori amplasaþi la bord. AN/APY are orezoluþie de 3 metri pentru un obiectiv situat la 100 km, iar distanþa maximã de scanare este 250 km.

Staþia SOL este dispusã într-un autovehicul Chelter ºi estecomplet digitalã. Ea este centrul de colectare a informaþiilorºi este echipatã cu douã monitoare. Pe unul sunt afiºatedatele pentru controlul zborului, iar pe celãlalt o hartã cu situaþia tacticã ºi datele colectate. Pot fi programate peste 200 de puncte de itinerar, în timp real, în cursul unui zbor.

Sala arrmeelorr

AArrmmaammeennttee


Avionul fãrã pilotHALE IGNAT-ERTTrraadduucceerree ººii aaddaappttaarree ddiinn wwwwwwww..aaeerroo-ddeeffeennccee..nneett


Sala arrmeelorr

AArrmmaammeennttee

57

Farnborough, Anglia. Cercetãtorii de la BAESystems au creat o suprafaþã artificialã care selipeºte foarte bine, fãrã adeziv sau apãsare.

O suprafaþã din acest material de doar 1 m2 poate susþinegreutatea unei maºini obiºnuite.

Numit “Synthetic Gecko”, noul material este inspirat deºopârla Gecko, a cãrei abilitate de a se miºca curepeziciune vertical pe ferestre sau ziduri a stârnit polemicisecole întregi ºi a inspirat personaje de benzi desenateprecum Spiderman.

„Am vrut sã imitãm aceastã abilitate“, spune JeffSargent, cercetãtor ºtiinþific la BAE Systems AdvancedTechnology Centre. „Ne-am dat seama cã un materialsintetic cu o asemenea proprietate poate avea unextraordinar potenþial tehnologic, nu doar pentru domeniulnostru de activitate, ci ºi în alte aplicaþii comerciale“.

Abilitatea ºopârlei Gecko de a se lipi fãrã adeziv rezidãîn suprafaþa de contact a membrelor, care sunt înzestrate cumilioane de periºori cu terminaþiile despicate. La vârfulfiecãrei despãrþituri se gãseºte o terminaþie în formã deciupercã, cu dimensiunea mai micã de o miime demilimetru. Ele permit degetelor ºopârlei Gecko sã facãprizã puternicã cu suprafaþa de contact – atât de puternicãîncât forþele moleculare produc lipirea. Prinderea esteîntreruptã de o miºcare de „decojire“: când animalul ridicãpiciorul, legãtura se întrerupe.

Folosindu-se de mijloace specifice micro-ingineriei,oamenii de ºtiinþã de la BAE Systems, conduºi de Jeff

Sargent ºi SajadHaq, au creatstraturi compusedin mii de tulpinidin poliester, foarte asemãnãtoare cu perii în formã deciupercã de pe picioarele ºopârlei Gecko.

Urmãtorul pas în dezvoltarea programului are în vederecercetarea ulterioarã a influenþei asprimii suprafeþei ºi aapei asupra proprietãþilor adezive ale materialului, pentru ase asigura eficienþa în contactul cu o largã diversitate demateriale.

Un numãr mare de potenþiale aplicaþii comerciale pentruSynthetic Gecko au fost deja identificate; începând cupeticirea instantanee a structurilor gãurite precumrezervoarele sau fuzelajele de avion, panouri de acces fãrãpuncte de prindere sau chiar ºi ataºarea rapidã a unorarmãturi.

Synthetic Gecko poate fi folosit în egalã mãsurã pentrunoi materiale de construcþii, echipamente de siguranþã,pentru cauciucuri cu aderenþã superioarã ºi chiar pentru...pantofii sport.

BAE Systems este compania transatlanticã numãrul unudin domeniul apãrãrii ºi cel aerospaþial, care livreazã ogamã completã de produse ºi de servicii pentru forþeleaeriene, terestre ºi navale, precum ºi soluþii avansate îndomeniul electronicii, tehnologiei informaþiei ºi servicii desuport pentru clienþi. Având peste 100.000 de angajaþi înîntreaga lume, vânzãrile BAE Systems au depãºit cifra de£15,4 miliarde ($ 28 miliarde) în 2005.

Mihai RADUGeneral Manager AMI Communications ROMÂNIA

ªopârla Gecko, Spidermanºi BAE Systems

Nr. 3 2006

Perii artificiali, similari ºopârlei Gecko

Prefectul Mioara Mantale amintea în discursul sãucã „versurile imnului îndeamnã la redeºteptareaconºtiinþei noastre române, la trezirea demnitãþii

naþionale ºi a unitãþii de neam“, remarcând cã sfârºitul luiiulie este pentru noi, românii, prilejul de afirmare cusolemnitate a idealurilor noastre realizate acum mai bine de16 ani. „Deºi patriotismul nu trebuie sã se manifeste doarîn aceastã zi, acum este o ocazie foarte bunã de a ne aminticu credinþã naþiunea“.

ÎÎnnttooaarrcceerree îînn ttiimmppNu se putea, la o astfel de manifestare, sã nu se

rememoreze geneza acestei creaþii revoluþionare paºoptistece a durat mai mulþi ani, învãluind într-o umbrã deanonimat, timp de decenii, numele compozitorului. AntonPann a murit în 1854, fãrã a-ºi asuma paternitateacompoziþiei.

Discipolul lui Anton Pann,psaltul Gheorghe Ucenescu,povesteºte naºterea imnului într-un manuscris aflat laBiblioteca Academiei Române.

„Sosind furiosul an 1848,poetul Andrei Mureºianu cãutao melodie dupã care sãcompunã pentru acel an unsonet care sã se cânte întreamicii ce erau sã se adune îngrãdina parohului pentru opetrecere de seamã. Am cântatmulte cântece de probã. Iarsosind la urmãtorul cânt «Dinsânul maicei mele» a rãmaspoetul pe lângã aceastã melodie.

Trradiþii ºi culturrã

EEvveenniimmeenntt


Bucureºtenii au sãrbãtoritZiua Imnului Naþional

Ziua de 29 iulie a fost sãrbãtoritã ºiîn garnizoana Bucureºti, prilej pentrupersoanele din asistenþã de a reme-mora anul naºterii cântecului„Deºteaptã-te, române!“, ce avea sãdevinã, într-un an la fel de tulbure,imnul naþional al României.


Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el D

rago

º AN

GHEL

ACHE

În duminica hotãrâtã îmi dete domnulAndrei Mureºianu poezia fãcutã,«Deºteaptã-te, române!», apoi probãîn puþine rânduri ºi vãzând cã totmelosul este de minune potrivit, l-amcântat cu vocea mea tânãrã ºiputernicã pânã la fine“.

„Din ziua aceea, cântul«Deºteaptã-te, române!» a fost cel maiplãcut ºi eu eram invitat în toatepãrþile pentru a învãþa tinerimea a-lcânta bine ºi ritmat“.

AAccttiivviittaattee oorrggaanniizzaattãã îînn 3377 ddee ggaarrnniizzooaannee

La activitate au participat invitaþide la structurile reprezentative aleMinisteruluiApãrãrii, ataºaþimilitari, repre-zentanþi ai prin-cipalelor partidepolitice, cadremilitare în rezer-vã ºi în retrage-re, veterani derãzboi. Din pãca-te, asistenþa dinpartea populaþieia fost foarte rare-fiatã, numãrul cu-rioºilor care s-auoprit pe trotuarulde vis-a-visdepãºind cupuþin lotul uneiechipe de fotbal.

Ziua ImnuluiNaþional a fostorganizatã deComenduireaGarnizoaneiBucureºti, cucontribuþia com-

partimentului Tradiþii Militare dinSMFT. Referitor la organizarea eveni-mentului, ºeful de compartiment, ma-iorul Vasile Bobaru relata: „La bunaorganizare a activitãþii ºi-au dat con-cursul, în afarã de Comenduirea Gar-nizoanei, ºi elemente de poliþie milita-rã din Batalionul 265 Poliþie Militarã,pentru securizarea zonei ºi suprave-gherea afluirii ºi defluirii personaluluiîn ºi din Piaþa Tricolorului“. Domnulmaior a mai precizat cã a conlucrat ºicu Poliþia Rutierã a Capitalei ºi Jan-darmeria. „Coordonarea întregii acti-vitãþi din Bucureºti s-a realizat de cã-tre Secþia Tradiþii Militare ºi EducaþieCivicã din Statul Major General. În

þarã, activitãþile prilejuite de acest eve-niment s-au desfãºurat în 37 de garni-zoane din subordinea SMFT, în cola-borare cu autoritãþile din localitãþilerespective“, a mai precizat maiorulBobaru.

Activitatea din capitalã nu a duratmai mult de o orã ºi s-a încheiat cu unscurt moment muzical. Sub baghetainspectorului Muzicilor Militare, colo-nelul Ionel Croitoru, Muzica Repre-zentativã a Ministerului Apãrãrii, co-rul Regimentului 30 Gardã „MihaiViteazul“ ºi corul Jandarmeriei Româ-ne au interpretat: „Uverturã solemnã“,o suitã de marºuri tradiþionale ºi suitasimfonicã „Mihai Viteazul“.

Trradiþii ºi culturrã

EEvveenniimmeenntt

59Nr. 3 2006

Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el D

rago

º AN

GHEL

ACHE

La festivitate au fost prezente oficialitãþi dinMinisterele Apãrãrii, Administraþiei ºi Internelor, pre-cum ºi reprezentanþi ai principalelor partide politice

Sporrt

CCoonnccuurrssuurrii aapplliiccaattiivv-mmiilliittaarree

Participanþi la concurs au fost militari din Corpul 1 Armatã Teritorial, Corpul 4 ArmatãTeritorial, Regimentul 30 Gardã, Comanda-

mentul Logistic Întrunit, Comandamentul Comunicaþiilor ºi Informaticii, Statul Major al Forþelor Aeriene ºi StatulMajor al Forþelor Navale.

Concursurile aplicativ-militare de varã între unitãþile deinstrucþie, desfãºurate anul acesta la Bistriþa, au marerenume în lumea sportului militar, printre concurenþiaflându-se ºi membri ai loturilor militare reprezentative ladiscipline sportive care se organizeazã de ConsiliulInternaþional al Sportului Militar. Dintre ei, amintim pe

cãpitanul Rãzvan Eneºi militarul angajatIoan Suciu lapentatlon, cãpitanulEne Rãzvan, caporalulCiprian Popa laorientare turisticã ºi George Vrãbiescu la judo.

Prima zi de concursa început cu nataþia,care a avut cinci probe.Cea de 100 de metriliber, a fost câºtigatãde soldatul ConstantinDucar de laComandamentul


Zilele sportului militar la Bistriþa

Pe 14 iulie au fost declarate deschise Zilele Oraºului Bistriþa, iarperioada în care s-au desfãºurat anul acesta „Concursurileaplicativ-militare de varã între unitãþile de instrucþie“, 8-15 iulie,a coincis cu aceastã mare sãrbãtoare bistriþeanã. „Concursurileaplicativ-militare de varã între unitãþile de instrucþie“ sunt organi-zate de Biroul Educaþie Fizicã ºi Relaþii cu Consiliul Internaþional alSportului din Statul Major General, sub conducerea domnuluicolonel ªtefan Mãrginean.

www.rft.forter.roRevista Forþelor Terestre60 Foto

: sub

loco

tene

nt A

ndre

ea F

LEAN

CU

Proba de tragere la pentatlon

Comunicaþiilor ºi Informaticii, con-cursul la 100 de metri bras de maistrulmilitar Bogdan Tureac de la StatulMajor al Forþelor Aeriene, proba de 50de metri echipat ºi cea de ºtafetãcombinatã au fost câºtigate de Corpul4 Armatã Teritorial, iar ultima probãde nataþie, ºtafetã 3x50 de metri a fostadjudecatã de ComandamentulComunicaþiilor ºi Informaticii. Înclasamentul pe echipe, câºtigãtori aufost militarii Corpului 1 ArmatãTeritorial, ei fiind urmaþi de Corpul 4Armatã Teritorial ºi Statul Major alForþelor Aeriene.

La triatlon individual, militarulangajat Marcel Bãlan de la Corpul 4Armatã Teritorial a câºtigat medaliade aur, el fiind urmat îndeaproape desublocotenentul Ilie Dumitraºcu de laStatul Major al Forþelor Aeriene.

Cea mai spectaculoasã probã aconcursului a fost duelul de foc, unde orgoliile de cei mai buni þintaºii-au fãcut pe militari sã dea totul

pentru echi-pa lor. Dupão luptã foar-te strânsã,Statul Majoral ForþelorAeriene aieºit câºti-gãtor, iar peurmãtoarelelocuri s-auclasat Corpul4 ArmatãTeritorial ºiCorpul 1ArmatãTeritorial.

Laconcurs auparticipatmilitari detoatevârstele ºigradele, dela militari

în termenpânã lacãpitani.Veteranulconcursuluieste pluto-nierul-majorGheorgheTomoioagã,care acum are 41 de ani ºi a partici-pat la fiecareediþie înce-pând din1990, decând erasoldat.

Surpriza concursului a fost fãcutã

de Regimentul 30 Gardã, care a

câºtigat concursul de patrulã pentru

prima datã, dupã o luptã crâncenã cu

adversarii, dar ºi cu temperatura

ridicatã de afarã.

Ca ºi anul trecut, la Brãila,

câºtigãtori în clasamentul general

pe echipe au fost ardelenii Corpului 4

Armatã Teritorial, ei fiind cei mai

bine pregãtiþi. Pe podium au fost

imediat clasaþi cei de la Corpul 1

Armatã Teritorial, urmaþi de

Statul Major

al Forþelor Aeriene.

Sporrt


61Foto

: sub

loco

tene

nt A

ndre

ea F

LEAN

CU

Foto

: sub

loco

tene

nt A

ndre

ea F

LEAN

CU

Duelul de foc, una dintre cele mai spectaculoase probe

Proba de cros: întrecerea cu secundele

Sporrt



Anul acesta s-au împlinit 20 de ani dela înfiinþarea ªcolii de Aplicaþie„General Grigore Baºtan“ ºi

totodatã 65 de ani de la apariþia infanterieiaeriene ºi a paraºutismului militar.

Tradiþia concursului aplicativ-militar de paraºutism „Memorial GeneralGrigore Baºtan“ dateazã de 11 ani ºianul acesta a fost al ºaselea la rând decând garnizoana Buzãu gãzduieºteconcursul. Au concurat patru echipe,trei ale forþelor terestre: ªcoala deAplicaþie din Buzãu, Batalionul 60Paraºutiºti Bãneasa Otopeni, Batalionul498 Paraºutiºti „Smaranda Brãescu“ ºi oechipã a Forþelor Aeriene. Fiecareechipã a fost formatã din ºaseconcurenþi, unul de rezervã ºiun ºef de lot.

Un avion AN 2 a paraºutat pe rândmilitarii de la o altitudine de 800 de metri, iarcompletul de paraºute BG7M/BG3M adesãvârºit spectacolul din aer. A fost o zi


Spectacol în aerAerodromul din Buzãu gãzduieºte de ºase ani

Concursul aplicativ-militar de paraºutism „MemorialGeneral Grigore Baºtan“, concurs organizat deBiroul educaþie fizicã ºi relaþii cu ConsiliulInternaþional al Sportului din Statul Major General ºide ªcoala de Aplicaþie din localitate.

Foto

: sub

loco

tene

nt A

ndre

ea F

LEAN

CU

Dupã parcurgerea unui traseu de 7 km,paraºutiºtii au aruncat grenadele

Sporrt


63

perfectã pentru zbor ºi paraºutare, soare, vânt puþin,doar cãldura a îngreunat partea a doua de concurs ºia solicitat concurenþii fizic. Dupã aterizarea într-unperimetru bine stabilit, aceºtia au avut de parcurs untraseu de ºapte kilometri ce a inclus transportareaunui rãnit, aruncarea grenadei ºi alte probe ce aufãcut lupta tot mai grea.

Batalionul 60 Paraºutiºti are deja experienþã în

câºtigarea concursului; ca ºianul trecut, precum ºi la alteºase ediþii, militarii buzoieni aufost cei mai bine pregãtiþi. Ei aufost urmaþi în clasament deªcoala de Aplicaþie, lotulreprezentativ al ForþelorAeriene ºi pe ultimul loc s-auclasat bãcãuanii de la Batalionul498 Paraºutiºti. Pentru cã au câºtigat de atâteaori concursul, cupatransmisibilã care rãmâne peste an la echipacâºtigãtoare aparþine de acumînainte Batalionului 60Paraºutiºti, pentru performanþa de a fi câºtigat cele mai multeediþii.

Foto

: sub

loco

tene

nt A

ndre

ea F

LEAN

CU

Foto

: sub

loco

tene

nt A

ndre

ea F

LEAN

CU

Sporrt


www.rft.forter.ro

În baza planului cu principalele activitãþi ºi a calen-darului sportiv, în perioada 10-13 iulie 2006 a avutloc concursul de orientare, faza pe marea unitate.

Loturile din unitãþile subordonate Brigãzii 69 Artilerie Mix-tã ªimleu Silvaniei s-au întrecut într-un spirit de competiþieºi fair play în mirificul peisaj natural al munþilor Meseº.

Orientarea este un concurs care îmbinã perfect atât pre-gãtirea fizicã cât ºi orientarea în teren ºi lucrul cu harta, chiardacã aceasta este total diferitã de varianta sa militarã. Con-cursul a fost foarte bine organizat de cãtre reprezentanþiiclubului de orientare „Compas Cluj”, filiala Zalãu, repre-

zentat prindomnii IoanTãutu ºiEdmond Göbl,cãrora le adu-cem mulþumi-rile noastre ºipe aceastã cale.Traseul a fostales specialpentru militari,cu probe difici-le dar ºi cu ele-mente tehnicedeosebite.

Competiþiaa fost caracteri-zatã de schim-bãri dese înclasament.LotulU.M.01482ªimleuSilvaniei,condus

de plutonierul Florin Dârjan, specialist al acestui sport, a fost de departe cel mai bun, obþinând locul I atât laindividul, proba de ºtafetã, cât ºi la general. Locul al II-leala general a fost disputat între cele douã rivale (un fel deSteaua ºi Dinamo): U.M.01483 ªimleu Silvaniei ºiU.M.01354 Baia Mare.

Meritã amintit aici plutonierul Mircea Pocol, dinU.M.01354 Baia Mare care, la cei 38 de ani, participã latoate concursurile sportive, alãturi de mai tinerii sãi colegi.

Activitãþile sportive executate în unitãþile militare atragun numãr tot mai mic de participante ale sexului frumos ºinici acest concurs nu face excepþie. Totuºi, am avut o parti-cipantã care a executat traseul cu un timp apropiat de cel albãieþilor, farã nici o greºealã tehnicã.

Festivitatea de premiere a fost organizatã în data de 13 iulie 2006, pe platoul brigãzii, în prezenþa domnuluicolonel Oniºor Cîrcu, ocazie de care a profitat pentru a-ºifelicita atât campionii, cât ºi pe toþi participanþii la aceastãcompetiþie.

Maior Tudor ªIMON

Concurs de orientarela ªimleu Silvaniei

Revista Forþelor Terestre64

CLASAMENTE:Individual masculin:- Locul I - plutonier Florin Dârjan, U.M.01482 ªimleu

Silvaniei;- Locul al II-lea - fruntaº Marius Cherecheº, U.M.01465

ªimleu Silvaniei;- Locul al III-lea - caporal Daniel Porumb, U.M.01483 Zalãu.Individual feminin:P.C.C. Simona Bara, U.M.01465 ªimleu Silvaniei.ªtafetã:Locul I - U.M.01482 ªimleu Silvaniei;Locul al II-lea - U.M.01483 Zalãu;Locul al III-lea - U.M.01416 Floreºti.

CLASAMENT GENERAL:- Locul I – U.M.01482 ªimleu Silvaniei;- Locul al II-lea – U.M.01465 ªimleu Silvaniei;- Locul al III–lea – U.M.01354 Baia Mare.

Foto

: mai

or T

udor

ªIM

ON

„Piesa de bazã” a concursului de orientare:plutonierul Florin Dîrjan

2006-03 batalion 2 calucareni afgan

Documents