2-discrete trial training

7/28/2019 2-Discrete Trial Training

1/38

Maria Adriana Pricob - psihoterapeut

Consultant analiza comportamentala aplicata,

in curs de acreditare BCBA

Analiza comportamentala aplicata in

tulburarile de spectru autist


2/38

Cum vede un comportamentalist autismul

Comportamente in EXCES (autostimulare, automutilare, agresiune,

hiperkinetism, comportamente obsesive, comportamente stereotipe).

Comportamente DEFICITARE (limbaj, abilitati sociale, abilitati de joaca,

abstractizari si autoservire),

scopul terapiei este acela de a descreste comportamentele excesive, de

a creste comportamentele deficitare si de a modela altele noi.


3/38

Analiza comportamentala aplicata pune accent pe

controlul intaritorilor.Scopul tratamentului este de a preda un numar mare de

comportamente adaptive (congnitive, lingvistice, sociale,

etc.) prin intarirea aproximarilor comportamentelor tinta si a

discriminarilor tot mai complexe intre situatii. Terapia se

adreseaza tuturor ariilor de dezvoltare: cognitiv, motric,

social, autosevire, comunicare si limbaj. De asemenea

terapia vizeaza si principalele probleme legate de

comportamentele neadecvate.


4/38

Comportamente deficitare Comportamente neadecvate


5/38

Cum ajuta ABA copilul cu autism

creste frecventa aparitiei comportamentelor dezirabile prinrecompensare;

invata copilul abilitati noi (prin invatare sistematica sirecompensare preda abiliati de autoservire, comunicare,relationare sociala);

mentine anumite comportamente necesare adaptarii la mediulsocial;

generalizeaza sau transfera comportamentele dintr-o situatie inalta sau de la un anumit mod de raspuns la altul, mai complex(scopul este de a generaliza si transfera tot ceea ce invata incamera de lucru - la gradinita, scoala, mediu social);

reduce comportamentele interferante, care pot ingreunainvatarea si relationarea;

modifica mediul de invatare pentru ca aceasta sa se realizezecat mai eficient, insa pe termen lung se urmareste ca persoanasa se poata descurca in orice situatie.


6/38

comportament neadecvate Abilitati


7/38


8/38

SUCCESUL IN TERAPIE DEPINDE DE 4 FACTORI MAJORI

Varsta copilului la intrarea in program; Nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a abstractului si

autostimularile;

Gradul de implicare al familiei;

Profesionalismul echipei si coordonatorului.

Nu putem spune de la inceput care vor fi progresele si cat va recupera copilul

vom putea avea dupa 6 luni insa o imagine de ansamblu asupra modului in care

evolueaza copilul. Trebuie sa ne bazam pe fapteconcrete, pe achizitii pentru a da

un prognostic.

Supervizarea sa fie intensiva si echipa foarte bine instruita;

Consecintele comportamentelor neadecvate trebuie oferite contingent;

Trebuie sa existe echilibru intre nivelul cerintelor din terapie si nivelul

cerintelor familiei.


9/38

Discrete Trial

Una dintre cele mai frecvente proceduri implementate inrecuperarea copiilor cu autism.

Metoda a fost dezvoltata de Sid Bijou si aplicata pentru prima datade Wolf cu Dicky.

Aproape fiecare program intensiv de invatare include discrete trial.

Abilitatile invatate folosind discrete trial sunt: limbaj, interactiunesociala, hobby, abilitati cognitive, reducerea comportamentelor

inadecvate, imitatie, etc. (Smith, 2001).

Smith (2001) sugereaza ca este singura metoda eficienta deinvatare a noilor abilitati si de noi discriminari.


10/38

Discrete trial are 4 componente:

1. Stimulul antecedent devine un stimul discriminativ2. Prompt- ajutorul dat copilului

3. Raspunsul copilului

4. Consecinta data de terapeut

SD ---------------------- R ----------------------- C

Stimul Raspunsul Consecinta

Discriminativ copilului comportamentului

Uneori intre SD si Raspuns seinterpune Promptul (ajutorul oferit

copilului), apoi obigatoriu apare Consecinta.


11/38

De ce se foloseste Discrete Trial?

clarifica ceea ce are de invatat copilul atat pentru adult cat si

pentru copil.

ajuta terapeutul sa fie consecvent

usureaza evaluarea progresului si colectarea datelor.

Comportamentele pot fi manipulate si schimbate sistematic

Copilului ii este clar ce se va intampla si ce I se cere intr-un sitting

Consistenta in randul tutorilor este mentinuta

Evaluarea progreselor poate fi facuta obiectiv


12/38

Caracteristicile unui SD

trebuie sa fie clar, simplu, neintrerupt, si potrivit nivelului copilului;

este cerinta, fara adaugiri in plus ( numele copilului, uita-te lamine!,fiiatent!);

se da o singura data apoi se asteapta raspunsul copilului;

poate include prezentarea unui obiect, a unei instructiuni, a uneimiscari, sau a unei intrebari;

initialse da la fel de catre toti cei implicati in program.


13/38

Caracterisitcile unui Raspuns

raspunsul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul daraspunsul asteptat in 3 - 5 sec. (in colectarea datelor se noteaza cu+);

raspunsul copilului la cerinta poate fi gresit, cand copilul da un

raspuns din acelasi program sau din altele dar gresit, sau cand seangajeaza in alt fel de comportamente decat cel asteptat in urmaSD-ului (se noteaza cu -) ;

non-raspuns, cand nu da nici un fel de raspuns sau cand copilul daun raspuns corect dar dupa cele max 5 sec., se considera a fi

raspuns gresit in colectarea datelor (se noteaza cu 0).

promptat copilul este ajutat sa dea raspunsul corect (se noteazacu P).


14/38

Consecinta Raspunsului

Pozitiva = recompensa ( BRAVO + recompensa materiala). Se ofera numaiin cazul unui raspuns corect.

Se ofera imediat dupa raspunsul corect;

Se individualizeaza, in functie de preferintele copilului si se schimba permanent

pentru a-si mentine valoarea de recompensa.

Recompensele se dau in cantitati mai mari pentru raspunsurile independente

sau raspunsuri foarte bune, si in cantitati moderate in cazul raspunsurilorpromptate. Cu toate ca folosirea unor cantitati mai mari de recompense produc

efecte mai puternice, evitati saturatia prin folosirea unor cantitati mai mici si prin

varierea recompenselor.

Negativa = NU!, Ai gresit!, Fii mai atent! Etc. Consecinta negativa trebuie

sa fie pur informationala (atrage atentia copilului asupra faptului ca nu a datraspunsul asteptat) si se da dupa un raspuns gresit, sau un non-raspuns.


15/38

Pentru ca un anumit item sa fie considerat

recompensa si pentru a avea intradevar valoarede recompensa nu trebuie sa-i fie copilului laindemana in nici o alta imprejurare, decat in urmaunui raspuns corect.

Recompensele trebuie sa poata fi oferite cuusurinta si rapid.

Alternati recompensele sociale (lauda,imbratisarea) cu cele primare (ciocolata, alunele,kinderul).


16/38

Principiile recompensarii

Pentru ca recompensarea comportamentelor sa fie eficienta

trebuie sa respecte urmatoarele principii:

IMEDIAT dupa ce copilul s-a angajat in comportamentul tinta

pentru a evita recompensarea unor comportamente nedorite sipentru a intari comportamentul-tinta

CONTINGENT -

ADECVAT -

EVITAREA SATIETATII/ DEPRIVAREA


17/38

SP STIMUL PROMPT (P)

Este ajutorul oferit copilului, minim dar suficient pentru a indeplini unSD

SD ( prompt)------------------>R-------------------->SR

Trebuie sa apara imediat dupa SD.

Terapeutul decide daca ofera P sau nu inainte sa dea SD-ul.


18/38

Tipuri de prompt

Fizic

Ii oferim infrumare fizica pentru a ii arata cum sa faca ceva.

Imitare

Inainte de a folosi acest prompt copilul trebuie sa stie sa imite.

Accelerare

Marind ritmul promptului, avand un raspuns corect oferim un alt SD, asta

inseamna ca avand o recenta experienta de raspunsuri corecte si a fost

recompensat pentru ele, copilul are sanse mai mari sa ofere un alt raspuns

corect

Pozi t ionare

Obiectul tinta este pus mai aproape de copil

Legatur i cu cunost intele anter ior

Folosind ceva ce copilul deja stie pentru a il ajuta sa achizitioneze un raspuns

corect, de ex. SD: Atinge rosu - copilul atinge rosu si este recompensat,immediate dupa asta este intrebat Ce este? (target) - rosu

(recompensa).


19/38

Ind rumare verbala

Trebuie sa asezi cubul rosu peste cel verde

Inf lect iunea vo ci iPunctand cuvantul important din SD ii putem indica partea din SD la

care

trebuie sa fie atent, de ex. Arata cana MARE.

Alte promptur i

Aratat, gest, privire Prompturile involuntare (trebuie evitate)


20/38

Cand se foloseste?

Cand sarcina este noua copilului, raspunsul este ghidat de mai

multe ori, aceasta este cunoscut ca mass prompt In general prompt-ul trebuie oferit cat mai aproape de SD ori inacelasi timp

Cand un raspuns a fost ghidat de mai multe ori si copilul incepe saisi dea seama de ce trebuie sa faca, prompt-ul este retras treptat

Cand prompt-ul este retras, raspunsul poate fi ghidat doar la

jumatate deoarece copilul este capabil sa faca independent ceva Daca o actiune se considera masterata, deci suntem siguri ca el

stie ce are de facut, atunci prompt-ul este oferit dupa douaraspunsiri incorecte. Acesta este cunoscut ca si nu-nu-prompt

Copilul nu trebuie sa ofere mai mult de 2 raspunsi incorecte fara aprimi prompt

Dupa nu-nu-prompt urmeaza un test in care copilul nu esteghidat, pentru a testa daca poate sa faca sarcina singur.


21/38

Sugestii

Intotdeauna folositi cel mai putin intrusiv prompt.O ierarhie a prompt-ului trebuie stabilita.

Eliminati promptul cat mai repede.

Intotdeauna prompt dupa doua raspunsuri

incorecteIntotdeauna dupa NU_NU_prompt- TEST.

Recompensati raspunsurile cu promptdiferentiat.

Testati mai tarziu ceea ce a fost inconsistentintr-un sitting.


22/38

Criteriile de masterare

Pentru un item masterat in MT*, P se da dupa maxim unraspuns gresit.

Pentru un item masterat si in RR*, P se da dupa maxim

2 raspunsuri gresite.

Intotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putinintrusiv si care poate fi diminuat treptat.

Imediat ce s-a introdus un tip de P, trebuie sa avemraspuns la intrebarea Cum diminuez acest P astfel incatcopilul sa devina independent in oferirea raspunsului?


23/38

REGULI DE INVATARE

MT Trial masiv;

DT Trial de discriminare;

RR Rotatie aleatoare;

INTRETINERE

INVATARE INCIDENTALA

Pentru un item masterat in MT*, P se da dupa maxim un raspuns gresit.

Pentru un item masterat si in RR*, P se da dupa maxim 2 raspunsurigresite.

Intotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv si carepoate fi diminuat treptat.

Imediat ce s-a introdus un tip de P, trebuie sa avem raspuns la intrebareaCum diminuez acest P astfel incat copilul sa devina independent in oferirearaspunsului?


24/38

Mass Trial

Este repetarea cerintei pentru acelasi obiect, ceea ceinseamna ca vei prezenta acelasi SD.

Mass trial trebuie intotdeauna folosit cand targetul estenou

Initial toate sarcinile sunt facute cu prompt deoarececopilul nu stie ce anume trebuie sa faca

Promptul este retras treptat pana cand copilul estecapabil sa faca sarcina in mass trial fara prompt

Cand un target este 90-100% corect in mass trial atuncise va trece la pasul urmator de invatare.


25/38

Mass trial cu distractori

Cand copilul incepe un nou program, initial

el nu va stii ce are de facut

Cand incepeti un program primul targeteste ales si trebuie sa urmati pasii

procesului de invatare. Sa presupunem ca

ati ales ca target

cana

.


26/38

Mass trial - ex

Singur - cana este singurul obiect de pe masa, copilul invata doar sa

atinga cana Cu un distractor neutru - asta inseamna: cana este in mass trial

(numai cana ii este ceruta) dar pe masa se mai afla un obiect pecare nu intentioned sa il introduceti curand (mass trial cu undistractor)

Initial puteti sa faceti prompt pe cana deoarece se afla cu un alt

obiect pe masa Cu 2 distractori pe masa

Cand prompt-ul este retras si copilul poate identifica cana in oricepozitie, sunteti pregatiti sa mergeti mai departe.

Daca sunt 2 obiecte pe masa ele trebuie sa fie mutate permanent !

Pana acum copilul a invatat ca daca atinge cana primeste

recompensa; nu stim inca daca a invatat cuvantul. Pentru a fi sigurica el stie intr-adevat cana trebuie sa introducem un al doileatarget (cal).


27/38

Discrimination trial

Pana acum copilul a fost invatat sa atingacalul si cana in sittinguri separate.

In discrimnation tral ambele obiecte vor fipe masa si ii vor fi cerute pentru a vedea

daca poate sa le discrimineze.


28/38

Expanded trial

Aceasta metoda este folosita pentru a mari timpul dintre

prezentarile targetului. Pentru aceasta puteti folosi lucruri

masterate ca distractori.

Expanded trial poate fi folosita daca copilul are dificultati

in a discrimina actiunile intr-un program.


29/38

Exemplu:

Program: Receptiv instructiuni

SD: fa cu mana Target: Fa cu mana Distractori: (cee ce copilul deja stie): bate din

palme, ridica-te, atinge nasul, sari.

Target SD: Fa cu mana Distractor SD: Bate din palme Target SD: Fa cu mana Distractor SD: Sari Target SD: Fa cu mana Distractor SD: Atinge nasul


30/38

Distractorii trebuie sa fie introdusi gradat, de lacel mai usor la cel mai greu.

Daca copilul gaseste o discriminare dificila (Facu mana cu bate din palme) aceasta va fi

verificata intr-un alt sitting

Daca in timpul sittingului copilul nu raspundecorect la unul dintre distractori i se va face

prompt imediat, dupa care terapeutul se va

intoarce la target. Actiunea incorecta va fi

verificata intr-un alt sitting.


31/38

Metode de colectare a datelor

Exercitiu practic


32/38

Metode de colectare a datelor

Metode de colectare a datelor pe baza dimensiunilorcomportamentului:

o trials- to-criterion: numarul de trials de care are nevoie o persoana

pentru a atinge criteriul de performanta anterior stabilit. Ex. De cate

incercari are nevoie un copil pentru a invata sa-si lege sireturile

independent.

o event recording: detectarea si inregistrarea fiecarei aparitii a unui

comportament (cu un clicker, sau pur si simplu cu creionul pe

hartie),

o time sampling (whole-interval; partial-interval; momentary-interval),

recomandari

colectari de date (exercitiu practic)


33/38

DESFASURAREA SESIUNII DE LUCRU

Alegerea corecta a sittingurilor ce trebuiesc efectuate. Organizarea

corecta a sittingurilor.

Parcurgerea unui numar de 8 10 programe intr-o sesiune, alteledecat cele deja facute in sesiunea anterioara.

Ritmul de lucru potrivit copilului, ce pastreaza un nivel ridicat deconcentrare, in sitting si intre sittinguri.

Tinerea copilului ocupat cu diferite activitati intre sittinguri.

Organizarea materialelor cand copilul este ocupat cu o activitate

adecvata (fara autostimulare).

Chemarea si eliberarea de la lucru la timpul potrivit.


34/38

Notarea corecta la timpul si modul potrivit si cat de precis se poate.

Urmarirea comportamentelor interferante. Oferirea de solutii incorectia comportamentala.

Stimularea comunicarii verbale adecvate copilului cu frecventa

ridicata. Cererea comunicarii cu copilul permanent sub diferite forme

creative.

Stimularea permanenta a imitatiei si jocului, Incurajarea independentei si efectuarea programelor de autosrvire

cand este cazul,

Oferirea unei ocupatii bune si creative in timpul liber.


35/38

DUPA SESIUNEA DE LUCRU

Notarea tuturor observatiilor necesare, conform cu ceea ce s-a

stabilit in echipa,

Informarea parintilor in mod obiectiv despre evolutia copilului.

Ascultarea si implicarea la sedinte.

Comunicarea / informarea supervizorului cu privire la problemele sisuccesele copilului.

Participarea cu echipa, oferirea de idei pentru imbunatatirea

tratamentului.

Receptarea feed-back-ului de la colegi si supervizor, si aplicarea lui

in tratament.

Anuntarea schimbarilor de program din timp, pentru a se putea gasi

solutii.


36/38

Evaluarea Situatiei de Invatare

Situaia

Sunt materialele pentru nvare pregtite ?

Au fost ndeprtate elementele ce distrag atenia ?

Este aranjamentul fizic ( mediul ) optim ?

Sarcina

Este sarcina clar ?

Este sarcina potrivit nivelului de funcionare a copilului ?

Este sarcina mprit n pri componente ? Este specificat criteriul sarcinii ?


37/38

Instruciuni

Sunt instruciunile concise ?

Sunt instruciunile explicite ? Reflect ele nivelul de funcionare al copilului ?

Au aceste instruciuni un nceput i un final distinct ?

Sunt instruciunile potrivite sarcinii ?

Sunt instruciunile consecvente ?.

Sunt aceste instruciuni prezentate la momentul optim ?

Este intervalul dintre trial-uri optim ?

Consecinele

Sunt consecinele eficiente (sunt recompensele ntritoare i nu urile informale efective )?

Sunt consecinele imediate ?

Exist vreun contrast ntre recompense i nu-urile informale ?


38/38

Sunt nsoite consecinele primare de o consecin secundar ?

Este corect frecvena recompensei ?

S-a dat consecina adecvat ? Sunt contingenele oricrei consecine bine specificate?

Distincia Trial-urilor

Este fiecare instruciune urmat de o consecin ?

Este fiecare trial independent ?

Prompt-uri

Prompt-ul obine comportametul dorit ?

nsoete prompt-ul instruciunea ( i.e., apare simultan sau imediatdup SD) ?

Sunt prompt-urile diminuate progresiv i sistematic ?

Exist recompens difereniat pentru trial-uri promptate ?

2-discrete trial training

Documents