_1_hc_2014-2015
DESCRIPTION
HCTRANSCRIPT
HHidraţii de carbonidraţii de carbon (HC)(HC)
≡ glucide - cuvânt grecesc glykis - în limba rămână = dulce
după apă – cei mai abundenţi componenţi ai alimentelor
compuşii organici cei mai răspândiţi din natură
HC - compuşi organici - conţin doar C, H, O
Denumire: H şi O - proporţie ca în molecula apei (2:1) formula de
bază: Cx(H2O)y hidraţi de carbon (carbohidraţi) de fapt - polihidroxialdehide sau polihidroxicetone,
derivati
Plantele elaborează şi depozitează HC ca principală sursă de energie fotosinteza:CO2(aer) + H2O(sol) + lumina solară, clorofilă
în alimentaţia umană - nutrienţi energetici
în organism - unii derivaţi indeplinesc rol structural sau funcţional: proteoglicani, glucoproteine, glicolipide
HHidraţii de carbonidraţii de carbon (HC)(HC)
Compoziţie chimică, structurCompoziţie chimică, structurăă, clasificare, clasificare
În produsele alimentare 2 tipuri principale de HC:
Zaharuri simple monozaharide (MZ) – 3-8 atomi de C
Hexoze: glucoza, galactoza (o gr. aldehidica la C1), fructoza (– gr. cetonica C2)
Pentozele: riboza, ribuloza, xiloza, arabinoza dizaharide (DZ), oligozaharide simple (OZ)
Polizaharide (PZ)
Glucoza (dextroza)
cel mai distribuit MZ în natură: fructe, zarzavaturi, porumb dulce, miere
În formă polimerizată - în structura: DZ alături de fructoză,
galactoză PZ: amidon şi celuloză
obţinută industrial -hidroliza amidonului - îndulcitor
Fructoza (levuloza sau zahărul din fructe)
cel mai dulce HC
Abundentă în: fructe (1-7% fructoză) miere (40% fructoză)
Elaborată din amidon: sirop de fructoza din
porumb edulcorant - pt. iaurturi
indulcite, băuturi carbogazoase etc
Imbunatateste arome
1. Zaharuri simple1. Zaharuri simpleMonozaharide (MZ)Monozaharide (MZ)
Galactoza
extrem de rar în stare liberă în natură
galactoza + glucoza = lactoza
Pentoze Riboza, dezoxiriboza
parte din ac. nucleic (ARN) şi dezoxiribonucleic (ADN)
1. Zaharuri simple1. Zaharuri simpleMonozaharideMonozaharide
1. Zaharuri simple 1. Zaharuri simple DizaharideDizaharide
Zaharoza, sucroza glucoză + fructoză
dizaharid nereducător, obţinut din: trestia / sfecla de zahăr
cantităţi mici - în: fructe, rădăcini (morcov), miere
ingredient - gamă largă de alimente, datorită proprietăţilor: gust dulce, solubilitate in apa rezistenţă la hidroliză, formare de geluri, control asupra activităţii apei, conservarea alimentelor
zahărul de masă comun - se utilizează în cofetărie, patiserie, îndulcitor pt. băuturi răcoritoare etc.
O O
O
OH
HO
H
CH2OH
OH
HOH2C
OH
HO
CH2OH
HH
Lactozaglucoză + galactoză
dizaharid reducător
specifică laptelui: produsă exclusiv de glanda mamară
mai puţin solubilă decât alte dizaharide
gust de dulce redus (1/6 din gustul de dulce al zaharozei) gustul de dulce creşte prin hidroliză în forma hidrolizată se foloseşte ca edulcorant natural
In organismul uman – hidrolizată de lactaza intestinală
1. Zaharuri simple 1. Zaharuri simple DizaharideDizaharide
Lactuloza
derivat artificial al lactozei: -galactozil-fructoza
Obţinere: lactoză tratament termic alcalin izomerizează molecula de glucoză în fructoză
dizaharid reducător, putere edulcorantă superioară lactozei nu se absoarbe în intestinul subţire, utilizat clinic ca laxativ
digestia la nivelul colonului randament energetic scăzut
Formule de lapte praf pt. sugari - rol prebiotic = rol nutritiv pt. Lactobacillus bifidus
O
OO
OH
OH
HO
CH2OH
OH
OH
OH
CH2OH
OO
O
HOCH2OH
OH
OH
OH
CH2OHHO
CH2OH
Lactoza Lactuloza
1. Zaharuri simple 1. Zaharuri simple DizaharideDizaharide
Maltoza 2 molecule de glucoză
Se mai numeşte: zahăr de malţ
în formă liberă în natură doar în seminţe de orz germinat şi unele fructe
Prezentă în alimente elaborate cu sirop obţinut industrial prin hidroliza incompletă a amidonului
Se foloseşte: în industria berii – e fermentabila sub actiunea drojdiilor în panificaţie la elaborarea alimentelor pentru copii – este uşor digerabilă
1. Zaharuri 1. Zaharuri simple simple
DizaharideDizaharide
1. Zaharuri simple1. Zaharuri simpleOligozaharideleOligozaharidele
3-9 structuri MZ, solubilein apa
trizaharide: maltotrioza rafinoza - în struguri, prune şi solatrioza - în tomate
Alte OZ: Stachioza (4 x glucoza) Verbascoza (5 x glucoza) – leguminoase
Fructo-oligozaharide Galacto-oligozaharide 20 MZ
Inuline – polimeri liniari ai fructozei (2,1) – grad de polimerizare (< 60)
Polihidroxi-Polihidroxi-alcoolialcooli (PHA)(PHA)
Alimente vegetale (fructe, alte părţi) - conţin polialcooli
forme alcoolice ale unor mono şi dizaharide industrial prin hidrogenarea zaharurilor conservă o parte din proprietatea de dulce a zaharului original
Se absorb mai lent în tubul digestiv inhibă creşterea rapidă a glicemiei utilizare: alimente pt.
persoane ce nu tolerează ingestii crescute de HC
consumati în cantităţi crescute scaune moi / diaree
prezintă o acţiune cariopreventivă microorganismele din placa dentară nu îi pot fermenta se folosesc frecvent la obţinerea gumelor de mestecat
1. Sorbitol se găseşte în fructe; industrial: prin hidrogenarea glucozei putere edulcorantă şi energetică cu a glucozei alimente pt. diabetici nu necesită insulina pt. metabolizare
2. Manitol (se obtine din manoza) în fructe (măsline), legume (morcov, cartof dulce) se digeră parţial - valoarea calorică = ½ faţă de glucoză
3. Xilitol (se obtine din xiloza) se absoarbe cu o viteză de 5x < decât glucoza prezent în: fructe, legume, cereale, ciuperci
CH2-OH
OH
CH2-OH
CH2-OH
HO
OH
CH2-OH
HOOH HO
CH2-OH
CH2-OH
OHHO
OH
OH
D-sorbitol D-manitol xilitol
Polihidroxi-Polihidroxi-alcoolialcooli (PHA)(PHA)
Polihidroxi-alcooliPolihidroxi-alcooli (PHA)(PHA)
4. Dulcitol – produs izomer cu sorbitolul
5. Lactitol – provine din Lactoza-medical: ca laxativ
PHA 1-5 au structuri liniare
Inozitol
= polialcool ciclic - prezent în:
• semintele de cereale – complet fosforilat ca si component al acidului fitic
• toate tipurile de membrane biologice – ca si component al unor lipide complexe numite fosfo-inozitide
galactozil-glucitol
1. Zaharuri derivate1. Zaharuri derivate
pe langa C, H, O contin si alti atomi: N, S, P
grupari –OH din structura unei oze – inlocuite cu:
gr. amino (NH2) aminozaharuri – ex. glucozamina, galactozamina, manozamina, acid sialic
Polizaharide Polizaharide alimentarealimentare
HC complecşi – conţin numeroase molecule de monozaharide
Polizaharidele se împart în două grupe mari:
polizaharide de rezervă – d.p.d.v. nutritiv: polizaharide utilizabile energetic /digerabile: - cei mai numerosi – produsi de policondensare ai glucozei = glicani: amidon, dextrine, glicogen
polizaharide structurale = d.p.d.v. nutritiv: polizaharide neutilizabile energetic / practic nedigerabile: glicani (celuloză), alte polizaharide (hemiceluloză, pectine, gume, mucilagii) - fibre alimentare
Polizaharide de rezervăPolizaharide de rezervă
Amidonul HC de rezervă al plantelor superioare cel mai abundent HC din alimentaţie prezent în seminţe de cereale, leguminoase, tuberculi se obţine pornind de la cereale şi cartofi în dietă - nutrient energetic
În plante - granule cu zone concentrice
Format din molecule de glucoză - 2 polimeri diferiţi: amiloza şi amilopectina
componenţi cu proprietăţi fizice şi chimice diferite
AmilozaAmiloza
polimer liniar format din molecule de glucoză legate alfa-1:4 şi reprezintă 25 – 33 % din amidonul total
datorită structurii lineare tendinţă accentuată: de a forma geluri la cald şi de a precipita la răcire
O O O OH
HO
H OH
OH H
H H
O OH
H
H
OH
H
CH2OH
H
O
H H
CH2OH
OH
H
H
OH
H
O
H
OH
H
H
OH
OH
HH
CH2OHCH2OH
amiloza
AmilopectinaAmilopectina
molecule de glucoză legate alfa-1:4 + numeroase ramificaţii, probabil la întâmplare, legate alfa-1:6
component major al amidonului din porumb, orez (2/3-3/4)
O O
O
CH2
O O
H
O
CH2OH
H
OH
H
H
OH
H
O
H H
CH2OH
OH H
H OH
H
H
O
CH2OH
H
OH H
H OH
H
O
HH
OH H
H OH
H
O
H
CH2OH
H
OH
H
H
OH
H
O
amilopectina
• structură ramificată nu formeaza reţele moleculare proprii gelurilor, dar dă soluţii foarte vâscoase
Amidonul Amidonul
In unele alimente – leguminoase, cartofi, cereale, fructe (banane) proportii diferite de amidon rezistent ajunge intact in colon.
Fermentat de microflora din colon acizi grasi cu lant scurt: acid butiric etc utilizat preferential de celulele mucoasei colice, in special ca sursa energetica
Glicogenul Glicogenul
polizaharid de rezervă al mamiferelor
Se depozitează în ficat şi în ţesutul muscular
Configuraţie chimică asemănătoare amidonului
Alimente bogate în glicogen: stridiile, midiile, ficatul
Valoarea sa nutritivă reală este practic nulă: prezent în cantităţi mici în alimente, se pierde uşor prin prelucrare culinara si în timpul depozitării
DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA HCDIGESTIA ŞI ABSORBŢIA HC
HC - se absorb numai sub formă de monozaharide Oligo, polizaharidele hidrolizate la elementele componente –
care se absorb la nivel intestinal
Digestia amidonului începe în cavitatea bucală amilaza salivară continuată de amilaza pancreatică cele 2 enzime
scindează amidonul dextrine, apoi la maltoză
Dizaharidele: zaharoza, maltoza, lactoza scindate de enzime specifice (zaharaza, maltaza, lactaza)
monozaharide absorbabile: glucoză + cantitati mai mici de fructoză, galactoză
Glucoza absorbită activ, cu consum de energie metabolică, fie folosind transportori GLUT (glucose-transport) fie prin mecanism de co-transport sodiu-glucoza (transportor de membrană SGLT = sodium-glucose-transporter)
Galactoza - viteză de absorbţie ~ identică cu glucoza
Fructoza - se absoarbe mai încet: prin difuzie facilitată (de un gradient de concentraţie)
Alte monozaharide: manoza, xiloza, arabinoza - trec în procente mici bariera digestivă
DIGESTIA ŞI DIGESTIA ŞI
ABSORBŢIA HCABSORBŢIA HC
In ficat toate zaharurile se transformă în glucoză – singurul zahar circulant în condiţii fiziologice
Organismul poate sintetiza toţi derivaţii glucidici pornind de la glucoză (inclusiv riboza din nucleotide şi acizi nucleici)
fructoza şi galactoza nu sunt zaharuri esenţiale
Când dieta e săracă în glucoză organismul o poate sintetiza pornind de la alte zaharuri sau de la aminoacizi, însă o astfel de dietă poate produce tulburări metabolice
HHidraţii de carbonidraţii de carbon (HC)(HC)
ROLUL BIOLOGICROLUL BIOLOGIC AL HC AL HC
1. Rol energetic
1 g HC oxidaţi în organism ~ 4 kcal ard complet CO2+ H2O
HC absorbiţi la nivelul intestinului: 1. oxidaţi imediat eliberare de energie ţesuturilor
2. depozitaţi convertiţi în glicogen hepatic sau muscular (rezervă de energie rapid mobilizabilă)
3. HC în exces sinteza de lipide - tezaurizarea energiei
Glucoza - forma de energie utilizată de creier şi hematii – foarte sensibile la scăderea glicemiei
2. Efect de economisire (cruţare) a altor macronutrienţi
Un metabolism glucidic corect indispensabil pt. metabolism lipidic şi proteic normal:
Efect anticetogenic - HC împiedică mobilizarea excesivă a lipidelor - fenomen care ar conduce la cetoză
aport insuficient de HC ca sursă de energie sunt oxidate lipidele de depozit (cantităţi f. mari oxidare incompleta) acumulare de corpi cetonici cetoacidoză; final: dezechilibru sodic şi deshidratare
Asigura echilibrul metabolismului proteic Împiedică degradarea oxidativă a proteinelor musculare in scop
energetic
necesitatea de a nu se practica diete lipsite de HC
ROLUL BIOLOGIC AL HCROLUL BIOLOGIC AL HC
3. Rolul plastic sau funcţional acidul glucuronic – participă la procese de detoxifiere imunopolizaharide - rol în rezistenţa la infecţii galacto-lipide - rol în activitatea sistemului nervos heparină - o mucopolizaharidă
4. Reglarea funcţiilor gastro - intestinale Fermentarea lactozei (lapte, derivate lactate)
favorizează dezvoltarea unei flore bacteriene favorabile Glucidele nedigerabile - efecte biologice deosebite (“fibre
alimentare”)
ROLUL BIOLOGIC AL HCROLUL BIOLOGIC AL HC
NECESARUL DE HCNECESARUL DE HC
HC - trebuie să fie ingeraţi zilnic prin dietă practic nu există o raţie dietetică recomandată. necesar minim: 100-150 g glucide/persoană/zi
Recomandări: HC să reprezinte 55 - 60% din valoarea energetică a
dietei.
Noţiunea de necesar glucidic al organismului uman este relativă: un regim lipo-proteic permite un echilibru nutriţional
mai particular, prin procesul de gluco-neogeneză când HC lipsesc din dietă, aminoacizii şi lipidele se pot
converti în glucoză pentru a hrăni creierul şi SNC
Totuşi, !! o dietă cu < de 50-100g HC/zi poate să favorizeze: un catabolism excesiv de proteine tisulare, pierderi de Na şi alţi cationi deshidratare involuntară cu instalare de acidoză (cetoză)
Diete actuale - includ alimente ce conţin HC complecşi - amidon: pâine /cereale în general, legume, cartofi, paste etc.
!! Nu mono şi dizaharide hiperglicemie brutală un răspuns insulinic brusc şi o lipidogeneză
Consum dulciuri - trebuie să fie moderat - valoarea nutritivă nu este importantă
NECESARUL DE HCNECESARUL DE HC
Efecte fiziopatologiceEfecte fiziopatologice
Studii epidemiologice şi experimentale corelează consumul de zaharuri simple cu apariţia unor stări patologice:
consum de dulciuri - cu precădere între mesele principale - favorizează apariţia cariei dentare
aport exagerat de HC incidenţa obezităţii, DZ2, bolilor cardiovasculare, hiperlipoproteinemiilor
In ingestie de HC: excesul de glucoza intra in circulatie glicemia (ex. la diabetici) sau refacerea depozitelor de glicogen la ficat si muschi.
Daca glucoza continua sa intre in circulatie se induce glicoliza cu producerea de ATP.
Productia crescuta de ATP si citrat duce la acetil-CoA care stimuleaza sinteza de acizi grasi tesuturilor adipoase
SURSE ALIMENTARE DE HCSURSE ALIMENTARE DE HC
Cea mai importantă sursăde HC din alimentaţia omului:
alimentele de origine vegetală
singura excepţie majoră: lactoza din lapte şi
derivate lactate. glicogenul - apare
în cantităţi relativ mici în carne şi ficat
Alimente bogate în zahăr (HC usor absorbabili)Carbohidraţi [%]
Dulciuri concentrate Zahăr de diferite tipuri 99,5 – 100Bomboane 70 – 95Miere 82Sirop 55 – 75Marmelade, dulceţuri, jeleuri 70Băuturi carbogazoase dulci 10 – 12
FructePrune, caise, smochine 12 – 31Banane, struguri, cireşe, mere, pere 15 – 23Fragi, ananas, portocale 8 – 14
LapteLapte smântânit 6Lapte integral 5
Alimente bogate în amidon Carbohidraţi [%]
Derivate de cereale
Amidon 86 – 88
Cereale uscate: porumb, grâu, orz, ovăz 68 – 85
Făină de porumb, grâu 70 – 80
Prăjituri simple 56
Pâine albă, integrală de grâu, de secară 48 – 52
Paste făinoase: macaroane, spagheti; orez fiert 23 – 30
Alimente bogate Alimente bogate în amidonîn amidon
HC [%]HC [%]
Legume, leguminoase
Fierte: porumb, cartofi, mazăre, fasole 15 – 26
Sfeclă, morcov, ceapă, roşii 5 – 7
Legume frunze (salată, varză, spanac, sparanghel) 3 – 4