189858655 146645193 boromir analiza diagnostic

8/17/2019 189858655 146645193 Boromir Analiza Diagnostic

1/41


2/41

4

1998 : Moara Cibin din SIBIU a fost preluată de către grupul Boromir, iar la sfâr șitul anului2001, S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea a devenit acţionar majoritar. Moara Cibin este dotată cu mori performante ce procesează grâu moale, grâu dur şi porumb.

2000 : A fost preluata moara de grâu din Buzău. Moara produce în special făinuri superio

putând realiza întreaga gamă sortimentală de produse de morărit şi panificaţie. 1999 – 2002 : În această perioadă S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea achiziţionează unităţi

tip Comcereal, având ca obiect principal activitatea de achiziţie, păstrare şi valorificare a cerealelo2011 : Pe lângă cele trei societăţi, BOROMIR IND Rm. Vâlcea, BOROMIR PROD SA Bu

şi Moara Cibin din SIBIU, Grupul Boromir mai deţine puncte de lucru la Deva, Hunedoara, Slobozia.

Pe parcursul a 16 ani, Boromir s-a dezvoltat într-un ritm dinamic, pentru ca în prezent să ajungăsă controleze 10% din activitatea de morărit de pe piaţa de profil din Romania, cu o capacitatmăcinare de 1500 t/zi. Acest lucru a fost posibil atât în urma achiziţionării de noi fabrici de moră panificaţie aflate în zone ale ţării cu potenţial de dezvoltare din Sibiu, Buzău, Deva, Slobozia, prin retehnologizarea şi reutilarea tuturor facilităţilor de producţie din patrimoniu.

Societatea dispune de o reţea de magazine specializate "Boromir Pan Café" (magazinesuprafeţe cuprinse între 50 şi 150 mp), acestea constituind un proiect lansat în aprilie 2008, bazat pe re- branduirea tradiț ionalelor brutării Boromir existente în orașul Rm. Vâlcea încă din anul 1996.

In municipiile Buzău si Rm. Sărat isi desfasoara activitatea o reţea proprie de desfacere d

de magazine, din care 16sunt situate în municipiul Buzău iar 4 în orașul Rm. Sărat. Pe lângă acestea, Boromir mai deţine 3 benzinării în Rm. Vâlcea si fabrica de chere

Hardwood .Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%, urmată de cea

dulciur i şi prăjituri care deţine 20%, apoi de divizia de panificaț ie cu o pondere de 15% iar restulactivităţilor sunt reprezentate de magazine, distribuţie şi benzinării care acoperă 10% din afaAcestea au reprezentat o cifra de afaceri de 110 mil Euro pentru 2010.

Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pieţei şi pentru a răspunde cât mai bine exigenţclienţilor, societatea a dezvoltat şi diversificat activitatea pentru ca, îmbinând inovaţia cu tradiţiofere produse care să satisfacă cele mai înalte standarde de calitate, sănătate şi siguranţă.

Boromir plasează în centrul preocupărilor sale satisfacţia deplină a clientului, un client carreîntoarce de fiecare dată la un produs de calitate, conceput şi oferit cu profesionalism, astfel încr ăspundă tuturor exigenţelor şi aspiraț iilor acestuia.


3/41

5

1.2. Domeniul de activitate si modificarile pe care le-a inregistrat in decursul timpului

(nomenclatura produselor)

Socieatea desfaţoară activităţi conform cu obiectul de activitate aprobat de către acţionari,respectiv:

a)

producerea şi comercializarea produselor de morărit; b) producerea şi comercializarea produselor de panificaţie, patiserie;c) comercializarea en-gross si en-detail a mărfurilor;d) prestarea de servicii (activităţi de consultanţă pentruafaceri şi management)e) fabricareaşi comercializareade furnire şi panouri.

Principalele produse, mărfuri şi servicii prestate sunt:- produse de mor ărit;- produse de panificaţie;- mărfuri diverse (dulciuri, cafea);- prestări servicii ( morărit, transport).

Cozonacio Cozonac de sarbatorio Cozonac de Pasteo Cozonac de zi cu zi

Croissante

o Croissanto Piccolinao Tortina

Cornuleteo Cornulete fragede

Covrigio Covrigei buzoienio Saleuri

Panificatieo Paine si specialitati

Paste fainoaseo Paste

Piscoturio Blaturi de tort


4/41

6

o Piscoturi Morarit

o Faina industrialao Faina retail


5/41

1.3.Organizarea structural ă

Directia tehnica

DIRECTIA COMERCIALA

DIRECTIA ECONOMICA

DIRECTIA TRANSPORTURI

DIRECTIA GENERALA

Directia productie

ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE

DIRECTOR GENERAL

COMPARTIMENTJURIDIC, CONSILIERI, CFI,

ARHIVA

SERVICIUL INTERN DE PREVENIRE SI

PROTECTIE

SERVICIUL PENTRU SITUATII DE

URGENTA

COMPARTIMENT ADMINISTRATIV, PROTOCOL

SECRETARIAT, PAZA

COMPARTIMENTSISTEME INFORMATICE

COMPARTIMENT MANAGEMENTUL CALITATII

SI PROTECTIEI MEDIULUI

COMPARTIMENT RESURSE UMANE,

SALARIZARE

COMPARTIMENTCTC - LABORATOARE

DEPARTAMENTINTRETINERE, REPARATII,

MODERNIZARIINFRASTRUCTURA TEHNICA

DEPARTAMENT EXPLOATARE INFRASTRUCTURA

TEHNICA

DIRECTOR PRODUCTIE DIRECTOR COMERCIAL

DIRECTOR ECONOMIC

SERVICIUFINANCIAR

SERVICIUCONTABILITATE

CASIERIE

DIRECTOR TRANSPORTURI

AUTOCOLOANE ATELIERINTRETINERE

REPARATIAUTO

DEPARTAMENT VANZARI

SERVICIU MARKETING

COMPARTIMENT FRANCIZE/CHIRII

DEPARTAMENT APROVIZIONARE

S E F D E P A R T A M E N T

SERVICIUAPROVIZIONARE

MORARIT, PANIFICATIE,PATISERII,COFETARII

SERVICIU APROVIZIONARE MARKET

Punct de lucru OGOANELE

Punct de lucru RUSETU

DEPOZIT PRODUSE

SERVICIU VANZARI MORARIT

SERVICIU VANZARI PANIFICATIE, PATISERIE, COFETARIE

SERVICIU VANZARI PRODUSE GRUP

S E F D E P A R T A M E N T V A N Z A R I

SERVICIU VANZARI MARKET

S E F S E R V I C I U V A N Z A R I M A R K E T

MAGAZINBAZAR

MAGAZINCRANG

MAGAZINSUD BUZAU

MAGAZIN 2RM. SARAT

MAGAZIN 2RM. SARAT

MAGAZIN PLACTATE

MAGAZINHALELOR 6

MAGAZIN12 BUZAU

MAGAZIN 2RM. SARAT

MAGAZIN23 BUZAU

MAGAZIN23 BUZAU

MAGAZIN31 BUZAU

MAGAZIN60 BUZAU

MAGAZIN99 BUZAU

MAGAZIN62 BUZAU

MAGAZIN107 BUZA

MAGAZIN114 BUZA

MAGAZIN121 BUZA

MAGAZINB90

MAGAZIN47 BUZAU

DEPARTAMENT PRODUCTIE PANIFICATIE

DEPARTAMENT PRODUCTIE

PATISERII-COFETARII

DIRECTORPRODUCTIE

DEPARTAMENTPRODUCTIE MORARIT


6/41

8

1.4. Capitalul social si structura acestuia

Ca structura , persoanele juridice detin 88.57%, din capitalul social, iar persoanele fizice d11,43%.

1.5. Relatiile desfasurate cu “amontele” (furnizorii de materii prime) si cu “avalul” (beneficiariiproduselor sale)

1.6. Relatiile cu instutiile financiare


7/41

9

CAP. 2. ANALIZA ECONOMICO- FINANCIARĂ ŞI MANAGERIALĂ AS.C. BOROMIR PROD S.A.

Analizaactivităţii economico-financiare constituie o etapă de mare importanţă şi complexitaîn procesul de fundamentare şi elaborare a strategiei firmei, dat fiindfaptul că, prin intermediul său, serealizează o ’’radiografie’’ completă a firmei. fapt ce permite identificarea punctelor forte, a punctelslabe şi a cauzelor care le generează. În cadrul său, diagnosticul economic-financiar este o etapă deosebit de im portantă care permite managerilor formularea unor judecăţi de valoare calitative şi/saucantitative privind starea, dinamicaşi perspectivele societăţii pe care o conduc.

2.1. Analiza diagnostic a domeniului financiar

Necesitatea cunoaşterii situatiei economice a S.C. BOROMIR PRODS.A. în vederea elaborăriiunor masuri de eficientizare a activităţii implică folosirea mijloacelor de investigare ale analizeeconomic-financiare.

Pentru aceasta analiza se folosesc date din bilanturile contabile si conturile de profit de piedin anii 2008-2011.

Tabel nr.1

Situatia bilantului firmei S.C. BOROMIR PROD S.A. pentru perioada 2008-2011- lei -

Denumirea elementului bilantierSoldul la sfarsitul anului

2008 2009 2010 2011

I. ACTIVE IMOBILIZATE 95.323.940 94.277.221 93.389.688 129.786.144

Imobilizari necorporale 68.550 31.000 227.183 13.505.373

Imobilizari corporale 89.075.190 87.958.120 86.881.291 97.552.402

Imobilizari financiare 6.180.200 6.288.101 6.281.214 18.728.369

II. ACTIVE CIRCULANTE 47.716.929 53.179.059 44.592.242 44.128.347Stocuri 11.541.806 9.720.889 9.077.181 17.845.624

Creante 32.622.705 40.617.331 34.030.225 23.132.351

Lichiditati 3.552.418 2.840.839 1.484.836 3.150.372

III. CHELTUIELI IN AVANS 23.012 124. 119 93.939 159.470

TOTAL ACTIVE 143.063.881 147.456.280 138.075.869 174.073.961


8/41

10

IV. CAPITALURI PROPRII 91.052.084 97.781.873 105.225.115 130.775.179

Capital social 12.358.950 12.358.950 12.358.950 23.306.374

Rezerve din reevaluare 60.861.031 61.871.023 63.150.980 68.737.851

Rezerve 15.242.032 19.429.030 23.008.042 35.580.109

Rezultatul exercitiului 2.590.071 4.122.870 6.707.143 3.150.845

V. DATORII PE TERMEN SCURT 28.787.785 27.413.165 14.664.053 22.678.247

Credite pe termen scurt 3.046.000 2.073.000 2.070.000 2.000.000

Datorii comerciale 1.600.785 3.940.165 3.940.165 3.940.165

Salarii 24.141.000 21.400.000 8.500.000 16.738.082

VI. DATORII PE TERMEN LUNG 23.201.000 22.153.000 17.964.597 20.582.262

Credite pe termen lung 23.201.000 22.153.000 17.964.597 20.582.262

DATORII TOTALE 51.988.785 49.566.165 32.628.650 43.260.509

VII. VENITURI IN AVANS 23.012 57.242 48.014 38.273

VIII. PROVIZOANE - 51.000 174.090 -

TOTAL CAPITAL PROPRIU + DATORII 143.063.881 147.456.280 138.075.869 174.073.961Sursa datelor: Ministerul Finanţelor, www.boromir.ro

Extinderea reţelei de distribuţie a dus şi la menţinerea unui trend ascendent în ceea ce priveştecreanţele, acestea însă înregistrând o rată mai redusă de creştere comparativ cu cifra de afaceri.

În totalul imobilizărilor financiare, ponderea majoritară este dată de titlurile de participare

deţinute la alte societăţi din cadrul grupului (entităţi afiliate), precum şi la Bursa Monetar - Financiară şide Mărfuri Sibiu (BMFMS).

Datele referitoare la venituri, cheltuieli si cifra de afaceri ale societatii comerciale BOROMS.A. din perioada analizata, respectiv intre anii 2008 si 20011, sunt cuprinse in tabelul nr. 2, dupaurmeaza:

Tabel nr. 2

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI întocmit pentru perioada 2008-2011

- lei -

Denumire 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

CIFRA DE AFACERI 120.260.833 162.445.501 133.668.621 126.690.959

Venituri din exploatare 170.752.000 128.538.000 200.837.417 160.525.495Cheltuieli din exploatare 164.950.000 124.817.000 195.758.505 158.386.600

REZULTATUL EXPLOATARII 5.802.000 3.721.000 5.078.912 2.138.895

Venituri financiare 1.112.686 72.402.093 5.860.954 1.235.149


9/41

11

Cheltuieli financiare 3.171.795 80.440.758 6.792.100 1.727.431

REZULTATUL FINANCIAR -2.059.109 -8.038.665 - 931.146 - 492.282

REZULTATUL CURENT 7.861.109 11.759.665 4.147.766 1.646.613

Venituri extraordinare 716.687 52.402.092 - -Cheltuieli extraordinare 1.171.795 40.440.757 - -

REZULTATUL EXTRAORDINAR -455.108 11.961.335 - -

VENITURI TOTALE 172.581.373 253.342.185 206.698.371 161.760.644

CHELTUIELI TOTALE 169.293.590 245.698.515 202.550.605 160.114.031

Profit brut 3.287.783 7.643.670 4.147.766 1.646.613

Profit net 2.748.440 6.707.173 3.150.845 507.082Sursa datelor: Ministerul Finanţelor, www.boromir.ro

Conform graficelor, se poate observa ca veniturile si cheltuielile facute in cadrul societatii navut o evolutie constanta. Acestea inregistreaza valori maxime în anul 2009 de 253.342.185 lecazul veniturilor, respectiv de 245.698.515 lei, cazul cheltuielilor efectuate de societate. In acest inregistreaza şi ce mai mare profit net al firmei, 6.707.173 lei. Cele mai mici cifre le arata anul 2011Anul aduce atat venituri mici, cat si cheltuieli mici. In consecinta profitul din acest an inregistrvaloarea cea mai mica din perioada analizata, respectiv 507.082 lei, de aproximativ 13 ori maidecat cel inregistrat in anul 2009.

2.1.1. Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei

Caracterizarea dinamicii elementelor bilantiere de activ, respectiv de pasiv, presupune utiilizmarimilor absolute, dar si a celor relative. Analiza structurii patrimoniale presupune investigacelorasi elemente cu ajutorul metodei ratelor.

0

50,000,000

100,000,000

150,000,000

200,000,000

250,000,000

300,000,000

L E I

Fig. 2.1.1. Evolutia veniturilor totale sia cheltuielilor totale

Venituri totale

Cheltuieli totale 2,748,440

6,707,173

3,150,845

507,082

2008 2009 2010 2011

Fig. 2.1.2. Evolutia profitului net(lei)


10/41

12

Dinamica elementelor din activul bilantier contabil este prezentata in tabelul nr. 3, cu ajutindicilor elementelor de activ cu baza fixa in anul 2008 si arata cu cat a crescut sau a scazut acrespectiv fata de anul de baza.

Tabelul nr. 3Dinamica elementelor din activul bilantier contabil fata de valorile

inregistrate in anul 2008- % -

Denumirea elementului bilantierIndicele fata de anul 2008 in anul:

2009 2010 2011ACTIVE IMOBILIZATE 98,90 97,97 136,15Imobilizari necorporale 45,22 331,41 19701,49Imobilizari corporale 98,75 97,54 109,52Imobilizari financiare 101,75 101,63 303,04ACTIVE CIRCULANTE TOTAL 111,45 93,45 92,48

Stocuri 84,22 78,65 154,62Creante 124,51 104,31 70,91Disponibilitati 79,97 41,80 88,68CHELTUIELI IN AVANS 539,37 408,22 692,99

TOTAL ACTIV 103,07 96,51 121,68

In tabelul nr. 4 sunt prezentate ratele de strucura ale activului S.C. BOROMIR PROD S pentru perioada 2008-2011, care reflectă compoziţia patrimoniului economic al societăţii, nivethnologiilor utilizate în procesul productiv, constrângerile de ordin tehnic şi juridic.

Tabel nr. 4Principalele rate de structura ale activului

- % -

Denumirea Modul de calculAnul

2008 2009 2010 2011

Rata activelor imobilizate

100 66,63 63,94 67,64 74,56

Rata imobilizarilor necorporale

100 0,05 0,02 0,16 7,76

Rata imobilozarilor coporale

100 62,26 59,65 62,92 56,04Rata imobilizarilor financiare

100 4,32 4,26 4,55 10,76

Rata activelor circulante

100 33,35 36,06 32,30 25,35

Rata stocurilor

100 8,07 6,59 6,57 10,25

Rata creantelor

100 22,80 27,55 24,65 13,29

Rata disponibilitatilor

100 2,48 1,93 1,08 1,81


11/41

13

In figura 2.1.3. se poate vedeacă ponderea cea mai mare o au imobilizările corporale, valoareamximă de 62,92% în anul 2010,asta însemnand că societatea beneficiază de o infrastructură importantăîn vederea realizării obiectului de activitate (morărit, panificaţie), iar cele necorporale cea mai mică(societatea nu utilizează intens aceste categorii de activ-retete).Scăderea ratei imobilizărilor corporaleîn anul 2011 reflectă fie cesiunea elementelor de activ imobilizat, fie schimbarea politicii de amortizare(accelerarea ritmului de amortizare).Cel mai bun barometru al relaţiilor financiare pe care societatea e

are cu alte societăţi (investiţii de portofoliu, participarea la capitalul altor societăţi) îl reprezintă imobilizărilor financiare. De aceea mărimea ratei variază în funcţie de intensitatea relaţiilor finanale societăţii comerciale Boromir S.A. cu mediul ei extern, de la 4,32 la 10,76%.

In tabelul nr. 5 este prezentata dinamica pasivului societatii, folosind metoda utilizata si pecaracterizarea dinamicii activului, respectiv cea a indicilor cu baza fixa ai dinamicii.

0.05 0.02 0.16

7.76

62.2659.65

62.92

56.04

4.32 4.26 4.55

10.768.07

6.59 6.57

10.25

22.8

27.5524.65

13.29

2.48 1.93 1.08 1.810

10

20

30

40

50

60

70

2008 2009 2010 2011

Fig. 2.1.3. Evolu ţ ia principalelor rate de structur ă aleactivului

Rata imobilizarilornecorporale

Rata imobilizarilorcorporale

Rata imobilizarilorfinanciare

Rata stocurilor

Rata creantelor

Rata disponibilitatilor


12/41

14

Tabel nr. 5Dinamica elementelor din pasivul bilantier contabil fata de valorile

inregistrate in anul 2008- % -


2009 2010 2011IV. CAPITALURI PROPRII 107,39 115,57 143,63Capital social 100,00 100,00 188,58Rezerve din reevaluare 101,66 103,76 112,94Rezerve 127,47 150,95 233,43Rezultatul exercitiului 159,18 258,96 121,65V. DATORII PE TERMEN SCURT 95,22 50,94 78,78Credite pe termen scurt 68,06 67,96 65,66Datorii comerciale 246,14 246,14 246,14Salarii 88,65 35,21 69,33VI. DATORII PE TERMEN LUNG 95,48 77,43 88,71Credite pe termen lung 95,48 77,43 88,71DATORII TOTALE 95,34 62,76 83,21VII. VENITURI IN AVANS 248,75 208,65 166,32VIII. PROVIZOANE - - -TOTAL CAPITAL PROPRIU + DATORII 103,07 96,51 121,68

Urmatorul tabel, tabelul nr.6, cuprinde date referitoare la ratele de structura ale pasivsocietatii comerciale BOROMIR S.A.Datele din acest tabel reflectă evoluţia structurii finanţărilo

firmei, gradul de autonomie şi de stabilitate al acesteia.

Tabel nr. 6Principalele rate de structura ale pasivului

- % -

Denumirea Modul de calculAnul

2008 2009 2010 2011

Rata stabilitatiifinanciare

100 79,88 81,41 89,38 86,97

Rata autonomieifinanciare globale 100 63,64 66,31 76,21 75,13

Rata autonomieifinanciare la termen

100 79,68 81,46 85,26 86,38

Rata de indatorareglobala

100 36,34 33,61 23,63 24,85

Rata de indatorare latermen

100 20,30 18,45 14,56 13,60

100 25,48 22,66 17,07 15,74


13/41

15

Reprezentarea datelor din tabelul nr. 6 neindică faptul că societatea are un grad deindependenţă financiară mare, dată de valorile 79,68% din anul 2008 ce creşte până la 86,38% în2011, dar şi o stabilitate financiară mare. Celalte rate, ratele de îndatorare, înregistrează valori mamici.

2.1.2. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor

Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor se va efectua prin aceleasi metode cea a patrimoniului, adica prin metoda indicilor, pentru dinamica, respectiv a ratelor, pentru structu

Pentru a afla in ce fel au evoluat veniturile firmei in perioada analizata, se va calcula, pefiecare categorie de venituri, indicii.

a) Analiza dinamicii si structurii veniturilor

Tabel nr. 7

Dinamica categoriilor de venituri ale S.C. BOROMIR PROD S.A. inperioada 2008-2011- % -


2009 2010 2011Venituri din exploatare 75,28 117,62 94,01Venituri financiare 6506,97 526,74 111,01Venituri extraordinare 7311,71 - -

VENITURI TOTALE 146,80 119,77 93,73

79.88 81.4189.38 86.97

63.64 66.31

76.21 75.1379.68 81.46

85.26 86.38

36.34 33.61

23.63 24.8520.3 18.45

14.56 13.6

2008 2009 2010 2011

Fig. 2.1.4. Evolu ţ ia principalelor rate de structur ă alepasivului

Rata stabilitatii financiare

Rata autonomiei financiareglobale

Rata autonomiei financiare latermen

Rata de indatorare globala

Rata de indatorare la termen


14/41

16

Tabel nr. 8Structura veniturilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011

- % -

DenumireaAnul

2008 2009 2010 2011Venituri din exploatare 98,94 50,74 97,16 99,24Venituri financiare 0,64 28,58 2,84 0,76Venituri extraordinare 0,42 20,68 - -

TOTAL VENITURI 100 100 100 100

Aceste grafice reflectă ponderea fiecarui tip de venit in total venituri. Astfel se observa ponderea cea mai mare, în toţi anii analizaţi, o au veniturile din exploatare, însă ponderea acestoeste aceeaşi. Scăderea se înregistreză în anul 2009, an în care capătă proporţii veniturile extraordicare, în ceilalţi ani, aproape că nu există. Pondere mică au şi veniturile financiare.

Tabel nr. 9Dinamica veniturilor din exploatare si a cifrei de afaceri ale S.C.

BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011- % -


2009 2010 2011CIFRA DE AFACERI, din care:

Venituri din vanzarea marfurilorProductia vanduta

Venituri din productia stocata

99%

1%0%

Fig. 2.1.2.1. Structura veniturilor inanul 2008

Venituri din

exploatareVeniturifinanciare

Venituriextraordinare 99%

1%

Fig. 2.1.2.2. Structura veniturilor inanul 2011

Venituri dinexploatare

Veniturifinanciare

Venituriextraordinare


15/41

17

Venituri din productia de imobilizariAlte venituri din exploatareTOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

Tabel nr. 10

Structura veniturilor din exploatare si a cifrei de afaceri ale S.C.

BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011

- % -

Denumirea elementului bilantierAnul

2008 2009 2010 2011

CIFRA DE AFACERI, din care:Venituri din vanzarea marfurilorProductia vanduta

Venituri din productia stocataVenituri din productia de imobilizariAlte venituri din exploatare

TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

b) Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor

Tabel nr. 11Dinamica cheltuielilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A.

in perioada 2008-2011- % -


2009 2010 2011

Cheltuieli din exploatare 75,67 118,68 96,02Cheltuieli financiare 2536,13 214,14 54,46Cheltuieli extraordinare 3451,18 - -

CHELTUIELI TOTALE 145,13 119,64 94,58

Tabel nr. 12


16/41

18

Structura cheltuielilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A.in perioada 2008-2011

- % -

DenumireaAnul

2008 2009 2010 2011

Cheltuieli din exploatare 97,43 50,80 96,65 98,92Cheltuieli financiare 1,87 32,74 3,35 1,08Cheltuieli extraordinare 0,69 16,46 - -

TOTAL CHELTUIELI 100 100 100 100

Ca şi în cazul veniturilor, cheltuielile comportă aproape aceeaşi structură. Din aceste grafice putem observa că din anul 2008 până în anul 2011, structura este aproximativ aceeaşi, excepţie,acest caz, face anul 2009, an în care se înregistrează cheltuieli extraordinare, cu o pondere de 16,4Pondere mică, dar deloc neînsemnată, o au şi cheltuielile financiare, datorate diferenţelor de schimvalutar.

Tabel nr. 13

Dinamica cheltuielilor de exploatare ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in

perioada 2008-2011

- % -

97%

2%1%

Fig. 2.1.2.4. Structura cheltuielilor inanul 2008

Cheltuieli dinexploatare

Cheltuielifinanciare

Cheltuieliextraordinare 99%

1%

Fig. 2.1.2.5. Structura cheltuielilor inanul 2011

Cheltuieli dinexploatare

Cheltuielifinanciare

Cheltuieliextraordinare


17/41

19


2009 2010 2011Cheltuieli privind marfurileCheltuieli materiale, din care:

- Cu materii prime- Cu materiale consumabile

- Cu energia si apa- AlteleAlte cheltuieli din exploatareTOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

Tabel nr. 14Structura cheltuielilor de exploatare ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in

perioada 2008-2011- % -

Denumirea elementului bilantier Indicele fata de anul 2008 in anul:2008 2009 2010 2011

Cheltuieli privind marfurileCheltuieli materiale, din care:

- Cu materii prime- Cu materiale consumabile- Cu energia si apa- Altele

Alte cheltuieli din exploatareTOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

2.1.3. Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment (FR) reprezintă partea din capitalul permanent care depăşeşte valoareaactivului imobilizatşi care este destinată şi utilizată pentru finanţarea activelor circulante. Deasemenea, acest indicator se poate exprima ca fiind excedentul activelor circulante peste valoobligaţiilor pe termen scurt.

Necesarul fondului de rulment (NFR) reprezintă activele circulante care trebuie să fie finanţate

din fondul de rulment. Daca fondul de rulment, la inchiderea exercitiului financiar, este superior nde fond de rulment, atunci excedentul se va regasi sub forma trezoreriei nete (TN), concretizată indisponibilităţi băneşti, în conturi bancare şi în casa.

Analiza fondului de rulment pe baza bilantului este o analiza statica si, din acest motiv, sumfolosite vor fi cele curente. In tabelul nr. 15 sunt prezente valorile fondului de rulment, si trezornete pentru intervalul 2008-2011.


18/41

20

Tabel nr. 15Evolu ţia în mărimi absolute neactualizate a FR, a NFR şi a TN

- lei -

IndicatorAnul

2008 2009 2010 2011

Fondul de rulment 18.952.156 25.765.894 30.022.128 21.609.570Necesarul de fond de rulment 18.422.726 24.998.055 30.513.353 20.299.728Trezoreria neta 529.430 767.839 -491.225 1.309.842

Conform graficului, anul 2010 este anul în care fondul de rulment şi necesarul de fondrulment înregistrează cele mai mari valori ,30.022.128 lei, respectiv 30.513.353lei. Însă, nevoia defond de rulment, activele circulanete ce trebuie să fie finanţate din fondul de rulment, nu este acopÎn ceilalţi ani acest lucru este realizat, iar excedentul realizat se regăseşte subforma trezoreriei nete.Astfel cea mai mare valoare a trezoreriei nete se înregistrează ăn anul 2009,767.839 lei.

2.1.4. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

Activele circulante reprezintă acea parte a patrimoniului societăţii care are cel mai mare grad demobilitate. Utilizarea eficientă a acestora constă în eliberarea fondurilor imobilzate de acestea şireplasarea acestor sume, în scopul obţinerii de noi câştiguri.

Analiza eficienţei folosirii activelor circulante se realizează prin intermediul vitezei de rotaţie,indicator ce este exprimat prin durata în zile a unei rotaţii (Dz) sau prin număr de rotaţii (n). Calcululacestora presupune:

-5,000,000

0

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

25,000,000

30,000,000

35,000,000

2008 2009 2010 2011

L e i

Anul

Fig. 2.1.3.1. Evolu ţ ia în m ărimi absolute neactualizate a Fonduluide Rulment, a Nevoii Fondului de Rulment şi a Trezoreriei Nete

FR

NFR

TN


19/41

21

a) n = ; b) Dz = , T=360 zile ;

Tabel nr. 16

Evoluţia vitezei de rotaţie a activelor circulante- zile -

Durata de rotatie pentru:Anul

2008 2009 2010 2011ACTIVE CIRCULANTE, din care: 133 112 118 117Stocuri 35 22 24 51Creante 98 90 92 66

Conform graficului, cele două durate de rotaţie,vitezade rotaţie a stocurilor, respectivviteza derotaţie a creanţelor,exprimate în durata în zile,au evoluţii opuse. Astfel,vitezade rotaţie a creanţelor este mai mare decât cea a stocurilorşi scade de la 98 de zile, în anul 2008, la 66 de zile în anul 201în timp ce viteza de rotaţie a stocurilor, mai mică în mărime, în toată perioada, creşte de la 35 de zile în2008, la 51 de zile în 2011.

2.1.5. Analiza lichidităţii şi solvabilităţiiLichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani, i

solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor băneşti, respectiv de a-şi onora plăţile la termen.

Principalii indicatori de lichiditate si solvabilitate ai S.C. BOROMIR S.A. pentru anii 202011 sunt reprezentaţi în tabelul nr. 17.

3522 24

51

9890 92

66

0

20

40

60

80

100

120

2008 2009 2010 2011

Fig. 2.1.4.1. Evolu ţ ia vitezei de rota ţ ie a activelorcirculante

- zile -

Stocuri

Creante


20/41

22

Tabel nr. 17

Evolutia principalilor indicatori de lichiditate si solvabilitate

- % -

Indicatori Formula de calcul Anul

2008 2009 2010 2011Rata autonomieifinanciare globale

63,64 66,31 76,21 75,13

Rata solvabilitatii latermen

392,45 441,39 585,74 635,38

Rata lichiditatiigenerale

165,75 193,99 304,09 194,58

Rata lichiditatiipartiale

125,66 158,53 242,19 115,89

Rata lichiditatiiimediate

12,34 10,36 10,13 13,89

În urma analizei se poate observa cum capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor bănrespectiv de a-şi onora plăţile la termen este singurul indicator a cărui mărime esteîntr-o ascensiunevizibil mai mare decât acelorlalţi indicatori analizaţi, de la392,45%, la 635,38%.

63.64 66.31 76.21 75.13

392.45441.39

585.74635.38

165.75193.99

304.09

194.58

125.66158.53

242.19

115.89

12.34 10.36 10.13 13.89

2008 2009 2010 2011

Fig. 2.1.5.1. Evolutia indicatorilor de lichiditate si solvabilitate

Rata autonomieifinanciare globale

Rata solvabilitatii latermen

Rata lichiditatii generale

Rata lichiditatii partiale

Rata lichiditatii imediate


21/41

23

2.1.6. Analiza rentabilităţii

Indicatorii de profitabilitate reflectă eficienţa economică a firmei, sub diferite aspecte: alconsumului de resurse-materiale, umane, financiare, informationale-angajate in procesul de prod

al comercializarii productiei fabricate, al gradului în care capitalul propriu aduce profit, dar şi la nivelglobal su b aspectul performanţelor economice ale firmei şi, implicit, al interesului investitorilor.

Marja de profit =

Rata rentabilităţ ii resurselor consumate =

Rata profitului =

Randamentul activelor =

Rentabilitatea economic ă =

Rata rentabilităţii financiare =

Indicatori de rentabilitateAnul

2008 2009 2010 2011

Marja de profit 2,29 4,13 2,36 0,40Rata rentabilităţ ii resurselor consumate 1,62 2,73 1,56 0,32Rezerva de profit net 2,73 4,71 3,10 1,30Randamentul activelor 2,30 5,18 3,00 0,95Rentabilitatea economică 1,92 4,55 2,28 0,29Rata rentabilităţii financiare 3,61 7,82 3,94 1,26


22/41

24

2.1.7. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul financiar

PUNCTE FORTE CAUZE

Structura bine dimensionata a activului

- politica financiara a societatii- efectuarea de investitii in constructii speciale si modernizareutilajelor de productie- corelarea nivelului activelor circulante cu nevoile de resurse alsocietatii

Cresterea capitalurilor proprii Cresterea surselor de finantare

Cresterea ponderii cifrei de afaceri intotalul veniturilor

- diminuarea veniturilor din productia stocata- cresterea vanzarilor de marfuri- redresarea volumului vanzarilor de produse proprii- cererea constantă

Ajustarea cheltuielilor de exploatare cuevolutia veniturilor

- modernizarea utilajelor- reducerea consumului de materii prime si utilitati- existenta unor bune relatii cu furnizorii- restructurarea personalului

PUNCTE SLABE CAUZE

Scaderea activelor Evolutia descrescatoare a creantelor

Cresterea datoriilor pe termen lung Apelarea la credite pe termen lung pentru achizitionarea unor instalatsi utilaje folosite in procesul de productieCresterea capitalurilor proprii Cresterea surselor de finantareRata datoriilor peste 35% - capacitate moderata a firmei de a-si onora obligatiile fata de terti p

2.29

4.13

2.36

0.4

1.62

2.73

1.56

3.12.73

4.71

3.1

1.3

2.3

5.18

3

0.95

1.92

4.55

2.28

0.29

3.61

7.82

3.94

1.26

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

2008 2009 2010 2011

Evoluţia indicatorilor de rentabilitate

Marja de profit

Rata rentabilităţiiresurselor consumate

Rezerva de profit net

Randamentul activelor

Rentabilitatea economică

Rata rentabilităţiifinanciare


23/41

25

seama activelorScaderea profitului şi a rentabilităţiifirmei - Scaderea cifrei de afaceri datorita vanzarilor de marfuri

Scăderea valorii patrimoniulu- deprecierea valorii cladirilor- nerealizarea unor investitii sustinute

Scăderea vitezei de rotaţie a creanţelor - cresterea numarului de facturi neincasateScăderea lichidităţii firmei

- Cresterea datoriilor pe termen scurt- Scaderea valorii creantelor si disponibilitatilor

2.2. Analiza diagnostic a domeniului comercial

Necesitatea efectuarii unei analize diagnostic a domeniului commercial al firmei se just

prin importanta pe care o au informatiile obtinute pentru formularea strategiei economice. Ainformatii se refera la:- identificarea caracteristicilor cererii si ofertei de pe piata pe care activeaza societatea;- efectuarea comparatiei preturilor produselor societatii cu preturile practicate de alte un

economice;- determinarea modurilor de organizare a aprovizionarii si desfacerii;- existenta unor tehnici de promovare a produselor si a imaginii societatii.

2.2.1. Piete principale

Produsele realizate de SC Boromir Prod SA Buzau sunt valorificate atat pe piata locala, c pe cea nationala prin politici de vanzare diversificate. Produsele de morarit se valorifica cu precadzona geografica a Moldovei si cea a Munteniei.

Produsele de patiserie sunt valorificate atat pe piata locala, cat si pe cea nationalaurmatoarele canale de distributie: mjagazine proprii de desfacere, distribuitori, en-gross, la

magazine.Produsele de panificatie sunt valorificate in proportie de 90% pe piata locala si judeteana

diferenta de 10% pe piata nationala prin intermediul retelelor.Pentru produsele de panificatie societatea detine 60% din cota de piata la nivel de judet

pentru produsele de morarit detine 10% din cota de piatam tot la nivel judetean.


24/41

26

2.2.2. Produsele

Din grupa de panificaţie, patiserie şi cofetărie, societatea realizează o gamă diversificată de produse, ponderea principală fiind deţinută de pâinea albă de gramaj redus, respectiv peste 70%totalul produselor de panificaţie. Grupa produselor de morărit cuprinde totă gama de făinuri. Jum

din cantitatea realizată este destinată utilizării în cadrul grupului. Cozonacii Boromir sunt produşi cu ajutorul unor procedee şi echipamente moderne, dar ca

păstrează caracterul tradiţional al procesului, pentru ca fiecare cozonac să aducă spiritul şi buspecifice sărbătorilor. Savoarea şi aroma lor sunt date atât de calitatea ingredientelor, cât şi de tidedicat preparării.

Croissantul Boromir este o gustareideală pe toată durata zilei: la micul dejun, la scoală, laserviciu sau în timpul liber. Realizat prin dospire naturală, aceasta îi conferă produsului o calitatedeosebită pe care o regăseşti în miezul său pufos şi aromat, plin cu o umplutură delicioasăciocolată, sampanie sau caise.Piccolina - Briosa picolina un produs realizat prin dospir e naturală, ce iiconferă garantia unei calităţi deosebite.Tortina - un dulce delicat şi aromat Prăjitura tortina cuciocolată, cu cremă de lapte sau gem de caise.

Cornulete fragede - Gustul minunat al cornuletelor fragede de acasă este acum completat cuarome noi şi surprinzătoare: umpluturi de nuca şi gem, mere, caise şi rahat. Cadou fin şi dcornuletele Boromir cu unt şi umpluturi diverse, ambalate într -o cutie specială, sunt ideale pentrumomente speciale.

Covrigi – respectand străvechea reteta a covrigeilor de Buzău şi adăugând cu pricepesavoarea celor mai alese ingrediente şi mirodeni- Covrigeii de Boromir sunt caracterizati de puritateretetelor. Covrigei buzoieni - Covrigii de Buzău şi cei superiori cu condimente se comercializeazăîn cutii de 3 şi 5 kg.

Saleuri : Saleuri cu cascaval si chimen; Saleuri cu cascaval si susanPanificatie : Paine si specialitati - Pâinea Boromir este obţinută din diverse tipuri de faina

Boromir, gama cuprinzând o varietate larga de produse: pâine, painici, baghete, specialitati, pambalata, pâine traditionala.

Pastele făinoase, sunt produse natural, cu rol benefic asupra bunei functionari a organismuProdusele suntsub marca Giani, paste scurte şi lungi din amestec de grâu moale şi grâu dur, iar marca Boromir paste din grâu dur în totalitate, care la fierbere nu lasă sediment, nu se lip păstrându-si culoarea galben aurie şi aspectul sticlos.Pastele făinoase Boromir se comercializează şi înambalaje pentru consum colectiv.


25/41

27

Piscoturi - Calitatea piscoturilor Boromir este garantată de ingredientele 100% naturale proaspete. Pentru a prepara savurosul desert italian Tiramisu, Boromir oferă celor mai pretentiosioaspeti piscoturi delicate şi fine. Produsul este oferit fie la pachete moderne de 200g, 400g , 500gsaula cutii de 2,5 kg, făcându-l ideal pentru reteaua de hoteluri, restaurante şi catering.

Blaturi de tort : Blat de tort cu cacao 400g, Blat de tort simplu 400 g, Foi cremsnit.Morarit - Boromir pune la dispozitia clientilor săi o gamă diversificată de făină superioară

integrală, atât pentru consumul industrial, cat şi pentru retail. Gama cuprinde făină specializată pu patiserie şi panificatie: faina pentru cozonac, faina pentru produse foietate, pentru pâine şi produ panificatie, făină integrală. Produsele ambalate sunt oferite în saci şi vrac.

2.2.3. Pre ţulPreţul reprezintă o variabilă complexă de marketing,cu ajutorul căreia se pot concretiza

obiectivele strategice ale firmei.Preţul este singurul element al mixului de marketing care aduce venituri, toate celel

elemente reprezentand costuri. Pretul este de asemenea unul dintre elementele cele mai flexibilmixului de marketing.Spre deosebire de produs şi canalele de distributie, preţul poate fi modificatrapid.

Costur ile constituie elemental de bază al preţului pe care compania îl cere pentru un produs.Firma doreşte să stabilească un preţ care, pe de-o parte, să acopere toate costurile de producţie,

distribuţie, vânzare, iar pe de altă parte să aducă un profit pe măsura eforturilor şi riscurilor asumate.Compania trebuie să urmărească foarte atent costurilecu care operează. Dacă producerea şi

vânzarea produsului costă mai mult decât pe concurenţi, ea va trebui să practice un preţ mai mare sausă se mulţumească cu profituri mai mici.

În cadrul S.C.BOROMIR PRODS.A. organizarea activităţii de stabilire a preţurilor esterealizată de compartimentul economic prin intermediul oficiului de calcul, pe baza datelor primarla directorii de produs.Pe pieţele industriale,agenţilor comerciali li se permite să negocieze cu clienţîntre anumite limite de preţ. Chiar şi aşa conducerea este cea carestabileşte obiectivele şi politicile de preţ, aprobând preţurile propuse de managerii de la nivelurile inferioare sau de agenţii de vânzări.

Când stabilesc preţurile,companiile trebuie să ţină seama de modul în care consumatorii percepaceste preţuri şi de influenţa pe care o exercită percepţiile respective asupra comportamentului decumpărare.Deciziile legate de preţ trebuie să fie orientate spre consumator.

Un alt factor extern care influenţează deciziile referitoare la stabilirea preţurilor leconstituiecosturile şi preţurile concurenţilor.


26/41

28

Ştiind care sunt preţurile şi ofertele concurenţilor firma le poate utilize ca punct de plecare înstabilirea propriilor preţuri.S.C.BOROMIR PROD S.A. apelează la serviciile unei firme specializate,McCann Erickson, pentru a afla informaţii referitoare la ofertele concurentilor, preţurile practicate deaceştia, cotele de piaţă ala concurenţilor. De asemenea, această firmă efectuează pentru societatea

Boromir :cercetări, sondaje,studii de piaţă pentru a putea analiza evoluţia cererii de produse de morărişi panificaţie cât şi pentru a cunoaşte notorietatea mărcilor S.C.BOROMIR PROD S.A. pe piaţacomparative cu ale concurenţilor.

Când stabileşte preţul, compania trebuie să ia în considerare şi condiţiile economice, având învedere că România trece printr -o perioadă de criză economică. Factorii economici precum inflaţia, ratadobânzii influenţează deciziile de preţ prin aceea că ei produc efecte asupra mărimii costurilor de producţie şi a modului în care consumatorii percep valoarea şi preţul produsului.Statul reprezintă altfactor externimportant care influenţează deciziile legate de preţ. De asemenea trebuie luate inconsiderare şi aspectele sociale.Atunci când se stabilesc preţurile, obiectivele imediate referitoare lavolumul desfacerilor,cota de piaţă şi mărimea profitului trebuie să ţină seama de contextul socialgeneral.

Modul de calcul al preţurilor la S.C. BOROMIR PROD S.A.Preţurile practicate de societate nu sunt mici, pentru a se putea obţine profit, dar nici prea mari,

pentru a se putea atrage cumparatorii.Costurile de producţie marchează limita minimă a preţului, iarvaloarea produsului,aşa cum este ea percepută de consummator,reprezintă limita maximă. Pentru a

putea determina preţul optim, firma trebuie să ia în calcul preţurile concurenţilor, precum şi alţi factoriinterni şi externi.

Compania işi stabileşte preţurile utilizând o metodă bazată pe costuri,dar totodată, ţinând contde preţurile concurenţilor şi de percepţiile consumatorilor.

În tabelulurmator vom prezenta preţurile la următoarele produse:

Tabel nr.12

Denumire produs Gramaj (grame/kg) Pret (ron)Paste scurte Giani filini 400 4,33Paste scurte cu ou 200 3,60Spaghete Giani 500 2,19Spaghete Boromir 400 2,00Fidea 200 1,59Faina tip 650 1 1,83


27/41

29

Faina tip 000 1 2,45Graham 650 4,94Covrigi 400 3,00Cozonac cu nuca 500 6,84Malai 1 2,9

2.2.4. Furnizorii, beneficiarii si concurentii

Furnizori

Principalele materii prime folosite de Boromir Prod SA Buzau sunt:- Graul pentru sectorul morarit,- Grasimi (margarine, uleiuri), zahar, oua, branza, drojdie, rahat, nuci, creme

pentru umpluturi, pentru sectorul panificatir, patiserie.Pentru produsele cerealiere, principalii furnizori sunt: Cargill Agricultura SRL, RO Agro

SRL, Alfred C. Toepfer International SRL, SC Agricover SA, SC Somalex SRL, SC A&S InternatSRL, SC Acvila SRL.

Pentru panificatie, respectiv patiserie, principalii furnizori sunt: SC Cope SA Costisa NeSC Enzime si Derivate Costisa, SC Orkla Foods SA Craiova, SC Slik Impex SRL Buzau, SC EsRomania SRL Sibiu, SC Lesafffre Romania SRL Otopeni.

Ambalajele necesare sunt furnizate de: SC Malvina Com Impex SRL Pantelimon, SC ElecSRL Braila, SC Living Plastic Industry SA Buzau, SC Barleta SRL Bacau, SC Bavost SRL Buzau

Clienti

In functie de produsele vandute, cea mai mare pondere o detin clientii pentru produsel panificatie si morarit. Pe segmentul panificatie, clientii au o pondere de 45,64%, printre ei numarse: SC Rewe Romania, SC Luxor SRL, SC Agricola International SRL, SC Gimar Com SRLSuperalexander SRL, SC Mertic SRL, SC Alice SRL.

Pe segmentul morarit, clientii detin o pondere de 44,39%, iar printre ei se regasesc: SC

Serv SRL, SC San Pauli Com SRL, SC Cuptorul de Aur SRL, SC Melisa Prod SRL, SC ComSRL, SC Madexport SRL, SC Superpan Lux SRL.

2.2.5. Activitatea promoţională


28/41

30

În sistemul relaţiilor cu mediul economico-social,cu piaţa, eforturile de marketing aleîntreprinderii modernenu se pot limita la producerea şi distribuţia de bunuri şi servicii;ele implicătotodată o permanentă şi complexă comunicare cu mediul extern, cu piata, care presupune o informaatenta a consumatorilor potentiali si a intermediarilor, actiuni specific de influentare

comportamentului de cumparare si de consum, de sprijinire a procesului de vanzare. Toate acactivitati, cu obiective si mijloace de actiune extreme de variate, alcatuiesc politica promotionintreprinderii.

In conditiile economiei contemporane, ale sporirii si diversificarii neintrerupte a bunuriloserviciilor destinate satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societatii, ale cresterii schimbueconomice international si in contextual globalizarii economiei si a pietelor, problemele comunicaconsumatorii interni sau cu partenerii externi devin din ce in ce mai dificile, necesita eforturcunoastere si informare reciproca mult mai insemnate si mai variate. Solutia adoptata de intreprindmoderne pentru satisfacerea acestor cerinte consta in instituirea unui sistem care sa asigur permanenta comunicare intre producatori si comercianti, pe de-o parte, si consumatori pe de alta p

Firmele nu trebuie sa se limiteze la a oferi bunuri sau servicii de calitate. Ele trebuie informeze pe consumatori in legatura cu avantajele produsului sau serviciului oferit si sa pozitionegrija aceste avantaje in constiinta fiecaruia. Pentru aceasta este necesar ca firmele sa utilizeze incorespunzator instrumentele de promovare in masa ale publicitatii, promovarii vanzarilor si rela publice.

Publicitatea este o variabilă importantă a politicii promoţionale a S.C. BOROMIR PROD S.A.,ea reprezentând unul din mijloacele cele mai utilizate în activităţile de piaţă.

S.C. BOROMIR PROD S.A. foloseşte publicitatea pentru a transmite publicului mesajereferitoare la ea insasi, la produsele si serviciile ei, cu scopul de a determina un raspuns din pacestuia. Ca marea majoritate a firmelor mari si S.C. BOROMIR PROD S.A. a apelat la o agspecializata de publicitate -McCann Erickson.

BOROMIReste o marcă din domeniul mor ăritului şi panificatiei susţinută puternic princampanii de marketing. Cele mai importante lansari de produse au fost de asemenea sustinute campanii TV.

Promovarea vanzarilor reprezinta pentru compania Boromir acordarea de stimulente ptermen scurt,în plus faţă de avantajele oferite de produsele pe care le detin, cu scopul de a incurachizitia sau vanzarea acestora. Tehnicile de promovare a vanzarilor servesc scopului de completactiunilor publicitare, contribuind astfel la integrarea si intarirea imaginii si prestigiul firmei in cmediului sau socio-economic in cadrul pietei.


29/41

31

Obiectivele acestor campanii publicitare in cadrul companiei Boromir sunt:-Intarirea loialitatii fata de marca;-Cresterea vanzarilor la unele produse;-Atragerea de noi clienti;

-Contracararea concurentilor;

Activitatile de vanzari promotionale sunt directionate catre:-Clientii existenti ai firmei-Clientii firmelor concurente-Persoanelor care nu consuma in mod current produsele firmei BoromirDaca publicitatea ofera motivele necesare cumpararii unui produs sau serviciu, promov

vanzarilor le ofera pe cele care stau la baza vanzarii imediate a acesteia.Promovarea orientate spre consumator cuprinde reduceri de preturi, cupoane, premii, concu

si altele.Promovarea comercială include o varietate de mijloace respective credite, servicii gratuit

instruire, mostre gratuite, rabaturi pentru cantitati mari, rabaturi pentru plata timpurie, posibilireturnarii marfii cat si prime de fidelitate.

Promovarea orientată spre forţa de vânzare cuprinde prime, comisioane.In general, actiunile de promovare a vânzarilor trebuie să fie orientate spre atragerea

preferintelor consumatorilor. Va trebui ca ele sa comunice pozitia ocupata de produs in cadrul piesa contina un mesaj care sa indemne la achizitionarea lui. Ideal ar fi ca obiectivul sa-l reprecrearea unei cereri de consum pe termen lung, nu doar trecerea temporara de la utilizarea unei maalta.

Relatiile publice reprezintă o altă tehnică de promovare în masă a produselor. Ea presupunestabilirea unor relatii bune cu diferite organism publice, prin obtinerea unei publcitati favorabil partea acestora, crearea unei imagini de firma corespunzatoare si preintampinarea sau dezminzvonurilor si a stirilor nefavorabile.

S.C. BOROMIR PRODS.A.foloseşte maimulte instrumente specific relaţiilor publice: Relatiile cu presa. Difuzarea de informatii importante prin mijloacele de comunicare,cu

scopul de a atrage atentia catre un produs sau un serviciu Reclama produselor. Promovarea anumitor produse Comunicatiile firmei. Realizarea unor comunicatii interne si externe cu scopul de a face

cunoscuta firma.


30/41

32

Lobby-ul.Stabilirea unor legaturi cu legiuitorii si cu functionarii de stat,in vederea promovarii sau anularii legislatiei si reglementarilor

Consultanta. Recomandarile conducerii in legatura cu problemele societatii,atitudinea siimaginea firmei.

2.3. Analiza diagnostic a domeniului tehnic şi tehnologic2.3.1. Amplasamentul S.C. BOROMIR PROD S.A.

Sediul societatii se afla înBuzău pe stradaŞantierului, Numărul 37. Sediul cuprinde structurade productie, depozitele de materii prime si produse finite, garajul parcului auto, cladadministrativa si alte structuri anexe. Societatea mai are centre delucru în următoarele localităţi:Ramnicu Sărat, Pogoanele, Ruşeţu.

2.3.2. Caile de acces si mijoacele de transport

Accesul in cadrul sediului central al S.C. BOROMIR PROD S.A. se efectueaza pe cale ruti

2.3.3. Resursele energetice şi utilităţilePentru realizarea obiectului sau de activitate S.C. BOROMIR PROD S.A. are acces la res

energetice si utilitati asigurate atat prin amenajari proprii, cat si prin cumpararea de la alte un

economice.Alimentarea cu apa se realizează din reteaua de potabila apartinand S.C. BOROMIR PRO

S.A. Apa necesara pentru stingerea incendiilor este inmagazinata intr-un rezervor din beton armontat semiingropat, cu V=200 mc, apartinand S.C. BOROMIR PROD S.A..

Consumul specific de apa pentru procesul tehnologic la moara este : q sp = 0,060 mc/t.Dedurizarea apei se efectueaza prin statia proprie de dedurizare;Evacuarea apelor uzateEvacuarea apelor uzate si a celor pluviale se face in reteaua de canalizare apartinand

BOROMIR PROD S.A., pe baza contractului de inchiriere nr.14707 din 31.12.2007 si apoi in retde canalizare oraseneasca prin intermediul racordului R1 (la 14 m de poarta de acces in unitate).

Utilizarea eficienta a energiei electriceEnergia electrica este furnizata pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007

contractului de subfurnizare a energiei electrice nr.14717/31.12.2007. incheiate cu S.C. BOROPROD S.A., in calitate de titular al contractului incheiat cu Filiala de distributie si furnizare a ene


31/41

33

electrice Electrica Muntenia Sud nr.M112/30.12.2004. Consumul specific de energie electrica estsp = 63 kwh/t.

Energia termicaEnergia termica necesara pentu asigurarea incalzirii spatiilor de lucru este furnizata de

BOROMIR PROD S.A. pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007. Necesarul de abur si apa pentru scopuri tehnologice este furnizat de o centrala dotata cu cazane „Metalica”, cu o capacitate de 120m3/h fiecare. Aceasta centrala produce 3t de abur pe ora salimenteaza procesul de productie in fazele de dospire si coacere.

Alimentarea cu combustibil a mijloacelor de transportCombustibilul necesar deplasarii mijloacelor de transport (aproximativ 9t lunar) e

achizitionat de la S.C. „Petrom” S.A. si depozitat in rezervorul propriu cu o capacitate de 15mc.Serviciile de telefonie si internetSocietatea dispune de o centrala telefonica proprie racordata la reteaua S.C. „Romtelecom”

si de conectare la reteaua Internet;Serviciile de salubrizareRidicarea deseurilor rezultate din activitatea de productie, precum si celelalte activitat

salubrizare sunt servicii prestate de catre S.C. RER S.A. .

2.3.4. Descrierea procesului de productie

2.3.4.1. Organizarea productieiProcesul tehnologic se desfasoara dupa diagrame tehnologice si cuprinde :-precuratirea graului ;-curatirea graului ;-conditionarea graului ;-macinarea propriu-zisa ;-depozitarea si ambalarea produselor de morarit.Principalele faze si operatii tehnologice sunt :- precuratirea graului – se realizeaza cu tarar cu o capacitate de 60 tone/h si instalatie d

aspiratie si magneti ;- curatarea graului – capacitatea curatatoriei este de 14t/h si se realizeaza folosind diferenta

masa specifica : separarea impuritatilor dupa marime si proprietati aerodinamice si a pietrsepararea impuritatilor dupa forma si separarea impuritatilor feroase ;


32/41

34

- conditionarea graului – se face cu apa rece si consta in adaugarea unei anumite cantitati de ain trei etape pentru a obtine o umiditate corespunzatoare si stationarea la odihna, timpul de odihnaastfel stabilit incat la srotul I graul sa aiba umiditate optima si invelis cat mai elastic, astfel ca sfaramare sa se realizeze o separare eficienta a invelisului de partea fainoasa a bobului ;

- macinarea graului ;- depozitarea si ambalarea produselor de morarit :- depozitarea produselor rezultate din fabricatie se face in silozul de produse finite- faina se ambaleaza in saci cu valva in greutate de 50 kg si in pungi de 1 – 3 kg- grisul se ambaleaza in pungi de 0,5 kg, iar taratele pot fi brichetate si apoi livrate vrac .

2.3.4.2. Echipamentele si procesele tehnologice

Societatea S.C. BOROMIR PROD S.A. este din punct de vedere tehnologic si organizatornivelul performantelor din Europa.

1.Sectia de paste fainoaseCapacitatea de productie:60 tone/24 oreTehnologia de ultima generatie a firmei elvetiene BUHLER folosita pe cele doua

de productie de mare capacitate pe care se produc paste fainoase scurte si lungi prezinta o seravantaje deosebit de importante care se reflecta in calitatea superioara a produselor finite. Aavantaje sunt:

Toate componentele utilajelor care vin in contact direct cu produsul sunt confectionate dinotel inoxidabil, ceea ce asigura un grad sporit de igiena

Sistemul de amestecare rapida asigura o perfecta omogenizare a materiilor prime folosite siconduce la obtinerea unor paste fainoase cu o comportare buna la fierbere

Particularitatile sistemului de uscare la temperaturi foarte inalte, pe linga distrugereamicroorganismelor patogene, influenteaza pozitiv caracteristicile pastelor fainoase fierte:-pastele nu se lipesc intre ele,nu se aglomereaza-mentinerea formei si stabilitatea culorii-se asigura o buna aderenta a celorlalte ingredient si a sosurilor-textura placuta la masticatie-lipsa pierderilor in apa in care s-au fiert pastele-gust placut

Conducerea si urmarirea computerizata a parametrilor procesului tehnologic garanteobtinerea unor produse finite de calitate constanta


33/41

35

In afara de avantajele acestei dotari tehnice de exceptie, la calitatea buna a produselorBoromir mai contribuie si:

Folosirea unei faini grifice - special fabricata in moara proprie, care ne confera certitudineaobtinerii unei culori placute a pastelor si o mai buna comportare la fierbere;

Folosirea unor adaosuri care sa ridice valoarea nutritiva a produselor : oua, vitamine,tomate, spanac; Ambalarea produselor cu ajutorul unor masini automatizate care sa asigure respectarea

greutatii nominale si mentinerea conditiilor de igiena; Urmarirea caracteristicilor semifabricatelor si produselor finite la intervale regulate, din ora

in ora, pentru a se asigura un nivel calitativ constant; Respectarea riguroasa a unui program de curatenie si igienizare care sa asigure conditii

corespunzatoare cu normele de igiena in vigoare; Echipa tânară şi bine pregatită profesional.

2.3.4.3. Capacitatea de produc ţieCapacitatile de productie si comerciale de care dispune societatea sunt:

- In judetul Buzau:- Moara de grau, capacitate 300tone/24h, formata din doua linii macinis, una cu o capacitat200tone/24h – Buhler si una cu o capacitate de 100tone/24h- Reggiane, situata in Buzau;

- Siloz pentru grau, capacitate de 5.000 tone, situat in Buzau;- Linie ambalat faina (pachete de 1 kg), capacitate 40tone/24h, situata in Buzau;- Siloz depozitare faina vrac, capacitate 1.000 tone, situat in Buzau;- Depozit faina ambalata, capacitate 600 tone, situat in Buzau;- Depozit grau, capacitate 4.000 tone, situat in orasul Pogoanele;- Depozit grau, capacitate 1.000 tone, situat in localitatea Rusetu, judetul Buzau;- Fabrica pentru produse de panificatie, specialitati de patiserie si cofetarie, capacitate 70 tone pentru produse de panificatie si 6 tone/24h pentru produse de patiserie;- Fabrica pentru produse de panificatie (Fabrica Nord), capacitate produse de panificatie, 20 tone/25 tone produse simigerie, situate in Buzau;- Fabrica pentru produsele de panificatie, cu o capacitate de 10 tone/24h, situata in Rm Sarat;- Subunitate integrata Patiseria Central, capacitate 3 tone/24h, situata in Buzau;- Subunitate integrata Patiseria Select, capacitate 3 tone/24h, situata in Buzau.


34/41

36

Societatea dispune de o retea proprie de magazine de desfacere, un numar de 19 magazinesupermarket-uri situate in cnetrul orasului, respectiv pe unul din principalele bulevarde.

2.3.4.4. Calitatea produselor

Pentru supravegherea calitatii productiei, S.C. BOROMIR PROD S.A. dispune de laboratultramoderne, in care specialistii verifica in mod continuu atat materia prima care se receptioneazsi produsul finit.

Societatea este certificată ISO 22000 , conform certificatului înregistrat la data de 20.05. 200dinaugust 2006. De asemenea, deţine certificare SR EN ISO 140001/2004, cu privire la managemenmediului, precum şi SR EN ISO 18001/2005, cu privire lasănătatea şi siguranţa ocupaţională înmuncă, Sistem de Management al Sănătăţii şi Securităț ii Ocupaț ionale conform OHSAS 18001/2007,certificat nr. AJAEU /09/90342 -Scopul certificării:

Producț ie şi vânzare produse de morărit, panificaț ie, cofetărie- patiserie şi pizza; Vânzare produse petroliere; Comercializare produse alimentare şi nealimentare.

Sistem de Management al Siguranț ei Alimentelor conform ISO 22000/2005, certificat nr. AJAE/08/10984 -Scopul certificării:

Producț ie şi vânzare produse de morărit, panificaț ie, cofetărie- patiserie şi pizza

Laboratorul Boromir executa urmatoarea gama de analize pentru terti: Determinari pentru GRAU:

-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate-Continutul de corpuri straine-Masa hectolitrica-Umiditatea-Continutul de gluten umed si indicele de deformare-Indicele de cadere-Continutul de substante proteice-Caracteristicile alveografice

Determinari pentru FAINA:-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate si Bacillus Mezentericus-Continutul de corpuri straine


35/41

37

-Umiditatea-Aciditatea-Continutul de gluten umed si indicele de deformare-Continutul de substante proteice

-Caracteristicile alveografice-Continutul de cenusa-Granulozitatea-Absorbtia apei si proprietatile reologice-Indicele de cadere

Determinari pentru PAINE, PRODUSE DE PANIFICATIE SI PRODUSE DE PATISERIE:-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate si Bacillus Mezentericus-Umiditatea-Aciditatea-Porozitatea, elasticitatea si volumul painii

Determinari pentru PASTE FAINOASE:-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate-Umiditatea-Aciditatea

-Continutul de substante proteice-Comportarea la fierbere

2.3.4.5. Intretinerea si repararea utilajelor

Activitatea de intretinere se efectueaza de catre personalul serviciului mecano-energetic revizii si curatari zilnice ale instalatiilor de transport pneumatic a fainii si ale tuturor utilajelorsectiile de productie. Pentru intretinerea si repararea utilajelor S.C. Boromir Prod S.A. mai apeleala serviciile altor firme specializate.

Aceasta firma dispune de o dotare tehnica si specialisti cu o inalta pregatire profesionala, pot executa lucrari din mai multe domenii de activitate in aceeasi perioada, raspunzand cu promtiturmatoarei oferte de servicii:-Proiectare si engineering-Reparatii curente, accidentale, capitale masini – unelte si agregate-Modernizari si automatizari, asistenta tehnica la P.I.F.


36/41

38

-Service, planificarea, executia,supravegherea reparatiilor capitale- Executie piese de schimb echipamente si componente-Diagnoza pentru echipamente tehnice

La S.C. Boromir Prod S.A. aceasta firma executa urmatoarele lucrari si repara

- Reparatie capitala la instalatii de ridicat tip electrovinci, la trolii manuale, la strung SN 32fierastraie alternative- Reparatie si intocmire documentatie in vederea verificarii si autorizarii de functionare anuala la electromecanic-Reparatie freza "MARGHITA’’ -Reparatie si punere in functiune vinciuri mecanice si electromecanice-Remedierea recipientului de apa - capacitate 5.000l/3,5 BARR -2 buc.-Reparatie strung SN 381

2.3.4.6. Igiena si protec ţia munciiPentru incadrarea muncii in conditiile normale de igiena si protectie, in cadrul societatii

prevazute urmatoarele masuri:- in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor de praf de faina (silozuril

buncarele din sectiile de productie) este interzis accesul cu surse deschise de foc. Aceasta ma previne accidentele de munca datorate combustiei prafului de faina cu o concentratie de 1,5-2kg/

prezenta unei surse de caldura de 800-900oC;- legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii

electricitate statica;- capsularea motorului electric al cernatoarelor de faina;- dotarea sectiilor de productie cu instalatii pentru evacuarea prafului de faina si a bioxidulu

carbon rezultat in urma fermentatiei, precum si cu hote de absorbtie a caldurii la gurile cuptoarelor- predospitoarele si dospitoarele sunt prevazute cu panouri laterale de protectie, pentru a

permite accesul in spatiul utilajelor in miscare;- exploatarea si supravegherea cuptoarelor este executata de personal specializat. De aseme

stingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

2.3.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic

PUNCTE FORTE CAUZE


37/41

39

Posibilitati de aprovizionare cu cantitatimari de materii prime

- amplasament pe platforma industriala- capacitate mare de stocare- racordare la retea feroviara

Stabilitate in realizarea productiei curente

- furnizori de faina ce detin o parte din capitalul societatii- asigurarea apei si a aburului tehnologic din resurse proprii- existenta in cadrul sectiei de panificatie a 6 linii de productiindependente intre ele- conditii bune de munca

Flexibilitate relative mare a liniilor defabricatie

- proiectarea liniilor in cadrul unui sistem integrat de productie- automatizarea partiala a liniilor de productie- buna specializare a personalului care lucreaza in productie- modernizarea utilajelor

Activitate organizata de intretinere aechipamentelor de lucru

- preocuparea prioritara a conducerii societatii de a mentine in sta buna de functionare utilajele existente- dependenta firmei de activitatea de produ ctie

Calitate superioara a produselor fabricate

-modernizarea utilajelor- folosirea framantarii intensive- conditii optime de depozitare- continutul bogat in elemente nutritive al produselor- testarea materiilor prime si a produselor finite in cadrulaboratorului C.T.C.

Analizand datele de mai sus putem spune ca S.C. Boromir Prod S.A. dispune de utilajinstalatii moderne, performante, ceea ce a dus la cresterea capacitatilor de productie, la diversificsortimentelor si imbunatatirea radical a calitatii produselor finite.

2.4. Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

2.4.1. Structura si dinamica personalului

Este cunoscut faptul ca orice intreprindere are prin functiunile sale si pe cea de personal cuprinde numeroase activitati. In cazul intreprinderilor moderne, cum este cazul si la S.C. BorProd S.A. si in contextul perfectionarii managementului, avand in vedere contributia saimbunatatirea performantelor economice ale acestora, functiunea de personal cunoaste o abordare pornind de la rolul deosebit care revine resurselor umane in orice organizatie. Se urmareste pe parte asigurarea aportului acestora la realizarea obiectivelor intreprinderii, iar pe de alta pdezvoltarea lor sub diverse aspecte.

Se apreciaza ca resursele umane reprezinta una din cele mai importante investitii intreprinderii: este vorba de un capital aparte, care prin activitatea sa, prin comportament si creativ poate contribui in mod decisiv la succesul unei intreprinderi, oferindu-i o pozitie avantajoascompetitia in care se afla cu intreprinderi similare.


38/41

40

Conducerea S.C. Boromir Prod S.A. acorda o importanta deosebita selectarii fortei de mu pregatirii acesteia, asigurarii conditiilor corespunzatoare de lucru si masurarii gradului de satisfa personalului.

In urma privatizarii, dimensiunea si structura personalului S.C. Boromir Prod S.A. s

modificat in mod continuu. Prin aceste restructurari s-au indeplinit simultan urmatoarele obiecscaderea cheltuielilor cu forta de munca, rationalizarea structurii organizatorice si crest productivitatii muncii.

2.4.2. Remunerarea si motivarea perasonalului

Programul de lucru al unitatilor de productie ale S.C. Boromir Prod S.A. este organizat contabelului urmator. In cazul sectiilor de productie, programul de lucru se poate prelungi si in schi2,in functie de volumul comenzilor.

Pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal, precum si cele lucrate in zilelsambata, duminica si de sarbatori legale, personalului societatii ii este acordat timp liber corespunin urmatoarele 30 de zile.

Prezenta in sectiile de productie se realizeaza cu ajutorul fiselor de pontaj colective zilnice.In cadrul societatii se practica urmatoarele sisteme de salarizare:

- sistemul de salarizare in acord direct pe baza normei de timp pentru muncitorii direct productivi;

- sistemul de salarizare in regie pentru personalul de conducere, tehnic si administrativ si pentmuncitorii indirect productivi;

Adaosurile si sporurile de care beneficiaza personalul societatii sunt urmatoarele:- participarea la profit, intr-o cota care este stabilita anual de Consiliul de administratie:- sporul pentru vechime in munca se acorda pe doua transe de vechime, si anume: 3% pentru vechimcuprinsa intre 2-5 ani si 6% pentru vechimea cuprinsa intre 5-10 ani;- sporul pentru conditii nocive se acorda personalului care lucreaza la locurile de munca „in perimetrucarora se dezvolta, in procesul de productie, diferite pulberi nocive sau un complex de noxe care nocive”.Valoarea acestor sporuri este o suma fixa, care se multiplica cu timpul (numarul de ore) persoana respectiva a lucrat in astfel de conditii;- sporul pentru timpul lucrat in timpul noptii are o valoare de 25% si se acorda persoanelor carlucreaza in schimbul de noapte cel putin jumatate din programul de lucru.

O alta forma de retributie a personalului o constituie acordarea lunara de tichete de masa unei ratii zilnice nominale de 2 paini.


39/41

41

2.4.3. Productivitatea muncii

In tabelul urmator este evidentiata prin analiza comparativa a evolutiei numarului de salaria

evolutia cifrei de afaceri,respectiv productivitatea muncii calculata ca raport intre cifra de afacenumarul de salariati(in perioada 2008-2011).

2.4.4. Conditiile de munca

Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale de igie protectie, sunt prevazute urmatoarele masuri:- sectiile de productie sunt prevazute cu vestiare si grupuri sanitare;- in cadrul sediului central exista un cabinet medical dotat cu mijloace de acordare a primului ajutcaz de accidente;- in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor cu praf de faina este interzis accessurse deschise de foc;- legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de electricstatica;- dotarea sectiilor de productie cu instalatii de evacuare a prafului de faina si a bioxidului de carezultat in urma fermentatiei, precum si cu hote de absorbtie a caldurii la gurile cuptoarelor;

- exploatarea si supravegherea cuptoarelor este executata de personal specializat. De asemestingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

2.4.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

PUNCTE FORTE CAUZE

Conditii corespunzatoare de munca - gradul ridicat de mecanizare si automatizare al procesuluitehnologic- asigurarea unui microclimat industrial corespunzator

Structura corespunzatoare a personalului peactivitati

- restructurarea societatii- asigurarea cu peste 50% din personal a departamentului tehnic- conditii bune de munca

Valoare subunitara a indicelui de corelatie asalariului cu productivitatea muncii

- cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor- sporirea productiei- scaderea influentei factorului uman in procesul de productie- evitarea cresterii exagerate a salariilor

Cresterea productivitatii muncii- cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor si aspatiilor de productie- sporirea productiei intr-un ritm mai accelerat decat cresterea


40/41

42

personalului

Angajarea de specialisti economisti - cresterea complexitatii activitatii societatii - cresterea vanzarilor de produse proprii si marfuri PUNCTE SLABE CAUZE

Salariul mediu brut al angajatilor mai redus decatcel mediu pe economie

-nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile- nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea

produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe Salariul mediu brut al angajatilor mai redus decatcel mediu pe economie

-nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile- nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea

produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe

2.5. Analiza diagnostic a domeniului a domeniului managementului

2.5.1. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului

PUNCTE FORTE CAUZE EFECTE

Structura organizatorica bine definita - structura de tip ierarhic-functional- procesul de restructurare a societatii afost efectuat in mod rational

- un nivel ridicat al productivitatiimuncii- respectarea principiului unitatii dedecizie si actiune

Sistem informational bine organizat- utilizarea calculatorului pentru prelucrarea datelor- stil de conducere participativ- folosirea coordonarii bilaterale- centrala interna de telefonie

- prelucrarea rapida a datelor- acces rapid la informatii si rapoarte- adoptare rapida a deciziilor

Eficienta sistemului decizional

- utilizarea comunicarii verbale- folosirea coordonarii bilaterale- structura organizatorica de tipierarhic-functional- stilul de management participativ

- adoptarea rapida a deciziilor- cresterea cifrei de afaceri- satisfacerea comenzilor clientilor- asigurarea aprovizionarii continuecu materii prime si marfuri

Stil de management participativ

- atragerea personaluluitehnicoadministrativ si in procesul deadoptare a deciziilor- relatii neconflictuale intre conduceresi ceilalti salariati

- cresterea productivitatii muncii- cresterea cifrei de afaceri- echilibrarea stocurilor- satisfacerea cererii clientilor- asigurarea unor conditiicorespunzatoare de munca

Autonomie in obtinerea informatiilordespre piata

- compartiment de marketing puternicdezvoltat

- avantaj concurential- reducerea timpului de adoptare adeciziilor

Preocuparea pentru promovarea produselor

- compartiment de marketing puternicdezvoltat - avantaj concurential

2.6. Analiza SWOT


41/41

Puncte tari:• Apartenenta la un grup insemnat din industriaalimentara;• Detine o cota de piata insemnata inspecial lanivel local;• Derularea unor programe investitionale de

modernizare;• Mentinerea marimii activelor circulante chiarin conditiile cresterii insemnate a cifrei deafaceri;• Societatea fiind cotata la BVB poate atragesurse de finantare care comporta cheltuieli maireduse.• Cresterea gamei de produse de panificatie inultimii ani.

Puncte slabe:• Marje de profitabilitate reduse; • Cheltuielile cu dobanzile influenteaza in modsemnificativ rezultatul net al companiei;

Oportunitati:• Rata decrestere a sectorului se mentine la unnivel ridicat;• Numar redus de competitori insemnati lanivelul sectorului;• Risc sectorial redus;

Amenintari :• Tendinta descendenta a consumului de paine lanivel national;• Deprecierea monedei nationale ar putea aducescumpiri ale materiei prime folosite.• Cresterea presiunii salariale in ultimii ani.

189858655 146645193 boromir analiza diagnostic

Documents