UNIVERSITATEA BABES BOLYAI FACULTATEA DE GEOGRAFIE

JUDETUL GORJ

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

FONDUL MORFOTURISTIC -CULDA LUIZA FOND CLIMATOTURISTIC -DINCAN TANIA FOND TURISTIC HIDROGEOGRAFIC -DEAC IOSIF VASILE FONDUL TURISTIC BIOGEOGRAFIC -DIACONU CRISTINA FONDUL TURISTIC CULTURAL ISTORIC -DIACONU CRISTINA FONDUL TURISTIC ETNOGRAFIC SI FOLCLORIC -DINCAN TANIA BAZA MATERIALA TURISTICA -DAVID ANDREEA POTENTIALUL DE COMUNICATIE -DAVID ANDREEA

Judetul Gorj1

1. FONDUL MORFOTURISTIC Judetul Gorj, cu mai mult de 500 de ani de atestare documentara, este situat pe parcursul mijlociu al raului Jiu, in nordul regiunii Oltenia. Populatie stabila la 1 ianuarie 2004, era de 386753 locuitori, distribuiti dupa cum urmeaza 180663 in mediul urban si 206090 in mediul rural, marea majoritate(98,75%) fiind de nationalitate romana si de religie ortodoxa. Gorjul reprezinta o straveche vatra de istorie, primele dovezi ale existentei si activitatii omului datand de peste 1500000 de ani dupa cum atesta descoperirile arheologice din zona Danciulesti, Baia de Fier (Pestera Muierilor si Pestera Parcalabului), Borosteni (Pestera Cioarei) Curteana, Targu-Carbunesti, Urdari. Numeroase decoperiri arheologice, printre care cele de la Viersani-Jupanesti, Babesti-Scoarta, Saulesti, Vartop-Ciuperceni, Preajba, atesta existenta unei intense activitati economice pe teritoriul judetului Gorj in epoca Fierului. Cetatile si asezarile geto-dacice de la Polovrag, Socu-Barbatesti, Stoina dovedesc ca stramosii nostri s-au sedentarizat in aceasta regiune, in care si romanii erau intereseti datorita bogatiilor solului si subsolului si a importantei strategice a regiunii pentru Imperiul Roman. Construirea de drumuri si castre-Catunele, Sacelu, Bumbesti-Jiu de catre romani dovedeste cu prisosinta acest fapt. Aici in Gorj, a inceput lupta pentru independenta, voievodul Litovoi impotriva regatului Maghiar, in 1277 si tot aici primii voievozi romani basarabii au inceput construirea unei salbe de manastiri Tismana, Polovragi, Crasna ca stravechi centre culturale si bastioane de aparare a credintei ortodoxe. Prima entitate administrativa pe teritoriul actual al judetului Gorj mentionata documentar in 1385, a fost Tara Jelii, urmata de Tara Motrului(1415)care continea o parte din satele Gorjului, Jiu(1428) si Gilort(1502). Numele de Gorj este folosit pentru teritoriu care se intinde pe dealurile si muntii Jiului Superior, denumire folosita in secolul xv-lea(1497). Judetul Gorj a fost entitate administrativa cand judetele au fost inlocuite de districte si regiuni. Prin urmare printr-o scurta perioada de timp, satele si comunele din Gorj au fost incorporate in districtele Baia de Arama si Filiasi care apartine regiunii Gorj. Dupa dezmembrarea regiunii Gorj Gorj, in 1952 au fost incluse in regiunea Craiova, numita apoi Oltenia dupa 1965. Dupa intrarea in vigoare a legii nr2 din 17 februarie 1968. Organizarea teritoriala a judetului Gorj a fost restabilita. Judetul Gorj se gaseste in sud-vestul tarii, in nordul Olteniei pe Jiul Mijlociu. Paralela 45 traverseaza judetul prin mijloc si la sudul municipiului Targu-Jiu, vecinii sai sunt la nord judetul Hunedoara, la nord-vest Caras-Severin, la est,sud-est si sud vest judetele Valcea, Dolj si Mehedinti avand o suprafata de 5602km, 2,3% din teritoriul Romaniei, situandu-se pe locul al 21-lea din punct de vedere al suprafetei. Relieful judetului este divers,continuand trei trepte importante:munti,dealuri subcarpatice si extremitate nordica a podisului Getic, muntii acopera 30% din suprafata judetului. Varfurile inalte ale muntilor Parang acopera mai mult de 1000km, cea mai inalta altitudine este atinsa de varful Parangul Mare (2518) al doilea ca inaltime in Carpetii Romanesti. Masivul Vulcan continua muntii Parang spre vest coborand de la 1990m(vf Straja1870mVf Oslea 1945)la 600 m altitudine. La sud de zona Subcarpatica,relieful este inca inalt dealurile podisului Getic sunt ca niste creste. Clima este temperat continentala cu usoare influente mediteraneene,cu temperatura anuala medie 10,3C. Judetul este sub influenta maselor de aer din vest si sud-vest care aduc aer cald si uscat. Bazinul hidrografic al judetului Gorj cuprinde raul Jiu (cursul mijlociu)care curge din2

Pasul Lainici, pana la confluenta cu raul Gilort,adunandu-se pe o suprafata de 10469km, Jiul isi mareste debitul primind apele raurilor Tismana, Orlea, Bistrita, Sadu, Amaradia. Avand un potential natural special, cu privelisti montane frumoase, lunci cu flori, paduri seculare, lacuri glaciare, chei, pesteri, rauri limpezi, valoroase comori istorice judetul Gorj este unul dintre cele mai atractive zone turistice din Romania. Oras al monumentelor lui Brancusi, municipiul Targu-Jiu este resedinta administrativa a judetului,principala atractie a orasului, este fara indoiala complexul Sculptural realizat de marele Brancusi si intre 1937-1938: Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana Infinitului. Pe teritoriul judetului Gorj isi fac simtita prezenta 3 mari unitati fizico-gegrafice ale reliefului care coboara in trepte de la nord la sud: Carpatii meridionali reprezentati prin versantii sudici ai muntilor Godeanu, Valcan si Parang, Subcarpatii Getici, partea dinspre Motru si Oltet cunoscuti si sub denumirea de Subcarpatii Gorjului, apartinand Podisului Getic. Altitudinea maxima a reliefului se inregistreaza in varful Parangu Mare (2518), iar cea minima (100m) pe Valea Jiului, la sud de localitatea Ionesti, rezultand o diferenta de altitudine de 2418 m intre cele doua puncte. Zona montana reprezinta 30% din suprafata judetului si ocupa partea de nord a acestuia. Muntii Parang ocupa partea de nord-est a judetului Gorj, intre Jiu si Oltet , avand o orientare a culmii de la est si altitudinea maxima in varful Parangu Mare (2518 m). sub culmile muntelui isi au obarsia ape ca: Gadu, Gilortu, Golenu si Oltetu. Muntii Valcan situati in nord-vestul jud. Gorj, intre raurile Jiu si Motru, au inaltimi care variaza intre 1945 m ( vf. Oslea ) si 400-500 m. pe linia localitatilor Scfela- Pades. Muntii Godeanu (vf. Godeanu 2290 m)cu aspectul lor greoi, cu platforme de ereziune si urme ale reliefului glaciar, isi desfasoara versantul sudic in coltul nord-vest al judetului Gorj. Complexitatea potentialului turistic gorjan, ca si gradul sau de activitate, sunt in stransa corelatie cu formele de relief. Concluzionanad potentialul turistic natural, foarte variat este reprezentat de un intins domeniu alpin care prin aspectele peisagistice, reliefurile si lacurile glaciare constituie atractia turistica de baza si fondul drumetiei montane (Muntii Parang ) relief glaciar cu circuri glaciare si vai glaciare, creste alpine semete de mare spectaculozitate si salbaticie, stancarii, grohotisuri etc.(Parang); Pestera Muierilor prezinta o adevarata simfonie a stalactitilor si stalagmitelor care au dat viata unor forme atat de diverse si de senzationale incat ramai fara cuvinte. Cu galerii impunatoare pestera adaposteste pe langa colonile de lilieci si ramasitele ursului de caverna. Pe o lungime de 800 m. pestera Muierilor este elecrificata si se pot vedea Domnul Mic, Sala Altarului, Candelabru Mare,Valul Muierii ,Bazinele Mari, Cascada Impietrite. Pestera Polovragi –pe soseaua serpuita aduce la Targu Jiu facem o oprire in Polovragi. Oriunde peisajul se indreapta privind dam cu ochii de stancile gauroase care sunt intr-o continua transformare ,astfel zarim stanci tot felul de grote modelate de vreme . Admirand spectacolul naturii ajungem si la grota cea mai mare si mai frumoasa , pestera Polovragi. Defileul Jiulul unul dintre cele mai spectaculoase defile din Carpati. Cheile Oltului, avand o lungime de 2 km, sapate cu rabdare de apa Oltului care straluceste circa 15 m. sub nivelul soselei. Cheile Sohodolului, chei magnifice ce se desfasoara pe 10 km. in muntii Valca, formand o rezervatie complexa. Cheile Corcoaia pe cursul superior al Cernei. Au o lungime de 200 m. fiind extreme de interesante prin peretii lor verticali, inaltimi peste 150 m. Judetul Gorj are un relief bine conturat cu abrupturi spectaculoase, chei si defile, pesteri, peisaj agro-turistic (m-tii Parang , valcan) impunatoare defilee (Jiu), vai montane3

()si lacuri glaciare de un pitoresc deosebit ( M. Parang) lacuri antropice de interes dar care sporesc activitatea muntilor. Pe suprafata acestor forme de eroziune relieful este bine reprezentat prin chei, doline, si lapiezuri . Dintre acestea cele mai cunoscute chei sunt Sohodolului, Cheile Susitei Verzi si cele ale Susitei Seci. Lapiezurile au de asemenea o reprezentare numeroasa in cadrul platformelor Gornovita 1 si2 si pot fi observate in perimetrele Tufoasa, Magura si Babele din vecinatatea Vaii Delesului precum si in apropierea varfului Lesu unde urmeaza una dintre cele mai spectaculoase suprafete cu lapiezuri din Carpati.2. FOND CLIMATOTURISTIC

Repartizarea bioclimatelor Munţii Parâng sunt cei mai stâncoşi din grupa munţilor cuprinşi între Jiu, Strei şi Olt. De la 2519 m altitudine, ei domină zările Gorjului. Parângul are piscuri ce parcă sfârtează norii, aşa cum sunt Cârja, Mândra, Stoieniţa, Setea Mare , Mohorul; el mai adăposteşte lacuri glaciare cu ape curate ca lacrima : Roşiile, Câlcescu, Mija, Lacul Verde. Oamenii au adăugat alte frumuseţi acestui tezaur natural, şi anume construcţiile hidrotehnice din complexul Lotru, lacurile de acumulare Vidra, Petrimanul şi Galbenul. Staţiunea Rânca este situată la mai puţin de 20 Km de oraşul Novaci, la o altitudine de 1600-1800 metri, în judeţul Gorj, fiind o staţiune care s-a dezvoltat mult în ultima perioadă. Zăpada abundentă de pe parcursul anului, precum şi frumuseţile naturale ale locului au făcut din această staţiune un important punct de reper al turismului regional. Sporturile montane constituie cea mai atractivă activitate pentru turişti. Aici se pot practica raftingul (fiind cea mai atractivă zonă pentru acest sport), canyioningul, speologia (Gorjul deţine cel mai mare potenţial turistic speologic din ţară), alpinismul şi escalada mountain-bike, offroad, ATV şi enduro, zborul cu parapanta şi deltaplanul, schiul şi multe altele. Trasee montane din munţii Parâng: Novaci - Valea Gilortului - Cabana Rânca. Marcaj: traseul urmăreşte drumurile forestiere din Valea Gilortului. Timp de mers: 7-8 ore Novaci - Muntele Cerbu - Cabana Rânca. Marcaj: 5 ore Câmpa - Cabana Voievodu. Marcaj: triunghi roşu; şosea forestieră. Timp de mers: 2-2,25 ore Cabana Rânca - Muntele Urdele - Valea Iezerul – Cabana Obârşia Lotrului. Marcaj: triunghi roşu, banda roşie şi triunghi roşu. Timp de mers: 6,5-7,5 ore.4

triunghi roşu. Timp de mers: 4-

Cabana Voievodu - Poiana Muierii - Cabana Obârşia Lotrului. Marcaj: triunghi roşu. Timp de mers: 6-7 ore. Cabana Obârşia Lotrului - Groapa Seacă - Vârful Capra - Poiana Muierii - Cabana Voievodul. Marcaj: şosea, potecă nemarcată, triunghi roşu. Timp de mers: 9-10 ore. Lacul Câlcescu - Piatra Tăiată - Vârful Mohorul - Muntele Păpuşa - Cabana Rânca. Marcaj: bandă roşie, triunghi roşu, şosea. Timp de mers: 6-7 ore.

Cabana Rânca - Vârful Păpuşa - Curmătura Olteţului. Marcaj: triunghi roşu, şosea, potecă nemarcată. Timp de mers: 4,5-5,5 ore. Curmătura Olteţului - Cheile Olteţului - Polovragi. Marcaj: potecă nemarcată, şosea forestieră. Timp de mers: 4,5-5,5 ore Staţiunea Săcelu se află la o altitudine de 340m, în zona Subcarpaţilor Meridionali, la 32 km de Târgu Jiu. Staţiunea balneară este cunoscută încă din timpul romanilor, dovada fiind inscripţia zeilor medicinei Aesculap şi Hygia de marcus Tiberius Marcianus Având în prezent peste 400 de locuri de cazare. Staţiunea este bine cunoscută pentru apele sale puternic mineralizate folosite pentru cura externă în afecţiuni reumatismale, ale aparatului locomotor şi sistemului nervos periferic sau în cura internă pentru tratarea afecţiunilor aparatului digestiv, în bolile renale sau hepatobiliare.. Factori naturali de cură sunt ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, sodice, namol mineral, bioclimat de curăţare. Indicaţii terapeutice: - afecţiuni reumatismale degenerative (spondiloză cervicală, dorsală şi lombară, artroze, poliartroze); - afecţiuni reumatismale inflamatorii (stări algice articulare); - afecţiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiosto- ze , periartrita scapulo-humerală) - afecţiuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stări după operaţii pe articulaţii, stări după fracturi, entorse, luxaţii); - afecţiuni neurologice periferice şi centrale(parapareze la 2 ani de la debut) - afecţiuni ginecologice (metroanexite cronice, insuficienta ovariana); - afecţiuni respiratorii (persoane expuse la noxe respiratorii, persoane cu frecvente pneumopatii microbiene şi virotice); - afecţiuni otorinolaringologice (rinosinuzite cronice, laringite cronice); - afecţiuni asociate (afecţiuni ale tubului digestiv, hepato biliare, renale şi ale căilor urinare). Instalaţii de tratament: - instalaţii pentru băi la cadă cu ape minerale; - instalaţii pentru ungeri cu nămol şi băi în bazinele cu apă minerală; - buvete pentru cură internă cu ape minerale; - instalaţii pentru electroterapie; - ştrand pentru aerohelioterapie.

5

3. FONDUL TURISTIC HIDROGRAFIC (SURSE HIDROMINERALE, SUPRAFETE LACUSTRE, RETEAUA HIDROGRAFICA)

JUDETUL GORJ Teritoriul judetului Gorj, este situat in partea de sud-vest a tarii si are o suprafata de 560174 ha (2.4% din teritoriul tarii).

INDICATORI HIDROGRAFICI DESCRIPTIVI Cursuri de apa Judeţul Gorj este situat în sudul României şi are o reţea hidrografică bogată. Jiul este cel mai important râu, deoarece acesta colectează majoritatea apelor din acest judeţ. Jiul este unul dintre sistemele fluviatile mari ale Ţării care dreneaza versanţii sudvestici ai Carpaţilor Meridionali, partea vestică a Piemontului Getic şi o mică porţiune din Câmpia Olteniei. Prezintă, în zona de izvoare, a Depresiunii Petroşani înconjurată de munţi cu altitudini de peste 1500-2000 m, a barajului montan extins în nordul şi vestul sectorului inferior a determinat o compartimentare destul de puternică a bazinului său. Pe teritoriul judeţului Gorj străbate munţii prin defileu pâna la Bumbeşti - Jiu, iar apoi zona de deal si piemont printr-o vale largă cu terase si curs meandrat. Spre Depresiunea Tg-Jiu, considerată ca o piaţă de adunare a apelor, converg mai multe cursuri de apă care se unesc şi se varsă în Jiu, avand o suprafata totala a bazinului de peste 10000 kmp. Primul curs colectat este Amaradia, afluent din stânga, care în cursul său inferior s-a instalat într-un curs părăsit de Jiu. Restul cursurilor sunt afluenţii din dreapta ai Jiului, care îşi colectează apele de pe versantul sud-vestic al Munţilor Vîlcan. Dintre aceste sisteme, Şuşiţa şi Rasova au fost colectate în apropierea barajului actual, iar sistemul Tismana cu afluenţii săi Jaleş cu Bistriţa mai în aval. În prezent aspectul acestei pieţe de ape s-a modificat, dar funcţiile cursurilor principale de râuri au rămas valabile. Tismana a fost dirijată spre Lacul Rovinari prin cursul inferior al Icaznăi unde întâlneşte pe Jaleş şi Bistriţa, iar cursul inferior al ultimilor afluenţi a fost transformat in canal de evacuare din lac. Fostul curs inferior al Tismanei se utilizează şi el pentru evacuarea apelor din incinta din dreapta Jiului. În cuprinsul zonelor calcaroase ele formează chei impunătoare şi participă la formarea unor condiţii hidrologice foarte complicate. Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului (in judetul Gorj cu o suprafata de bazin de 130 kmp si o lungime de 30 km) si Cernei (in judetul Gorj cu o suprafata de bazin de 230 kmp si o lungime de 24 km). Densitatea medie a retelei hidrografice in judetul Gorj este de 0.5 km/kmp. Raurile ce strabat teritoriul judetului Gorj asigura o densitate medie a retelei hidrografice de 0.5 km/km², cu un debit multianual specific de apa de 40 l/sec/km² in zona montana inalta a muntilor Godeanu si Valcan si 2-3 l/sec/km² in zona piemontana de sud.6

Lacuri naturale si antropice Pe teritoriul judetului Gorj exista lacuri naturale de origine glaciara existente (in Muntii Parangului) dintre care mai mari cu apa permanenta sunt : Calcescu (S = 3 ha, ad. max. = 9.3m), Slaveiu (S = 0.25 ha, ad. max. = 2.8 m) , Mija si Pasarea (S = 0.3 ha, ad. max. = 3 m). Exista deasemenea lacuri antropice dintre care se mentioneaza lacul de acumulare Cerna (sau Valea lui Iovan) situat pe raul Cerna, cu un volum util de 120 mil. mc (inaltimea max. a barajului 110.5 m) si Lacul Motru cu un volum util de 3 mil. mc (inaltime max. A barajului 49 m). Ambele acumulari fac parte din Complexul hidrotehnic si energetic Cerna . Motru .Tismana, executat cu scopul principal al asigurarii apei industriale si potabile pentru consumatorii din bazinul mijlociu al Jiului si, in subsidiar, exploatarea hidroenergetica. La acestea se adauga acumularea Vaja (volum util cca. 2 mil. mc) si acumularea Clocotis (volum util cca. 5 mil. mc) pe raul Bistrita. In cadrul programului de amenajare hidroenergetica a raului Jiu, sectorul Valea Sadului .Tg. Jiu va fi amenajat energetic prin 5 centrale hidroelectrice cu o putere totala de 80 MW si o productie de energie in anul hidrologic mediu de 193 GWh/an. Acumularea Valea Sadului ( in constructie) realizeaza un volum total de 306 mil. mc si este proiectata pentru a satisface cerintele complexe ale zonei (in prezent sistata, in conservare). Acumularea Tg. Jiu are un volum util de 1,330 mil mc, iar Acumularea Vadeni cu un volum proiectat de 4 mil. mc, in prezent are un volum util de numai 0.8 mil. mc, datorita colmatarii cu suspensii de carbune din bazinul carbonifer Valea Jiului. INDICATORI STRUCTURALI Indicatorul resurse de apa Resursele de apa ale judetului Gorj sunt constituite din apele de suprafata . rauri, lacuri naturale si artificiale si din apele subterane. Resurse de apa teoretice si tehnic utilizabile Principala resursa de apa a judetului o constituie apele de suprafata. O caracteristica de baza a acestei categorii de resursa o constituie variabilitatea foarte mare in spatiu: ➢ zona montana, care aduce cea mai mare parte din volumul scurs; ➢ variabilitatea debitului mediu specific (mai redus in zonele joase comparativ cu zonele inalte). O alta caracteristica o reprezinta variabilitatea foarte pronuntata in timp, astfel incat primavara debitele sunt importante, urmate de secete prelungite. Conform datelor obtinute de la Directia Apelor Jiu Craiova, in anul 2005, la nivelul judetului Gorj resursa de apa asigurata potrivit gradului de amenajare, se prezinta astfel: ➢ Ape de suprafata = 368104 mii m3/an ➢ Ape subterane = 15676 mii m3/an ➢ Total = 383780 mii m3/an. Săcelu - Techirghiolul Gorjului Atracţia unei excursii sub poalele Parângului, prin depresiunea sub-carpatică olteană o constituie peisajele mirifice, satele de munte cu datini şi obiceiuri a căror origine se pierde în negura vremurilor, precum şi locurile cu un excepţional potenţial turistic ce a început să fie pus în valoare. Unul din numeroasele obiective ce pot fi vizitate este staţiunea Săcelu, mică dar extrem de importanta din punct de vedere balneologic. Pe malul Blahniţei7

Băile Săcelu sunt situate la 340m altitudine, pe valea pârâului Blahniţa, în partea de nord-est a judeţului Gorj. Izvoarele minerale existente aici erau folosite de mai bine de 2000 ani, din timpul dacilor la tratarea anumitor boli. Romanii - după cucerirea Daciei - au construit aici terme precum şi un castru ale carui ruine pot fi văzute si astăzi in partea de sud a staţiunii. Tot aici se mai pot vedea ruinele unor monumente închinate zeilor de cei ce s-au tămăduit cu apele minerale din zonă. S-a păstrat chiar o piatră funerară cu inscripţie ce aminteşte că un cetăţean roman -centurion- pe nume Marcus Tiberius s-a vindecat prin acţiunea tămăduitoare a apelor si închina acestor izvoare zeilor Aesculap si Hygeea.

Atestare istorică Localitatea Săcelu este menţionată cu numele de azi în documente din sec. 17-18. În anul 1840, băile erau proprietatea lui Dumitrache Săceleanu, care a făcut şi primele amenajări balneologice moderne. Prima analiză a apelor minerale a fost făcută de către chimistul C.Stabil în anul 1866 şi repetată mai târziu de Gr. Ştefănescu şi Petre Poni. Compoziţia chimică a izvoarelor Analizele au evidenţiat faptul că apa a trei izvoare din cele 42 existente in staţiune conţine mari cantităţi de iod, sulf, sare, magneziu si fier iar in cantităţi mai mici stronţiu, litiu si bor. În Dicţionarul Geografic al Judeţului Gorj, tipărit la Tg-Jiu în anul 1892, este efectuată prima descriere scrisă a staţiunii, a izvoarelor minerale precum şi a stabilimentelor existente pe atunci. Debit Jiul are un debit de 25,5m³/s la Vădeni, iar în zona amenajată de acumulare de la Rovinari primeşte un mănunchi de afluenţi care-i sporesc debitul la 47mc/s şi toate drenând versanţii sudici ai Vâlcanului , sunt alimentate de ape carstice subterane. Debitul maxim a fost înregistrat în octombrie 1972 şi a fost de 2000m³/sec,iar cel minim de 7,4m³ /sec consemnat tot în octombrie,dar în 1950. Influenţa climatică de nuanţă mediteraneană se reflectă în oscilaţiile debitelor şi nivelelor apei înregistrate în timpul anilor. Analizând evoluţia inundaţiilor produse în bazinul hidrografic Jiu, cele mai mari inundaţii au fost produse în anul 1972.Această viitura s-a produs ca urmare a ploilor căzute în luna octombrie 1972 şi a avut un caracter general pe întreg bazinul râului Jiu. Cantităţile de precipitaţii căzute au depăşit de peste 5 ori valorile medii ale lunii octombrie. Astfel, nivelurile majorităţii cursurilor de apă din bazin, au depăşit cotele de apărare şi s-au menţinut ridicate o perioadă de 12 zile. În anul 2004, în zilele de 8-9 şi 14-15 noiembrie, în bazinele superioare ale râurilor Jaleş şi Bistriţa au căzut precipitaţii de peste 150 l/mp formându-se pe râul Jaleş cea mai mare viitură din ultimii 50 de ani (136 m³/s la Stolojani). Regimul hidrologic al râurilor din această regiune este sub influenţa directă a condiţiilor fizico-geografice şi în funcţie de ele se repartizează şi cantitatea de precipitaţii şi evapotranspiraţia. Creşterea cantităţii de apă scursă de la sud spre nord este legată de o8

creştere a cantităţilor de precipitaţii cu altitudinea, de trecerea de la rocile permeabile la cele impermeabile, precum şi de creşterea gradului de stabilitate a păturii de zăpadă din timpul iernii.Anual, fazele scurgerii se caracterizează printr-o perioadă de viituri de primăvară, rezultate din suprapunerea ploilor cu topirea zăpezilor. Ele încep în lunile februarie-martie şi ţin până în mai-iunie. În cea mai mare parte a cazurilor, în această perioadă se provoacă inundaţii în cursul inferior al râurilor Tismana, Bistriţa şi în zona de confluenţa a Jiului. După perioada de ape mari de primăvară urmează un minim de vară, în care predomină alimentarea subterană, care poate să atingă 25% din scurgerea medie anuală a râului respectiv. Toamna, apele se menţin mici, însa pot apărea, în timpul ploilor abundente viituri de toamnă, cu o frecvenţă mult mai mică, în comparaţie cu cele de primăvară.

Virtuţi terapeutice Particularităţile climatice, aerul tare şi curat precum şi proprietăţile apelor minerale existente i-au determinat pe mulţi specialişti balneologi de renume să numească staţiunea Săcelu drept ’’Techirghiolul Gorjului’’. Apele minerale şi nămolurile sapropelice existente aici sunt recomandate pentru tra-tarea afecţiunilor reumatismale, gi-necologice, dermatologice precum şi în tratamentul post traumatic. Un fenomen interesant îl prezintă apa celor patru bazine de la Săcelu, care este de culoare diferită, pe care o capătă în funcţie de anotimp. Studii de specialitate efectuate de S. Godeanu în cadrul Institutului de Imframicrobiologie Bucureşti încă din anul 1979 au evidenţiat faptul că bacteriile, plantele şi animalele microscopice care trăiesc în bazine, dinamica lor anuală precum şi relaţiile reciproce între ele şi mediul abiotic sunt principalele cauze care provoacă colorarea diferită a apei. Dintre acestea, bacteriile sulfuroase şi fotosintetizante colorate de obicei în roşu şi verde determină nuanţa predominantă a apei. Culoare diferită a celor patru lacuri

9

Culoarea roz-zmeurie a apei precum şi a bacteriilor din nămoluri indică prezenţa fotobacteriilor dezvoltate în masă. Culoarea verde-deschisă sau verde-alburiu este pusă pe seama proceselor de oxidare pe care le suferă apa sulfo-iodurată ce pătrunde în bazin. Apa din bazinul 4 poate suferi variaţii bruşte ale culorii. Ea poate fi zmeurie, roz-lăptoasă, verzui-albicioasă sau ver- zui-închisă, coloraţia predominantă fiind dată de bacteriile care se dezvoltă în masă şi care prezintă un caracter instabil, acestea înlocuindu-se cu mare viteză. Trasee turistice Pentru amatorii de turism din staţiu-ne, se pot efectua excursii la Schitul Crasna, la Novaci, în cheile Galbenu-lui şi Olteţului precum şi la peşterile Polovragi şi Muierilor. De asemenea, se poate vizita Dealul Ţeapa, unde legenda spune că Vlad Ţepeş i-ar fi tras pe turci în ţeapă, precum şi Dealul Uriaşilor, unde pot fi văzute rămăşite ciudate ce par a fi nişte ziduri de pamânt. Gorjul stă pe o pungă de ape termale şi minerale Apele termale şi cele minerale apar la suprafaţă, din loc în loc, în judeţul Gorj, creând adevărate fenomene, mai greu de explicat, la prima vedere. Geologii spun, însă, că e normal să fie aşa, pentru că mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului face parte din „Anomalia Geotermală Băile Herculane- Bâlteni”. În această zonă s-au născut, deci, erupţia de apă termală de la Câlnic, apele minerale bogate în săruri de la Săcelu, fântânile sărate de la Bălăneşti şi apele termale şi sărate, în acelaşi timp, de la Ţicleni.

Forajul din Câlnic dă apă la 37 de grade pentru sătenii din Vlădoi După ani întregi de cercetări, oamenii de ştiinţă au stabilit că, de regulă, la fiecare 33 de metri adâncime, temperatura creşte cu 1 grad Celsius, fenomen care a primit denumirea de gradient geotermic al Pământului. Astfel, de exemplu la 2000 de metri adâncime, temperatura ajunge la 60 de grade. Până în 1989, pe teritoriul României s-au făcut 4000 de foraje la adâncimea de 2000 m, cu diferite scopuri (prospecţiuni pentru descoperirea zăcămintelor de petrol, gaze sau cărbune). Iar pe atunci, exista obligativitatea măsurării temperaturii pământului în foraje. Aşa se face că există, la ora actuală, o hartă geotermică a României, pentru adâncimea de 2000 de metri. Contrar gradientului geotermic, însă, s-a constatat că există zone în ţară în care acesta nu se respectă, temperaturile crescând mult mai repede, din cauza unor corpuri magmatice, formate din rocă topită. Acestea formează zone numite „anomalii geotermale”, fiind caracterizate de zăcăminte de combustibili fosili, adică petrol, gaze şi cărbune şi erupţii de ape termale şi minerale. Cele mai importante anomalii geotermale din ţară sunt: Felix- 1 Mai- Oradea, Craiova- Videle, Hârşova- Brăila, Căliman- Harghita şi Herculane- Târgu Jiu- Bâlteni. Aşa cum ne-a explicat geologul Ion Stoican, fenomenele apărute, deci, în Gorj, acelea de erupţii de ape termale şi minerale,10

însoţite de emanaţii de gaze nu sunt deloc inexplicabile, acestea însoţind, de regulă, zăcăminte de petrol şi gaze. Pe teritoriului judeţului Gorj lacuri glaciare se intâlnesc doar în Munţii Parângului şi Godeanu,unde s-au depistat un număr de 22. Cele mai mari,cu apă permanentă sunt lacurile Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija şi Pasărea.

Lacurile glaciare s-au format prin acumularea apei provenite din ploi sau zăpezi în circurile foştilor gheţari, sau pe foste văi glaciare, între morene. Acestea au în general adâncimi mici şi suprafaţă redusă.Lacul Gâlcescu situat la altitudinea de 1925 m, este cel mai întins lac glaciar din munţii Parâng fiind şi singurul cu fauna piscicolă populată natural. În zona subcarpatică şi piemontană nu sesizăm prezenţa lacurilor. Intervenţia omului asupra reţelei hidrografice a dus la apariţia unor lacuri de baraj hidroenergetic cum sunt cele de pe cursul superior al Cernei (lacul Iovan –123 mil. m³ )din afara bazinului Jiului, Motrului, Tismanei, Bistriţei şi de pe Jiu (lacurile Vădeni, Tg-Jiu, Turceni) şi unul în curs de realizare, la ieşirea Jiului din defileu, la Bumbeşti-Jiu. Apele subterane se împart în freatice şi de adâncime (fără presiune hidrostatică). Apele freatice se află situate spre suprafată, au caracter continuu,şi sunt influenţate de aporturile din precipitaţii. În zonele deluroase sunt influenţate de relief, de alcătuirea geologică şi au o mineralizare mai mare.În zonele montane au caracter discontinuu. Judeţul Gorj este bogat în ape subterane cum ar fi apele de carst provenite din bordura calcaroasă montană sudică unde s-a realizat şi captarea celor două izbucuri la Runcu şi Izvarna, cu un debit de 100l/s. Apele freatice la adâncimi mici, de 2-3m , se află în depresiunile subcarpatice şi în luncile râurilor din zona piemontană, folosite de locuitori prin captări în puţuri. Pe interfluvii, apele subterane se află la peste 20m adâncime, iar pe terase la 7-8m. Apele de adâncime, situate în pânza freatică din stratele sedimentare, se acumulează şi se reciclează în intervale mari de timp. Localitatea Săcelu este bogată în izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, sodice, hipotone, si hipertone (cunoscute din anul 1840). Primele stabilimente balneare au fost construite în anul 1888, de către localnici, iar în prezent staţiunea dispune de 5 bazine - izvoare proprii - aflate în aer liber, renumite pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, a celor posttraumatice, neurologice. Ape minerale apar la Săcelu folosite pentru băi încă din timpul stăpânirii romane. Forajele de la Ţicleni au pus în evidenţa prezenţa apelor minerale şi aici. Ambele localităţi funcţionează în prezent ca staţiuni balneare de interes local. Hidrologia: Hidrologia judetului Gorj se caracterizeaza prin trei aspecte esentiale: - reteaua hidrografica; - apele freatice; - apele pluviale sau de suprafata.11

Reteaua hidrografica ce strabate judetul Gorj de la nord la sud apartine jumatatii superioare a Bazinului Hidrografic al Jiului si o mica parte a Bazinului Hidrografic al Oltetului. Cursurile de apa permanente isi au originea in munti, au o mare frecventa si un curs periodic torential. Cursurile de apa secundare au un regim nepermanent, in exclusivitate torential. Apa freatica – pe ansamblu judetului Gorj, aceasta se afla la adancimi diferite si in general se coreleaza cu forma de relief. Pe formele de relief inalte se afla la adancimi de peste 10 m, pe terase si luncile inalte se afla la adancimi de 5-10 m, pe joase la adancimi de 3-5 m, iar in apropierea cursurilor de apa se afla la 0-3 m. Apele pluviale – pot sa fie permanente sau temporare, apar forme de relief negative si se coreleaza cu drenajul intern, dar nu numai. Rauri 1. AMARADIA (Gorj) Râu, afluent al Jiului în arealul comunei Cernele (judetul Dolj). Are o lungime de 99 km si o suprafata a bazinului de 870 kmp. Izvoraste din E Dealului Carbunesti, de la 490 m altitudine si are o directie predominanta de curgere N-S, drenând partea de V a Piemontului Oltetului. 2. CERNA (Gorj)

Râu, afluent al Dunarii. Are o lungime de 84 km si o suprafata a bazinului de 1433 kmp. Izvoraste din Masivul Godeanu, de la 2070 m altitudine, curge în mare parte pe linia tectonica, cu directia NE-SV, dintre Muntii Godeanu si Cerna (la V) si Vâlcan si Mehedinti (la E).

3. GILORT (Gorj)

Râu, afluent al Jiului pe teritoriul comunei Ţântareni, judetul Gorj. Are o lungime de 116,2 km si o suprafata a bazinului de 1360 kmp. Izvoraste din masivul Parâng, de sub vf. Mândra, de la 2000 m altitudine, colecteaza apele de pe versantul sudic al acestuia, strabate Subcarpatii Olteniei, etc.12

4. JIU (Gorj)

Râu în S-SV României, afluent al Dunarii pe teritoriul comunei Gighera, judetul Dolj. Are o lungime de 339 km si o suprafata a bazinului de 10.080 kmp. 5. MOTRU (Gorj)

Râu, afluent al Jiului pe teritoriul comunei Butoiesti (judetul Mehedinti). Are o lungime de 120 km si o suprafata a bazinului de 1900 kmp. Izvoraste din SV Muntilor Vâlcan, de sub vf. Oslea, de la 1230 m altitudine. 6. OLTEŢ (Gorj)

Râu, afluent al Oltului în cursul inferior. Are 175 km lungime si o suprafata a bazinului de 2460 kmp. Izvoraste de sub curmatura Oltetului, aflata între vf. Bou (1908 m) si vf. Igoiu-Micaia, de la 1600 m altitudine, strabate sectorul montan pe directia N-S. Aparține în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care adună apele mai multor afluenți (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia etc.) de pe o suprafață de peste 10 mii. Excepție fac extremitățile NE și NV ale județului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltețului și Cernei. Se întâlnesc numeroase lacuri naturale (Calcescu, Slaveiu, Mija) și antropice (Cearu, Cerna, Motru) . Raul Jiu + Lungimea: 331 km (de la izvorul Jiului de Vest) + Suprafata bazinului: 10 070 kmp + Situat: Europa – Romania Raul, dupa trecerea Carpatilor prin defileul de la Livezeni la Bumbesti, strabate provincia istorica Oltenia, de la nord la sud, varsandu-se in Dunare, la vest de Bechet. Jiul se formeaza din unirea, la Livezeni, in Depresiunea Petrosani, a Jiului de Vest numit si Jiul Romanesc cu Jiul de Est sau Jiul Transilvan, primul izvorand din Muntii Retezat si al doilea cu obarsia intre Muntii Sureanu si Parang. De la Livezeni la Bumbesti, Jiul formeaza un impresionant defileu intre muntii Valcanului si Parangului, prin care trece13

calea ferata si soseaua ce leaga Oltenia de Depresiunea Petrosani si mai departe de Tara Hategului. Calea ferata a fost construita de brigazile de tineret prin munca patriotica in anii 1947-1948. In Depresiunea subcarpatica Targu Jiu, primeste mai multi afluenti, pe dreapta, ca Susita, Jales, Bistrita si Tismana, toate drenand versantii sudici ai Valcanului, formand chei in calcare, fiind alimentate de ape carstice subterane. In cadrul Piemontului Getic, de la Rovinari la Craiova, Jiul primeste cei mai mari afluenti si anume: Motru, pe dreapta si Gilort cu Amaradia, pe stanga. De la Craiova la varsare Jiul, cu o lunca larga, intre Campia Bailestilor, la vest, si Campia Romanatilor, la est, nu mai primeste afluenti semnificativi. Regimul de scurgere al Jului este caracterizat prin ape mari primavara si inceputul verii, cand au loc frecvent viituri, alimentate din topirea zapezilor si din ploi bogate, uneori cu caracter torential. Debitul mediu la Podari, in avale de Craiova, este de 94,7 mcub/s, cel maxim inregistrat in octombrie 1972 de 2000 mcub/s, iar cel minim de 7,4 mcub/s consemnat tot in octombrie, dar in 1950. Apele Jiului sunt folosite in Depresiunea Petrosani la spalarea carbunilor necesari in prepararea cocsului, iar la Rogojelu, Turceni si Isalnita pentru termocentrale si combinatul chimic. Exploatarea in cariera a zacamintelor de ligniti de la Rovinari a impus construirea barajului Ceauru, lacul format avand rolul de a retine apa si a preantampina inundatiile, in perioada viiturilor. In bazinul Jiului, pe Motru, a fost realizat sistemul hidroenergetic Cerna (din afara bazinului) – Motru -Tismana – Bistrita, in care lacul de acumulare cel mai mare este Iovan, pe Cerna (124 mil. mcub), cu centrala electrica de la Tismana, avand 106 MW putere instalata. In cursul inferior apele Jiului sunt folosite la irigatii, indeosebi in lunca, intrucat la nivelul campiei sistemele de irigatii sunt alimentate din Dunare. Defileul Jiului cu numeroasele sale tuneluri si viaducte, peisajul pitoresc al cheiurilor Runcului, Sohodolului, izbucurile de la Orlea, Celei si Izvarna constituie obiective turistice demne de a fi vizitate. 1. FONDUL TURISTIC BIOGEOGRAFIC Flora judetului Gorj Relieful judetului Gorj este variat si anume in nord – nord vest se gasesc M-tii Parang, M-tii Valcan și M -tii Godeanu cu altitudini ce depășesc 2.000 m și cu urme ale glaciației cuaternare, pe cand in partea centrala a acestuia avem zona subcarpatica constituita din mai multe aliniamente de dealuri: Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran etc. și depresiuni ca: Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare ș.a. in timp ce in sudul judetului cuprinde o portiune a Piemontului Getic. Din acest motiv pe teritoriul Gorjului se intalnesc mai multe tipuri de zone de vegetatie si anume zona padurilor cu etajele de vegetatie aferente cat si zona alpina cu etajele aferente. In zona dealurilor subcarpatice si piemontane ce depasesc 200 -300 m, cat si pe pantele muntilor pana la cca 1600 m apar padurile de foioase. De la altitudinile mici (200300m) incep mai intai padurile de cer si garnita cat si padurile de cer in alternativa cu gorun. In interiorul acestor paduri se dezvolta unele elemente termofile, printre care mojdreanu, curpenul de padure, iedera, s.a. in timp ce in lunci intalnim arini, plopi si salcii. In continuarea acestor amestecur de paduri de foioase se gasesc paduri de gorun cu carpen iar uneori si cu cer sau garnita. Intre altitudinile 500-1200m se gasesc in special paduri de fag. Fagul constituie esenta principala atat in munti si in depresiune cat si pe dealurile de peste 500 m. Paduri de fag amestecate cu carpen, precum si paduri de fag14

amestecate cu brad si molid pana pe la altitudinea de 1500-1600m iar in unele locuri padurea de fag ridicandu-se pana la limita padurii cu golul alpin. Intre altitudinea 16001900m se mai gasesc, de asemenea, paduri de molid ce ocupa suprafete restranse pe versantii muntilor inalti. Acestea lipsind de pe latura sudica a Muntilor Valcan si Godeanu, in timp ce in Muntii Mehedinti acest padurea de molid lipsind total. Etajul subalpin, extins la peste 1800 m este format din pajsiti, alcatuite din taposica, iarba stancilor, parusca, unghia pasarii,s.a ce alterneaza cu tufisuripitice de jneapan, ienupar, smirdar, afin, s.a. De asemenea pe suprafete restranse din Muntii Godeanu si Parang se intalneste si etajul alpin. Datorita unor conditii climatice locale, pe inaltimile Muntilor Valcan si Mehedinti se dezvolta o serie de specii termofile printer ca alunul turcesc sau liliacul salbatic in timp ce in zona depresionara Tismana se dezvolta castanul comestibil. Cercetarile de specialitate au stabilit prezenta a 2000 de specii de plante pe teritoriul judetului Gorj ce apartin tuturor familiilor de plante ce cresc in tara noastra. Dintre acestea, 110 specii au fost catalogate ca fiind de tip submediteranean, 34 de tip pontomediteranean, 13 specii pontice, 36 de specii balcanice si 26 de specii balcano-dacice. Conditiile naturale de clima si sol au permis ca pe acest teitoriu sa se dezvolte vegetatia cu compozitia floristica variata si bogata, specii de plante valoroase care prezinta deosebita importanţa economica, ştiinţifica si turistica. Cateva dintre acestea sunt: sunatoarea, musetelul, macesul, rugul, urzica, trifoi, sulfina. Din randul celor cu importanta economica se remarca arbori, arbusti, plante ierboase, care au lemn valoros, produc flori si fructe si contin in organele vegetative unele substante ce le confera calitatea de plante melifere, medicinale si aromatice. Ca raritati floristice amintim floarea de colt, ghintura galbena precum si castanul comestibil si liliacul. Datorita fie unor modificari deosebite in conditiile naturale, fie unor schimbari in mediul natural, pe baza actiunii antropice, ori altor cauze, in flora si fauna cuprinsa in limita judetului Gorj, unele specii de plante si animale au devenit tot mai rare, iar altele sunt pe cale de disparitie. ➢ castanul dulce se intalneste la: Tismana, Topesti, Runcu, Tisa ➢ narcisa se intalneste la Targu-Jiu si Piatra Closanilor ➢ lalaeaua pestrita se intalneste la Draganesti-Botorogi, ➢ bulbucenii de munte, liliacul, trandafirul de munte, ghintura galbena, floarea de colt se intalnesc in M-tii Figură 2 Lalea Parang. pestritaFigură 1 Castan comestibil

15

Figură 4 Sulfina Figură 3 Floare de colt

Fauna judetului Gorj Varietatea speciilor de plante si productiile anuale mari de biomasa au facut posibila viata diferitelor animale cu care vegetatia formeaza asociatii complexe. In concluzie fauna judetului este diversa si bogata in specii valoroase sub aspect peisagistic, economic şi turistic. Elemente predominante sunt animalele de padure reprezentate prin: ursi, mistreti, capriori, jderi, cerbi, pisici salbatice, cocosi de munte, veverite, lupi, rasi, huhurezi si capra neagra care este elementul dominant al faunei alpine. Mai trebuie mentionat ca poienile si luncile judetului sunt bine populate cu pasari si mamifere iar in vestul judetului, se remarca, o patrundere abundenta a unor elemente faunistice apartinand climatului mediteranea precum vipera cu corn – reprezentantul reptilelor, broasca testoasa de uscat, scorpionul, calugarita.

Figură 5 Huhurez

Animalele nevertebrate sunt bine reprezentate de insecte, cele mai multe specii fiind daunatoare, deoarece produc daune plantelor cultivate si speciilor forestiere. De asemenea apele raurilor de deal si de munte din judetul Gorj sunt bogate in pastrav, lipan, scobar, clean, mreana, crap, somn si stiuca.16

Dintre animalele sau pasarile tot mai rar intalnite amintim: ➢ broasca testoasa de uscat, jderul, vidra, huhurezul, corbul, cocosul de munte, rasul ➢ capra neagra se intalneste numai in regiunile de munte pe pantele stancoase

Figură 6 Capra neagra Grupa cinegetica ocupa o suprafata de 467.300 ha, cea mai mare parte din aceasta suprafata fiind data pentru protectia ocoaleor silvice: Tismana, Gilort, Bumbeşti – Jiu, Runcu. O parte din acest teritoriu a fost populat cu fazani, cerb lopatar, iar in bazinele cu apa a fost adus crapul. Zona gorjului este foarte cunoscuta vanatorilor prin domeniile de practica vanatoreasca. Vanatoarea este permisa persoanelor cu permis de vanatoare recunoscut in Europa si cu respectarea legislatiei romanesti (Legea nr. 103/1996, H.G. nr. 982/1998, etc.) cu adresare catre Regia Nationala a Padurilor, Directia de Vanatoare, Silvicultura si Comercializare.

Specii de vanat si perioada de desfasurare: – Cerb comun: incepe in 1 septembrie si se termina in 15 decembrie–

Caprioara: incepe in 1 aprilie si se termina in Mistret: incepe in 1 august si se termina in 15 Iepure: incepe in 1 septembrie si se termina in Fazan: incepe in 1 octombrie si se termina in Potarniche: incepe in 15 octombrie si se termina in 31 decembrie Prepelite: incepe in 15 august si se termina in 30 iunie Vulpe: incepe in 15 septembrie si se termina in 31 martie

15 septembrie–

februarie–

31 ianuarie–

Figură 7 Cerbul comun

28 februarie– – –

Din cauza faptului ca fauna acvatica cuprinde o larga diversitate de specii de pesti, pescuitul sportiv se poate desfasura pe lacurile formate in urma inchiderii exploatarilor miniere din zona (crap, caras, stiuca) sau pe raul Motru (clean, mreana). Arii naturale protejate NGV de interes comunitar si national Datorita interesului stiintific, unele obiective naturale au fost declarate monumente ale naturii sau au fost cuprinse in rezervatii naturale ca : Peştera Muierilor, Peştera Cloşani,17

Lacul Gâlcescu, Cheile Corcoia, Cheile Sohodolului, pădurea de castani de la Tismana, pădurea de la Bototrogi cu laleaua pestriţă, poienile de narcise. Ariile natural protejate incluse in situl Natura 2000 “Nordul Gorjului de Vest” : a) de interes comunitar: Bumbesti –Jiu (4%), Godinesti ( 8%), Pades ( 23%), Pestisani (69%), Runcu (86%), Schela(73%), Stanesti( 67%), Tismana (82%), Turcinesti(2%) b) de interes national • Rezervatia naturala Piatra Andreaua din Sohodol cu suprafata de 1 ha • Izvoarele Izvarnei din Izvarna cu suprafata de 500 ha • Izbucul Jalesului din Runcu cu Figură 8 Poiana de narcise suprafata de 20 ha • Pestera Gura Plaiului Topesti cu suprafata de 10 ha • Dealul Gornacelu din Schela cu suprafata de 1 ha • Cotul cu Aluni din Tismana cu suprafata de 25 ha • Rezervatia botanica Cioclovina din Tismana cu suprafata de 12 ha • Padurea Tismana-Pocruia din Tismana cu suprafata de 51,6 ha • Cheile Sohodolului din Runcu cu suprafata de 350 ha • Muntele Oslea din Tismana cu suprafata de 280 ha • Cornetul Pocruiei din Tismana cu suprafata de 70 ha • Piatra Borostenilor din Pestisani cu suprafata de 28 ha • Cheile si Pestera Patrunsa din Runcu cu suprafata de 78 ha • Padurea Gornicel din Bumbesti Jiu cu suprafata de 85 ha • Cheile Gropului Sec din Runcu cu suprafata de 1562 ha • Padurea Rachiteaua din Tismana cu suprafata de 106 ha Pe Muntii Piatra Closanilor si Orlea se dezvolta o asociatie floristica ce va trebui cuprinsa intr-o rezervtie naturala. Asociatia floristica de pe muntele Piatra Closanilor este constituita din narcise ce ocupă poieni care se ridica pana la altitudinea de 1250m pe ambii versnti ai varfului Piatra Mare in tovarasie cu tufe de liliac, scumpie, ciubotica-cucului, irisi galbeni, primule, saxifraga, garofita de munte. In padurile de fag de pe versantii aceluiasi munte se intalnesc poieni cu elemente floristice de diferite origini, printre care specii de saxifraga, plante ocrotite – sangele voinicului si tulchina, paiua, garofite roze sau albe si anemone. Intinsele suprafete impadurite din judet se extind prin noi plantatii pe terenurile degradate, actiuni judicios realizate in munti si pe dealuri. Pe suprafetele defrisate s-au facut replantari in scopul refacerii padurii si al stabilizarii versantilor care ar putea sa fie afectati de eroziunea torentiala. Pentru a se pastra cat mai atragator cadrul natural, pe marile şantiere, in exploatarile forestiere se acorda atentie deosebita protectiei peisajului din apropierea drumurilor, lacurilor care, prin natura lor constituie zone de atractie.

1. FONDUL TURISTIC CULTURAL-ISTORIC

18

A. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva România este o ţară bogată din punct de vedere turistic. Cele mai numeroase obiective turistice de la noi din ţară sunt bisericile şi mănăstirile. Acum fie că este vorba de lăcaşe religioase vechi de sute de ani, fie de cele construite în zilele noastre, un lucru este cert. Fiecare are o poveste aparte şi sunt de o frumuseţe inegalabilă. Un bun exemplu sunt bisericile din lemn. Acestea formează un patrimoniu preţios pe plan naţional şi mondial. În România se păstrează circa 1440 de biserici de lemn ridicate până în anul 1918. Aproximativ 650 de biserici de lemn se găsesc în Transilvania şi Banat, peste 490 sunt în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea şi mai mult de 300 sunt în Moldova. Până la începutul secolului 20 românii au creat și s-au manifestat preponderent întro civilizație a lemnului, de o bogăție, o varietate și un rafinament remarcabil, în care bisericile de lemn au atins vârful ei maxim de expresie. În acestea s-au înfiripat comunitățile creștine din sate și târguri și în jurul lor au luat ființă primele așezăminte monahale, singurele noastre centre culturale în decursul multor veacuri. Bisericile de lemn din România prezintă câteva trăsături fundamentale comune. Dintre acestea cele mai semnificative sunt planimetria dreptunghiulară - alungită între răsărit și apus, boltirea navei și acoperișul în patru ape. La acestea se adaugă, fără îndoială, calitatea execuției, căci nici în cele mai îndepărtate fundături de țară nu întâlnești o biserică de lemn făcută de bărdași simpli. Dincolo de trăsăturile comune, bisericile de Figură 1 Biserica de lemn lemn prezintă o mare varietate tehnică, formală și "Nasterea Maicii Domnului" din decorativă. Cercetătorii le grupează pe regiuni, Gornovita motivați îndeosebi de condițiile diferite în care comunitățile au trăit și ridicat lăcașuri de rugăciune de-a lungul vremii. Împărțirile și subîmpărțirile sunt date și de manifestarea unor trăsături formale specifice regionale. În alte situații subîmpărțirile au doar un substrat administrativ. În arhitectura religioasă din Gorj, bisericile din lemn mărturisesc despre o civilizaţie a lemnului cu rădăcini adânci în timp. Făurite dintr-un material perisabil, prin grija micilor comunităţi locale, ele au dăinuit peste veacuri şi întâlnim astăzi construcţii de acest tip vechi de peste 300 de ani – Biserica de lemn „ Sfinţii Arhangheli“ realizată în 1672, Biserica de lemn „Intrarea în Biserică“ de la Slăvuţa, com Cruşeţ construită în 1684. Întreaga manieră de construcţie a acestor lăcaşuri de cult vorbeşte despre simplitate şi curăţenie sufletească. Forma tipică este cea de navă, iniţial fără turlă, prezenţa acesteia fiind de dată mai recentă în tradiţia bisericilor din lemn din Gorj (secolul XIX). Unele păstrează pe latura de sud bârna lungă ce a servit cândva drept scaun de judecată (Biserica din lemn „Sfinţii Voievozi“ din Cârbeşti, com Drăguţeşti – 1780, Biserica din lemn „Sfântul Nicolae“ de la Şura, com Slivileşti – Figură 2 Biserica de lemn "Intrarea In Biserica" 1805). din Hobita Conform bazei de date ce se regaseste pe situ-lui http://cimec.ro/Monumente/LacaseCult/lemnDefault_ro.htm, pe teritoriul Romaniei exista 1276 biserice de lemn. Dintre cele 1273 biserici de lemn, 112 biserici de cult ortodox sunt inregistrate doar in judetul Gorj. Tot in urma analizarii acestei baze de date reiese ca Gorj este judetul cu cele mai multe biserici de lemn, unele avand chiar o vechime de peste 300 de ani. Lista bisericilor de lemn din judetul Gorj:19

1) Biserica de lemn "Intrarea în Biserică" - sat CRASNA DIN DEAL com. CRASNA 2) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" -sat CRASNA DIN VALE com. CRASNA 3) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" -sat LELEŞTI com. LELEŞTI 4) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - sat LUNCA com. VLADIMIR 5) Biserica de lemn "Sf. Împăraţi" - sat SĂCELU com. SĂCELU 6) Biserica de lemn "Sfinţii Îngeri" - sat ALIMPEŞTI com. ALIMPEŞTI 7) Biserica de lemn "Izvorul Tămăduirii" - sat CRASNA UNGURENI com. CRASNA 8) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" - sat ANINIŞU DIN VALE com. CRASNA 9) Biserica de lemn "Sf. Ioan Botezătorul" - sat ARŢANU com. NEGOMIR 10) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" - sat BĂLCEŞTI com. BOLBOŞI 11) Biserica de lemn "Sfinţii Voievozi" - sat BĂLĂNEŞTI com. BĂLĂNEŞTI 12) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" - sat PISTEŞTII DIN VALE com. BĂLĂNEŞTI 13) Biserica de lemn "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" - sat BĂLCEŞTI com. BENGEŞTI-CIOCADIA 14) Biserică de lemn - sat BĂZĂVANI com. SAMARINEŞTI 15) Biserica de lemn "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" - sat aparţinător BERCEŞTI, oraş NOVACI 16) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" -sat BÂRZEIU DE GILORT com. ALBENI 17) Biserica de lemn "Sf. Ioan Botezătorul" -sat BOBU com. SCOARŢA 18) Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului"- sat BOBU com. SCOARŢA 19) Biserica de lemn "Sf. Dumitru" -sat BOIA com. JUPÂNEŞTI 20) Biserica de lemn "Sf. Voievozi" - sat BRĂŢUIA com. DĂNEŞTI 21) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" -sat MUŞETEŞTI com. MUŞETEŞTI 22) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" -sat BUMBEŞTI-PIŢIC com. BUMBEŞTI-PIŢIC 23) Biserica de lemn "Sf. Îngeri" - sat BUZEŞTI com. CRASNA 24) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe","Intrarea în Biserică" -sat CĂLUGĂREASA com. PRIGORIA 25) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" -sat NEGOEŞTI com. PRIGORIA 26) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" -oraş TÂRGU CĂRBUNEŞTI 27) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva"- oraş TÂRGU CĂRBUNEŞTI 28) Biserica de lemn Figură 3 Biserica de lemn "Cuvioasa "Intrarea în Biserică" -sat CĂRPINIŞ Paraschiva" din Glodeni com. CRASNA20

29) Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" -sat CEAURU com. BĂLEŞTI 30) Biserica de lemn "Sf. Ioan Botezătorul" - sat CERNĂDIA com. BAIA DE FIER 31) Biserica de lemn "Pogorârea Sf. Duh","Sf. Nicolae" - sat CIOCADIA com. BENGEŞTICIOCADIA 32) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" -sat CIUPERCENI com. CIUPERCENI 33) Biserica de lemn "Sf. Voievozi" -sat CÂRBEŞTI com. DRĂGUŢEŞTI 34) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" -sat CÂRLIGEI com. BUMBEŞTI-PIŢIC 35) Biserica de lemn "Înălţarea Domnului" -sat CLOŞANI com. PADEŞ Figură 4 Biserica de lemn "Duminica 36) Biserica de lemn "Sf. Tomii" din Lazuri Nicolae" -sat COLIBAŞI com. SCOARŢA 37) Biserica de lemn "Buna Vestire","Izvorul Tămăduirii" -sat COPĂCIOASA com. SCOARŢA 38) Biserica de lemn "Sf. Dumitru","Adormirea Maicii Domnului" - sat CORNEŞTI com. BĂLEŞTI 39) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - sat CORNETU com. CĂPRENI 40) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" -sat CURPEN com. STĂNEŞTI 41) Biserica de lemn "Sf. Împăraţi"-oraş TÂRGU CĂRBUNEŞTI 42) Biserica de lemn "Sfinţii Trei Ierarhi" -sat DEALU VIILOR com. CĂTUNELE 43) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" -sat DRĂGOIEŞTI com. CRASNA 44) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" -sat DUMBRĂVENI com. CRASNA 45) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe"- sat DUMBRĂVENI com. CRASNA 46) Biserica de lemn "Sf. Ioan Botezătorul" - sat FĂRCĂŞEŞTI com. FĂRCĂŞEŞTI 47) Biserica de lemn "Sf. Nicolae"- sat FĂRCĂŞEŞTI com. FĂRCĂŞEŞTI 48) Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului" - oraş TÂRGU CĂRBUNEŞTI 49) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - sat FRĂTEŞTI com. LELEŞT 50) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" -sat FRÂNCEŞTI com. PEŞTIŞANI 51) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" - sat GLODENI com. BĂLĂNEŞTI 52) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva"- sat GLODENI com. BĂLĂNEŞTI

21

53) Biserica de lemn -"Naşterea Maicii Domnului" - sat GORNOVIŢA com. TISMANA 54) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" -sat GURENI com. PEŞTIŞANI 55) Biserica de lemn "Intrarea în Biserică" - sat HOBIŢA com. PEŞTIŞANI 56) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - sat HOREZU com. TURCINE 57) Biserica de lemn "Duminica Tomii"- sat LAZURI com. SCOARŢA 58) LELEŞTI59)

Biserica de lemn "Sf. Ioan Gură de Aur" -sat LELEŞTI com.

Biserica de lemn "Sfinţii Voievozi" - oraş MOTRU 60) Biserica de lemn "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului"- sat LICURICI com. LICURICI 61) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" - sat LINTEA com. SCOARŢA 62) Biserică de lemn - sat MĂTĂSARI com. MĂTĂSARI 63) Biserica de lemn "Intrarea în Biserică"- sat MĂZĂROI com. STĂNEŞTI 64) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva","Intrarea în Biserică" - sat MIROSLOVENI com. ALBENI 65) Biserica de lemn "Sfinţii Voievozi" - oraş ROVINARI 66) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" sat RUGI com. TURCINEŞTI 67) Biserică de lemn - sat RUNCUREL com. MĂTĂSARI 68) Biserica de lemn "Sf. Voievozi" -sat SĂRDĂNEŞTI com. PLOPŞORU 69) Biserica de lemn "Sf. Dumitru" - sat SCHELA com. SCHELA 70) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" - sat SÂMBOTIN com. SCHELA 71) CRUŞEŢ72)

Biserica de lemn "Intrarea în Biserică" -sat SLĂVUŢA com. Biserica de lemn "Sf. Nicolae"- sat SLIVILEŞTI com. SLIVILEŞTI

73) Biserica de lemn "Sf. Arhangheli"-sat BAIA DE FIER com. BAIA DE FIER 74) Biserica de lemn "Sfinţii Îngeri" -sat STÂNCEŞTI com. MUŞETEŞTI 75) Biserica de lemn "Intrarea în Biserică"- sat STĂNCEŞTI-LARGA com. MUŞETEŞTI 76) Biserica de lemn "Sf. Voievozi","Adormirea Maicii Domnului" -sat STOLOJANI com. BĂLEŞTI 77) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - sat SURA com. SLIVILEŞTI 78) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" -oraş TÂRGU CĂRBUNEŞTI

22

79) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - sat STEIC com. CĂTUNELE 80) Biserica de lemn "Sf. Nicolae"- sat ŞTIUCANI com. SLIVILEŞTI 81) Biserica de lemn "Toţi Sfinţii" - sat TĂLPĂŞEŞTI com. BĂLEŞTI 82) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - sat TIMIŞENI com. FĂRCĂŞEŞTI 83) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" – sat TURBUREA com. TURBUREA 84) Biserica de lemn "Sf. Ioan Botezătorul" - oraş TURCENI 85) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" -sat VAIDEI com. STĂNEŞTI 86) Biserica de lemn "Intrarea în Biserică" - sat VALEA CU APĂ com. Figură 5 Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" FĂRCĂŞEŞ din Ceauru 87) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe","Sf. Dumitru" -sat VALEA MĂNĂSTIRII com. CĂTUNELE 88) Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului"- sat VALEA POJARULUI com. BUSTUCHIN 89) Biserica de lemn "Sf. Andrei","Sf. Dumitru" -sat VIDIN com. JUPÂNEŞTI 90) Biserica de lemn "Sfinţii Voievozi"- sat VOITEŞTII DIN VALE com. BĂLĂNEŞTI 91) Biserica de lemn "Sf. Voievozi" - sat VOITEŞTII DIN DEAL com. BĂLĂNEŞTI 92) Biserica de lemn "Sf. Dumitru"- sat VOITEŞTII DIN DEAL com. BĂLĂNEŞTI 93) Biserică de lemn - sat STEJARU com. ROŞIA DE AMARADIA 94) Biserica de lemn "Sf. Îngeri" - sat MUŞETEŞTI com. MUŞETEŞTI 95) Biserica de lemn "Sf. Nicolae"- sat MURGILEŞTI com. VĂGIULEŞTI 96) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - sat NEGOMIR com. NEGOMIR 97) Biserica de lemn "Sfinţii Voievozi" - sat NISTOREŞTI com. ALIMPEŞTI 98) Biserica de lemn "Sf. Dumitru" - oraş NOVACI 99) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva"- sat PEŞTIŞANI com. PEŞTIŞANI 100) Biserica de lemn cu pridvor "Sf. Vasile"- sat PIEPTANI com. CÂLNIC 101) Biserica de lemn "Sf. Treime" -sat PIŞTEŞTII DIN DEAL com. SCOARŢA 102) Biserica de lemn "Sfinţii Voievozi" - sat PÂRÂU VIU com. BERLESTI 103) Biserica de lemn "Sfinţii Voievozi" - sat PLEŞA com. BUMBEŞTIJIU 104) Biserica de lemn "Sf. Andrei”-sat POCRUIA com. TISMANA 105) Biserica de lemn "Naşterea Figură 6 Biserica de zid "Sf. Voievozi" Maicii Domnului"- sat POJARU com. din Targu Jiu BUSTUCHIN 23

106) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe","Înălţarea Domnului" - oraş TÂRGU CĂRBUNEŞTI 107) Biserica de lemn "Înălţarea Domnului" - oraş TÂRGU CĂRBUNEŞTI 108) Biserica de lemn "Sfinţii Voievozi" - oraş TÂRGU CĂRBUNEŞTI 109) Biserica de lemn "Intrarea în Biserică" - sat POIENARI com. BUMBEŞTI-PIŢIC 110) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - sat POLOVRAGI com. POLOVRAGI 111) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - sat RASOVA com. BĂLEŞTI 112) Biserica de lemn "Sf. Voievozi","Cuvioasa Paraschiva"- sat ROŞIA DE AMARADIA com. ROŞIA DE AMARADIA Pe teritoriul judetului Gorj sunt inregistrate 372 lacasuri de cult. Alaturi de cele 112 biserici de lemn ce apartin cultului ortodox mai sunt inregistrate ca lacasuri religioase si: ➢ 221 biserici de zid din care: • 3 apartin cultului romano-catolic: Biserica “Sf. Ioan Capistrano” din orasul Tg. Jiu, Biserica “Sf. Ap. Andrei” din loc. Rovinari, Biserica “Nasterea Sf. Ioan Botezatorul” din orasul Motru • 1 apartine cultului Biserica Internationala a lui Closani Hristos: Biserica lui Hristos din loc. Closani, com. Pades • 1 apartine cultului greco-catolic: Biserica Greco-Catolica din orasul Tg. Jiu • 3 apartin cultului baptist: Biserica Baptista din loc. Rasova, Biserica Baptista “Golgota” din loc. Bumbesti-Jiu si Biserica Baptista “Maranata” din orasul Tg. Jiu • 5 apartin de Biserica evanghelica Romana: Biserica Ecanghelica din loc. Balesti, Biserica Ecanghelica din loc. Bengesti, Biserica Ecanghelica din loc. Dnesti, Biserica Ecanghelica din loc. Tg. Jiu, Biserica Ecanghelica din loc. Murgilesti • Restul apartin cultului ortodox ➢ 24 case de rugaciune din care 5 sunt de cult crestin dupa evanghelie, 4 sunt de religie baptista iar 15 sunt de religie adventista ➢ 11 manastiri: Camaraseasca, Crasna, Dealu Mare, Icoana, Lainici, Locurele, Polovragi, Sf. Treime, Targu Logresti, Tismana si Visina ➢ 2 schituri: Schitul Cioclovina de Sus si Schitul Cioclovina de Jos ➢ 2 biserici in ruina, si anume: Biserica “Sf. Gheorghe” din loc. Valea Poienii, com. Samarinesti si Biserica “Sf. Ilie” din loc. Tismana, com. Tismana. Printre bisericile de zid din Gorj mentionate anterior, Apostoli" din Targu Jiu se mai regasesc si biserici cu pictura exterioara care apartin cultului ortodox. Pictura exterioară a vechilor biserici a cunoscut studii reduse numeric. De altfel, singurele lăcaşe de cult ce mai păstrează picturi murale exterioare sunt cele din Oltenia, cu precădere cele din Oltenia subcarpatică. Deşi spuneam că studiile consacrate picturilor sunt puţine, există însă, o amplă lucrare dedicată picturii exterioare religioase din Ţara Românească - Pictura exterioară din Ţara Românească (sec. XVIII-XIX) - şi care se datorează lui Andrei Paleolog. Dacă la începutul secolului XX, mai existau cca. 220 de biserici şi edificii ce mai păstrau picturi murale exterioare, din care cca. 110 ansambluri de pictură exterioară din care 145 atestateFigură 7 Biserica de zid "Sf.

24

documentar în Oltenia (odinioară Valahia Mică), astăzi, din datele existente – destul de sumare – se mai păstrează cam 2/3, adică undeva la 80 de lăcaşe. Arhitectura religioasa este reprezentata in Targu Jiu de bisericile: "Adormirea Maicii Domnului"Vadeni- ctitorie a marelui ban al Olteniei, Cornea Brailoiu in anul 1700. Are plan de nava cu altarul decrosat si clopotnita pe pronaos. Pictura in fresca este realizata in anii 1731-1732, de zugravii Ranite Grigore, Vasile si Ioan (Scoala brancoveneasca de pictura de la Hurez ). "Sfintii Voievozi", cunoscuta si sub numele de biserica negustorilor sau biserica domneasca (1748-1768). Ea are un plan triconc, iar pictura a fost realizata la jumatatea secolului al XIX-lea de pictorul brasovean Misu Popp; "Sfantul Nicolae" (1810), cu un remarcabil ansamblu de picturi murale executate de popa Mihail in 1812, care infiinta pe langa aceasta biserica, impreuna cu diaconul Radu si zugravul Matei, o scoala de pictura bisericeasca ( inceputul sec. al XIX.lea); "Sfanta Treime" sau biserica olarilor (1835), are plan de nava cu altarul decrosat; "Nasterea Maicii Domnului" –Sisesti (1839) cu plan triconc si altarul decrosat. "Sfintii imparati" (1876), prezinta un plan tip nava cu altarul decrosat; "Sfintii Apostoli" (1938), construita pe locul uneia mai vechi (1747). Are plan triconc si altar decrosat. Pictura in fresca este realizata de pictorul gorjean Iosif Keber. Pictura exterioară a lăcaşelor de cult reprezintă în viziunea lui Andrei Paleolog, “un capitol dintre cele mai importante ale istoriei artei româneşti”. Departe de ideea acreditată la un moment dat, că picturile exterioare din Ţara Românească ar fi un fenomen artistic marginal cu caracteristici regionale şi rustice, realizarea şi răspândirea ansamblurilor de pictură murală exterioară pot fi definite de o viziune cronologică, de o manifestare specifică ariei geografice, dar în acelaşi timp păstrează estetica de tradiţie bizantină, manifestată din plin în arta medievală românească şi balcanică. Picturile exterioare ale bisericilor din Oltenia corespund bunului gust, fastuozităţii dar şi policromiei. Câteva secole, împodobirea exterioară a bisericilor, se poate spune că a reprezentat o adevărată “modă” a timpului dar şi o tradiţie. Unele dintre ctitoriile brâncoveneşti, dar îndeosebi cele postbrâncoveneşti, încep să fie decorate în frescă. Alături de motivele autohtone, apar motive de sorginte orientală – floral-vegetale – care vin să completeze un repertoriu deja vast, şi care în acelaşi timp respectă stilul arhitectural autohton şi accentuează rafinamentul şi frumuseţea lăcaşului. Pictura murală ce împodobeşte la exterior edificiile de cult din Ţara Românească – în cazul nostru, Oltenia – se desfăşoară, în special, în registrul superior al faţadelor. Desfăşurarea picturilor murale a cunoscut în Oltenia 3 tipologii:

25

• o desfăşurare picturală amplă pe toate faţadele monumentului; • o desfăşurare picturală mai restrânsă, Figură 8 Pictura murala exterioara - "Adam reprezentată doar de împodobirea si Eva" a Biserici "Toti Sfintii" din pridvorului; Calugareasa • o desfăşurare picturală, mai amplă sau mai restrânsă, de factură preponderent decorativă, medalioane circulare adâncite în zid, icoane de hram supradimensionate, chipuri inspirate din Vechiul şi Noul Testament. Bisericilor cu pictura exterioara din judetul Gorj: 1. Biserica "Sf. Nicolae"- loc. BRĂDICENI, com. PEŞTIŞANI, cătun Mămăroi 2. Biserica "Toţi Sfinţii"- loc. CĂLUGĂREASA, com. PRIGORIA 3. Biserica "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena" – loc. FRASIN, com. VLADIMIR 4. Biserica "Sfântul Nicolae" – loc. FRASIN-SCOICA, com. VLADIMIR 5. Biserica "Sf. Împăraţi"loc.PĂIŞANI, com. STOINA 6. Biserica "Sf. Nicolae"- loc. PEŞTEANA DE JOS, com. FĂRCĂŞEŞTI, cătun Aninoasa 7. Biserica "Sf. Ioan, Nicolae şi Gheorghe"loc.TÂRGU CĂRBUNEŞTI, cartier Cojani 8. Biserica "Sf. Nicolae şi Dionisie Areopagitul" – loc.TELEŞTI, com. TELEŞTI 9. Catedrala “Sf. Voievozi” – loc. TARGU JIU, Piata Prefecturii Surse: http://cimec.ro/Monumente/LacaseCultPictExt/default_ro.htm http://www.biserici.org/index.php?menu=BIGJ&start=0&order= http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserici_de_lemn_din_Rom%C3%A2nia Descrierea manastirilor din judetul Gorj Mănăstirile şi schiturile constituie o componentă importantă a patrimoniului cultural al judeţului. De numele lor se leagă evenimente importante din istoria naţională, dar şi personalităţi marcante ale culturii, istoriei şi civilizaţiei româneşti. 1. Manastirea Camaraseasca Manastire de maici Viata de obste Hram: Taierea Capului Sfantului Figură 9 Biserica cu pictura murala loan Botezatorul (29 august)exterioara "Toti Sfintii" din Frasin-Scoica

26

Adresa: loc. Targu Carbunesti, jud. Gorj Acces: din DN67 Targu Jiu-Rm. Valcea/ in loc. Scoarta (km 17) la dreapta, DN67B 8 km, stanga in Targu Carbunesti, 1,5 km Ctitor: Polcovnicul Mihai Coltescu Manastirea Camaraseasca este asezata pe Figură 10 Manastirea Camaraseasca malul drept al raului Gilort, la nord-est de orasul Targu-Carbunesti. Este zidita in anul 1780 de catre Polcovnicul Mihai Coltescu in timpul Voievodului Alexandru Ipsilanti. Biserica are forma de corabie cu zidul foarte gros, din caramida, avand clopotnita deasupra pronaosului, fiind o caracteristica a sfasitului de secol al XVII-lea. Pridvorul este sprijinit pe stalpi de piatra in stil brancovenesc, cu arcade in forma de semicerc. Fatada pridvorului reprezinta scene cu raiul si iadul, sus pe bolta in dreapta Sf. Ioan Botezatorul, in stanga Mantuitorul Iisus Hristos, iar intre ei, pe arcade e redata Sfanta Treime. Tot in pridvor exista doua morminte: al lui Toma Camarasescu si al sotiei lui. Pronaosul bisericii are forma dreptunghiulara, boltita. Pictura din pronaos – in dreptul usii la intrare – reprezinta pe ctitorul Mihail Coltescu cu sotia Catrina si familia lui; in stanga usii, pe fiul lui Mihalache Coltescu cu sotia Luxa si familia. Pe peretele de nord este pictata Scara Sfantului Scararul care reprezinta scara virtutilor care urca la cer. Tot ca o scara sunt reprezentate si cele 24 de vami ale vazduhului, pe care urca fiecare suflet dupa ce iese din trup. Este mare lupta intre inger si diavol, asa dupa cum se vede de la o anumita inaltime. Pe peretele de miazazi sunt pictati Sfintii Apostoli Petru si Pavel, iar pe peretele de rasarit Mantuitorul. Sf. Ioan Botezatorul si Maica Domnului. Naosul are forma patrata cu doua abside laterale. In primul registru al picturii sunt Sf. Militari cu aureolele scoase in relief, Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Sf. Mare Muncenic Procopie, Sf. Teodor, Sf. Tiron, Sf. Mina, Sf. Imparati Constantin si Elena. Pe colturi sunt pictati Sf. Cuvios Stalpnicul Simion, Damian, Cozma. Catapeteasma este zidita si impodobita in dreapta cu icoanele Imparatesti ale Mantuitorului Iisus Hristos, Sf. Ioan Botezatorul, Sf. Gheeoghe cu Sf. Apostoli Petru si Pavel iar in stanga cu icoanele Maicii Domnului, Sf. Dimitrie, Sf. Nicolae, Sf. Paraschiva. Pictura este facuta in fresca la 1831 de Matei si Gh, Zugravu iar arhitectura romaneasca a manastirii se compune din doua registre: cel inferior simplu tencuit, iar cel superior din panouri dreptunghiulare, unele rotunjite in partea superioara. Biserica este imprejmuita cu zid de aparare facut din piatra de rau. Ea a fost inzestrata de catre boier cu obiecte si carti de cult. De-a lungul vremurilor vitrege biserica a avut de suferit. In 1916 biserica a servit ca punct de observatie, iar in timpul retragerii armatei de la Jiu, a fost lovita de gloante. Aceasta a servit intotdeauna drept cetate de aparare contra cotropitorilor. Era aici un loc de refugiu al boierilor atunci cand ei erau atacati de turci si haiduci. Ultima urmasa a ctitorului a fost Anica Coltescu, fiul ei Toma Camarasescu – om de mare cultura, prefect al Gorjului. In 1880 s-au facut reparatii la Biserica si a fost inzestrata cu obiecte de cult de mare valoare. In 1920 marele istoric Nicolae Iorga a vizitat aceasta Biserica si a fost profund impresionat, apreciindu-i foarte mult tezaurul artistic si semnaland-o Comisiei Monumentelor Istorice, care o declara imediat monument istoric. Iar in 1928 fiicele lui Toma C. Ana si Nissa Camarasescu au constatat degradarea monumentului si au facut reparatii la acoperis si zidul de aparare Traditia spune ca din pronaos pornea un tunel subteran prin care in caz de pericol se putea ajunge pe malul drept al Gilortului. Acesta s-a surpat in anul 1946, dar urmele se mai vad si astazi. O noua restaurare, facuta in perioada anilor 1967-1969 de catre preotul Solomon Motocu, a constatat in acoperirea bisericii cu tabla si repararea zidului inconjurator.Dupa aceasta data biserica a ramas in parasire pana la 1 sept. 1994 cand cu incuviintarea Sf. Sinod si cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintitul Nestor, Mitropolitul27

Olteniei s-a redeschis Manastirea Camaraseasca. Aici a fost amenajata o casa parohiala si se afla in stadiul inaintat de constructie moderna cladire care va avea 25 camere –chilii, ateliere, trapeza. http://www.judetulgorj.info/manastiri-judetul-gorj/116-manastireacamaraseasca.html 1. Manastirea Crasna Manastire de calugari Viata de obste Hram: "Sfântul Nicolae" (6 decembrie) Adresa: comuna Crasna, judetul Gorj Acces: DJ 665 Novaci-Bumbesti Jiu 15 km, Crasna Ctitor: Pitarul Dimitrie Filişanu Manastirea Crasna este asezata la poalele muntelui Muncel intr-o zona, care asa cum semnifica si numele, e deosebit de frumoasa. Este ctitoria Marelui Pitar Jupan Dumitru Filisanu, nepot al Figură 11 Manastirea Crasna Marelui Ban al Craiovei Dobromir si var cu Doamna poarta si cismeaua de la intrare Stanca a lui Mihai Viteazul. Biserica terminata la 24 sept. 1637 este construita in stil bizantin cu ziduri groase acoperite de sindrila. Boltile apar joase si se reazima pe o coloana ce inconjoara biserica. Turla octogonala se afla deasupra naosului. Biserica nu a fost zugravita complet. La 1757 si la 1792 alti ctitori, Clucerul Mihai Crasnaru si Doamna sa Balasa cu neamul impreuna cu Ion si Andronache Tundrea cu familiile, indemnati de harnicul egumen Vartolomeu Hotinescu si cu binecuvantarea Episcopului de Ramnic Grigore Socoteanu au reparat biserica, au completat pictura, au facut indreptari la catapeteasma si au inzestrat-o cu noi mosii. Al. Stefulescu face o descriere completa catapetesmei, giuvaier de arta decorativa: “Intre naos si altarul bisericii se afla un giuvaier de catapeteasma, cap de opera a sculpturii si picturii romanesti, din veacul XVII-lea. O foarte uimitoare de jos pana sus, plina de maretie si de gust, impletita cu abilitate si eleganta neintrecuta, sapata cu o dalta maestrita, umpluta cu iconite artistice, incinsa cu brane de o finete admirabila si sus, sus de tot, incoronata cu o maiestuoasa, dar dureroasa, rastignire, ce troneaza peste simpaticele chipuri ale lui Matei Basarab si mitropolitul Stefan, neuitatul arhipastor al Munteniei, din timpul talmacirilor cartilor de pe slavoneste in romaneste. Totul este lucrat cu arta si imbelsugare care face admiratia tuturor vizitatorilor Crasnei. Materialul, forma si inscriptiunile infatiseaza in toata splendoarea lor viata religioasa a Romanilor din veacul al XVII-lea, epoca prin excelenta a cladirii manastirilor.28

Chipul dulce al lui Christos, sublimul si divinul martir, de indura de bunavoie moartea cea mai atroce pentru salvarea lumii, exemplu fara perecje de abnegatie si sacrificiu; suferintele ingrozitoare ce i se zugravesc pe fata, capul sau plecat cu resemnare spre dreaptal surasul divin ce i-a ramas pe buze, ca si cum si-ar arata multumirea ca a murit de moartea sa cea mai infamata, rezervata criminalilor: corpul sau, depus in marime naturala si sfasiat de cuie si de lancea centurionului, inspira sentimente ce incalzesc inima, facand-o capabila de actiuni generoase si inalta sufleul in regiunile senine ale idealului. Nu stii ce sa admiri mai intai: materialul ales din care e facuta ori arta ce se inchiaga in sculptura si pictura acestui giuvaier national, darnicie in adevar domneasca. Seninatatea fetii Sfintei Fecioare, ingereasca Sa privire, vesnic blanda si dulce, chipurile apostolilor si profetilor, ce transpira o liniste cereasca neturburata, vadesc cu tarie sufletul nobil si iscusit al artistului.” Deasupra crucii Mantuitorului sta scris motivul osandirii Sale, in limbile ebraica, greaca si latina “Iisus Nazarineanul, regele Iudeilor”. Mai jos, sub picioarele lui Christos, sta in genunchi in partea dreapta Matei Figură 12 Manastirea Crasna – chiliile si biserica Voda cu coroana pe cap in mantie domneasca, cu mainile rugatoare, avand inscriptia: “Io Matei Basarab Voevod”. Iar de cea stanga, se afla tot in aceiasi portiune Mitropolitul Stefan in sacos, cu mitra pe cap si cu amforul pe umeri, cu inscriptia tot in slavoneste: “Chir Stefan mitropolit si arhiepiscop a toata Tara”. Conform pisaniei inscrisa la 1808 pe peretele dinspre miazanoapte Dumitru Ursache, capitan al plaiului Novaci, insarcinat cu ingrijirea schitului, gasindu-l in ruina, cu multa osardie l-a ridicat, acoperind biserica si a construit noi chilii pentru monahi. In 1820 Constantin Dragoescu a intregit reparatiile generale si a inadit stalpii advonului alterand forma initiala si pictand pe aceasta parte a intrarii in biserica, chipuri de sfinti si tablouri cu sfarsitul lumii si judecata viitoare. Incepand cu anul 1936 prin contributia noului ctitor Gh. Tatarascu. Prim Ministru si Consilier Regal schitul Crasna a renascut. Biserica a fost acoperita cu sindrila, s-a spalat si reparat pictura, au fost daruite obiecte de cult. Chiliile dinspre nord au fost inlocuite cu o cladire pentru adapostul monahilor iar chiliile dinspre miaza-zi au fost reparate, dar li s-au pastrat pridvoarele si beciul. Dupa 1990 biserica si chiliile din ambele corpuri au fost acoperite cu tabla iar corpul de chilii din partea de sud a fost si renovat. Pictura manastirii Crasna este in fresca si dateaza din 1757, cu tablouri de mare expresivitate, tampla de valoare din vremea lui Matei Basarab, adusa de la Catedrala Sf. Dumitru din Craiova. Deosebit de valoros este tabloul votiv reprezentand pe Matei Basarab si Mitropolitul Stefan. http://www.judetulgorj.info/manastiri-judetul-gorj/112-manastirea-crasna-gorj.html 1. Manastirea Dealu Mare Manastire de maici Viata de obste Hram: Adormirea Maicii Domnului, Sfintii imparati Constantin si Elena (21 Adresa: sat Garbov, com. Borascu, jud. Gorj

mai)

29Figură 13 Manastirea Dealul Mare

Acces: DN66/E97 Filiasi-Tg. Jiu / la km 18 stanga in Brosteni, DJ 673 prin Turceni /4 km), dreapta Borascu (8 km) Ctitor: Constantin Savoiu Manastirea se afla asezata in varful Dealului Mare - loc cunoscut in zona sub denumirea Cioaca lui Surcel, de unde se deschide incantatoarea panorama a satelor insirate in adancirea vailor dintre Jieturi si Jiu. Documentele referitoare la anul zidirii bisricii au dat nastere la controverse. Istoricul afisat al Manastirii mentioneaza anul zidirii, in 1865, iar in lucrarea “Urme din trecut” editata de Mitropolia Banatului, dr. Virgil Feier consemneaza: “la 20 mai 1873 Constantin Savoiu, boier cu tendinte liberale, ales in 1857 deputat al Adunarii Ad-Hoc a adresat o cerere episcopului Atanasie al Ramnicului, solicitand aprobarea pentru construirea unei bisericute, pe mosia sa Borascu, in a carei subterana sa-si depuna ramasitele pamantesti ale familiei”. Conform acestei cereri-document aflata in fondul Arhivelor statului - Filiala Gorj apare contradictorie data zidirii bisericii in anul 1865, cum se mentioneaza in Istoricul afisat la manastire. Arhitectonic biserica urmeaza structura neoclasica prezentand trei frontoane, o exedra hemiciclica si o turla octogonala cu ancadramente in arcade ale ferestrelor. Invelitoarea bisericii prezinta importanta prin faptul ca este confectionat din tabla de arama. In partea de rasarit, sub altar, intr-un cavou cu intrare se afla depuse dupa dorinta ctitorului, sicrie ale familiei Savoiu. Pictura Manastirii Dealul Mare depaseste neoclasicismul romantic introducand elemente manieristice si baroce, pictorul Nicolae Popescu evolutionand spre esentializarea desenului si restrangerea gamei de culori. Biserica de la Dealu Mare a functionat ca biserica particulara a familiei de boieri Savoiu, care au zidit-o si intretinand-o pana in anul 1941. Dupa aceasta data, printr-o decizie a Sfantului Sinod, biserica a fost declarata schit, metoc al manastirii Stramba-Jiu. De atunci, pana in anul 1962, schitul a fost deservit de calugari. Timp de 15 ani, adica pana in 1977 biserica a fost inchisa, iar obiectele de cult au fost impartite la Manastirea Stramba-Jiu si la Biserica din Borascu. La 1 februarie 1992 biserica de la Dealul Mare a redevenit manastire printr-o hotarare a Mitropolitului Olteniei, sustinuta de Preasfintitul Damaschin Severineanu, om al locului. Este de lauda ravna maicutelor de la Manastirea Sfanta treime din Stramba-Jiu, care au curatit obiectele de cult si peretii bisericii, iar impreuna cu Stareta Marina Gligor si parintele ieromonah Irineu Dobre au urgentat lucrarile strict necesare de restaurare si amenajare astfel incat la 21 mai 1992, de praznicul Sfintilor Imparati Constantin si Elena, preasfintitul Damaschin Severineanu sa poata tine in fata unui alai de credinciosi veniti din toate satele dimprejur, slujba de sfintire a lacasului si de cinstire a hramului manastirii. La nici 8 km de Manastirea Dealul Mare, la marginea vestica a localitatii StrambaJiu (consemnata prima data printr-un zapis dat de Radu Paisie la 14 mai 1544), inchisa de dealuri si de o padure seculara, se afla Manastirea Sfanta Treime http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Dealu_MareFigură 14 Manastirea Dealul Mare chiliile

30

http://www.judetulgorj.info/index.php? option=com_content&view=article&id=118&Itemid=101 1. Manastirea Icoana Manastire de maici Viata de obste Hram: Sfantul loan Botezatorul Adresa: sat Carpinis, com. Crasna, jud. Gorj Acces: DJ665 NovaciBumbesti-Jiu / Carpinis (9 km de Novaci, 25 km de Bumbesti); Manastirea Icoana din Arhiepiscopia Craiovei este asezata in zona pitoreasca din nordul judetului Gorj, la poalele muntelui Parang, in satul Carpinis din comuna Crasna, la aproximativ 38 km fata de Targu-Jiu, pe axa rutiera ce duce la Novaci. Manastirea a fost infiintata in anul 1996 la initiativa Comitetului de Binefacere Icoana din Bucuresti, cu aprobarea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ortodoxe Romane, ca manastire de maici cu viata de obste, terenul fiind provenit din mostenirea parinteasca a Figură 15 Manastirea Icoana familiei preot Ioan Popescu. interior biserica In data de 24 iunie 1988, cu ocazia hramului acestei manastiri, “Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul”, s-a oficiat slujba de sfintire a bisericii de catre Inalt Prea Sfantul Nestor Vornicescu, Arhiepiscop al Craiovei si Mitrolopit al Olteniei, inconjurat de un ales sobor de ierarhi, preoti, ieromonahi si diaconi. http://www.judetulgorj.info/manastiri-judetul-gorj/895-manastirea-icoana-gorj.html 1. Manastirea Lainici Manastire de calugari Hram: Intrarea in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie), Izvorul Tamaduirii (biserica noua) Adresa: loc. Bumbesti Jiu, str. Lainici, jud. Gorj Acces: DN66 Targu Jiu-Bumbesti Jiu, loc. Lainici (km 32) Cazare: cu rezervare Ctitor: Boierii Sardanescu, Brailoiu, Farcasanu, Poenaru, Maldarescu, Bengescu si Mageru Mănăstirea Lainici este o mănăstire Figură 16 Manastirea Lainici ortodoxă de călugări din România situată în panorama defileul Jiului, județul Gorj la 32 de kilometri de Târgu-Jiu și la 25 de kilometri de Petroșani, aparține de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Aceasta este cea mai mare manastire de calugari din arhiepiscopia Craiovei. Actuala șosea ce tranzitează trecătoarea din Defileul Jiului a fost construită începând cu anii 1880 de meșteri pietrari aduși din Italia. S-a continuat în perioada interbelică și s-a31

asfaltat abia după anii `50. În paralel, începând cu perioada interbelică, s-a construit și linia ferată Bumbești-Jiu – Livezeni având 38 de tuneluri. Până în 1880, trecătoarea principală între Oltenia și Ardeal, din zona Gorj și Hunedoara, era Pasul Vulcan. Se pornea din Turcinești, se trecea prin Schela, Arsuri, Pasul Vulcan, la o altitudine de 1621 m, și se cobora în Vulcan, Paroșeni, Valea Jiului. Mănăstirea Lainici era izolată total. Se ajungea foarte greu aici pe cărări, pe marginea albiei Jiului. Numele mânăstirii este dat de trecătoarea unde se află, amplasată pe frumosul şi sălbaticul defileu al Jiului. Cuvântul LAINICI este de origine grecească şi are semnificaţia de ,,trecătoare prin munţi de piatră”. Altă interpretare, mai plauzibilă, ar fi aceea că termenul ar deriva de la numele unui trib geto-dac, al “Lailor”, care este binecunoscut prin secolele al IV-lea – al V-lea împreună cu al “bessilor” în zona Sarmisegetuzei, la circa 80 km distanță de Lainici. Adevărul rămâne încă nedescoperit. Vechimea Sfintei Mănăstiri Lainici se pierde în negura vremii necunoscându-se oficial și istoric începuturile sale. După tradiție, în secolul al XIV-lea Sfântul Cuviosul Nicodim de la Tismana a fost trimis în Țara Românească pentru a susține ortodoxia și pentru a da un suflu nou bisericii. El s-a așezat într-o peșteră lângă mănăstirea Lainici. Tot Sfântul Nicodim a ctitorit mănăstirea Vodița de lângă Drobeta Turnu Severin și Mănăstirea Tismana, în preajma căreia a sihăstrit până la sfârșitul vieții sale. Importanța așezământului a fost sesizată și de împărăteasa Maria Tereza, care, prin generalul Bukow, a distrus între 1750-1765 (în 15 ani) sute de așezăminte ortodoxe în Transilvania. Schitul, deși nu era în Imperiul Austro-Ungar, aflat la câțiva kilometri de graniță, a căzut victima marii prigoane antiortodoxe a puterii imperiale de la Viena. Biserica ctitorită din sec. XIV-lea – al XV-lea ar fi fost distrusă în acea perioadă. Mănăstirea Lainici a fost construită între anii 1812 și 1847 de boierii din regiune pe un deal care domina Valea Jiului. Ea adăpostește frumoase fresce interioare datând din 1860 și un iconostas compus din icoane în stil bizantin. Trebuie remarcat faptul că majoritatea datărilor istorice referitoare la Mănăstirea Lainici s-au folosit de pisania de deasupra uși de la intrare și au luat, ca atare, anul 1817 .S-au făcut aceste afirmații deoarece nu s-au realizat cercetări istorice mai riguroase. Prin urmare începutul mănăstirii Lainici nu este în anul 1817, cum menționează pisania actualei biserici, ci este mult mai vechi, biserica construindu-se pe alte fundații mai vechi, așa cum s-a putut observa în anul 2008 când s-a restaurat pictura și s-a îndepărtat tencuiala care nu era originală. Se puteau observa diverse etape de construcție ale bisericii chiar în trei rânduri. Inițial fusese numai altarul și naosul, după care s-a mai adăugat și pronaosul. În cele din urmă s-a adăugat pridvorul, folosindu-se ca necropolă pentru ctitori și s-a pictat, isprăvindu-se conform pisaniei, în anul 1817. Gheorghe Blideanu, învățător din Bumbești-Jiu, face o istorie a schitului Lainici prin 1873 transmisă oral de către starețul Irodion la începuturile activității sale. O afirmație foarte interesantă pe care o face este aceea că în Lainici exista o Biblie de-a lui Șerban Cantacuzino de la 1688, care a fost dăruită schitului cu semnătură, probabil în jurul anului 1690 de către însuși voievodul Constantin Brâncoveanu. Această afirmație ar confirma tradiția unei așezări mănăstirești mai vechi de 1784, când se pomenește de schimonahul Atanasie, ca atestare istorică, respectiv anii 1690 – 1700.

32

Primul Război Mondial, între 1916 și 1918, a fost nemilos față de Mănăstirea Lainici, distrugând-o complet; trupele germane au intrat cu caii chiar în biserică, făcând focul în ea și profanând-o. Până azi se mai păstrează scrijelite pe pereții din altar numele unor soldați și ofițeri care au dormit acolo și au profanat biserica. Au fost furate de către soldații germani toate obiectele de preț, inclusiv clopotele. Arhiva mănăstirii, care era de 16 metri liniari, a fost arsă, precum dovedesc documentele vremii. Cimitirul a fost devastat și profanat, toate crucile fiind smulse și călcate în picioare. După război nu se mai cunoșteau mormintele, rămânând neidentificate până azi, iar unii călugări, printre care Ieromonahul Iulian Drăghicioiu au fost deportați în Germania unde au murit în lagărele germane. În 1929 a fost trimis de la Mănăstirea Frăsinei un grup de șase monahi, avându-l stareț pe Cuviosul Visarion Toia, care a ridicat din ruine mănăstirea, construind clădirile necesare și introducând viață de obște cu un regim ascetic sever, întocmai ca la Mănăstirea Frăsinei. Datorită seriozității, disciplinei duhovnicești și slujbelor care se săvârșeau aici, Mănăstirea Lainici devine tot Figură 17 Manastirea Lainici - biserica mai căutată de numeroși credincioși din împrejurimi. După 1947, când vine la conducere regimul comunist, Mănăstirea Lainici este din nou agresată sub diverse forme. În această perioadă începe construcția căii ferate Bumbești-JiuLivezeni, precum și modernizarea Drumului Național, pe aceeași distanță. Muncitorii care au executat aceste lucrări au devastat și au afectat viața bisericească din mănăstire asemenea unor invadatori păgâni, ocupând abuziv toate terenurile mănăstirii și amplasând aici barăci. Prin astfel de cruzimi a trecut Mănăstirea Lainici până în 1957, când aceia care au ocupat abuziv cea mai mare parte a spațiilor mănăstirii au părăsit cu mare greutate acest loc. În 1961 Mănăstirea Lainici este desființată ca mănăstire independentă, rămânând cu titlul de “casă de oaspeți”. Până în 1970 ușile bisericii au fost închise cu lacătul, nemaipermițându-se să se facă slujbe decât în unele Duminici și sărbători religioase. În 1975 a venit ca stareț P.C. Arhim Caliopie Georgescu, care a început să facă unele îmbunătățiri în viața mănăstirii, favorizat fiind de politica vremii, care părea să fie mai blândă și mai omenoasă. Astfel, după 1983, datorită novicilor care au început să se înmulțească, introduce din nou rânduielile ascetice monahicești, respectiv, slujbele de la miezul nopții și neconsumul de carne în obște, lucru ce a dus la o viață duhovnicească mai bună. După Revoluția din 1989, ca urmare a afluenței crescânde de credincioși, în Mănăstirea Lainici se simțea nevoia unei biserici mai mari și mai încăpătoare. În Duminici și la marile sărbători religioase se ajunsese să se facă slujbe în aer liber. La „Izvorul Tămăduirii” din 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua bisericăcatedrală de către Înalt Prea Sfințitul Mitropolit Nestor al Olteniei. Biserica a fost începută, proiectată schematic și construită până la stadiul de finisaje de către ing. Ioan Selejan, actualmente Preasfințitul Episcop el Covasnei și Harghitei. Noua biserică-catedrală din Mănăstirea Lainici este inedită prin planul său arhitectonic, cuprinzând două biserici33

suprapuse. Acest lucru a fost impus pe de o parte de planul fizic al terenului, care este în pantă, acesta creând necesitatea unui demisol. Pe de altă parte, precum se cunoaște, Istoria Bisericii Creștine până în zilele noastre a cunoscut două perioade fundamentale: prima perioadă de la anul 1 până la anul 313, respectiv până la Edictul de la Milano alÎmpăratului Constantin cel Mare, “perioada bisericii din Catacombe”, în care s-a vărsat cel mai mult sânge și au murit milioane de creștini pentru Hristos, acesta fiind fundamentul și temelia Bisericii Creștine; și a doua perioadă, de la anul 313 până în zilele noastre. Asemeni împărțirii Istoriei Bisericii Creștine în aceste două perioade fundamentale, s-a împărțit și planul arhitectonic al noii biserici. Însă aspectul cel mai inedit al acestei biserici este tematica iconografică, care se intenționează să se realizeze. Astfel, biserica de la demisol va fi destinată Bisericii din Catacombe, pictându-se viața creștinilor de la anul 1 până la anul 313, reprezentându-se majoritatea Sfinților și martirajelor cunoscute din Istoria Bisericii și din Sfânta Tradiție. În pictura bisericii de la nivelul superior sunt marcate deja cele mai importante momente din istoria bisericii creștine, cu cei mai reprezentativi Sfinți din toată lumea și din toate timpurile, ca o cronologie și universalitate creștină. De asemenea după Revoluția din 1989 în mănăstirea Lainici s-au efectuat diverse lucrări majore: construcția din temelie a unui nou corp de chilii pentru părinți, a unei trapeze mari pentru hramuri și sărbători religioase importante, a unui gard din piatră ce înconjoară mănăstirea, lângă Jiu s-au construit un zid de sprijin împotriva inundațiilor pe o lungime de un kilometru. În 2006 pe 23 iulie la mănăstirea Lainici a fost adusă de la Muntele Athos, din mănăstirea Dohiariu, o copie a Icoanei făcătoare de minuni „Gorgoepicuus”, „Grabnic Ascultătoarea”.Această Icoană a fost executată special pentru mănăstirea Lainici și este a cincea copie care s-a făcut în ultimii 100 de ani din toată lumea. Pe 10 aprilie 2009 în ajunul prăznuirii sfântului irearh Calinic de la Cernica, după 109 ani au fost găsite moaștele sfântului Cuvios Irodion Ionescu, duhovnicul sfântului Calinic “Luceafărul de la Lainici”, cum a fost supranumit. Biserica nouă, cu hramul Izvorul Tămăduirii, s-a înălţat după anul 1990, lateral sudest de vechea biserică, prin râvna părintelui stareţ de atunci Ioan Sălăjean. Arhitectonic, biserica este o cruce greacă. Ea va servi ca muzeu şi pentru slujbe pe timp de iarnă. Pridvorul fiind format din coloane sculptate în piatră de Viştea (Sighetul Marmaţiei), in timp ce pronaosul este despărţit de naos prin patru coloane, ce sunt placate în marmoră. Naosul prezintă două strane şi două iconostase, cel din dreapta pentru icoana zilei iar cel din stânga pentru icoana hramului bisericii. Tâmpla, ce desparte naosul de altar este sculptată în lemn de stejar. http://www.manastirealainici.ro/ http://www.judetulgorj.info/obiective-turistice/manastiri/98-manastirea-lainici.html http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Lainici 1. Manastirea Locurele Manastire de calugari Viata de obste Hram: Schimbarea la Fata (6 august) Adresa: loc. Bumbesti Jiu, jud. Gorj Acces: la 4,5 km de Manastirea Lainici, pe Muntele Gropul, cota 750 m Ctitor: Preotii de mir Lupu Stolojan si Constantin Cartianu

34

Manastirea Locurele este aşezat într-o poiană largă, la o altitudine de 750-800 m, având străjeri muntele Silva la sud şi culmile Parângului la nord-est. Aceasta a fost schit al Mănăstirea Lainici. Schitul din lemn a fost ctitorit între anii 1850-1852. Între anii 1855-1858 a fost clădit din cărămidă, de aceiaşi ctitori, care s-au calugărit, luându-şi numele de Figură 18 Manastirea Locurele - biserica Luca şi Cleopa. Noul lăcaş a fost sfinţit în 1860. Biserica e construită în plan trilobat, cu turla din feţe poligonale şi fără ferestre şi a fost pictată între anii 18921897, când a fost renovată. Credincioşii care vin să se roage la Mănăstirea Lainici şi nu urcă spre vârful mntelui Gropu, la Locurele, au ce regreta. Se parcurge uşor un drum de 4,5 km la nord de mănăstire, pietruit, care şerpuieşte printre copacii pădurii. După o jumătate de oră demers spre schit, la o serpentină, uitându-ne în dreapta, întâlnim un tablou al naturii de o asemenea frumusţe că ne pironeşte locului, pentru că ochii nu se mai satură privind. Sunt coamele muntoase când mai zvelte, când mai teşite, împădurite, şi apoi văile dintre ele. În sfârşit, ajunşi în apropierea mănăstirii, se aud tălăngile vacilor care pasc iarba bogată. Mănăstirea Locurele se află într-o poiană largă din mijlocul pădurii, la altitudinea de 780 m. Îşi trage numele de la „Locurel”, poeniţă de munte, dar pisania se referă la sfântul schit cu numele de „Locuri Rele”, ceea ce ne face să presupunem că, odată cu vremea, prin pronunţie, a devenit „Locurele”. A fost întemeiat în anii 1850-1852 de doi preoţi din Târgu Jiu, C-tin Cartianu şi Costache Lupu Stolojan, călugăriţi sub numele de Cleopa,respectiv Luca. Primul schit a fost din lemn, dar între anii 1855-1859 aceiaşi călugări l-au clădit din cărămidă, aşa cum se vede şi astăzi.. Aici s-au nevoit schimnicii iubitori de asceză şi linişte, într-o desăvărşită înstrăinare, linişte,post şi neîncetată rugăciune. În prezent formează o obşte cu mănătirea Lainici. S-a sfinţit la 31 martie 1860 cu hramul „Schimbarea la faţă”. Între anii 1892-1897 a fost reparat şi zugrăvit din nou cu ajutorul şi binecuvântarea episcopului Ghenaide Enăceanu al Eparhiri Râmnic- Noul Severin, şi prin stăruinţa şi osârdia Ieromonahului Dionisie Ştefănescu. Părăsit în timpul primului Război Mondial,a fost refăcut în 1957 de Calinic Cărăvan, stareţ al Mănăstirii Lainici. În 1966 s-a renovat pardoseala, din scândură, apărând ferestre noi şi uşi din lemn de stejar. Grija lucrărilor a avut-o Ieromonahii Gherescu şi Mihail. Biserica are formă trilobată cu o turlă pe pridvor de formă pătrată. Catapeteasma este de zid. Naosul se delimitează de pronaos printr-un zid care ajunge până la plafon şi care lasă o deschidere cât o uşă mai înaltă. Pridvorul este închis şi pictat. Uşa de la intrarea în pridvor este în două canaturi, masivă, din lemn.Altarul este luminat de o fereastră pe zidul de răsărit şi de câte o fereastră pe zidurile din dreapta şi din stânga. Ferestrele sunt duble, cu bare metalice între ele. Naosul şi pronaosul primesc fiecare lumina de la câte o fereastră din dreapta şi din stânga zidurilor, iar pridvorul de la două ferestre mai mari decât celelalte, aşezate în faţă, în dreapta şi în stânga uşii. Clopotniţa se află în dreapta bisericii, liită de ea.

35

Este din lemn, susţinută de patru stâlpi foarte groşi din zid. Acoperişul este din tablă albă. Are o streaşină foarte largă. Pereţii văruiţi în alb, au în unele locuri firide superficiale. Pictura este originală, executată în 1897 de pictorul Ioan Oprişan. Se păstrează bine în pronaos, pe tâmplă şi pe uşile împărăteşti. La intrarea în pronaos, în dreapta şi în stânga sunt pictaţi Sfinţii Apostolo Petru şi Pavel. Se mai disting portretele celor doi călugări ctitori, ale Episcopilor Calinic şi Ghenadie ai Râmnicului- Noul Severin, al regelui Carol I, al lui Radu Cartianu şi al soţiei Constantina Cartianu, şi al lui Dincă Scheleru. Aceştia din urmă au contribuit la renovarea din 1892-1897. Sculptura frumoasă a uşilor împărăteşti aparţine lui M. Dobriţa. În faţa bisericii (la apus) este o clădire cu etaj pentru chilii, stăreţie, trapeză, bucătărie. Din locul unde este aşezată biserica, se deschide o perspectivă foarte frumoasă la răsărit, la sud şi la apus. În partea nordică vedem numai pădurea la poalele căreia se află biserica mănăstirii. http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-locurele-67987.html http://www.ortodox.ro/manastiri/manastirea_locurele.html 1. Manastirea Polovragi Manastire de maici Viata de obste Hram: Adormirea Maicii Domnului (15 august) Adresa: com. Polovragi, jud. Gorj Acces: DN 67 Ramnicul Valcea, Targul Jiu - Milostea(km 57) dreapta, Polovragi 3Km Numele localitatii Polovragi, preluat si de Manastirea Polovragi, a atras o serie de cercetari, care au incercat sa-i descopere semnificatiile tainice. Unii l-au pus in legatura cu o planta rara, numita povagra, sau Figură 19 Mnastirea Polovragi - panorama polvraga, intrebuintata in popor ca remediu impotriva bolilor; altii l-au derivat de la un cuvant grecesc compus, care referindu-se la natura inconjuratoare a localitatii, ar insemna “mult stancoasa” (Ghenadie Enaceanu), unii l-au dedus de la cuvinte, slave care cu sens nesigur, ar vrea sa indice o “jumatate de vale cu malurile rapoase, iar altii au vazut in acest toponim o “vale diabolica” sau o “campie vrajita”. Totusi este posibil ca denumirea sa nu fie nici de origine dacica, cuprinzand in sine o criptograma nedescifrata inca, despre vreo conceptie a stramosilor nostri, referitoare la credinta lor religioasa sau la practicile medicale atat de mult raspandite in viata lor. In constiinta localnicilor se pastreaza vie o traditie potrivit careia, zeul stramosilor nostri geto-daci, Zalmoxis, a locuit in pestera de la Polovragi. Aici se gaseau si o multime de vraci medici sau preoti ai religiei lor. Aceasta legenda este consemnata si de marele scriitor Alexandru Vlahuta, in lucrarea sa “Romania Pitoreasca”, unde citim ca acest zeu indemna poporul dac la lupta, pentru apararea gliei stramosesti impotriva cotropritorilor, iar “stropii ce se preling si picura si azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui”. Cele mai noi cercetari istorice stabilesc vechimea Manastirii Polovragi in jurul anului 1505, fiind atribuita ctitoriei lui Radu si Patru, fiii lui Danciul Zamona. Ei sunt mentionati intr-un hrisov emis de voievodul36

Basarab cel Tanar (1477-1481) la 18 ianuarie 1480. Acest act constituie de fapt si primul document de atestare a satului Polovragi. Stabilirea vechimii Manastirii Polovragi la aceasta data se bazeaza pe o inscriptie slavona din anul 1505, care a fost descoperita in satul Igoiu si are urmatorul cuprins: In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. S-a zidit si savarsit acest hram Adormirea Preasfintei si Preacuratei Stapanei noastre Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria, sa fie de ajutor binecinstitorilor vlastelini ctitori, jupan Radu comis si fratele lui Zugrav Patru spatar”. In sprijinul acestei inscriptii, vine alta tot in limba slavona, datand din anii 15041505. Ea s-a gasit in comuna Baia de Fier si cuprinde urmatorul text: “Am zidit fiii lui Dan, jupan Radu comis si jupan Patru spatar, acest hram al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, in anul 7013”. Aceste doua inscriptii se crede ca au apartinut primei biserici a Manastirii Polovragi, care a existat in locul celei actuale. Legenda spune ca locul unde se afla manastirea a fost acoperit cu padure de fag si maracinisuri. La ridicarea Manastirii s-au curatat fagetul si maracinisul si s-a semanat ghinda, motiv pentru care lacasului sfant i s-a spus Manastirea din Branistea semanata. La 1643 in timpul domniei lui Matei Basarab Manastirea a fost restaurata, iar in anul 1647 Danciul Paraianu, capuchehaie la Constantinopol a inchinat-o Sfantului Mormant. In anul 1693 Manastirea a fost rascumparata de Voievodul Constantin Brancoveanu de la patriarhul Dositei cu trei pungi de galbeni. Manastirea rascumparata devine metoh al Manastirii Hurez iar arhimandritul Ioan Sraretul a primit porunca din partea Voievodului C. Brancoveanu, sa zugraveasca biserica, sa construiasca pridvorul manastirii, sa inalte chiliile, clopotnita si zidul inconjurator. Lucrarile au fost definitivate in anul 1712. Biserica Manastirii Polovragi este zidita in stil bizantin, are o forma trilobata, cu abisde laterale, realizata intr-o simetrie proportionata, avand urmatoarele dimensiuni: 22 m lungime, 10 m latime si 20 m inaltime. Ca elemente arhitectonice deosebite se remarca braul exterior orizontal, rotunjit, incadrat in caramizi asezate in zimti. El incinge biserica impartind parametrul in doua zone distincte: partea inferioara, caracterizata prin randuri de caramida aparenta si piatra cioplita, intercalata cu cate o caramida verticala si cea superioara, tencuita in alb. In timpul restaurarii din epoca lui Constantin Brancoveanu, i s-a adaugat un pridvor deschis, in stil brancovenesc, Biserica este pardosita peste tot cu piatra de provenienta Alunu-Valcea. Pictura bisericii este deosebit de importanta, atat in ceea ce priveste iconografia cat si executia tehnica. Asemanatoare cu cea de la Manastirea Hurez, fiind opera comuna a unor pictori renumiti, are si caracteristici proprii, cu valoare de prototip. In exterior, deasupra arcadei din mijloc a pridvorului, impresioneaza frumoasa icoana “Acoperamantul Maicii Domnului”, executata in anul 1713 de Zugravul Constantin, cu urmatoarea inscriptie: “Toata nadejdea mea o pui catre tine Maica lui Dumnezeu, pazeste-ma sub acoperamantul tau”. In pridvor, deasupra usii de la intrare, este zugravita icoala hramului Manastirii” Adormirea Maicii Domnului”. In mijloc, este Fecioara Maria adormita, inconjurata de preoti si popor; mai jos sunt ingerii care o pazesc, iar altii patru ii inalta sufletul la cer. De o parte si de alta a intrarii, se pot admira cele doua reprezentari iconografice, unice in tara noastra, ale manastirilor din Sfantul Munte Athos. In partea dreapta a usii, este redata37Figură 20 Manastirea Polovragi - pictura interioara

latura de rasarit a muntelui, cu manastirile. In partea stanga, se afla latura de sud cu manastirile. La pridvor, se mai gasesc o serie de scene din Noul Vechiul Tratament, precum si din Vietile Sfintilor. Din pridvor se intra in pronaosul care uimeste lumina exterioara prin doua ferestre sub forma de firida. In pronaos, primul registru este rezervat ctitorilor, ale caror portrete impresioneaza prin marimea lor naturala. Un zid gros, prevazut cu o usa larga, departe pronaosul de naos, care este mai spatios, cuprinzand cele patru ferestre ale turlei Pantocratorului. Pictura din naos prezinta, in registru de jo, pe Sfintii Militari in tinuta de gala, cu aureole stucate sau in relief. Pe zidul stang al usii, ce face legatura dintre pronaos si naos, este zugravit Sfantul Hristofor cu Pruncul Iisus pe umarul drept, iar pe zidul opus, calugarul Teoctist cu Pruncul Iisus pe umarul stang. Absida Altarului este Boltita. In Manastirea Polovragi, se pot admira numeroase si valoroase piese muzeistice. Manastirea pastreaza si o bogata colectie de carti vechi de cult si de muzica psaltica. La Manastirea Polovragi a existat si o foarte bogata miscare culturala. O valoare deosebita au inscriptiile de pe icoanele si de pe diferitele obiecte bisericesti, pastrate in Manastire, care ii intregesc activitatea ei culturala, cea mai veche fiind inscriptia de pe icoana hramului ce reprezinta Adormirea Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu. Toate aceste inscriptii ne ajuta sa cunoastem o serie de egumeni ai manastirii si de credinciosi preocupati cu inzestrarea sfantului lacas cu obiecte de valoare, precum si cei care le-au faurit, inscriindusi numele in randul creatorilor de arta, imbogatind patrimoniul nostru national cu opere nemuritoare. Manastirea Polovragi a participat la desfasurarea evenimentelor revolutiei din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, cu concursul populatiei locale organizand un punct de rezistenta si aprovizionare a revolutionarilor. Figură 21 Manastirea Polovragi - chilii De-a lungul secolelor, in Manastirea Polovragi au vietuit calugari. In anul 1968, prin hotararea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Manastirea Polovragi a fost transformata in manastire de calugarite, punand la temelia programului lor de viata principiul crestin: “Roaga-te si munceste”, maicile si surorile de la Polovragi au reusit, in scurt timp sa ridice la un alt nivel spiritual si material Manastirea. In anul 1984 s-au terminat lucrarile de restaurare ale Manastirii. Cladirile au fost aduse la forma originala. Zidurile au fost fortificate, tamplaria refacuta iar la intrare a fost pusa o poarta monumentala din stejar sculptat. S-au amenajat un Depozit al valorilor patrimoniului unde sunt pastrate pe 3000 de volume in limbile slavona, greaca si romana. A fost construita o cladire moderna cu 16 clilii, camere pentru oaspeti, ateliere si un fanar pentru gospodaria anexa. Aici au poposit atrasi de pitorescul locului, de importanta istorico-culturala a manastirii si de credinta propovaduita de maicute, oaspeti din peste 20 tari ale lumii, oameni politici (Regina Ana cu principesa Margareta la 17 aufust 1996, Ovidiu Gherman – Presedinte al Senatului Romaniei, Mugur Isarescu – guvernatorul Bancii Romaniei. Asezata intr-o zona de un pitoresc divin, in care natura a modelat stanca muntelui in vestita Pestera a Muierilor si pe Cheile Oltetului, Manastirea Polovragi ne modeleaza suftelele apropiindu-ne de Dumnezeu – devenind astazi tamaduitoarea multora. http://www.judetulgorj.info/manastiri-judetul-gorj/113-manastirea-polovragi.html38

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Polovragi http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-olteniei/manastireapolovragi-68217.htm 1. Manastirea Sfanta Treime (Stramba) Manastire de maici Viata de obste Hram: Sfanta Treime, Acoperamantul Maicii Domnului (biserica noua) Adresa: sat Stramba-Jiu, com. Turceni, jud. Gorj Acces: DN66/E97 Filiasi-Tg. Jiu, la km18 stanga in Brosteni, DJ 673 prin Turceni (4 km)-Stramba-Jiu (cca 10 km) Cazare: cu rezervare Mănăstirea este o mănăstire ortodoxă din România situată în satul Strâmba-Jiu, județul Gorj. Este situată la 9 km de Mănăstirea Dealu Mare. Mănăstirea de astăzi se află pe locul Schitului Strâmba, de care ne vorbește inscripția zugrăvită în anul 1793 deasupra intrării în pronaos, conform căreia acesta exista deja la 1519. În privința originii etimologice a denumirii satului „Strâmba” –Jiu există două ipoteze: prima provine de la pârâul Strâmbul, afluent al Jiului, pârâu ce a primit denumirea de la un străvechi proprietar al său - Strâmbu - care a construit aici mori și pive. A doua ipoteza provine de la pârâul Strâmbul, afluent al Jiului, pârâu ce șerpuiește pe întinderea satului, în toate direcțiile înante de a se vărsa în Jiu. Dintr-un document emis la 1487 de cancelaria lui Clad Călugărul, aflăm pe Danciu și Oprea ca fiind doi mari proprietari ce-și întindeau moșiile de o parte și de alta a pârâului Strâmba, fiind considerați și ctitori, ai Schitului. Deasupra intrării în pronaos se află o inscripție, scrisă la 25 august 1793, care lasă să se înțeleagă că fondator al mănăstirii la data de 1519 ar fi Stoichiță Râioșeanu și nepotul său Miloși, dar istoricul Alexandru Ștefulescu subliniază că această lectură nu este corectă întrucât Stoichiță a fost vistier între 1603 și 1618[1]. Din pisanie lipsește numele primului fondator al schitului. Conținutul ei nu poate confirma decât faptul că Stoichiță Râioșeanu a reconstruit mănăstirirea Figură 22 Manastirea Stramba Strâmba în vremea când era vistier. Stoichiță moare la 1620, deci reconstrucția mănăstirii nu se poate situa mai târziu. Acesta doar reconstruiește actuala mănăstire pe locul vechiului schit Strâmba în anul 1603. În aproximativ 1525 Schitul Strâmba este menționat ca metoc al manăstirii Govora, păstrându-și acest statut până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Cum relevă documentele secolului al XVI-lea averea mănăstirii provenea din terenurile pe care aceasta le-a primit ca donații sau le-a cumpărat. La 3 ianuarie 1603, Veniamin egumenul mănăstirii a cumpărat partea lui Radu Șerban, confirmată de acesta la 21 martie la 1603. Perioada cea mai prosperă a mănăstirii a fost între 1604-1628 când Dochia soția lui Stoichiță Râioșeanu a dăruit succesiv 19 sate: Petrești, Hupavi, Stejarul, Bâlta de Munte, Cotești, Isvarna, Gureni, Bâlta, Strâmba, Izvoare, Smelești, Grăguești, Marbani, Lipea, Fărcășești, Căpăceni, Serbești, Groși, Peștișani – cu livezile, grădinile, pădurile și iazurile cu morile și pivele lor.

39

Biserica asa cum a fost construita din caramida in anul 1603 o regasim si astazi. Planul este triconic, cu abside pentagonale in exterior, si o singura turla octogonala pe baza patrata. Exteriorul are un brau care imparte fatada in doua registre, in registrul de jos si la turla sunt ferestre inalte si stramte, introducand in compozitie accentul vertical. Ele sunt identice cu cele de la biserica episcopala din Arges. Cornisa de la baza turlei aminteste de cornisa de la Manstirea Dealul-Turla cu contur octogonal e decorata cu panouri dreptunghiulare. Pridvorul dreptunghiular se sprijina pe stalpi circulari de caramida deschizandu-se prin arcade semicirculare spre fatada si in lateral. Pronaosul e putin luminat datorita ferestrelor cu deschidere mica. Trecerea in naos se face printr-o deschidere centrala, aceasta fiind o solutie specifica sec. al XVI-lea. Naosul dispus pe un plan patrat e largit lateral cu doua abside circulare . Turnul octogonal pe o baza patrata ii lumina si monumentalitate. Altarul este semicircular si acoperit cu o calota semisferica. La 8 noiembrie 1724 are loc un incediu care mistuie casa ctitorului, chiliile, pivnița și hambarele. Urmează o perioadă de declin a mănăstirii când la 10 iunie 1731 conform Extractului privilegiilor, donațiilor și confirmațiunilor mănăstirilor din Oltenia scris de episcopul Inocențiu, mănăstirea mai poseda din cele 19 sate numai Strâmba, Izvoarele, Murgești, Bâlta și jumătate din moșia Sărdăneștilor. La ridicarea bisericii contribuise și Miloș, nepotul lui Stoichiță Râioșeanu. Acesta răsculându-se cu Lupu Mehedințeanu împotriva grecilor a atras urgia domnitorului Alexandru Iliaș asupra casei sale și implicit asupra mănăstirii care a fost confiscată și transformată în metoc al Mănăstirii Tismana. Aceste evenimente explică și realizarea abia după 200 de ani a picturii (1793) de către Constantin Râioșeanu, mare armaș. La 1793 Vel Armașul Constantin Râioșeanu și jupâneasa Păuna semnează actul terminării pictării la interior și exterior a bisericii. La 1812 mânăstirea este părăsită și devine biserică filială a parohiei Hoduroasa. Pictura din pridvorul manastirii unde cea murala trebuie sa fi continuat in exterior, prezinta caracteristicile sec al XVIII-lea cu detalii interesante. Un registru pornit din stanga pridvorului prezinta intr-o succesiune de imagini “Facerea lumii”, ceea ce surprinde este faptul ca “fetele intelepte” au suluri in maini, pe care scrierea este slavona, nu chirilica. Registrele ce impodobesc boltile sunt din sec. al XVIII-lea, cum dovedeste redarea “Gurii Iadului”, caracteristica a picturii acelor ani. Pronaosul e dominat de tablouri votive: Stoica Raioseanu cu jupaneasa Dochia, in timp ce pe peretele dinspre nord sunt alti stranepoti ai ctitorului: Dumitrascu cu jupaneasa Harsova, Stamate, Barbu cu jupaneasa Ilinca, Radu cu jupaneasa Aspra. Pe peretele dinspre sud e nepotul ctitorului, jupanul Milos si jupaneasa Balasa. Alaturi de tablourile votive pronaosul e completat cu scene biblice, dispuse pe trei registre culorile folosite fiind vii. Cele doua abside ca si turnul sunt ornamentate cu scene singuratice: Nasterea Mantuitorului, Adormirea Maicii Domnului , Invierea. Refacerea și consolidarea mănăstirii și a chiliilor din jur au fost întreprinse în 1927, când Comisia Monumentelor Istorice condusă de Nicolae Iorga a contribuit la reparații. În 1956 devine mănăstire de maici având ca stareță pe Ermiona Cândea. În această perioadă se încep lucrări de refacere a învelitorii, ocazie pentru șeful de proiect de atunci,40

arh. Eugenia Greceanu să invoce ipotetice sondaje care au justificat în mod aberant mutilarea monumentului prin demolarea părții superioare a pridvorului și distrugerea picturii exterioare corespunzătoare acestei zone. http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sf%C3%A2nta_Treime_ %28Str%C3%A2mba%29 http://www.judetulgorj.info/manastiri-judetul-gorj/143-manastirea-stramba-jiugorj.html 1. Manastirea Targu-Logresti Manastire de calugarite Viata de obste Hram: Sfintii loachim si Ana (9 septembrie) Adresa: sat Targu Logresti, com. Logresti, jud. Gorj Acces: DN67 Rm. Valcea-Targu Jiu, stanga in Milostea (km 57) pe DJ605A, dreapta in Obislavu (km 29) pe DN67B, Targu Logresti (km11), dreapta peste rau 2 km Ctitor: Serdarul Costache Pandia, Constantin Otetelesanu si Preotul Ion Tandalescu Calugarul Paisie a facut la 1 iunie 1718 o vanzare de mosie. Schitul de atunci se afla pe malul stang al Amaradiei dar nu se cunoaste data cand a fost contruit din lemn. Biserica manastirii de astazi a fost zidita pe malul drept al Amaradiei la 1769 de Ioan Ieromonah Tandalescu si de Clucerul Costache Pandia cu sotia lui coana Ilinca, fiica lui C. Obedeanu. Biserica este zidita din caramida, in forma de cruce, in stil brancovenesc, de mesteri necunoscuti. Interiorul este compartimentat in altar, naos si pronaos. Are si un pridvor deschis, sustinut de sase coloane. Plafonul si zidul dinspre pronaos sunt pictate. Catapeteasma este din zid. Naosul se desparte de pronaos printr-un zid de caramida care are o deschidere de 80 cm si 3 m inaltime. Are altarul luminat de o singura fereastra mica, naosul este luminat pe dreapta si pe stanga de cate o fereastra simpla, pronaosul luminat de o fereastra mica pe zidul din dreapta. Ferestrele sunt prevazute cu grilaj metalic. Are o turla infundata (oarba) pe pronaos, in forma ortogonala. Fatadele exterioare au un brau median inconjurator, gros si simplu, insotit deasupra si dedesubt, la 20 cm distanta, de cate un brau mai subtire. Atat deasupra braului, cat si dedesubtul lui sunt firide mari, nepictate. Acoperisul bisericii este de tabla, iar pardoseala din beton; pisania asezata in exterior, deasupra usii de la intrare, dateaza din 1808. Clopotnita este din lemn, construita in dreapta bisericii, la 25 m distanta, incadrata cu o poarta masiva din lemn prin care se intra inauntru. Biserica a fost reparata la 1818 servind apoi ca lacas parohial. In anul 1911 a fost reparata prin contributia familiilor Tanasache si Dumitru Negea. Zugravul Belgun din Husezani a renovat pictura, fara a dovedi valente artistice deosebite. Figură 23 Manastirea TarguLogresti

41

In perioada 1932-1940 biserica a fost complet restaurata in forma in care se gaseste si astazi. Zugravul Vasile Avramescu a lucrat timp de patru ani la restaurarea picturii in forma originala, inlaturand adaugirile restauratorilor anteriori. Biserica restaurata pe cheltuiala domniei Magdalena Mihai Gele a fost sfiintita la 17 ale lunii noiembrie 1940 de D.D. Nifon Criveanu, mitropolitul Olteniei, Ramnicului si Severinului. Cu aceasta ocazie biserica a fost redata vietii monahale, calugar staret fiind Iuvenalie. Pictura este executata in ulei, urmand stilul bizantin. In pronaos apar pictate chipurile ctitorilor iar in naos registre de sfinti. In anul 1962 manastirea devine bisrica a parohiei Logresti. Reinfiintata in anul 1991, Manastirea “Sfintii Parinti Ioachim si Ana”, sub ravna staretei Fevronia si cu ajutorul Bunului Dumnezeu a beneficiat de importante lucrari de consolidare si constructie. In anii 1995-1996 s-au facut importante reparatii exterioare ale bisericii si-a fost consolidata turla. In anul 1992 s-a reparat staretia si a fost construita cladirea celor 12 chilii.Din anul 1994 se afla in lucru, ajungand in stadiu avansat de executare, o constructie moderna care va cuprinde 16 chilii, trapeza si ateliere. Pictura interioara este facuta in ulei, in stil brancovenesc, de un autor necunoscut. Cu prilejul renovarii bisericii in 1914, se restaureaza si pictura de catre zugravul Belgun din satul Hurezani, din apropiere, insa fara arta. In 1932, cand a inceput restaurarea bisericii, sa restaurat si pictura de catre pictorul Vasile Avramescu. Acesta lucreaza patru ani, inlatura adaugirea inestetica a restauratorilor vechi si-i reda forma initiala. In pronaos, sunt zugraviti ctitorii bisericii. Starea de conservare a picturii este buna. In exterior, nu exista decat pe frontispiciu trei icoane, in fresca, reprezentand cele trei hramuri avute succesiv de biserica. Ca obiect de valoare exista o singura icoana pe lemn care o reprezinta pe Maica Domnului si este datata 1812. Nu se cunoaste autorul ei. In 1992, se reincepe activitatea monahala ca manastire de maici. Pentru a se satisface nevoile mai bunei activitati, Maica stareta, ajutata de obste, a construit doua cladiri din zid, in toamna lui 1995, fiind inceputa si a treia cladire. http://www.judetulgorj.info/manastiri-judetul-gorj/117-manastirea-targu-logrestigorj.html http://www.tourism.info.ro/index.php?a=md&j=Gorj&t=Manastiri&id=304 1. Manastirea Tismana Manastire de maici Hram: Adormirea Maicii Domnului (15 august) Adresa: comuna Tsmana, jud. Gorj Acces: DN67D Targu Jiu-Baia de Arama, dreapta Tismana (km 31), manastirea (6 km) Cazare: 40 locuri, cu rezervare Ctitor: calugarul Nicodim Sfânta Mănăstire Tismana este cel mai vechi aşezământ monahal din Ţara Românească – un important monument de reculegere şi închinăciune, de cinstire a credinţei noastre ortodoxe. Intr-un peisaj fermecător, asemenea unui castel medieval cu bastioane la colţuri, Mănăstirea Tismana este aşezată pe vârf de stâncă, pe muntele Stârmina, înconjurată de culmi împădurite şi stâncoase, lângă gura întunecată a Peşterii Sfântului Nicodim şi de sub42Figură 24 Manastirea Tismana panorama

ale cărei ziduri ţâşneşte apa, rostogolindu-se în cascadă, cu o cădere de cca 40 m în râul Tismana. Celebrul călător – diaconul Paul de Alep, împreună cu Patriarhul Macarie al Antiohiei au vizitat Mănăstirea Tismana în iulie 1657 şi menţionează în cartea sa, scrisă în limba arabă, „Note de călătorie”, printre altele: „…într-adevăr, ea nu mai are seamăn nici în această ţară, nici în alta, prin frumuseţea locului şi a aşezării, prin mulţimea apelor sale şi întărirea pe care o are, ajutată şi de ocrotirea zidurilor sale înconjurătoare.” Ctitorul mănăstirii este Cuviosul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana (1310-1406) – lui îi aparţine alegerea a arhitecturii şi a decoraţiunilor acesteia. Construcţia din zid a fost realizată cu sprijinul material al domnitorilor Basarabi: Radu Negru Voievod (1377-1383) şi fiii acestuia Dan I (1384- 1386) şi Mircea cel Bătrân (13861418). SFÂNTUL NICODIM este de neam valah din sudul Dunării, după mamă înrudinduse cu domnitorii Basarabi şi cneazul Lazăr al Serbiei. Din dorinţa de a-şi dedica viaţa lui Dumnezeu, la 16 ani părăseşte în ascuns casa părintească din cetatea Prilep (Macedonia) şi cu ajutorul unor călugări athoniţi ajunge la Mănăstirea Hilandaru, din Sfântul Munte Athos. Aici îşi desăvârşeşte învăţătura, deprinzând limba slavonă şi greacă şi iniţiindu-se în arta athonită: caligrafie, pictură, argintărie, arhitectură, zidărie, dogărit,etc. În Ţara Românească, Sfântul Nicodim a venit prin chemare divină, cu misiunea de a ridica o mănăstire într-un loc ales de Dumnezeu. Documentele istorice menţionează mai multe mănăstiri – ctitorii ale sfântului: Vratna şi Mănăstiriţa (în Serbia), Vodiţa, Gura Motrului, Topolniţa, Vişina, Aninoasa, Tismana, (în Ţara Românească) şi Prislop (în Ţara Haţegului). Locul de rugăciune, priveghere şi odihnă al Cuviosului, a fost în grota aflată pe stânca de lângă mănăstire. Cuviosul Nicodim a fost solicitat să mijlocească pentru Serbia la Constantinopol, în anul 1375 ridicarea anatemei, datorată conflictului dintre aceste două Biserici din anul 1346. Patriarhul Filotei al Constantinopolului la apreciat foarte mult pe Sfântul Nicodim, i-a dăruit cârja sa, trei părticele de sfinte moaşte şi la făcut arhimandrit, Mănăstirea Tismana devenind „Marea Lavră” şi prima arhimandrie din ţară. La Mănăstirea Tismana, Cuviosul Nicodim a întemeiat o vestită şcoală de caligrafie cu copişti de cărţi bisericeşti în diverse limbi. El însuşi în anul 1405 a caligrafiat şi miniat un Tetravanghel pe pergament pe care la ferecat cu coperte de argint aurit, măiestrit lucrate, o capodoperă a epocii. Este cea mai veche carte datată din Ţara Românească cu cea mai veche ferecătură şi se află la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. Cuviosul Nicodim s-a mutat la cele veşnice la 26 decembrie 1406 şi a fost îngropat în mormântul din pridvorul bisericii, pe care şi l-a săpat dinainte. Acum o candelă neadormită veghează acest loc unde i s-au odihnit sfintele moaşte. Mănăstirii Tismana a fost sfinţită la 15 august 1378 cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, fapt întărit documentar de hrisovul Voievodului Dan I din 1385, octombrie 3, care se păstrează şi astăzi.Figură 25 Manastirea Tismana - intrarea in manastire

43

Ea este construită în stil bizantin, plan triconc, cu ziduri de piatră foarte groase, cu trei turle pe naos, pronaos şi pridvor şi este susţinută de contraforţi şi de pridvorul ce înconjoară pronaosul şi o parte din naos. De-a lungul timpurilor, datorită deselor prigoane ale păgânilor asupra ţării noastre, Mănăstirea Tismana a suferit mai multe distrugeri şi transformări, multe refaceri şi donaţii din partea voievozilor Basarabi şi a unor boieri înstăriţi, mănăstirea fiind ctitorie voievodală şi un puternic loc strategic. În 1520 voievodul Neagoe Basarab a acoperit biserica cu plumb; în 1541 domnitorul Radu Paisie a făcut chenarele şi uşile bisericii mari; Matei Basarab a făcut biserica mică a spitalului mănăstiresc (1650), clopotniţa şi a dăruit un clopot mare; marele ban al Craiovei Cornea Brăiloiu a refăcut chiliile şi casele egumeneşti, de asemenea a făcut mari donaţii mănăstirii; Jupâneasa Stanca Glogoveanu a refăcut pictura (1733 şi 1766) şi uşile bisericii (1782). Importante danii şi obiecte de cult a făcut Constantin Brâncoveanu. La început Biserica a fost zugrăvită într-o singură culoare, în ocru, cu figuri geometrice şi florale. Prima pictură iconografică a fost executată abia în secolul al XVI-lea (1564) de pictorul Dobromir din Târgovişte. Această pictură în culori vegetale se află şi astăzi pe pereţii din pronaos fiind cea mai veche pictură bizantină ce se păstrează în Ţara Românească. În anul 1732 se reface pictura din Naos şi Sfântul Altar cu ajutorul material al Doamnei Stanca Glogoveanu, în Pronaos fresca din 1564 nu a fost distrusă, ci peste ea a fost aplicată o nouă frescă datată 1766 pictor fiind Dimitrie Diaconu. În 1955, în cadrul lucrărilor de restaurare a Mănăstirii conduse de G. Russu s-a trecut la extracţia frescei din 1766 din Pronaos – caz unic în Europa. Fresca extrasă a fost încorporată în pereţii muzeului Mănăstirii şi pe coridoarele chiliilor. Totodată s-a restaurat şi conservat prima pictură, din 1564, care a fost lucrată după toate canoanele artei bisericeşti, cu deosebit talent şi evlavie. La realizarea celor nouă registre ale Sinaxarului sa folosit un roşu oriental – culoare specifică doar Mănăstirii Tismana. O ultimă pictură a Bisericii s-a făcut în Pridvor care a fost reconstruit în 1983, după planul Sfântului Nicodim şi pictat în 1994 de pictorul Grigore Popescu din Câmpulung Muscel. Este pictură bizantină, cu desen corect şi armonie discretă a tonurilor cromatice, cu prezentare iconografică unică. Aici, pentru prima dată sunt pictaţi toţi sfinţii dacoromâni descoperiţi şi canonizaţi în ultimii ani ai secolului al XX-lea, alături de toţi sfinţii români ce se prăznuiau. Tezaurul Mănăstirii Tismana a fost deosebit de mare, dar stricăciunile aduse mănăstirii de veacuri a făcut să se piardă. O parte din obiectele de valoare păstrate se găsesc la Muzeul de Artă a României. Muzeul Mănăstirii are o bogată colecţie de picturi murale (provenite din Pronaos, pictura din 1766), icoane vechi pe lemn, obiecte de cult, cărţi vechi, veşminte, uşile vechi ale bisericii (1782) şi altele. În Biserică se găseşte o raclă de argint, executată de artistul plastic Gheorghe Stoica din Bucureşti în 1980, care conţine trei părticele de Sfinte Moaşte: de la Sfântul Nicodim degetul arătător de la mâna dreaptă şi crucea de plumb ce o purta la gât, de la Sfântul Ignatie Teoforul şi Sfântul Ioan Gură de Aur. Biserica Mănăstirii Tismana îşi etalează statutul de „monument de artă” prin tot ceea ce reprezintă şi există în ea: catapeteasma din stejar executată în 1766 în stil postbrâncovenesc cu ornamente florale, suflată în aur, cu icoanele împărăteşti (1844);44Figură 26 Manastirea Tismana - pictura interioara

iconostasul mic sculptat în lemn de tei, aurit, executat de Ghenadie monahul (1741-1742); stranele (tetrapoadele) sculptate de călugări în anul 1731 şi 1735; policandrul mare din alamă lustruită secolul al XIX-lea; toaca metalică de forma vulturului bicefal – stema domnitorilor Basarabi, deosebit de valoroasă, şi altele. Obiectele de cult (deosebit de valoroase) şi cărţile vechi ale mânăstirii datând din secolele XIV – XVII, au fost inventariate şi se află expuse în muzeele din capitala ţării (Muzeul Naţional, Muzeul de Artă Medievală). La loc de cinste sunt păstrate (într-o raclă din mânăstire) degetul Sfântului Nicodim şi crucea de plumb purtată de acesta. În muzeul amenajat, cele mai importante piese expuse sunt Candela donată de Constantin Brâncoveanu, lucrată în argint de braşoveanul Hiemescu Petrus; Pravila lui Matei Basarab (1652); Pomelnicul Mânăstirii retranscris la 1840, după cel vechi. Mai sunt de admirat frescele cu scene religioase şi ctitori aparţinând secolului al XVIII-lea, decupate din mânăstire şi conservate în muzeul amenajat. De asemenea, prin valoarea artistică se remarcă sculptura în lemn materializată cu bunăvoinţa Stancăi Glogoveanca, cea care a subvenţionat cioplirea uşilor mari ale bisericii şi a celor două sfeşnice mari împărăteşti decorate cu vulturul bicefal. În Muzeul Mânăstirii se află pietre şi cărămizi cu inscripţii, după datina înmormântării monahilor iar în arhiva acesteia s-au păstrat aproximativ 2200 documente ca mărturie de netăgăduit a vieţii din acest sfânt lăcaş ortodox. Poetul George Coşbuc a dăruit pentru Paraclisul ctitorit de Matei Basarab două vitralii din 1916, deosebit de frumoase, în memoria fiului său Alexandru, iar G. Sfetea, un alt vitraliu pentru mama lui Maria, aflate acum în Muzeul Mănăstirii. Mănăstirea Tismana a fost transformată în chinovie de maici în anul 1949, care duc viaţă de obşte, împletind munca cu rugăciunea. Slujbele se săvârşesc după tipicul tradiţional. Sfânta Liturghie în fiecare zi, Vecernia seara şi Miezonoptica şi Utrenia la miezul nopţii; Cântările se fac pe muzică psaltică conform tipicului monahal. În prezent, Mănăstirea are 60 de vieţuitoare, dintre care cinci stau în schiturile mănăstirii, stareţă de peste 40 de ani este Stavrofora Ierusalima Gligor sub a cărei păstorire Mănăstirea Tismana a cunoscut multe şi importante înnoiri. Pe muntele Cioclovina, la N-V de Mănăstirea Tismana se află două schituri: Cioclovina de Jos, amintit documentar în anul 1660, iar în anul 1715 conform pisaniei a fost refăcut de egumenul Nicodim, având hramul „Sfinţii Voievozi”, şi Cioclovina de Sus, ridicat de acelaşi egumen în anul 1714, pe vârful muntelui având hramul „Schimbarea la Faţă”. Bisericuţa Schitului Cioclovina de Sus a fost pictată în anul 1999 de pictorul Grigore Popescu. A fost sfinţită de IPS Teofan, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolitul Olteniei în vara anului 2005. Mănăstirea Tismana a fost şi rămâne cea mai veche vatră de cultură, un uriaş muzeu al trecutului, un sanctuar pentru marile arderi umane ale prezentului şi o fereastră deschisă spre aspiraţiile viitorului. http://www.tismana.ro/manastirea/start.htm http://www.manastirea-tismana.go.ro/ http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Tismana 1. Manastirea Visina Manastire de caligari45

Viata de obste Hram: Sfanta Treime Adresa: loc. Bumbesti-Jiu, jud. Gorj Acces: DN66/E79, Tg. JiuPetrosani, la iesirea din defileul Jiului, 14 km Ctitor: Sfantul Nicodim de la Tismana Ruinele Manastirii Visina (situata pe malul drept al Jiului, la iesirea din defileu) sunt o marturie a inceputurilor monarhismului la noi. Istoricul I. Donat in lucrarea “Fundatiile religioase ale Olteniei” a emis ipoteza ca Manastirea Visina a fost ctitorita de Nicodim. Cronica rimata de la Prislop, cu titlul “Plangerea Silvasului” scrisa de un calugar, aminteste de prezenta lui Nicodim pe Jiul de sus: “Locul cel ales mai intai // Este in Surduc sus pe Jiu // Acolo pestera am gasit // Si intransa s-a salasluit // Care pestera e acum se gaseste // Si a Sfantului Nicodim se numeste”. Intre cei inscrisi ca ctitori, prin contributia adusa la ajutorarea manastirii, documentele amintesc pe Mircea cel Batran, Basarab Voievod, Neagoe Voda si alti domnitori ai secolelor al XVI-lea al XVII-lea. Date privitoare la inceputurile manastirii le furnizeaza documentul lui Neagoe Basarab din 14 dec. 1514, care pomeneste pe primul egumen cunoscut al manastirii, Grigorie. Egumenul si calugarii se parasera in fata divanului cu mosnenii din satele invecinate, Bumbesti si Porceni, pentru hotarele stapanilor lor. Pentru a se restabili hotarele au fost trimisi trei dregatori, Detco banul, Stanciul mare portar si Neagoe spatarul, insotiti de 12 boieri din partea locului. Acestia “au umblat pe ocina si au gasit vechile hotare din zilele lui Mircea voevod...” Actul din 1514 pomeneste de prezenta unor hotare ale stapanirii manastirii “din vechime, inca din zilele lui Mircea Voevod.” Avem astfel certitudinea ca asezamantul de la Visina are o vechime cel putin din aceasta epoca, de sfarsit al veacului al XIV-lea si inceputul celui de-al XV-lea. Alte hrisoave pastrate de la Neagoe Basarab mentioneaza pe langa grija Voievodului pentru Manastirea Visina si prezenta familiei puternicilor boieri Craiovesti care au daruit manastirii muntele Plaseala. Jupanita Neagra este sotia lui Parvu I. Craiovescu si mama lui Neagoe Basarab, cel care avea sa-i mute cu fast ramasitele pamantesti la Curtea de Arges, dedicandu-le pagini vibrante. Iar fiica ei Marga este sotia lui Marcea postelnicul, ambii donatori in 1518-1519 la Manastirea Bistrita Olteana, ctitoria Craiovestilor. Ipoteza noastra cu privire la o eventuala refacere sau reparatie in vremea lui Neagoe Basarab, sunt: O hotarare a lui Petru de Neagoe Basarab si inchinarea manastirii ca metoh la Tismana de catre Dragomir spatar, la 13 februarie 1599. De la vechea manastire nu s-au pastrat urme ale chiliilor sau ale zidurilor de incinta, Jiul distrugand eventualele ruine de pe latura estica prin macinarea malului. Au ramas doar ruinele bisericii. Actul de hotarare a recunostruirii Manastirii Visina a fost incheiat la 19 oct. 1994 in prezenta acad. Dr. Nestor Vornicescu, Mitropolitul Olteniei. Obiectivul propus este ca biserica paraclis a Sfintei Manastiri Visina sa fie structurata din punct de vedere al spatiului, pe orizontala, de la vest la est in : pridvor, pronaos, naos si altar. Structura va fi realizata din lemn de stejar (pereti, bolti, sarpanta,

46

invelitoare), cu infrastructura din beton si piatra iar elevatiile din piatra de stanca legata cu mortar de var. Aici se organizeaza anual la 6 august Festivalul folcloric “Cantecul Muntilor” la care participa lume venita dincolo si dincoace de munti. http://www.manastirea-visina-gorj.go.ro/istoric.htm http://www.judetulgorj.info/manastiri-judetul-gorj/109-manastirea-visina-gorj.html http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-visina-67844.html

Descrierea schiturilor bisericesti din judetul Gorj Schiturile sunt mici asezari calugaresti, situate de obicei intr-un loc mai retras, unde o comunitate monahala traieste isihie, aflandu-se sub autoritatea duhovniceasca a unei manastiri mai mari, care isi susţine material schitul. Adesea un schit creste devenind el însusi o msnastire, independenta de manastirea-mama, care i-a asigurat pentru un timp o transmitere a traditiei spirituale monahale. Uneori schiturile depind de un centru eparhial (care este in mod traditional socotit avand statut de manastire). 1. Schitul Cioclovina de Sus (Schimbarea la Fata) Schit de maici Hram: Schimbarea la Fata, Sfantul Proroc Ilie (20 iulie) Adresa: com Tismana, jud Gorj Acces: 3 km prin padure de la Schitul Cioclovina de Jos Ctitor: serdarul Cantacuzino (1711). A fost construita de egumenul Nicodim si jupan Figură 28 Schitul Cioclovina de Sus Patru Obedeanu la 1714 din piatra de siga, sparturi de stanca si caramida mica. In anul 1841 arhimandrit Spiridon a acoperit biserica si a refacut tampla cu icoane. Parasit mai multi ani, schitul s-a ruinat pana in anul 1940, cand a fost restaurat partial. Cele doua schituri care au constituit cetate de rezistenta a pandurilor lui T. Vladimirescu se afla intr-o zona greu accesibila, dar deosebi de pitoreasca iar “calugarii solitari, mai aproape stramosilor nostri daci” (pr. D. Balasa – Manastirea Tismana – Vatra strabuna”). Pe cele doua Cioclovine le apropie de Dumnezeu si de Cerul Sfintilor, rugaciunile maicutelor nu inaltimea muntelui pe care se afla plasate, una mai sus alta mai jos. Numai cutezatorii ajung cu pasul la slujbele de pe munte, dar cantecele de slava si rugaciunile zilnice ale maicutelor sunt intru iertarea si binele tuturor credinciosilor. http://www.judetulgorj.info/schituri-judetul-gorj/242schitul-cioclovina-de-sus-.html 1. Schitul Cioclovina de Jos (Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil) Schit de maici Viata de obste Hram: Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (8 noiembrie) Adresa: com Tismana, jud. Gorj Acces: 4-5 km in munte de la Manastirea Tismana (2 ore de mers)47

Prima amintire documentara a schitului dateaza din anul 1660. La 1662 Radu Stirbei daruieste o vie bisericii de la Cioclovina de Jos. La 15 iunie 1715 sub domnia lui Serban Cantacuzino in locul bisericii de lemn, egumenii Nicodim si Atanasie, ajutati de Stanca Glogoveanca, au ridicat biserica de azi. Biserica este zidita din piatra de munte. Intrarea in biserica se face pe partea de nord a pronaosului unde in anul 1849 a fost atasat un frumos pridvor de catre arhimandritul Spiridon. Turla asezata deasupra naosului este foarte scunda. Figură 29 Schitul In pridvor sunt zugraviti Atanasie ieromonah Proin Staret si Cioclovina de Jos Nicodim ieromonah egumen Tismana iar in pomelnic sunt biserica trecuti Hagi Ioames, bisericos negustor craiovean si Tudor Vladimirescu http://www.judetulgorj.info/schituri-judetul-gorj/241-schitul-cioclovina-de-jos-.html A. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale Judetul Gorj este unul dintre cele mai atrctive zone turistice din Romania. Acesta detine un foarte valoros potential turistic, caracterizat printr-un cadru natural generos prin toate componentele sale, dar si prin importante si variate atractii turistice antropice, la care se adauga pastrarea unor vechi ocupatii si mestesuguri, a unor frumoase datini si obiceiuri populare. Oras al monumentelor lui Brancusi, Municipuil Targu-Jiu este resedinta admisnitrativa a judetului. Principala atractie a orasului , este fara indoiala complexul sculptural realizat de marele Brancusi intre 1937-1938: Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana Infinutului. Cele trei capodopere situate in aer liber sunt dedicate eroilor primului Razboi Mondial. Statistic vorbind, acestea reprezintă a şasea parte din totalul monumentelor din Regiunea Sud-Vest Oltenia. Sunt din toate categoriile – situri arheologice, monumente istorice, monumente de for public şi de monumente comemorative. Aici sunt localizate şi unele foarte importante pentru preistoria europeană, aşa cum este descoperirea musteriană din Peştera Cioarei, comuna Peştişani sau locuirea preistorică din Peştera Muierilor, unde s-a descoperit un craniu de femeie datat în paleoliticul superior. Alte prime urme ale vietii umane ce apartin epocii paleolitice au fost identificate, pe langa cele mentionate anterior, de pe teritoriul Gorjului si in Pestera Pârcalabului din comuna Baia de Fier si Pestera Cioarei din sat Borosteni, comuna Pestisani. Dacă ne îndreptăm spre epoci istorice mai apropiate de noi, nu putem să ignorăm prezenţa numeroaselor situri de epocă romană. Important este sistemul de castre ce s-au ridicat pe drumul spre Transilvania, pe Valea Jiului la Pleşa, Bumbeşti Jiu şi Vârtop. Castrul roman de la Bumbeşti Jiu şi aşezarea civilă dezvoltată în jurul acestuia sunt dovada unei puternice prezenţe a vieţii romane în Dacia. Construit în secolul II î.Cr. a scos la iveală numeroase urme materiale de epocă romană –elemente de arhitectură (construcţii militare şi civile, termale), artefacte (ceramică, arme, sticlărie), ateliere pentru ceramică, valoroase urme monetare între care sunt de amintit cele două tezaure descoperite aici. Din epoca neo-eneolitica, pentru aceeasi zona, sunt semnalate vestigii în localitatile Calugareni (Pades), Gornacelu (Schela), Bengesti- Ciocadia, Polovragi, Bâltisoara (Runcu), Socu (Barbatesti), Vârt (Rovinari) etc. Cercetarile arheologice sistematice efectuate de institutii specializate, între care si Muzeul Judetean Gorj „Alexandru Stefulescu”, au dus la descoperirea complexului de fortificatii romane de la Bumbesti Jiu, a castrelor cu val de pamânt de la Catunele, PinoasaVârt, precum si a asezarilor civile romane de la Sacelu, Ciocadia, Tg-Jiu, Slobozia Bârsesti, care atesta o viata romana intensa, fapt ce va duce la o simbioza daco-romana, etapa importanta în formarea poporului si limbii române. Dupa formarea statului feudal Tara Româneasca, izvoarele scrise privind judetul Gorj sunt din ce în ce mai numeroase si mai variate ca informatii. Actul emis de cancelaria voievodului Dan I, ce poarta data de 3 octombrie 1385, este primul document scris care48

atesta existenta unor localitati gorjene (Tismana si Dabacesti), ultima fiind semnalata ca resedinta a primului judet, Jalesul. Adevarata viata culturala a judetului se manifesta in ultimele decenii ale secolului XIX. Astfel in 1875 este atestată existenta primei trupe profesioniste de teatru, devenita in 1880 Teatrul Roman din Tg-Jiu, iar in 1877, in planul urbanistic al localitatii este consemnat Teatrul Milescu, a cincea cladire de gen din tara la vremea aceea. In casele Anei Balcescu-Culcer, nepoata marelui patriot Nicolae Balcescu au loc serate literal-muzicale de exceotie. Un grup de intelectuali, intre care amintim pe Alexandru Stefulescu, Iului Mosil, Rolla Piekarschi, Ion Popescu-Voitesti, Aurel Diaconovici, depune eforturi pentru infiintarea unor institutii de educatie si cultura. Apar astfel, succesiv, Muzeul Goratestată (16 iulie 1894), Societatea filarmonica "Lira Goratestată, se tiparesc ziare, se creaza o atmosfera de mare spiritualitate. Este si momentul in care se ridica unele dintre cladirile reprezentative ale orasului Tg-Jiu: actualul sediu al Muzeului Goratestată, Palatul Administrativ al Judetului, Palatul Municipalitatii. Siturile arheologice din judetul Gorj Un sit arheologic este un teren, care cuprinde vestigii arheologice, ce reprezintă habitatul uman din diferite etape ale evoluției sale, cuprinzând structuri arhitecturale, urbanistice, tehnice, amenajări, precum și alte urme ale civilizației umane, în contextul natural, la suprafața solului sau sub acesta, identificate prin metode arheologice, informații documentare sau alte metode și care a fost sau poate fi investigat științific. Conform legii, în România proprietarii unui teren nu au dreptul să împiedice acccesul la un sit arheologic descoperit pe terenul lor, dar sunt îndreptățiți la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul săpăturilor arheologice, pentru perioada în care se desfășoară acestea și sunt scutiți de plata impozitului pe terenul agricol pentru suprafețele afectate de cercetările arheologice, pe întreaga durată a efectuării acestora. 1) Situl arheologic de la “Pestera Muierilor” • Sat: Baia de Fier • Comuna: Baia de Fier • Toponimie: „Pestera Muierilor” 1) Situl arheologic de la Alimpesti • Sat: Alimpesti • Comuna: Alimpesti • Toponimie: „Magura” 1) Situl arheologic de la Bumbesti-Jiu • Oras: Bumbesti-Jiu • Toponimie: „Vartop” • Datare: sec II, epoca romana 1) Situl arheologic de la Calugareni • Sat: Calugareni • Comuna: Pades • Toponimie/Adresa: „La morminti” • Datare: sec. XVI, epoca medievala, Hallstatt, epoca bronzului timpuriu 1) Situl arheologic de la Gornacel • Sat: Gornacel • Comuna: Schela • Toponimie: „La biserica” • Datare: neolitic, epoca bronzului 1) Situl arheologic de la Runcu49

Sat: Runcu Comuna: Runcu Toponimie: „La Bulboc”, „Cracul Rachitele”, „Pestera Popii” Datare: epoca bronzului timpuriu, paleolitic 1) Situl arheologic de la Runcu, punct „La cruce” • Sat: Runcu • Comuna: Runcu • Toponimie: „La cruce” • Datare: Latene, perioada de tranzitie la epoca bronzului 1) Situl arheologic de la Sardanesti • Sat: Sardanesti • Comuna: Plopsoru • Toponimie: „In cimitir” • Datare: epoca medievala 1) Situl arheologic de la Socu • Sat: Socu • Comuna: Barbatesti • Toponimie: „Cioaca Boii” si „ Dealul lui Istrate” 1) Situl arheologic de la Spahii • Comuna: Turburea • Sat: Spahii • Toponimie: „Dealul Spahiilor” • Datare: sec. III a. Chr., Latene 1) Situl arheologic de la Targu-Carbunesti, punct Geminele • Oras: Targu Carbunesti • Toponimie: „Geminele” • Datare: epoca bronzului, neolitic 1) Situl arheologic de la Telesti • Comuna: Telesti • Sat: Telesti • Toponimie: „Curaturi” • Datare, sec. VI-V a. Chr., Hallstatt tarziu 1) Situl arheologic de la Toiaga • Sat: Toiaga • Comuna: Stoina • Toponimie: „Curaturi” • Datare: sec. II-I a. Chr., Latene 1) Situl arheologic de la Valea Perilor • Sat: Valea Perilor • Comună: Catunele • Toponimie: „Chivadarul” • Datare: sec. II-III, epoca romana 1) Situl arheologic de la Vidin • Sat: Vidin • Comuna: Jupanesti • Toponimie: „Surlita” si „Boia” • Datare: epoca bronzului, epoca dacica Diverse asezari din judetul Gorj Asezarile reprezinta grupari de locuinte si oameni, care-si desfasoara activitatile pe un teritoriu delimitat si a carui înfatisare se schimba în raport cu conditiile naturale si cu cele economico-sociale. Se materializeaza ca o dubla realitate teritoriala, concretizata prin locul de concentrare a locuintelor (vatra) si prin locul de munca (mosia), ambele fiind parti50

• • • •

constitutive ale unei singure unitati teritoriale si având fiecare functii socio-economice bine gândite în viata colectivitatii. 1) Asezare dacica fortificata • Sat: Polovragi • Comuna: Polovragi • Toponimie: „Crucea lui Ursache” • Datare: sec. II-I a. Chr., Latene 1) Asezare fortificata dacica • Sat: Paisani • Comuna: Stoina • Toponimie: „La cetate” • Datare: sec. IV-I a. Chr., Latene 1) Asezarea dacica fortificata de la Ticleni • Comuna: Ticleni • Sat: Ticleni • Toponimie: „La cetate” • Datare: Latene 1) Asezarea de epoca bronzului de la Topesti • Comuna: Tismana • Sat: Topesti • Toponimie: „Cetate” • Datare: epoca bronzului 1) Asezarea de epoca bronzului de la Viersani • Sat: Viersani • Comuna: Jupanesti • Toponimie: „Poarta luncii” • Datare: epoca bronzului 1) Asezarea de epoca bronzului de la Viersani II • Sat: Viersani • Comuna: Jupanesti • Toponimie: „Piscul cerului” • Datare: sec. II-I a. Chr., Latene 1) Asezarea medievala de la Fratesti • Sat: Fratesti • Comuna: Lelesti • Toponimie: „Paraul Susita” • Datare: epoca medievala 1) Asezarea medievala de la Glodeni • Sat: Glodeni • Comuna: Balanesti • Toponimie: „La Biserica” • Datare: sec. II-III, epoca romana 1) Asezarea medievala de la Runcu • Sat: Runcu • Comuna: Runcu • Toponimie: „La morminti”, in vatra satului • Datare. Epoca medievala, sec. XV-XVI 1) Asezarea neolitică de la Baia de Fier • Sat: Baia de Fier • Comuna: Baia de Fier • Toponimie: „Pestera Parcalabului” • Datare: Neolitic, cultura Salcuta51

1)

1)

1)

1)

1)

Asezarea neolitica de la Sura Sat: Sura Comuna: Slivilesti Toponimie: „Valea Caselor” Datare: neolitic Asezarea paleolitica de la Borosteni • Sat: Borosteni • Comuna: Pestisani • Toponimie: „Pestera Cioarei” • Datare: Paleolitic superior Asezarea romana de la Haiesti • Sat: Haiesti • Comuna: Sacelu • Toponimie: „Jidovi” • Datare: sec. II-III, epoca romana Asezarea si necropola romana de la Sacelu • Sat: Sacelu • Comuna: Sacelu • Toponimie: „Turtita”, „Grui” • Datare: sec. II-III, epoca romana Necropola Hallstatt de la Telesti • Comuna: Telesti • Sat: Telesti • Toponimie: „Livezile mari” • Datare: sec. VI-V a. Chr., Hallstatt tarziu • • • •

Alte tipuri de vestigii din judetul Gorj 1) Castrele din Bumbesti-Jiu Castrul reprezintă un complex de clădiri și/sau teren împrejmuit utilizat ca o poziție militară defensivă. La origine el era o fortificație celtică de formă rotundă, construită pe vârful unui deal. În epoca romană termenul a fost folosit pentru a indica taberele militare fortificate care aveau de obicei formă rectangular. Diminutivul latin castellum era utilizat pentru forturi de mici dimensiuni, care erau de obicei, dar nu întotdeauna, ocupate de unități auxiliare și utilizate ca baze logistice pentru legiunile romane, după cum explică Vegetius. a) Castrul roman de la Bumbești-Jiu – “Gara” • Tip: Castru auxiliar • Tip construcție: Zid de piatră • Perioadă de activitate: secolul II-secolul III • Dimensiuni și suprafață:167 x 167 m2 (2,8 ha) • Denumire loc: Gară Castrul se află pe malul stâng al Jiului, la 35 de metri vest de șoseaua Târgu Jiu Petroșani. Acesta avea rolul de a apăra și asigura intrarea în defileul Jiului. Castrul a fost construit inițial dintr-un val de pământ iar mai apoi, în anul 201, s-au ridicat ziduri de piatră. Astăzi se mai păstrează doar latura de est (167 de metri) și parțial latura de sud (88 de metri). Aici s-a descoperit o inscripție dedicată împăratului roman Caracalla.

52

Cercetările arheologice sistematice desfăsurate în anul 2002 în interiorul castrului au dus la descoperirea unui tezaur roman imperial alcătuit din 92 de monede din argint, care acoperă o perioadă de aproape 50 de ani. http://ro.wikipedia.org/wiki/Castrul_roman_de_la_Bumbe%C8%99ti-Jiu_%283%29 a) Castrul roman de la Bumbesti-Jiu – “Vartop” • Tip: Castru auxiliar • Tip construcție: Palisadă și val de pământ • Dimensiuni și suprafață: 126 × 115 m2 (1,44 ha) • Denumire loc: Vârtop Castrul se află pe malul stâng al Jiului fiind construit din pământ. Situat la 35m V. de șoseaua Târgu Jiu - Petroșani, castrul roman de la Bumbești Jiu apăra și asigura intrarea în defileul Jiului. Castrul a fost construit și folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către romani (101-102 și 105-106), după care a fost abandonat. Lângă castru s-au găsit urme ce presupun o așezare civilă. Misiunea acestui castru era de a supraveghea drumul roman ce pleacă de la Bumbești prin Porceni peste munți, prin Pasul Vâlcan spre Sarmisegetuza precum și de a supraveghea populația dacică de aci. Este important faptul că romanii și-au ridicat castrele lor în apropierea celor mai însemnate puncte strategice ale dacilor, în special în locurile cu turnuri de pază și sanctuare. Castrul de pământ și lemn, de la Vârtop, măsoară 126 m × 115 m [1] și a fost cercetat prin sondaje de Tocilescu, Polonic, Florescu și Bujor, care au scos la iveală cărămizi și țigle romane. Are un val de pământ lat de 14m și înalt de 0,50 m-2 m, un șanț adânc de 0,50 m și lat de 11 m. Arheologii au găsit modeste urme de ceramică, un vârf de lance, piroane de fier și trei monede din sec II e.n. Se pare că acest castru a încetat să mai fie folosit de îndată ce se ridicase cel de la Bumbești, la o distanță de 800 m spre sud. Castrul și-a luat denumirea după pârâul cu același nume ce trece pe lângă el și este distrus în cea mai mare parte de calea ferată Tg-Jiu - Petroșani și de gropile unei cărămidării. http://ro.wikipedia.org/wiki/Castrul_roman_de_la_Bumbe%C8%99ti-Jiu_%282%29 1) Fortificatii Fortificațiile sunt construcții militare de pământ, de piatră, de beton armat, care întăresc un oraș, o linie de luptă, făcute cu scopul de a apăra luptătorii, în caz de război, împotriva proiectilelor și a bombelor de avion și pentru a înlesni acțiunea de observare și de folosire a mijloacelor de luptă proprii. Termenul are originea în limba latină, fortis însemnând "puternic", iar facere "a face". În funcție de poziția față de cota terenului natural, fortificațiile sunt: supraterane semiîngropate la nivelul cotei zero (neacoperite) îngropate cu tavan monostrat îngropate cu tavan multistrat subterane a) Fortificatiea de la Siacu • Sat: Siacu • Comuna: Slivilesti • Toponimie: „Dealul Bungeteanu” • Datare: sec. VII-VI a. Chr., Hallstatt a) Fortificatia dacica de la Somanesti • Comuna: Telesti • Sat: Somanesti • Toponimie: „Cioaca cu bani”53

• Datare: sec. I a. Chr. Complexe de arhitectura urbana a judetului Gorj Dezvoltarea urbanistica incepe mai ales din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, remarcandu-se casele cu o arhitectura in stil vechi romanesc cu influente orientale, al renasterii franceze si germane, apoi neoromanesc, precum si cele in stil eclectic. Cele mai reprezentative case de acest gen sunt cele din Targu Jiu care formeaza nucleele strazilor Victoria, Tudor Vladimirescu, Eroilor si Unirii. Orasul Targu Jiu mai cuprinde si un ansamblu arhitectonic in stil brancovenesc, biserica si casa marelui ban al Olteniei Cornea Brailoiu, unul din principalii colaboratori ai domnitorului Constantin Brancoveanu, ce se afla in partea de nord a orasului, pe bulevardul Ecaterina Teodoroiu (fostul sat Vadeni). Cele doua monumente au fost construite intre 1698-1700 si ele reprezinta o contributie importanta la arhitectura religioasa si laica de la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui de-al XVIII-lea din tara noastra. Valoroase case in stil romanesc cu influente orientale sunt: casa pitarului Dimitrie Maldarescu (strada Tudor Vladimirescu nr. 36), casa slugerului Barbu, casa setrarului Chirita Corbeanu (str. Parang nr.1), casa protopopului Andrei Schevofilax, toate construite in secolul al XVIII-lea. La acestea se remarca pridvoarele (foisoarele) cu coloane si arcade in acolada sau semicircular.Pe langa casele de piatra si caramida boieresti sau negustoresti cu ziduri imprejmuitoare si porti de stejar inalte, se aflau numeroase case din barne de stejar, cu un nivel sau doua, cu ferestre mici si cu acoperisuri din sindrila. La inceputul secolului al XIX-lea din cele 350 de cladiri ale orasului, 43 erau din zid, iar dintre acestea 28 erau cu doua nivele ( Alexandru Stefulescu, Istoria Targu Jiului, Tg-Jiu, 1906). Referitor la aspectul orasului Targu Jiu, istoricul Nicolae Iorga arata la sfarsitul secolului al XIX-lea,ca: " In acest oras nu era nici frumusetea stradelor podite (abia pe la 1793 se asternea piatra) si a largilor case boieresti din curti ca o mosioara, precum se vedeau la Craiova, nici linistea … unui targ vladicesc ca Ramnicul …Viata de mestesug si negot a celor multi si mici, dintre care cei mai bogati se apropiau de boierimea marunta a unui tinut departat de catre munte, aceia stapanea". La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui urmator la Targu Jiu se construiesc doua institutii publice reprezentative pentru arhitectura traditionala romaneasca. Intre anii 1898-1900 se construieste Gimnaziul Tudor Vladimirescu, dupa planurile arhitectului Thoma Dobrescu iar intre 1898-1902 se construieste sediul Palatului Comunal (Primaria), dupa planurile arhitectului Petre Antonescu, avand pictura interioara cu interesante valente orientale. Ambele edificii atrag atentia prin simtul proportiilor armonioase, eleganta si sobrietate. In ceea ce priveste arhitectura laica din prima jumatate a secolului al XX-lea, o nota aparte o reprezinta proiectele arhitectului gorjean Iulius Doppelreiter ( 1878 –1948). Din 1918 si pana in 1940 au fost executate dupa planurile lui cele mai frumoase cladiri ale orasului Targu Jiu, atat constructii publice (Scoala Normala, Banca Comertului, Muzeul Gorjului, Scoala de meserii etc) cat si particulare: aasa Catana, casa Ion Popescu-Voitesti, casa Gr. Iunian etc. Desi studiaza la Viena, stilul sau arhitectural este cel neoromanesc, nascut din traditiile caselor gorjene,cu tinda insorita, cu balcoane sub cupole peste caturi, placute la vedere si atragatoare. Casele lui cu elevatie din piatra de rau, sunt trainice, armonioase si indeamna la meditatie. Cula este o construcție semifortificată, specifică regiunii Olteniei - regasita si pe teritoriul judetul Gorj. Se pare că etimologic termenul provine din cuvântul în limba turcă ”kule” care înseamnă turn. Culele sunt specifice secolului XVIII și XIX. În esență, culele erau locuințele boierilor, construite în vederea apărării avutului și vieții membrilor familiilor acestora împotriva invaziilor întreprinse de către cetele de jefuitori otomani, veniți din sudul Dunării. De regulă, culele, care aveau o formă de turn cu

54

3-4 caturi, erau prevăzute cu metereze de unde se trăgea cu armele în orice parte a curții. În beci se afla fântâna. 1. Casa Barbu Ganescu Casa Barbu Ganescu, din municipiul Targu Jiu Piata Victoriei nr. 1, este o constructie in stil neoromanesc realizata pe un nucleu datand din anl 1790. La sfarsitul secolului al XVIII-lea acesta apartinea slugerului Barbu Ganescu. Ion Barbulescu, fost guvernator al Bancii Nationale, o restaureaza radical si o reamenajeaza in anul 1929 sub supravegherea arhitectului Iulius Doppelreiter, care nu se abtine in a-si aduce contributia personala incepand de la decoratia exterioara pana la distributia incaperilor. Monument arhitectural este cunoscut mai ales datorita faptului ca in aceasta cladire a locuit o perioada marele sculptor Constantin Brâncuşi. http://www.judetulgorj.info/casememoriale-judetul-gorj/1033-casa-barbuganescu-targu-jiu.html Casa Cornea Brailoiu Una dintre cele mai reprezentative constructii din judetul Gorj este Casa Cornea Brailoiu, din cartierul Vadeni al municipiului Targu Jiu. Realizata pe un nucleu din secolul al XVI-lea, constructia poate fi considerata ca apartinand marelui ban Cornea Brailoiu, care o extinde si o supraetajeaza la sfarsitul secolului al XVII-lea, regasind aici un veritabil palat din epoca lui Constantin Brancoveanu. Figură 30 Casa Barbu Ganescu Casa a fost construită între anii 1699 1710 de Cornea Brăiloiu, utilizând ca bază pivniţele masive din cărămidă şi folosindu-se de meşterii care construiseră palatul cumnatului său, domnitorul Constantin Brâncoveanu, de la Potlogi. De fapt, este vorba de un întreg ansamblu monumental, pentru că, pe lângă casă, aici mai există şi Biserica „Adormirea Maicii Domnului“, construită tot în perioada respectivă, care prezintă cea mai valoroasă pictură din Gorj. Casa Cornea Brăiloiu are o istorie zbuciumată. Până în 1975, în aceasta a funcţionat un orfelinat, după care a fost preluată de Muzeul Judeţean Gorj în vederea restaurării. Lucrările au început, dar au fost abandonate la puţin timp. În anul 1987, primsecretarul judeţului Gorj, Vasile Bulucea, a luat decizia să o transforme în casă de oaspeţi a PCR şi astfel au început din nou lucrările de restaurare, care ajunseseră aproape de finalizare, dar au fost oprite imediat după căderea regimului comunist. Clădirea a trecut apoi în patrimoniul OJT Gorj, care a încercat să finalizeze lucrările, dar nu s-a reuşit din cauza lipsei fondurilor. Cea mai veche clădire din Gorj, exceptând bisericile, a fost trecută apoi de la o instituţie la alta, timp în care s-a degradat încontinuu. În prezent, Casa Cornea Brăiloiu este o ruină. Doar o parte din zidurile casei mai sunt în picioare. Clădirea este înconjurată de vegetaţie, iar localnicii mai vin, la sfârşit de săptămână, la un grătar în curtea acesteia.Figură 31 Casa Cornea Brailoiu

2.

55

http://www.gds.ro/Gorj%20si%20Mehedinti/2007-0424/Fonduri+pentru+restaurarea+Casei+Cornea+Brailoiu 3. Casa Dimitrie Maldarescu Casa Dimitrie Maldarascu, din municipiul Targu Jiu, strada Tudor Vladimirescu nr. 36, a partinut in 1719 lui Gheorghe Maldarascu, care este recunoscut ca fiind ctitorul acesteia. Pastrandu-se mai departe in proprietatea boierilor Maldarascu, la sfarsitul secolului al XVIII-lea are ca mostenitor pe Dumitrache Maldarascu, tatal lui Nicolae, Dumitru si Constantin. In naul 1894 casa este in proprietatea lui Vasile Popescu, primar al orasului Targu Jiu. Intre anii 1934 si 1948 imobilul adaposteste politia orasului iar intre 1949 si 1955 functioneaza ca internat al Scolii Medii Tehnice Financiare Targu Jiu. În timp, imobilul a avut mai multe funcţiuni. Cea mai importantă perioadă pentru istoria învăţământului gorjean fiind cea în care aici a funcţionat prima şcoală publică din Gorj sub conducerea lui Constantin Stanciovici-Brănişteanu. http://www.judetulgorj.info/case-memoriale-judetul-gorj/1032-casa-dimitriemaldarascu-targu-jiu.html 4. Casa Glogoveanu Casa Golgoveanu din Glogova este situata pe malul stâng al Motrului. A fost construita în mai multe etape de catre Necula Glogoveanu (sec. XVII ) ce foloseste ca baza un beci mai vechi, apoi de Matei si Ionita Glogoveanu (sec. XVIII), concomitent cu realizarea bisericii paraclis cu hramul Sf. Nicolae. Interventiile de la începutul sec. al XVIII-lea ale lui Matei si Ionita Glogoveanu aveau sa elimine neajunsul prezentei scarii exterioare, la origine, prin construirea celei care se afla acum sub cerdac. La etaj domina prezenta cerdacului din care se intra într-o camera spatioasa de unde se poate patrunde în celelalte cinci. La începutul sec. XIX, restaurarea facuta de Gh. Vernescu, proprietarul ei de atunci, a dus la diminuarea caracterului de locuinta fortificata în favoarea confortului unei locuiri permanente a spatiului. Cu toate acestea, ea îsi pastreaza caracterul aparte în arhitectura Olteniei. Traditia aminteste de existenta unor subterane ce faceau legatura între cula si biserica paraclis din apropiere si dintre cula si un luminis din apropierea Motrului, subterane folosite în cazul unui asediu. Casa Glogoveanu nu este chiar o cula in sensul propriu al cuvantului, de tun, fiind incradata de o unii autori in seria "pretinselor cule", adica a caselor boieresti cu parter inalt, fortificat. La intrarea in curte, pe un panou sta scris: "Casa Glogovenilor a fost construita in jurul anului 17...(neclar) peste parterul unei cladiri mai vechi din secolul al XVI-lea de catre familia Glogoveanu care isi luase numele dupa cel al satului. Ea reprezinta tipul de casa boiereasca evoluata fiind construita pentru a corespunde cerintelor unei familii de mari mosieri. Piesa cea mai caracteristica a casei este foisorul marginit de un sir de stalpi de lemn care sustin grinzile frontale frumos impodobite cu crestaturi. Se remarca de asemenea beciurile cu ziduri groase de piatra. In casa Glogovenilor a trait o parte din anii tineretii Tudor Vladimirescu – conducatorul miscarii revolutionare dn Figură 32 Casa Glogoveanu 1821. Din cartea "Cule din Romania" a lui Ioan Godea, aflam ca "tehnica constructiei arata existenta a doua etape arhitectonice distincte. Prima etapa, caracterizata56

prin ziduri groase de aproape un metru si jumatate, foarte bine lucrate si strapunse de numeroase metereze, curpinde un beci la nivelul solului, alcatuit din doua incaperi acoperite cu bolti cilindrice intarite prin puternice arce-dublou. De aceasta constructie masiva se deosebeste net partea adaugata ulterior: alcatuita din intregul etaj, precum si din doua iesinduri; iesindul din fata cuprinde intrarea si scara de acces la etaj, iar deasupra un foisor strapuns de metereze. Iesindul din spatele cladirii constituia un corp de garda, prevazut si acesta cu o multime de metereze avand unghiuri de tragere variate, iar deasupra lui se afla sacnasiul caracteristic caselor boieresti in veacurile 18-19 (sacnasiu = incăpere mică la catul de sus al caselor domnesti si boieresti, iesită în afară din faţada clădirii si închisă cu geamlâc sau cu obloane). Cea de a doua etapa constructiva, prin care se exprima stralucirea si bogatia boierilor Glogoveni din veacul al 18-lea, a avut ca autor fie pe Matei Glogoveanu, consilier imparatesc sub austrieci, mort in 1732, fie mai degraba pe fiul acestuia, Ionita Glogoveanu, care a ocupat importante dregatorii in decursul celei de-a a doua jumatati a veacului al 18lea." Actualmente, cladirea apartine Sindicatului Minerilor din Motru care o foloseste pe post de casa de protocol. Felul cum e amenjata inauntru, cu canapele din piele, cu dus, cu televizor etc. dovedeste acest lucru. http://arhitectura-romaneasca.blogspot.com/2009/06/casa-glogoveanu-din-glogovajud-gorj.html 5. Cula Cartianu Din drumul naţional 66 se ramifică drumul judeţean TurcineştiSchela, ce făcea odinioară legătura prin pasul Vâlcanului cu Transilvania, şi care permite accesul în unul din cele mai pitoreşti sate din nordul Olteniei, satul Cartiu. Clădirea, care ocupă o poziţie pitorească pe malul pârâului Cărtiorul, a fost realizată la sfârşitul sec. al XVIII - lea. Construită la început sub forma unei cule, aceasta a suferit de-a lungul timpului mai multe intervenţii, dezvoltându-se ulterior în forma în care se găseşte astăzi şi care este un exemplu al modului de înţelegere a asocierii structurilor de lemn şi formelor de zidărie, notă dominantă a arhitecturii din zona subcarpatică. Dispusă pe trei nivele, casa prezintă un nucleu de trei încăperi la etajul I şi etajul II, fiecare din acestea, având pe latura de Figură 33 Cula Cartianu vest adosat probabil, ceva mai târziu, un corp ce adăposteşte grupurile sanitare. Ceace dă o notă de unicitate monumentului sunt salba de pridvoare realizate pe toate laturile cât şi scările de acces care realizează legătura pe verticală. Parterul, care este uşor scobit sub nivelul solului, cuprinde două beciuri cu intrări separate, legate pe latura de est printr-o sală deschisă, având ca elemente de decor două arce masive din zidărie mixtă - piatră şi cărămidă. Aerisirea acestor încăperi se realiza prin ferestre de dimensiuni relativ mici, care prin modificările ulterioare, au fost

57

parţial închise. Pe laturile de nord şi sud au fost realizate ca urmare a măririi casei câte o încăpere care era menită să adăpostească animalele mici. Etajul I, prezintă, aşa cum aminteam mai sus, în jurul nucleului de trei încăperi, perimetral, un pridvor amplu, întrerupt pe latura de est de um masiv de zidărie, străbătut de trei deschideri terminate la partea superioară în arc în plin cintru. La etajul II, împărţit în acelaş fel ca şi primul, pridvorul este delimitat numai de stâlpi de lemn. La el conduc două scări, ambele exterioare: una, cu aspect pitoresc şi monumental totodată, alipită faţadei laterale, unde se găseşte intrarea principală, apărată de ploi prin acoperişul casei însăşi, care se prelungeşte deasupră-i sprijinindu-se pe un înalt stâlp de lemn; alta pe faţa opusă prinsă între prispe şi încadrată discret în arhitectura acestora Cula de la Cartiu (Casa Cartianu), ce gazduieste astazi expozitia "Portul popular din Gorj" a fost construita la sfarsitul sec. XVIII si restaurata ultima data in 2004. http://www.monumenteromania.ro/index.php/monumente/detalii/ro/Casa %20Cartianu/10397 6. Cula Cioaba Chintescu Cula Cioaba-Chintescu situata în satul Siacu, comuna Slivilesti, este una din cele mai recente constructii de acest tip. Ea a fost începuta în 1818 de boiernasul Raducan Cioaba, dupa moartea acestuia, sotia sa Zoita s-a recasatorit cu Marin Chintescu, acesta fiind cel care a terminat cula în 1822. Mostenirea ei s-a facut în general pe linie femeiasca, astfel încât este cunoscuta sub mai multe denumiri printre care si cea de Cula Grecescu, dupa numele boierului Grecescu, sotul Stancai Chintescu. Constructia are un plan dreptunghiular dezvoltat pe trei niveluri. În timp a suferit unele transformari, usa originala nu se mai pastreaza. La etaj se urca pe o scara îngusta care porneste din beci. Pridvorul se deschide la ultimul nivel si permite o buna vizibilitate asupra împrejurimilor, pe vremea când functiona putând comunica cu o alta cula, care astazi a disparut, cea de la Borascu (1770). Toate laturile au prevazute metereze folosite pentru tragerea cu arma în caz de nevoie. Ca sistem constructiv si dupa amplasarea în teren, Cula de la Siacu apartine tipului de veghe, semnalizare si alarma. Desi este un valoros monument de arhitectura, Figură 34 Cula Chioaba Chintescu astazi se afla într-o stare avansata de degradare si înca nu s-au gasit resursele financiare necesare pentru restaurarea, conservarea si punerea sa în valoare. http://www.gorj.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=260 7. Cula Cornoiu Cula Cornoiu, a fost construita înca din prima jumatate a secolului al XVIII-lea si a fost lasata mostenire de Radu Pistescu logofatului Cornea din Târgu-Jiu (1785), împreuna cu toata averea. Constructia este dezvoltata pe trei niveluri, cu fântâna în pivnita si cu creneluri de tragere la fiecare nivel. Dupa sistemul constructiv si dupa amplasarea în teren, apartine tipului cula de refugiu, de aparare sau locuinta temporara. În timp a suferit unele transformari, însa, odata cu constituirea în jurul ei a Muzeului Arhitecturii Populare58

Figură 35 Cula Cornoiu

Gorjenesti de la Curtisoara, a revenit la forma sa initiala. Are în compunere doua beciuri în care se patrunde prin usi masive de stejar închise cu bârne de lemn dispuse de-a curmezisul. Din unul din beciuri porneste scara de acces spre primul nivel. La al doilea etaj se afla pridvorul culei care ofera o buna vizibilitate asupra împrejurimilor. Cula a fost nucleul în jurul caruia s-a dezvoltat Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenesti de la Curtisoara. În apropiere se afla biserica Sf. Ioan Botezatorul, alaturi de cula se afla Conacul si, de jur împrejur, pe o suprafata de aproximativ 12 ha, sunt dispuse într-un cadru pitoresc numeroase constructii care au pastrat specificul arhitecturii populare din zona Gorjului, case din zona de sub munte, din zona de câmpie, pivnite, patule. http://www.gorj.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=259 8. Cula Crasnaru Cula Crăsnaru se află pe povârnişul unui deal ce domină Valea Groşerea şi Valea Gilortului, din satul Groşerea. Construită cu trei nivele, a aparţinut lui Costache Săvoiu zis Surcel şi soţiei sale Ecaterina născută Frumuşanu şi a fost dată de zestre fiicei lor Elena căsătorită cu Achil Crăsnaru. Cula Crasnaru a fost construita in 1748 si renovata inainte si dupa 1898 de Cocos Crasnaru si de fiul sau, Barbu Cocos. Este in forma de turn cu inaltimea de zece metri. Intrarea in beciul cu metereze se face printr-o usa masiva de stejar. Urcam 16 trepte pana la urmatorul nivel, unde sunt doua camere, una mare si alta mai mica. Alte 12 trepte ne despart de ultimul nivel, o camera mare cu un foisor, cu arcade trilobate sprijinite pe stalpi de caramida. Pentru a veghea dealul din spate, pe doua laturi, cula a fost inconjurata de galerii inguste de lemn adapostite de streasina prelungita in polata. Pe fatada, cele trei niveluri au fost marcate de panouri adancite in zidarie. http://www.monumenteromania.ro/index.php/monumente/detalii/ro/Cula %20Crasnaru/10460 9. Liceul Tudor Vladimirescu Colegiul Tudor Vladimirescu a fost înfiintat în septembrie 1890 ca Gimnaziu Real “Tudor Vladimirescu“. Constructia sa a început în 1891 dupa planurile arhitectului Th. Dobrescu, antreprenor fiind Constantin Bartteli si s-a finalizat în 1894 când la inaugurarea sa a participat si ministrul instructiunii publice, Spiru Haret. Aici a functionat, pe lânga gimnaziu, Scoala de ceramica initiata de directorul gimnaziului Iuliu Moisil si de arhitectul sef al judetului, Aurel Diaconovici, dar si Muzeul Gorjului, primul muzeu de acest tip din tara constituit în 1894 din initiativa unui grup de intelectuali de marca ai Gorjului – Alexandru Stefulescu, Iuliu Moisil, Aurel Diaconovici, Vitold Rola Piekarski. Institutia îsi dobândeste numele de „Tudor Vladimirescu” prin Figură 36 Liceul Tudor decret regal în 1897. Extinderea cladirii poate fi Vladimirescu considerata un model deoarece a respectat întocmai arhitectura initiala. http://www.gorj.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=799 10. Palatul Comunal din Targu Jiu Palatul comunal din Târgu Jiu este situat in Piata Victoriei nr. 2-4, unde astazi functioneaza Institutia Prefectului judetului Gorj. Proiectul imobilului a fost realizat de arhitectul Petre Antonescu, iar devizul lucrarilor a fost întocmit în anul 1896 de catre arhitectul Teoharie Dobrescu, care a fost si antreprenorul lucrarii executate de inginerului Ion Poienaru.59

Ridicarea constructiei a început în anul 1897, iar piatra de temelie s-a pus la 22 august 1898. La 28 mai 1901, primarul orasului Târgu-Jiu, Titu Frumuseanu, încredinteaza arhitectului Dimitrie Maimarolu finisarea lucrarilor primariei, în august 1902 acestea fiind executate. Decoratia exterioara si cea interioara, în stil maur, dau o nota de unicitate si monumentalitate constructiei pentru care s-a achizitionat un ceas ce a fost montat în turla în anul 1905. În anul 1969 i se adauga aripa noua, proiect realizat de arhitectul Gheorghe Petrascu. Muzeele din judetul Gorj Muzeul este o instituție permanentă, aflată în serviciul societății, deschisă publicului, care se ocupă cu strângerea, păstrarea, identificarea, catalogarea, analizarea, menținerea, conservarea și expunerea de diverse obiecte Figură 37 Palatul Comunal sau artefacte ce prezintă interes științific, istoric, artistic, Din Targu Jiu tehnologic, ș.a.m.d., în scopul studierii, educării, relaxării vizitatorilor, a oamenilor de știință. Termenul de muzeu desemnează, de asemenea, clădirea propriu-zisă în care se găsesc păstrate, conservate și expuse acele obiecte, artefacte și/sau lucruri care au o legătură, într-un fel sau altul, cu civilizația umană. 1. Muzeul judetean Gorj "Alexandru Ştefulescu" (Muzeu de Istorie si Arheologie) Muzeul Gorjului a luat naştere în oraşul de pe Jiu, la sfârşitul secolului al XIX-lea graţie unor oameni iubitori de cultură, al căror scop era ridicarea spiritualităţii gorjene. Instituţia se număra printre primele muzee din ţară şi îşi are originea în preocupările istorice ale aceluia care este fondatorul sau, institutorul Alexandru Ştefulescu (1856-1910), care în 1893 a întemeiat o colecţie istorică şi arheologică, a şcolii primare de băieţi din Targu-Jiu, unde funcţiona ca învăţător şi director. Pasionat de istorie, de trecutul acestui judeţ numit pe bună dreptate istoric şi pitoresc, Alexandru Ştefulescu a strâns în jurul său oameni de cultură, care l-au ajutat şi susţinut în iniţiativele sale precum profesorul Iuliu Figură 38 Muzeul Judetean Gorj Moisil, inginerul Aurel Diaconovici şi artistul plastic Vitold Rola Piekarski. Colecţiile particulare ale acestuia s-au adăugat colecţiei Ştefulescu, ce a constituit de fapt nucleul muzeului. „Întemeiatu-s-a astăzi 16 iulie 1894 acest muzeu, spune actul de constituire în care vor găsi toţi, cărora le este scump neamul nostru românesc, trecutul istoric, etnografic, flora, fauna şi trecutul preistoric al Gorjului”. Pentru amenajarea expoziţiei muzeale au fost puse la dispoziţie doua încăperi mari de la parterul Palatului Administrativ (construit între 1870-1875). După doi ani de la întemeiere colecţiile tinerei instituţii vor fi mutate în clădirea Gimnaziului (casele lui Codin Crăsnaru din strada Unirii), iar în 1898 muzeul şi-a găsit spaţiu în clădirea nouă a Gimnaziului Tudor Vladimirescu, în sala cea mare a etajului. În aprilie 1896 a apărut buletinul Publicaţiunile Muzeului Judeţean al Gorjului, tipăritură care s-a oprit la primul număr. Odată cu începutul secolului al XX-lea grupul principalilor animatori ai muzeului s-a destrămat, în 1910 stingându-se din viata Alexandru Ştefulescu.

60

Muzeul n-a dispărut, anii războiului i-au pus însă în pericol existenţa, o parte din colecţie fiind înstrăinata sau distrusă. După război, piesele istorice rămase vor fi reorganizate într-o expoziţie la Liceul Tudor Vladimirescu. În 1925 din iniţiativa Ligii femeilor din Gorj şi a preşedintei acesteia Aretia Tatarescu, va fi deschisă o campanie de strângere de fonduri pentru construirea unei clădiri destinata muzeului, proiect încredinţat arhitectului Iulius Doppelreiter, întocmit după arhitectura culei Crăsnaru din Groterea Gorj şi ridicat în Gradina Publică a oraşului Târgu-Jiu. Noul muzeu va fi inaugurat la 5 septembrie 1926 si va funcţiona aici pana în 1954, când datorita spaţiului insuficient pentru colecţii, muzeul s-a mutat într-un imobil naţionalizat (casele avocatului Bicescu) de pe strada Tudor Vladimirescu, nr. 73. Către finele anului 1974 muzeului i s-a găsit o nouă clădire, care să-i găzduiască tot mai numeroasa colecţie, respectiv cea a fostului Palat Administrativ din str. Griviţei (azi Geneva) nr.8, local unde şi debutase ca instituţie în 1894. Din 1975 aici s-a reorganizat pe baze ştiinţifice noua expoziţie de istorie şi arheologie precum şi una de arte plastice. În 1990, secţia de arte plastice a fost mutată într-un sediu nou, situat pe bulevardul Brâncuşi, lângă Gradina Publica (fosta reşedinţa Ceausescu). Aceasta a primit denumirea de Constantin Brâncuşi. În 1996, secţia de istorie şi arheologie a Muzeului Judeţean Gorj şi-a luat numele lui Alexandru Ştefulescu, părintele istoriei Gorjului. În subordonarea acestei instituţii se afla: Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara, unde a fost mutată secţia de etnografie, care din 2002 şi-a îmbogăţit patrimoniul prin strămutarea Complexului Gheorghe Tătărescu aici, casele memoriale: Constantin Brâncuşi din satul Hobiţa, comuna Peştisani, Ecaterina Teodoroiu din Târgu-Jiu, Tudor Vladimirescu din comuna Vladimir şi Ion Popescu-Voiteşti, comuna Bălăneşti precum şi peştera de Polovragi. http://www.muzeulgorjului.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=44&Itemid=38 2. Muzeul de Arta Înfiinţat în anul 1984, Muzeul de Arta din Târgu-Jiu funcţionează în noul sediu aflat în Parcul Central, din aprilie 1993, nu departe de binecunoscutele opere ale lui Constantin Brâncuşi. Această instituţie oferă considerabile posibilităţi de regăsire a esenţelor şi valorilor perene ale artei noastre. Aici ne putem reculege, într-o linişte desăvârşită, în faţa eleganţei hieratice a icoanelor romaneşti a căror vechime şi valoare artistică este considerabilă. Una din sălile muzeului adăposteşte remarcabile acuarele de Ion Murariu, admirabile studii în cărbune, creion şi sepia de Vasile Blendea, Iosif Keber şi Stefan Popescu precum şi reuşite pasteluri de Mihai Teisanu, Alexandru Moscu şi Corneliu Sever Mermeze. Într-o altă sală a muzeului pot fi admirate cele mai vechi exponate ale muzeului (secolul al XVII-lea), aparţinând şcolilor flamanda şi italiana. Secolul al XIXlea este reprezentat în cadrul expoziţiei de bază de portretele academiste realizate de pictorul braşovean Misu Popp. Spiritul local este reprezentat în Figură 39 Muzeul de arta cadrul muzeului nostru de către lucrările marilor artişti gorjeni Iosif Keber (pictură de şevalet şi religioasă, ocupând o întreagă sală) şi Vasile Blendea (sculptură şi pictură).

61

O serie de pictori, deveniţi clasici ai spaţiului artistic românesc, Gheorghe Petrascu, Nicolae Vermont, Henri Catargi, Aurel Jiquidi, Schweitzer Cumpana, Margareta Sterian, Alexandru Ciucurencu, sunt şi ei prezenţi, prin operele lor, în muzeul nostru. Lucrările inconfundabile, de mare densitate artistică, ale maestrului Corneliu Baba ne indemna încă o data la meditaţie. Remarcabili artişti contemporani, Constantin Blendea, Ion Pacea, Vasile Grigore, Ion Salistreanu, Sorin Ionescu şi Marin Gherasim, sunt prezenţi prin opere semnificative. Din aceeaşi generaţie face parte şi Rodica Popescu, artistă de un uriaş talent, din păcate, foarte puţin cunoscută, din lucrările căreia muzeul nostru dispune de o substanţiala donaţie. Fac parte din patrimoniul muzeului şi lucrările ceva mai tinerilor Vasile Talan, Sorin Dumitrescu, Semproniu Iclozan sau Titu Dragutescu. Din actuala generaţie de artişti gorjeni, în prezenta expunere se află şi câteva remarcabile lucrări în sticla ale binecunoscuţilor de acum Mihai Topescu şi Valer Neag. Muzeul targujian de arta oferă însa vizitatorului şi alte surprize şi îi dăruieşte ceva infinit mai important, şi anume, posibilitatea regăsirii prin artă. http://www.muzeulgorjului.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=13&Itemid=27 3. Muzeul arhitecturii populare de la Curtişoara Curtişoara localitate situată la numai 10 km nord de Târgu-Jiu, capitala judeţului Gorj, pe partea dreapta a şoselei naţionale care beneficiind şi de amplasarea într-un cadru natural de excepţie care reproduce la scara mai mică aproape toate formele de relief, muzeul cu o suprafaţa de cca. 13 ha s-a coagulat în jurul unei parţi a domeniului familiei Cornoiu, moştenitoarea culei construită la începutul secolului al XVIII-lea, actualmente cea mai mare şi mai bine păstrata construcţie de acest tip din Oltenia. Inaugurată în anul 1975 muzeul şi-a îmbogăţit permanent colecţia de patrimoniu constituind un sprijin important pentru cei interesaţi de lumea satului în general şi de cultura populara gorjenească, în special. În acest cadru cele doua biserici: prima o ctitorie a Balasei Cornoiu de la 1821 cu hramul Sf. Ioan Botezatorul, a doua aparţinând familiei Tătărescu, strămutate în anul 2002 de la Poiana Rovinari, precum şi fântâna Sf. Arhangheli (1896) sunt cele mai bune modele pentru a înţelege relaţia privilegiată a familiilor romaneşti de neam cu Dumnezeu. Această virtute a înnobilat şi ţăranul care prin ingeniozitatea sa probată de gospodăriile strămutate aici din (secolele XVIII-XX), s-a transformat în izvor al inspiraţiei brâncuşiene. Toate acestea, şoapta frunzelor arborilor seculari sau murmurul unui izvor şi multe altele transforma vizitatorul din simplu observator în participant la ceea ce se poate numi: viata satului. şerpuieşte către Valea Jiului, comună bogată, care îşi află numele în negura evului mediu, fiind probabil reşedinţa unei autorităţi locale, găzduieşte în zilele noastre Muzeul arhitecturii Figură 40 Muzeul arhitecturii populare populare din Gorj.de la Curtisoara

http://www.muzeulgorjului.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=14&Itemid=28 4. Muzeul satesc Arcani Cel care isi include in traseul peregrinarilor sale pe meleagurile gorjene si un popas de cateva ore, sau o intreaga zi, in Arcani, va ramane deosebit de satisfacut de hotararea sa. In frumoasa asezare de pe valea Jalesului, va trebui sa va opriti mai intai la Muzeul satesc, infintat din anul 1970. Va fi o adevarata revelatie gasind reunite in muzeu dovezile62

materiale cu privire la modul de viata traditional, la activitatea de piuari specifica odinioara localnicilor din Arcani, unde pivele de batut sumane, pina nu cu prea multa vreme in urma, se insirau ca o salba pe apa Jalesului. O impresionanta documentare ilustreaza trasaturile caracteristice ale activitatii piuarilor din Arcani pe intreg intinsul Olteniei. Este infatisata in muzeu si ingenioasa organizare a piuarilor care-si impartisera in arii distincte teritoriul Olteniei, unde se duceau cu regularitate sa adune postavul pentru a-l bate la piua. Muzeul cuprinde numeroase alte piese etnografice, intre care o originala colectie de batiste, precum si marturii materiale legate de datini si obiceiuri. Notam ca in Arcani se practica inca obiceiul sezatorilor mai ales iarna. 5. Muzeul Satesc din Barbatesti Muzeul localitatii Barbatesti din judetul Gorj expune obiecte de etnografie si istorie locala. 6. Muzeul Satesc din Lelesti Cu o tradiţie de peste 40 de ani, Muzeul Satului din comuna Leleşti (loc. Lalest, jud. Gorj) adăposteşte o colecţie impresionantă de obiecte foarte valoroase. Cele mai vechi datând chiar de pe vremea dacilor. Clădirea a aparţinut dascălului Nicolae Săftoiu. Înainte de 1970, anul în care a devenit muzeu, a servit ca internat pentru elevii care veneau să înveţe la şcoala din Leleşti. Construcţia în formă de L, este alcătuită din două corpuri legate printr-o tindă cu pridvor ce păstrează motivele tradiţionale gorjeneşti pe care le întâlim şi la stâlpii de susţinere. Primul corp, aşezat în partea de apus, este alcătuit din două camere: „Hodaia bună” şi „Bucătăria” pe cand al doilea corp este format din trei camere: „Şcoala”, „Camera meşteşugarilor” şi „Camera costumelor populare”- cea mai importantă din punct de vedere artistic. Numele fiecărei camere provine de la tipul de obiecte pe care le adăposteşte. În „Hodaia bună” regăsim războiul de ţesut, lada de zestre, patul tradiţional construit din bârne şi o sobă specifică vremii. Tot aici întâlnim, aşezată lângă icoana Maicii Domnului, tabloul lui Alexandru Ioan Cuza, semn de gratitudine pentru acesta. Urmeaza „Bucătăria” cu ustensilele rustice folosite în trecut. Aici găsim cuptorul şi ţestul, obiecte nelipsite din bucătăria de odinioară. Putem observa masa rotundă din lemn, vasele din lut şi nelipsita lingură de lemn. Într-un colţ se păstrează aşa-numitul pârlău (un trunchi de copac scobit înăuntru), folosit la spălatul rufelor. Corpul următor începe cu „Şcoala”. Încăperea aminteşte de începuturile învăţământului rural. Atât băncile din lemn cât şi lădiţa cu nisip arată condiţiile grele în care îşi desfăşurau activitatea dascălii şi elevii. Pe pereţi putem observa tabloul primului dascăl din comuna Leleşti, Petre P. Popeangă şi fotografii cu generali ai armatei române pe care i-a dat această comună: Georgescu Gheorghe Ion – invalid de război, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul clasa a III-a cu Spade, Rasoviceanu Dumitru Ion – general de brigadă, Rasoviceanu I. Gheorghe – general al corpului de armată „A la suite”, eroul de la Bălăraia, Stâlpul şi Mărăşeşti, distins cu Ordinul Mihai Viteazul, clasa a III-a. Deasemenea, aici găsim manuale vechi şi o ţinută militară de gală. Urmează „Camera meşteşugarilor” cu roata olarului, folosită intens în această zonă, şi ustensile folosite la cojocărit. Putem observa motive artistice la stâlpii de casă, un cuier sculptat şi o colecţie importantă de cojoace confecţionate manual şi o multitudine de vase de lut: ulcioare, străchini şi oale. Este notabil că această cameră adăposteşte şi cel mai vechi exponat al muzeului, o coasă dacică cu o vechime de aproximativ 2000 ani. Obiectul a fost găsit şi donat muzeului de către domnul învăţător Nicolae Mărgulescu. Ultima încăpere a muzeului găzduieşte o colecţie impresionantă de costume populare tradiţionale gorjeneşti de o frumuseţe unică în lume. Unul dintr cele mai

63

valoroase costume este cel al lui Ion Schileru, promotorul portului schilăresc. Deasemenea, aici găsim mai multe tipuri de monede şi bancnote cu o vechime considerabilă. Întreaga construcţie este acoperită cu şindrilă, iar în împrejurimi putem observa fântâna cu cumpănă şi pietrele de moară utilizate la măcinarea cerealeleor. Lângă muzeu se mai află un pătul tradiţional, confecţionat din lemn şi nuiele, folosit pentru depozitarea porumbului. Tot pentru depozitare era folosit şi răcorosul beci aflat sub construcţie, aici se păstrau peste iarnă, produsele alimentare. În prezent, situaţia muzeului din Leleşti este pusă sub semnul întrebării deoarece terenul pe care se află a fost revendicat de urmaşii dascălului Nicolae Săftoiu. Aceştia pretind o sumă considerabilă pentru a renunţa la teren. http://ssirgorj.wordpress.com/2010/12/06/muzeul-satului-lelesti-tezaur-de-istorie-sicultura-romaneasca/ 7. Colectia muzeala a Manastirii Lainici Mănăstirea a fost construită în 1817 de mai mulţi boieri gorjeni pe locul unei biserici din lemn. A fost pictată în frescă de zugravi din Şcoala de pictură de la Târgu-Jiu. În 1990 s-a construit o biserică nouă, iar în perioada interbelică un corp de chilii. Aici s-a organizat o expoziţie de artă religioasă şi de carte veche. Mănăstirea este monument istoric şi de arhitectură. Colecţia muzeală conţine icoane pe lemn (tempera), carte veche, artă religioasă şi pictură în frescă. 8. Colectia muzeala a Manastirii Polovragi Mănăstirea Polovragi a fost construită în 1648 de boierul Danciu Pârâianu pe locul uneia mai vechi, din secolul al XVI-lea. În corpul de chilii s-a organizat o expoziție de artă religioasă și carte veche. Biserica mănăstirii este monument de arhitectură și istoric. Colecția cuprinde obiecte de artă religioasă - icoane pe lemn, icoane pe sticlă (secolele XVII - XIX), piese de uz liturgic (chivot, cădelnițe, disc, acoperământ pentru vase etc.), carte veche (Pravila lui Matei Basarab - 1652, Evanghelia lui Șerban Cantacuzino - 1682, Penticostar - 1743, Evanghelie cu ferecătură de argint - 1793, Octoih de la Constantin Brâncoveanu - 1712, Manuscris psaltic - Simonah Gherontie Zugravul - 1832), veșminte. 9. Colectia muzeala a Manastirii Tismana Tezaurul Manastirii Tismana a fost deosebit de mare, dar stricaciunile aduse manastirii de veacuri a facut sa se piarda. O parte din obiectele de valoare pastrate se gasesc la Muzeul de Arta a Romaniei. Muzeul Mănăstirii are o bogată colecție de picturi murale (provenite din pronaos, pictura din 1766), icoane vechi pe lemn, obiecte de cult, cărți vechi, veșminte, ușile vechi ale bisericii (1782) și altele. 10. Muzeul crucilor de la Macesu Ideea înfiinţării muzeului aparţine lui Pompiliu Ciolacu, director al Palatului Copiilor Târgu Jiu, care este şi etnolog la Centrul de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Gorj, instituţie care a luat sub patronajul său această iniţiativă. Ciolacu, ai cărui bunici au trăit în satul Măceşu, ştia că acolo există o şcoală fără elevi şi lângă ea o biserică fără cimitir, aşa că s-a gândit că asta e cea mai potrivită locaţie pentru un muzeu al bătrânelor cruci făcute cândva de meşterii populari şi care acum stau prin dosul bisericilor, după ce au fost înlocuite cu cruci moderne de piatră sau marmură, aşteptând să fie puse pe foc. Cruci de lemn, pictate naiv, cruci vechi din care nu se mai păstrează toate elementele sau pe care pictura se mai poate distinge decât cu greu, cruci de căpătâi şi nu64

numai, toate acestea sunt strânse la Măceşu. Crucile au înscrise pe ele nume ale unor persoane decedate cu zeci de ani în urmă, iar unele erau folosite pe vremuri la delimitarea graniţei dintre localităţi. Vechimea acestora variază şi, prin urmare, şi starea în care se află este diferită de la obiect la obiect. În muzeu există şi cruci de 10-20 de ani, dar şi cruci mai vechi de 100 de ani, uitate de vreme şi oameni, cruci pe care nu se mai poate citi nume sau an, dar pe care se poate vedea trecerea timpului. http://www.verticalonline.ro/muzeul-crucilor-unic-in-romania http://www.gorjeanul.ro/cultura/muzeulFigură 41 Muzeul Crucilor crucilor-de-la-macesu-de-importantamondiala?Itemid=150 Case memoriale din judetul Gorj: 1. Casa memoriala a lui Constantin Brancusi Satul Hobiţa din comuna Peştişani se situează în partea de nord-vest a judeţului Gorj, pe drumul ce leagă oraşul Târgul-Jiu de localitatea Tismana. Străveche vatră de locuire, Hobiţa apare în documentele din veacul al XVI-lea purtând denumirea de Ohabita. Cu siguranţa, aşezarea este mai veche decât actul domnesc care îi atestă existenţa la 30 aprilie 1518, act dat în Bucureşti de domnul Tarii Romaneşti, Neagoe Basarab, lui Datco şi fratelui sau Mihail, care cumpăraseră ocine în mai multe sate, între care şi Ohabita. Marele dicţionar Geografic al României menţionează faptul că pe la 1900, Hobiţa era un cătun înzestrat cu doăa biserici de lemn, 140 ha de pădure de stejar, ceea ce a favorizat dezvoltarea prelucrării lemnului. Destinul acestei umile aşezări cu oameni pricepuţi a fost marcat de fiul acestui sat, cel care a ştiut cu mintea şi mâinile sale să întoarcă o pagina în istoria artei moderne: Constantin Brâncuşi. El s-a născut la 19 februarie 1876, în familia lui Nicolae Radu şi a Mariei Brâncuşi, care se ocupau cu agricultura, prelucrarea lemnului (dulgheria) şi creşterea vitelor. Marele sculptor va fi învăţat la meşterii Figură 42 Casa Memoriala Constantin Brancus satului, în primul rând de la tatăl şi bunicul sau, priceperea de a ciopli lemnul care, în mâinile sale, capătă viaţa. În Hobiţa, la tot pasul, Brâncuşi a avut repere pentru meseria sa de-o viata sculptura: de la casele frumos împodobite, la bătrâna biserică de lemn cu fruntarul crestat şi sprijinit pe stâlpi ce evoca obârşia viitoarei Coloane Infinite şi cimitirul satului, cu troiţele şi crucile înflorate. Meşterii hobiţeni erau peste tot; ei au îmbinat mereu iscusinţa de constructori cu talentul de decoratori. Dornic să cunoască lumea, care-l atrăgea, la 11ani fuge de acasă la Târgu-Jiu, apoi la Slatina şi Craiova, unde, la 22 ani, absolvă, în numai patru ani în loc de cinci, Şcoala de arte şi meserii trecând imediat la Belle Arte din Bucureşti, ca în 1904 să plece, pe jos, la Paris, unde lucrează un timp în atelierul renumitului Auguste Rodin. În 1914 are prima expoziţie personala la New York, după care urmează cea mai prolifica etapa a creaţiei sale, iar faima şi influenta sa asupra sculpturii în lume este în continua creştere. Se sfârşeşte din viaţa la 81 ani la Paris, cu amărăciunea în suflet ca nu i-a fost permis să-şi mai revadă măcar o data ţara. Din cele 204 lucrări ale sculptorului C. Brâncuşi, foarte puţine se mai afla în ţară (la Târgu-Jiu, Craiova, Buzău şi Bucureşti), marea majoritate a acestora fiind răspândite în toata lumea, în cele mai mari muzee şi colecţii.

65

Casa-muzeu a fost inaugurata in 1971, aceasta fiind un monument de arhitectura, in care sunt expuse obiecte ce au apartinut familiei Brancusi. Construita pe la 1870 de catre tatal sculptorului, casa avea trei incaperi, nu foarte mari; la mijloc se afla o camera ce avea in spate o vatra micuta cu corlata. In fata casei se intindea o prispa cu stalpi din lemn, putin sculptati la capete, intrarea prispei fiind si ea strajuita de stalpi. Casa are o arhitectura populara de la sfarsitul secolului al XIX-lea si a fost restaurata in 1971. Se pot vizita trei camere, un patul, o pivnita. Colectia cuprinde fotografii, albume, documente, carti, scrisori care reflecta momente din viata si activitatea lui Constantin Brancusi. Este prezentat mobilier original de interior taranesc de la inceputul secolului al XX-lea. Casa parinteasca in care s-a nascut Brancusi se afla la aproximativ 200 de metri de Muzeul "Constantin Brancusi" din Hobita, unde este si casa memoriala, care este o reproducere a celei adevarate. Casa originala s-a aflat pe locul unde acum este muzeul. http://www.muzeulgorjului.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=45&Itemid=39 http://www.judetulgorj.info/case-memoriale-judetul-gorj/1036-casa-memorialaconstantin-brancusi.html 2. Casa memoriala a lui Ecaterina Teodoroiu Casa Memoriala Ecaterina Teodoroiu, astazi amenajata ca muzeu (1959), dateaza din anul 1884 si este construita de parintii Ecaterinei, Vasile si Maria Teodoroiu. Casa memoriala este situata pe bulevardul cu acelasi nume, nr. 270 din Targu Jiu, judetul Gorj. Casa taraneasca adaposteste doua camere, camera cu vatra si cea de dormit. In fata casei si pe latura de vest se afla tinda. Acoperisul este facut din sita. Pana in 1945 casa a fost locuita de membrii familiei, iar incepand cu anul 1959 dupa restaurare, devine casa memoriala "Ecaterina Teodoroiu". In cele doua incapari mici ale acesteia sunt expuse obiecte de imbracaminte, fotografii, documente referitoare la viata si la lupta eroinei de la Jiu, cazuta in timpul primului razboi mondial, pe campul de lupta de la Marasesti. Cu ocazia restaurarii din 1959, s-a descoperit pe o grinda sapata in lemn urmatoarea inscriptie: “Casa facuta 1884, 26, august.” Fotografiile, documentele si obiectele personale ale sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, reconstituie fidel atmosfera in care a trait cea care a fost numita "Eroina de la Jiu". http://www.judetulgorj.info/caseFigură 43 Casa Memoriala Ecaterina memoriale-judetul-gorj/1034-casaTeodoriu memoriala-ecaterina-teodoroiu.html

http://museum.ici.ro/oltenia/gorj/romanian/casa_memoriala_teodoroiu.htm 3. Casa memoriala Iosif Keber / Biblioteca de arta

66

Casa Memoriala Iosif Keber - renumit pictor de biserici - a fost proiectata de arhitectul Iulius Doppelreiter si adaposteste o frumoasa colectie de pictura si Biblioteca de Arta a municipiului Targu Jiu. Aceasta este una dintre cele mai valoroase clădiri din municipiu. Casa Memorială „Iosif Keber“ a fost proiectată de arhitectul Iulius Doppelreiter şi adăposteşte o colecţie de pictură şi Biblioteca de Artă a municipiului Târgu Jiu. Născut pe 30 iulie 1897 în Târgu Jiu, Iosif Keber a fost urmaşul unei familii din Flandra, care a emigrat în România în 1735. Iosif Keber a fost pictor şi restaurator al mai multor biserici din Gorj şi din ţară. După moartea sa, în 1989, Muzeul de Artă Gorj a preluat din casa lui Iosif Keber peste 500 de tablouri. Cu toate că de la distanţă este una dintre cele mai frumoase clădiri din oraş, de aproape, Casa Memorială „Iosif Keber“ poartă urmele trecerii timpului. Zidurile sunt afectate, precum şi tocăria ferestrelor şi a uşilor, mobilierul, acoperişul şi celelalte părţi componente ale clădirii. În ultimii 20 de ani, nimeni nu a mai efectuat lucrări de reabilitare şi reparaţii la Biblioteca de Artă „Iosif Keber“, în ciuda faptului că este zilnic supusă degradării, din cauza numărului mare de vizitatori care îi trec pragul. „Iosif Keber (născut la 30 iulie 1897, la Târgu-Jiu, s-a stins din viaţă, lucrând la şevalet, la 19 aprilie 1989, fiind înmormântat în cripta familiei din cimitirul Bisericii din Vădeni (Sişeşti), Târgu-Jiu – n.r.), pictor cu o viaţă creatoare şi modestie pilduitoare, consacrat totdeauna binelui şi frumosului public, trăind de foarte mulţi ani în fervoarea spiritual-umanistă a Gorjului, ai cărui locuitori şi natură le-a iubit totdeauna, Iosif Keber dăruieşte publicului o operă sinceră şi durabilă, pe care se cuvine s-o includem cu convingere în patrimoniul culturii Figură 44 Casa Memoriala Iosif Keber / româneşti”. (Dr. Grigore SMEU) Biblioteca de Arta http://www.judetulgorj.info/casememoriale-judetul-gorj/1035-casamemoriala-iosif-keber.html 4. Casa memoriala Ion Popescu Voitesti Casa Memoriala Ion Popescu Voitesti este situata in satul Voitesti din comuna Balanesti, fiind transformata in casa memoriala in anul 1976, la aniversarea centenarului nasterii marelui geolog. Contine obiecte personale, corespondenta, documente, la care se adauga si o colectie de malacogie si paleontologie. Ion Popescu Voitesti s-a nascut la 18 noiembrie 1876 in satul Voitesti, comuna Balanesti, judetul Gorj. Dupa absolvirea scolii primare in satul natal, urmeaza Figură 45 Casa Memoriala cursurile liceului " Carol I" din Craiova. Este student al Ion Popescu Voitesti Facultatii de Stiinte, sectia Stiinte naturale a Universitatii din Bucuresti, intre anii 1895-1898. In iunie 1910 sustine la Paris lucrarea de doctorat cu titlul " Contributii la studiul stratigrafic al Numuliticului din Depresiunea Getica". S-a distins printr-o activitate creatoare in invatamant si stiinta. A organizat Institutul de geologie si paleontologie al Universitatii din Cluj, a intemeiat aici revista muzeului geologic mineralogic, cu scopul raspandirii stiintei romanesti, la noi si peste hotare. Este profesor universitar al facultatilor de geologie din Cluj si Bucuresti. In 1941 se retrage in satul sau natal unde se stinge din viata la 4 octombrie 1944.

67

Marele savant nu s-a limitat la activitatea didactică şi de laborator, ci a fost permanent în teren, la cercetări, alături de studenţii săi. Mărturie stau fotografiile documentare, manuscrisele şi obiectele ce se află în casa memorială de la Bălăneşti, sat Voiteşti, unde s-a retras după ieşirea la pensie. De altfel, el a fost toată viaţa mândru de originea sa, dovadă faptul că şi-a adăugat numele satului de baştină la numele de familie. Mai mult, a lăsat aici, posterităţii, o veritabilă colecţie paleontologică şi de mineralogie. La 4 octombrie 1944, inima celui ce a iubit atât de mult pământul a încetat să bată, în timp ce se afla în mijlocul naturii. „Într-o incursiune în zonă, pornind de la şcoala generală ce-i poartă numele şi până la cimitirul unde e înmormântat, este lesne de observat că întreaga comunitate e însufleţită de spiritul înalt al celui născut şi reîntors pe meleagurile natale, al marelui OM Ion Popescu- Voiteşti- emblemă nemuritoare a acestor ţinuturi gorjene.” Monument de arhitectura, Casa memoriala Ion Popescu Voitesti este construit in 1941 de arh. Iulius Doppelreiter. Casa adaposteste exponate, lucrari din opera sa, obiecte personale, corespondenta si documente evocand activitatea geologului si profesorului universitar Ion Popescu-Voitesti (1876 - 1944), precum si o colectie de malacologie si paleontologie. Se remarcă cu uşurinţă stilul de construcţie născut din tradiţiile caselor gorjene, cu scări interioare şi tindă însorită, cu balcoane sub cupole atrăgătoare, cu ziduri trainice şi armonioase. Este inconfundabil stilul arhitectural Iullius Doppelreiter. La etajul casei memoriale sunt amenajate două încăperi ce găzduiesc expoziţii fotodocumentare, obiecte, piese de mobilier, etc., care au aparţinut marelui geolog cât şi miniexpoziţii (mineralogică şi paleontologică) cu exemplare spectaculoase fosile şi actuale, corali, moluşte, spongieri, flori de mină, eşantioane reprezentative provenite din cercetarea de teren efectuată de Voiteşti, de studenţii şi colaboratorii săi, sau din achiziţii şi donaţii ulterioare. De-a lungul şoselei principale, la distanţă de câteva sute de metri de casa memorială se află, nu întâmplător, Şcoala Generală „Ion Popescu Voiteşti”. Pentru săteanul de rând, Casa Voiteşti este locul unde aleargă atunci când are nevoie de consiliere medicală. Începând cu anul 1992, vila a căpătat o destinaţie în plus, parterul fiind preluat de Dispensarul Comunal. Cu această ocazie, muzeul a reorganizat expoziţia de bază în două camere de la etajul clădirii, iar piesele mari de mobilier au fost transportate şi expuse la Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara. http://www.judetulgorj.info/case-memoriale-judetul-gorj/1037-casa-memoriala-ionpopescu-voitesti.html http://www.muzeulgorjului.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=47&Itemid=41 5. Casa memoriala Maria Lataretu Maria Lătăreţu, s-a născut şi a crescut pe plaiurile satului Bălceşti, comuna Bengeşti-Ciocadia. Lacasul muzeal adsposteste majoritatea obiectelor care au aparţinut artistei, lucruri păstrate de familie într-un apartament din Bucureşti, după decesul acesteia în timpul unui spectacol susţinut în judeţul Botoşani. Casa are două camere, tipic ţărănească, puţin mai mare decât cea în care „privighetoarea Gorjului” s-a născut şi a trăit până şi-a luat zborul spre meleaguri necunoscute. Una dintre camere a fost dedicată în totalitate Mariei Lătăreţu, aici fiind expuse toate lucrurile pe care interpreta le-a folosit în timpul vieţii, obiecte donate de Ioana Lătăreţu. Astfel, păşind încameră, eşti întâmpinat de fotoliul pe care artista se odihnea când68Figură 46 Casa Memoriala Maria Latarescu

venea din turnee sau pe care se aşeza când medita asupra greutăţilor vieţii. Undeva, într-un colţ, se află biroul la care au luat naştere cele peste 1500 de cântece cu care Maria Lătăreţu a încântat românii de pretutindeni. Mulţimea de discuri, dar şi magnetofonul şi pick-up-ul la care le asculta, povestesc despre o viaţă artistică bogată. Alături de obiectele artistei se află şi vioara lui Tică Lătăreţu, omul pe care l-a iubit şi care i-a fost tovarăş de viaţă. „Vioara acea a fost cea care a adus banii în casa noastră”, povesteşte Ioana Lătăreţu. Ca orice mare solistă, Maria Lătăreţu folosea farduri, pudră şi apă de toaletă, expuse acum „acasă”, la Bălceşti. Ioana Lătăreţu a dăruit bălceştenilor şi costumul în care pe scena de la Româneşti, judeţul Botoşani, în urmă cu 34 de ani, s-a stins o stea. Cea de-a doua cameră a casei găzduieşte „viaţa” ţăranului gorjean: covoare olteneşti, plita pentru mâncare, vasele de lut şi obiectele de uz casnic sculptate în lemn de orice gorjean de la sat. http://www.bdmediafolclor.ro/fisiere/casa%20memoriala%20maria%20lataretu.pdf 6. Casa memoriala a lui Tudor Vladimirescu Aşezată în partea de sud-est a judeţului Gorj, pe malul stâng al Gilortului, la 50 km de Tg-Jiu şi 25 km de Tg-Cărbuneşti, comuna Vladimir este menţionată, după reforma administrativă din 1968, cu satele Andreeşti, Frasinul, Vladimir şi Valea Desului, având un total de 4260 locuitori şi o suprafaţă de 62,1kmp. Aici, în anul 1780, din părinţi moşneni (Constantin şi Ioana) s-a născut Tudor Vladimirescu întregind familia formată din 3 copii (Papa, Cons-tandina şi Tudor). După însuşirea primelor noţiuni de citire şi scriere de la preotul satului Pârvu Ciuhoi, Tudor îşi continuă studiile la Craiova, cu sprijinul boierului loan Glogoveanu. După ce devenise un renumit negustor de vite, Tudor primeşte de la domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Ipsilanti, însărcinarea formării unui corp de voluntari, pentru apărarea Olteniei de năvălirile trupelor neregulate otomane. Curând este numit mare comis, vătaf de plai la Cloşani (Mehedinţi), apoi mare sluger. în anii 1806-1812 participă la războiul ruso-turc, ca ofiţer rus, cu gradul de porucic (locotenent) şi este decorat de ţarul Rusiei, Alexandru, cu Ordinul Sf.Vladimir cu spada. Fiind refugiat la Viena îl cunoaşte pe contele Capodistria, ministrul de externe al Rusiei şi fruntaş al Eteriei (organizaţie secretă ce lupta pentru independenţa Greciei). Revoluţia din 1821, organizată Figură 47 Casa Memoriala Tudor şi condusă de Tudor Vladimirescu, Vladimirescu începe la 23 ianuarie cu citirea cunoscutei Proclamaţii de la Padeş, continuă cu fortificarea mănăstirilor din nordul Olteniei (Tismana, Motru, Strehaia) şi cu organizarea taberei de instruire de la Ţânţăreni. La 4 martie Tudor ajunge la Slatina cu 6000 de pedeştri şi 2000 de călăreţi, la 16 martie intră cu oastea în Bolintin, iar la 21 martie îşi instalează tabăra de luptă la Cotroceni. în aprilie 1821, sub titlul "Cererile norodului românesc", Tudor face cunoscut adevăratul program al revoluţiei, iar pentru a feri ţara de ocupaţia turcească, încearcă să obţină retragerea eteriştilor. La 15 mai, Tudor organizează ridicarea taberei de la Bucureşti, ordonând retragerea către nordul Olteniei. în acest timp, eteriştii desfăşoară intense acţiuni diversioniste culminând cu asasinarea lui Tudor la Târgovişte, în dimineaţa zilei de 27 mai 1821 de către Lassani şi În amintirea lui Tudor Vladimirescu, în 1932, prin eforturile Ligii Naţionale a Femeilor Române din Gorj, condusă de Aretia Tătărescu, este inaugurată Casa Memorială din satul natal, Vladimir. Casa ţărănească cu pridvor de lemn şi cu cele două cămăruţe69

amenajate specific începutului de secol XIX oferă vizitatorului obiecte şi documente legate de viaţa conducătorului revoluţionar de la 1821, Tudor Vladimirescu. Casa memoriala Tudor Vladimirescu se afla la 50 km de Târgu Jiu în satul Vladimir , comuna Vladimir si se înscrie în categoria monumentelor comemorative din Lista monumentelor istorice. A fost reconstituita de arhitectul Iulius Doppelreiter dupa o fotografie publicata la începutul secolului XX. Pastrarea si destinatia ei actuala le datoram Arethiei Tatarescu, conducatoarea Ligii Nationale a Femeilor Gorjene, cea care l-a adus pe Brâncusi sa lucreze acasa. Casa, cu doua camere (vatra si odaie), în care se patrunde dintr-un pridvor cu stâlpi sculptati într-o maniera tipica pentru arhitectura traditionala din Gorj, reconstituie atmosfera de la începutul secolului XIX si ne poarta în timp în vremea în care Tudor Vladimirescu înca nu devenise personalitatea care avea sa ne puna temeliile unui stat român modern. http://www.judetulgorj.info/case-memoriale-judetul-gorj/1089-casa-memorialatudor-vladimirescu.html Bibliotecile judetului Gorj Bibliotecă este un termen provenit din combinația termenilor grecești: biblos(carte) și theke (cufăr). Se poate referi atât la o colecție privată, cât și, de cele mai multe ori, la colecții mari, deținute și administrate de diverse instituții. Astăzi, bibliotecile tind să devină adevărate centre informaționale, care extind ariile de cercetare ale utilizatorilor ce fac parte segmentului vizat. Astfel, bibliotecile sunt specializate în funcție de categoria de utilizatori deservită. 1. Biblioteca Judeteana Gorj „Christian Tell” La 19 octombrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a dat un decret cu privire la înfiinţarea şi funcţionarea bibliotecilor publice, hotărând ca „pe lângă fiecare şcoală secundară şi primară, să fie adunate cărţi didactice trebuincioase şcolarilor sărmani care nau mijloace de a-şi procura cărţile de şcoală". În acel an funcţionau şi două mari biblioteci publice: Biblioteca centrală din Bucureşti şi Biblioteca centrală din Iaşi, acestea având „tot felul de cărţi" în toate limbile, apoi: hărţi, litografii, manuscrise, autografe, sigilii, medalii, monede antice.În această perioadă, Departamentul din Lăuntru a pus în vedere magistratului oraşului Târgu-Jiu să înfiinţeze o bibliotecă publică pe lângă şcoala amintită mai sus. În acest scop se aduce la clădirea şcolii un dulap în formă de bibliotecă, lung „de doi stânjeni şi două palme". Primele cărţi cu care a fost dotată biblioteca erau de natură şcolară, ulterior achiziţionându-se şi alte genuri. La 24 octombrie 1869, în cadrul sesiunii Consiliului general al judeţului Gorj, s-a analizat şi raportul Comitetului permanent privind înfiinţarea bibliotecii publice. Luând cuvântul, consilierul Dimitrie Frumuşanu a arătat că „instituirea de biblioteci publice este cel de-al doilea ochi, după institutele de instrucţiune, pe care răpaose întinderea luminii". Prin decizia nr. 1178, Consiliul a hotărât în unanimitate a se recomanda comisiei bugetare să treacă în buget suma ce resursele vor permite pentru înfiinţarea bibliotecii. Astfel că, în bugetul Consiliului general al judeţului pe anul 1870 la capitolul „Instrucţiunea publică" paragraful 3, s-a prevăzut suma de 740 lei şi 74 bani pentru înfiinţarea unei biblioteci publice la Târgu-Jiu. În comuna Bumbeşti-Jiu, Societatea „Luminarea săteanului" îşi propune, prin regulamentul său de organizare şi funcţionare, „crearea de biblioteci dotate cu cărţi şi reviste potrivite pentru săteni". În comuna Roşiuţa - lângă Motru, în anul 1898 se înfiinţează Biblioteca populară „Bujorăscu", căreia i se asigură de la început spaţii proprii, corespunzătoare. Se înfiinţează o serie de biblioteci din iniţiativa particulară, aşa cum sublinia în ancheta „Revistei democraţiei române" nr. 33, din 1910, învăţătorul Gheorghe G. Popescu din Boroşteni-Peştişani, că a pus bazele unei biblioteci populare, „cu cărţi dăruite de particulari". Aşa cum se poate citi în Anuarul Casei Şcoalelor pe anul 19101911, bibliotecile populare înfiinţate în 1910 în judeţul Gorj sunt în număr de 7, în cătunele70

Arcani, Vădeni, Gârbovu, Peşteana-Vulcan, Valea cu Apă, Poenari şi la Târgu-Jiu (pe lângă Şcoala nr. 1 - actualmente Şcoala nr. 4 „Alexandru Ştefulescu"). Biblioteca Judeţeană „Christian Tell" are ca nucleu de înfiinţare Biblioteca publică „General Tell" a oraşului Târgu-Jiu fondată în anul 1934, când Alexandru Christian Tell fiul lui Alexandru Tell şi nepotul generalului Christian Tell, a făcut o donaţie de carte, aproximativ 3000 de volume. Din scrisoarea trimisă de Alexandru Christian Tell - nepotul lui Christian Tell, trimisă din Bucureşti la data de 7 octombrie 1933 către primarul oraşului Târgu-Jiu, Dumitru Manofescu prin care se oferă a dona oraşului o bibliotecă de aproximativ 3000 volume, în care se spune printre altele: „Dorind a crea o bibliotecă publică într-unul din oraşele de provincie, gândul meu s-a îndreptat spre oraşul dumneavoastră, cu care familia noastră a avut îndelungate legături şi care este locul de origini al nostru". Propunerea s-a discutat în Comisia Interimară şi s-a acceptat. Din corespondenţa dintre Alexandru Tell şi primarul Dumitru Gh. Manofescu la început - octombrie 1933 şi ulterior cu primarul Şerban Frumuşanu - precum şi din alte documente, reiese că locul bibliotecii s-a stabilit la doamna Iunian (strada Gr. Săftoiu, astăzi Calea Eroilor - clădirea Iunian a fost demolată şi pe locul ei s-a ridicat o clădire în care fiinţează un restaurant şi „Hotelul Europa"), iar denumirea, ca o condiţie a donaţiei, Biblioteca publică „General Tell", denumire ce sFigură 48 Biblioteca Judeteana a păstrat până în anul 1944.Ulterior, fondul de Gorj carte a fost întregit de avocatul I. I. Căprescu şi de către Mihail Stănulescu cu 1000 de volume, apoi de către Primăria Târgu-Jiu, Şcoala Normală, Liceul „Tudor Vladimirescu" şi de alte donaţii particulare. Un număr mare de cărţi (cca. 1100 de volume) au fost publicate la Paris, alte 55 la Bucureşti, Iaşi şi Sibiu, 10 cărţi au fost publicate de edituri din Atena, una din Odesa, iar 40 la Bruxelles, Milano, Heidelberg, Leipzig, Veneţia, Roma, Triest, Lausanne. Cea mai veche carte este datată din anul 1809, editată la Paris în limba greacă şi cuprinde un lexicon galic. Alte cărţi au fost editate în Tipografia lui Heliade Rădulescu în perioada 1836-1847. Fondul de cărţi al acestui lăcaş de cultură s-a îmbogăţit fără încetare, îndeosebi după anul 1945 când s-a trecut la achiziţionarea ritmică anuală dirijată de stat cu fonduri de la buget, ajungând la 1 ianuarie 1990, la 221.885 de volume. Iniţial biblioteca a fost găzduită în clădirea unde în prezent se află Cofetăria „Magnolia" vis-â-vis de clădirea Spitalului de pe strada Tudor Vladimirescu, apoi în clădirea Primăriei oraşului (imobilul unde în prezent este prefectura judeţului Gorj) şi de acolo a fost mutată în localul de pe Calea Eroilor colţ cu strada General Gheorghe Magheru, unde se află şi la ora actuală. Acest edificiu a fost fondat în anul 1928. An de an biblioteca judeţeană a fost dotată aşa cum am subliniat deja mai sus, cu un număr din ce în ce mai mare de volume, astfel că se punea tot mai acut problema extinderii clădirii în care funcţiona.S-a elaborat Proiectul de execuţie nr. 62/1991, şefi de proiect soţii Emilia şi Francis Tocăniţă. S-a asigurat constructor şi obiectivul a fost dat în folosinţă. http://www.bibliotell.ro/istoric.htm 2. Biblioteca de arta Iosif Keber Biblioteca de Arta “Iosif Keber” a fost deschisa in aprilie 1991, in casa pictorului Keber, prin bunavointa prof. Ion Mocioi, mostenitorul testamentary, al artistului gorjean. Acesta a donat Bibliotecii Judetene “Christian Tell” casa din str. 11 iunie 1848, cele 6.00071

de volume, mobilierul si obiectele personale ce i-au fost lasate prin testament de catre Iosik Keber. http://www.judetulgorj.info/despre-gorj/cultura/85-bibliotecile-din-gorj.html 3. Alte biblioteci In judetul Gorj mai activeaza: • Biblioteca municipala din Motru: Str. Trandafirilor nr.1 • Biblioteca orasaneasca Tudor Arghezii: Aleea Trandafirilor nr.41, Targu-Carbunesti • Biblioteca orasaneasca Novaci: Str. Parângului nr.76 • Biblioteca orasaneasca Ticleni: Str. Petrolistilor nr. 315 • Biblioteca orasaneasca Rovinari: Aleea Florilor nr.3 • Biblioteca orasaneasca Bumbesti-Jiu: Str. Parângului nr.1 • Biblioteca orasaneasca Turceni • Biblioteca orasaneasca Tismana • 61 biblioteci comunale Stadioanele judetului Gorj 1. Stadionul "Minerul", Motru – capacitate: 10.000 de locuri – echipa: Minerul Motru (Liga 3) 1. Stadionul "Parangul", Sadu – capacitate: 1.500 de locuri – echipa: Parangul Sadu(Liga 4) 1. Stadionul "Minerul", Mătăsari – capacitate: 1.500 de locuri – echipa: Minerul (Liga 3) 1. Stadionul "Victoria", Vânju Mare – capacitate: 500 de locuri – echipa: Building Vânju Mare(Liga 4) 1. Stadionul "Avântul", Baia de Fier – capacitate: 500 de locuri – echipa: Avântul Baia de Fier(Liga 4) 1. Stadionul "Jiul", Rovinari – capacitate: --- locuri – echipa: Jiul Rovinari(Liga 3) 1. Stadionul "Petrolul", Stoina – capacitate: 500 de locuri – echipa: Petrolul Stoina(Liga 4) Statui si monumente istorice din judetul Gorj 1. Bustul doctorului D. Culcer Oras: Târgu Jiu Toponimie/Adresă: str. Narciselor, Cimitirul Ortodox Datare: 1920 2. Bustul generalului Ion Culcer Oras: Târgu Jiu Toponimie/Adresă: str. Narciselor, Cimitirul Eroilor Datare: 1920 3. Bustul istoricului Alexandru Stefulescu Opera a sculptorului Vasile Blendea, inaugurată în 1937. Alexandru Ştefulescu (1854-1910), învăţător şi revizor şcolar, publicist, arheolog, numismat, a fost un animator de prestigiu al vieţii culturale a oraşului aducând totodată o contribuţie preţioasă la cunoaşterea trecutului judeţului Gorj. Oras: Târgu Jiu72

Toponimie/Adresă: Calea Eroilor nr. 13 4. Bustul lui Tudor Vladimirescu Cea mai veche statuie din orasul Targu Jiu. Operă a sculptorului gorjean Constantin Bălăcescu, statuia a fost ridicată în anul 1898 din iniţiativa unui grup de studenţi de pe meleagurile judeţului, condus de istoricul Grigore Tocilescu. Se află în faţa Liceului "Tudor Vladimirescu", chiar pe locul unde, la 1821, s-au adunat Domnul Tudor cu pandurii săi. 5. Ceasul solar polonez Oras: Târgu Jiu Toponimie/Adresă: str. Narciselor, în curtea unităŃii militare Datare: 1940 6. Crucea de piatră A fost ridicata in anul 1779 de catre Radu Bordei, calugarit mai pe urma in manastirea Tismana, si reprezintă un pomelnic. Mester a fost pietrarul Ion Dumitru. Descriere: cruce de piatră cu inscripţii în chirilică săpate în relief, fără soclu, fundaţie din beton. Iniţial crucea a avut o terminaţie, tot din piatră, care forma la partea superioară o protecţie, însă a dispărut cu timpul. Toponimie/Adresă: Str. 23 August, Targu Jiu 7. Crucea lui Ursache Ridicata in 1808 pe platoul Padeşul, din Căpăţânii, de căpitanul Ursache marcând în plus amplasamentul Cetăţii Dacice de la Polovragi. Acest monument memorial este închinat unui vătaf al plaiurilor Novaciului, pe care sunt înscrisuri în slavonă. Toponimie/Adresă: sat Polovragi, com. Polovragi 8. Fântâna Sâmboteanu Fântâna Sâmboteanu nu mmita si Cişmeaua Sâmboteanu a fost construită la sfârşitul sec. al XVIII-lea de către clucerul Ianache Sâmboteanu, fost ispravnic al judeţului Gorj; Toponimie/Adresă: str. Aleea Fântânii 9. Mausoleul eroinei Ecaterina Teodoroiu Lucrarea realizată cu măiestrie de sculptoriţa Miliţa Petrescu si ridicat în memoria Ecaterinei Teodoroiu. Toponimie/Adresă: Piata Victoriei, Targu Jiu Datare: 1933 10. Monumentul Proclamatiei de la Pades Ridicat pe locul unde s-a adunat oastea pandurilor si unde Tudor Vladimirescu, conducatorul revolutiei, a citit celebra sa proclamatie de la 23 Ianuarie 1821, prin care indemna poporul la lupta. Monumentul are forma unei piramide care are in varf o torta a recunostiintei vesnice. Toponimie/Adresă: sat Pades, com. Pades Datare: 1921-1935 11. Monumentul Eroilor căzuti în primul război mondial Oras: Târgu Cărbunesti Toponimie/Adresă: Cartier Pojogeni Datare: 1926 12. Monumentul Eroilor căzuti în primul război mondial Sat: Săulesti Comuna: Săulesti Datare: sec. XX 13. Monumentul generalului Gheorghe Magheru

73

Boier cu rang de demnitar, Gh. Magheru şi-a ales calea armelor, devenind şeful pandurilor olteni - model de dăruire în lupta pentru libertatea şi prosperitatea ţării. Monumentul a fost realizat în 1972 de Vasile Năstăsescu; Toponimie/Adresă: str. General Gh. Magheru, Targu Jiu 14. Monumentul lui Constantin Ivănus Monument realizat in 1975 de sculptorul Oscar Han. Toponimie/Adresă: sat Buzesti, com. Crasna 15. Monumentul lui Mihai Viteazul Toponimie/Adresă: Poiana lui Mihai, sat Schela, com. Schela Datare: 1932 16. Monumentul lui Tudor Vladimirescu Opera a sculptorului gorjean Constantin Balacescu ridicata in anul 1898 din iniţiativa unui grup de studenţi de pe meleagurile judeţului, condus de istoricul Grigore Tocilescu. Locul unde este situată statuia semnifică momentul adunării vitejilor panduri, în ianuarie 1821; Toponimie/Adresă: Parcul „Tudor Vladimirescu”, Targu Jiu 17. Statuia lui Constantin Brâncusi Realizata in anul 1976 de sculptorul Ion Irimescu cu ocazia sărbătoririi centenarului marelui sculptor, în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor; Toponimie/Adresă: Str. Traian, în fata casei de Cultură a Sindicatelor, Targu Jiu Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu Cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului război mondial, proiectat și construit de Constantin Brâncuși. Cele trei componente sculpturale - Masa tăcerii, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit - sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 m. Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938. În epoca zisă a realismului socialist, Brâncuși a fost contestat ca unul din reprezentanții formalismului burghez cosmopolit. Abia în 1964 a fost redescoperit în România ca un geniu național și, în consecință, ansamblul de la Târgu-Jiu a putut fi amenajat și îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac. 1. Masa Tacerii Masa Tacerii se află în parcul central, pe malul stâng al Jiului. Este realizată din piatră, compusă din două piese masive de formă circulară suprapuse - piciorul cu diametrul de 2 m şi grosimea de 0,45 m, iar tăblia cu diametrul de 2,15 m şi grosimea de 0,45 m, aceasta fiind ultima din cele trei variante încercate de maestru, nefiind satisfăcut de primele două. In jurul mesei se află 12 scaune format clepsidră rotundă la ambele capete, lucrate din aceeaşi rocă. Opera a fost începută în anul 1937 şi definitivată în 1938. Piciorul este din travertin de Câmpulung şi tăblia din Bampotoc - Deva. Masa şi scaunele eternizează amintirea după moarte. Demiurgul alegand pentru masă şi scaune forma cercului, formă moartă, fără ieşire.Figură 49 Masa Tacerii

74

2. Poarta Sarutului Poarta sarutului, care se afla amplasata pe aleea de la intrarea din parcul orasului, este daltuita din piatra poroasa, extrasa din carierele aflate in imprejurimi, fiind alcatuita din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijina o arhitrava cu dimensiuni mai mari decat ale coloanelor, avand latimea de 6,45m, inaltimea de 5,13m si grosimea de 1,69m. Pe fetele fiecarei coloane se regaseste simbolul sarutului, doua jumatati ale unui cerc, atat de caracteristic operei lui Brancusi. Arhitrava are de asemenea incrustat acest simbol, ca un fel de filigran. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porții, ar putea fi interpretat și ca ochii care privesc spre interior. In plus, tot in filigran se afla incrustatii ce aduc cu un fel acoperis al portii, ca si cand poarta ar fi acoperita cu sindrila. Bolta portii are un ornament liniar delicat: este o Figură 50 Poarta Sarutului continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, intalnim continuarea unor forme ovale identice, de parca ar fi conturul fetei si al umerilor. Poarta sarutului arata ca un arc de triumf, simbolizand triumful vietii asupra mortii. 3. Coloana Infinitului Coloana Infinitului se afla pe „Via Sacra" la capătul de est al străzii Calea Eroilor, pe colina ce formează parcul ce-i poartă numele. Este aşezată în linie dreaptă cu celelalte opere din Grădina Publică, la distanţă de circa 1700 m de ele. Coloana Infinitului numita si Coloana fara sfarsit este considerată de către Sydnei Geist punctul de vârf al artei moderne ce reprezintă un adevărat "testament spiritual" al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veșnicie bolta cerului. Inaugurata la 27 octombrie 1938, Coloana are o inaltime de 29,35 metri si este compusa din 15 moduli octaedrici, respectiv avand la extremitatile inferioara si superioara cate o jumatate de modul. Modulii erau numiti margele de catre Brancusi. Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului Romaniei. Denumirea ei originala a fost Coloana Figură 51 Coloana Infinitului recunostintei fara sfarsit si a fost dedicata soldatilor romani din Primul razboi mondial cazuti in 1916 in luptele de pe malul Jiului. 4. Aleea Scaunelor

75

Aleea Scaunelor este în fapt aleea centrală a parcului care face legătura între Masa Tacerii şi Poarta sarutului. De o parte şi de alta a ei sunt amplasate câte 15 scaune din piatră de Bampotoc, format clepsidră pătrată la ambele capete, dispuse în grupuri de câte trei. Aleea a fost deschisă în 1937 şi scaunele aşezate în 1938. Obiectele clepsidrice de pe alee au semnificaţia lor ascunsă, nu sunt decât nişte ceasornice conştiincioase, invenţie pierdută în negura vremii, care ne măsoară necontenit calea, clipa, şi fapta. Ca orice ceasornice, aceste scaune nu sunt făcute să stai pe ele. Scaunele ne aduc aminte că omul nu trebuie să se teamă de nimic dinafară, ci trebuie să se teamă de sine însuşi, trebuie să se cunoască pe sine însuşi şi să se supună legilor firii şi a legilor omeneşti, altfel trecerea sa prin lume Figură 52 Alea Scaunelor decurge fără rost. http://www.judetulgorj.info/operebrancusi-tg-jiu.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Ansamblul_sculptural_Constantin_Br%C3%A2ncu %C8%99i_de_la_T%C3%A2rgu-Jiu

6. FONDUL TURISTIC ETNOGRAFIC SI FOLCLORIC a) Complexe de arhitectură rurală Casa Cărtianu Clădirea, care ocupă o poziţie pitorească pe malul pârâului Cărtiorul, a fost realizată la sfârşitul sec. al XVIII - lea. Construită la început sub forma unei cule, aceasta a suferit de-a lungul timpului mai multe intervenţii, dezvoltându-se ulterior în forma în care se găseşte astăzi şi care este un exemplu al modului de înţelegere a asocierii structurilor de lemn şi formelor de zidărie, notă dominantă a arhitecturii din zona subcarpatică. Dispusă pe trei nivele, casa prezintă un nucleu de trei încăperi la etajul I şi etajul II, fiecare din acestea, având pe latura de vest adaugat, ceva mai târziu, un corp ce adăposteşte grupurile sanitare. Cea ce dă o notă de unicitate monumentului sunt salba de pridvoare realizate pe toate laturile cât şi scările de acces care realizează legătura pe verticală. Parterul, care este uşor scobit sub nivelul solului, cuprinde două beciuri cu intrări separate, legate pe latura de est printr-o sală deschisă, având ca elemente de decor două arce masive din zidărie mixtă - piatră şi cărămidă. Aerisirea acestor încăperi se realiza prin ferestre de dimensiuni relativ mici, care prin modificările ulterioare, au fost parţial închise. Pe laturile de nord şi sud au fost realizate ca urmare a măririi casei câte o încăpere care era menită să adăpostească animalele mici. Etajul I, prezintă un pridvor amplu, întrerupt pe latura de est de ulm masiv de zidărie, străbătut de trei deschideri terminate la partea superioară în arc în plin centru. La etajul II, pridvorul este delimitat numai de stâlpi de lemn. La el conduc două scări, ambele exterioare: una, cu aspect pitoresc şi monumental totodată, alipită faţadei laterale, unde se găseşte intrarea principală, apărată de ploi prin acoperişul casei însăşi, care se prelungeşte deasupra sprijinindu-se pe un înalt stâlp de lemn; alta pe faţa opusă prinsă între prispe şi încadrată discret în arhitectura acestora.76

Casa Glogoveanu Casa Glogoveanu nu este chiar o culă în sensul propriu al cuvântului, fiind încadrată de o unii autori în seria "pretinselor cule", adică a caselor boiereşti cu parter înalt, fortificat. Ea reprezintă tipul de casă boierească evoluată, fiind construită pentru a corespunde cerinţelor unei familii de mari moşieri. Piesa cea mai caracteristică a casei este foişorul mărginit de un şir de stâlpi de lemn care susţin grinzile frontale frumos împodobite cu crestături. Se remarcă de asemenea beciurile cu ziduri groase de piatră. În casa Glogovenilor a trăit o parte din anii tinereţii Tudor Vladimirescu – conducătorul mişcării revoluţionare din 1821. Caracterizată prin ziduri groase de aproape un metru şi jumătate, foarte bine lucrate şi străpunse de numeroase metereze, casa curpinde un beci la nivelul solului, alcătuit din două încăperi acoperite cu bolţi cilindrice întărite prin puternice arce-dublou. Case din Glogova

b) Tehnica tradiţională

77

Moara cu trei roţi orizontale ("CIUTURI") Moara din Arcani este una dintre cele câteva sute de mori cu ciutură existente până nu demult în zonele de nord ale Olteniei. Spre deosebire de morile cu ciutură din Banat, cele din Oltenia sunt de dimensiuni mai mari, cu câte 3-4 şi chiar şi cu 6 ciuturi. Moara din Arcani este prevazută cu trei instalaţii de măcinat, acţionate fiecare de câte o ciutură, o roată hidraulică orizontală cu palete ("cauce") în formă de lingură. Axul vertical al ciuturii pune în mişcare piatra, prin transmisie directă, fără intermediul vreunui angrenaj. Admisia apei la roată se face prin trei scocuri, puternic înclinate. c) Ocupaţii tradiţionale Olăritul Descoperirile arheologice au dovedit că încă din perioada paleoliticului locuitorii din ţinutul de astăzi al Gorjului şi-au confecţionat vase ceramice. Ceramica geto-dacică şi romană descoperită la Costeni, Polovragi, Roşia de Amaradia, Vart, Valea Desului, Turburea a fost adusă la Muzeul Gorjului. Au apărut numeroase centre ceramice în judeţ: Glogova, Ştefăneşti, Găleşoaia, TârguJiu, Stroeşti. Regulamentul Organic (1831) care a înlesnit libertatea comerţului şi a meseriilor a dat impuls şi dezvoltării olăritului în Gorj. Conform catagrafiei din 1831, în Gorj numărul meşteşugarilor olari era de 21. Olarul se foloseşte, în activitatea sa pentru realizarea produselor, de mai multe unelte şi utilizează unele construcţii tehnice. Acestea sunt: săpiţa olarului (pentru săpat lutul), postaviţa (pentru căratul pamantului), postamentul din blane, frământătorul în patru dungi, cuţitoaia, sita, roata olarului, aţa sau sârma, cuptorul. Centre de olărit din Gorj: Centrul Găleşoaia, centrul Stroieşti – Arcani, centrul Pesteana – Vârtop, centrul Glogova şi centrul Ştefăneşti. Prelucrarea lemnului Bogăţia pădurilor şi varietatea esenţelor au făcut ca în Gorj să înflorească o adevarată civilizaţie a lemnului, materie primă din care se făceau nu numai case şi acareturi, ci şi mobilierul, precum şi o gamă foarte mare de unelte, vase, mijloace de transport.

78

Dulgheria este meşteşugul prin care meseriaşii execută lemnăria pentru case, anexe gospodăreşti, biserici din lemn. Tot meşterii dulgheri au ridicat şi bisericile de lemn din Gorj, adevărate monumente de arhitectură. Ele aveau formă de navă cu absida altarului în continuarea pereţilor laterali ai naoşului, frecvent construite în partea stângă a Jiului. Alt tip de biserică din lemn este cel cu naoşul şi pronaoşul acoperite pe toată lungimea lor cu un semicilindru continuu (Bisericile din Toropi-Bălăneşti, Dealul OciiPojogeni, Slavuta). Biserica Pojogeni

Şindrilăritul: Casele, bisericile şi anexele gospodăreşti din lemn au fost acoperite odinioară cu şindrilă, confecţionată în Gorj înca din evul mediu. Gorjenii confecţionau şindrila mai ales din lemn de răşinoase, dar şi din fag ori stejar. Toamna târziu şi iarna când seva era mai puţină, lemnul se tăia în bucăţi, fără noduri, la dimensiuni de 50-70 cm. Bilele erau sparte cu spărgătoarea în sferturi, folosindu-se până şi maiul. Din sferturi se scoteau fâşii (10-20 bucăţi, în funcţie de grosimea sfertului). Fâşiile erau prelucrate pe fibră cu cuţitoaia în capra de tras şindrila unde lemnului i se dădea forma de coadă de rândunică, rotundă, cu moţ, dreaptă. Confecţionarea mobilierului ţărănesc. Marea măiestrie a tâmplarilor rudari era dovedită în confecţionarea mobilierului: lăzi de zestre, ornamentate cu motive geometrice colorate. Centrele principale de confecţionare a mobilierului din lemn au fost în Gorj la: Polovrgi, Novaci, Baia de Fier, Buduhala, Albeni. Lăzile de zestre confecţionate în Gorj sunt cu capac plan şi au în componenţa: pereţii, realizaţi din mai multe scânduri, capetele (părţile laterale), capacul, fundul lăzii. Rudarii erau specializaţi în confecţionarea lingurilor, fuselor, blidelor şi albiilor. Ei foloseau ca materie primă lemnul de esenţa moale: salcie, plop, tei. Albierii – confecţionau albii pentru rufe, albii de frământat mălaiul, molde (pentru sprijinitul vinului la zdropcire), troace, vălaie. Lingurarii – erau în general rudari, dar în multe sate gorjene (Polovragi, Novaci, Albeni) şi ţăranii confecţionau linguri. Spetarii – pentru ţesutul covoarelor, scoarţelor, velintelor, costumelor era nevoie de spete de diferite mărimi. În Gorj acestea s-au confecţionat în localităţile Arcani şi Leleşti. Crucerii – dupa tradiţie, la înmormântare, pe direcţia capului mortului, se înfingea în pământ stâlpul, cu o înălţime de circa 1,5 m şi partea superioară antropomorfă. Crucile din cimitirele gorjene erau simple, îmbinarea celor doua părti făcându-se prin tăiere şi îmbucare iar fixarea lor se realiza prin folosirea cuielor. Meşteşugul fierăriei - între cele mai vechi meşteşuguri practicate pe teritoriul Gorjului a fost şi cel de prelucrare a fierului. Această îndeletnicire a înlesnit localnicilor79

eficienţa practicării unor ocupaţii ori i-a ajutat prin perfecţionarea armelor în luptele duse pentru apărarea proprietăţii. Prelucrarea fierului în Gorj este dovedită încă din epoca fierului de urme arheologice şi a fost o consecinţa a dovedirii la Baia de Fier a zăcămintelor de minereu de fier. Costumul popular - costumul popular gorjenesc a avut o evoluţie continuă până in secolul XIX când s-au putut constata elemente unitare în portul femeiesc şi bărbătesc, remarcabile prin formă şi ornament, sobrietate şi eleganţă. Costumul femeiesc din secolul XIX era compus din: carpă, cămaşă lungă şi catrinţe sau zavelcă iar cel bărbătesc era format din cioareci, cămaşă de pânză şi şuba din dimie albă. Sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX au adus nou în portul gorjenesc costumul schilăresc (căciuna moţată, cămaşă de bumbac până la genunchi, nădragi, vestă, mintean şi ghete) şi costumul unguresc din zona submontană a judeţului.

Tăbăcăritul: Tăbăcarii erau meşteşugarii care tratau pieile de animale cu diferite substanţe, ca să le menţină moi şi să le întărească rezistenţa. Tăbăcarii foloseau: scoarţa de scumpie sub formă de praf, varul şi piatra. Cojocăritul: Este un meşteşug transmis familial, mai frecvent întâlnit în zona submontană a Gorjului. Cojocăritul era practicat la sate în perioada de toamnă şi iarnă. Înainte de a fi lucrate pieile erau pregătite. După ce erau jupuite de pe animal, se întindeau şi li se dădea sare cu mălai, apoi erau împăturite şi lăsate 2-3 zile. Curelăritul: Presupune meşteşugul confecţiilor curelelor, chimirelor, tolbelor, portofelelor, bicelor, hamurilor. Meseria era practicată mai ales la oraş în ateliere dotate cu maşina de cusut piele, scaun şi masa de lucru, prese, sula, cleşte, ciocane, pile, maşina de capsat. d) Activităţi cu funcţie turistică şi manifestări folclorice: Mănăstirea Polovragi este o mănăstire de maici cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, monument arhitectonic din Ţara Românească de secol al XVII-lea. Mănăstirea Lainici este o mănăstire ortodoxă de călugări din România şi are hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”. Mănăstirea mai vechi aşezământ Românească. A fost sfinţită la 15 august „Adormirea Maicii Domnului". Tismana este cel monahal din Ţara 1378 cu hramul

„Târgul meşterilor populari din Romania” este organizat cu scopul de a promova meşteşugurile populare româneşti, la care participa 65 de meşteri populari din Gorj, Dolj,80

Olt, Vâlcea, Bucureşti, Bihor, Ilfov, Maramureş, Dâmboviţa, Covasna, Harghita, Cluj, Mu reş, Prahova, Mehedinţi şi Argeş. Ei vor reprezenta 30 de meşteşuguri tradiţionale, toate din zone diferite. În cele cinci zile de târg, expozanţii vor fi îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei reprezentate şi vor face demonstraţii pentru trecători şi cumpărători. Totodată, aceştia îşi vor expune produsele constând în icoane pe lemn, ţesături, broderii, articole de vestimentaţie, covoare, ceramică, miniaturi din lemn şi sculpturi, ouă încondeiate, păpuşi, oale, pandantive şi bijuterii din argint. Meşterii populari au reuşit ani la rând să îmbine cu succes tradiţia cu modernitatea. Mulţi dintre ei îşi câştigă astfel existenţa, reuşind să facă din tradiţia populară o afacere. Vor aduce la Târgu Jiu, exact ca în fiecare an, un strop din originalitatea şi tradiţia fiecărei zone „Nedeia de la Polovragi” În perioada 14-20 iulie ale fiecărui an, în comuna Polovragi se desfăşoară “Nedeia de la Polovragi”. Bâlciul, fiind printre cele mai mari din ţară, este un eveniment deosebit pentru viaţa social–culturală şi economică din Polovragi. Este intalnirea cea mai de seama a pastorilor in perioada de vara cand sunt cu turmele in munte. Ansambluri populare locale, dar şi invitaţi din numeroase regiuni ale ţării pun în scenă, un spectacol de zile mari, la sfârşitul căruia imaginea tradiţiilor noastre locale iese, de fiecare dată, mai proaspătă şi mai fermecătoare. În ciuda căldurii obişnuite pentru această perioadă şi în aşteptarea ploii promise de Proorocul Ilie, oltenii se reunesc cu ocazia acestui mare bâlci al zonei, iau parte la manifestările artistice, se târguiesc pentru marfa aleasă, se amuză în parcul de distracţii niciodată absent şi se relaxează la terasele improvizate în plină natură. Distracţia nu se opreşte însă aici, fiindcă o sărbătoare veche de peste patru secole nu e doar un prilej pentru consumul accelerat de mici, bere şi alviţe, ci şi o ocazie, unică, poate, de a lua contact cu o geografie minunată în care istoria îşi are locul ei şi care le deschide turiştilor traseul Peşterii Polovragi (lungă de 11 km, traseul vizitabil pentru turişti fiind de aprox. 800 m), precum şi porţile Mănăstirii Polovragi (ce datează din 1505). În acest cadru special, dat de peisajul natural fascinant, întărit de liniştea regăsită a sfintelor lăcaşe şi animat de localnicii primitori, turiştii îşi pot lua cu încredere porţia lor de tradiţie românească, păstrând-o în amintire până la anul, când, în numele Sfântului Ilie, totul se va relua cu aceeaşi voie bună 1. Obiceiuri de primăvară Despre văzutul sau cântatul unor păsări primavara: a) Văzutul primavăra a berzelor

Când primăvara ţăranul iese în curte să meargă în câmp şi vede în zbor un cârd de berze, se spune că în anul respectiv va efectua lucrările agricole întovărăşit cu alţi cetăţeni ai satului. Iar dacă se vedea în zbor sau pe câmp numai o barză, va fi sortit tot anul să81

lucreze pământul numai de unul singur. Din această credinţă rezultă necesitatea comunităţii satului de a efectua împreună muncile agricole de sezon, pentru întărirea relaţiilor de întrajutorare (specific acestei zone gorjene). b) Despre auzitul primelor cântece a păsărilor primăvara

Auzitul cântatului păsărilor primăvara, este un obicei care se menţine şi acum pe Valea Motrului. Primăvara, cetăţenii satelor au grijă ca atunci când încep păsările să cânte, nu cumva să-i “spurce” adică să le cânte, în special dimineaţa când se află pe stomacul gol (nemâncaţi). De aceea, fiecare ţăran are grijă primăvara să se spele şi să mănânce mai de dimineaţă ca să nu-l “spurce” păsările. Dacă omul este “spurcat” de cuc sau îl aude cântând seara, se spune că ii va merge rău tot anul. Tocmai de aceea în folclorul gorjean a apărut cântecul: “Cui îi cântă cucu seara Rău îi merge toată vara Cui îi cântă dimineaţa Bine-i merge toată viaţa.” Dacă ţăranul este “spurcat” de turturea se zice că toată vara va fi somnoros ca turtureaua. De asemenea, dacă omul este “spurcat” de pupăză, acestui îi va mirosi gura, ca la pupăză. Dacă ţăranul este “spurcat” de bufniţă, se spune că nu va avea noroc, tot anul ii va merge rău în familie. Văzutul primăvara a primilor fluturi: Oamenii de la sate, cand văd primăvara primii fluturi de culoare roşie, spun că tot anul vor fi roşii (rumeni la faţă) şi sănătoşi. Dacă vor vedea fluturi galbeni, le va merge rău tot anul şi vor fi galbeni la faţă, expuşi unor boli. “Pomul de Mai” “Pomul de Mai” sau “Armidenul”, cum i se mai spune în alte regiuni ale ţării, este un obicei popular în calendarul agricol pastoral la data de 23 aprilie sau 1 mai. Acest obicei se mai păstrează în nord-vestul judeţului Gorj. El reflectă stravechea credinţă populară în puterea benefică protectoare a ramurii înverzite, menite să asigure fertilitatea, să apere gospodăriile de forţele malefice, să aibă o infulenţă pozitivă asupra familiei şi a întregii gospodării ţărăneşti. Acest obicei se practică mai ales de Sfântul Gheorghe care a devenit ocrotitorul agriculturii, al viticulturii, pomiculturii, al vegetaţiei şi al vitelor. În ajunul Sf. Gheorghe fiecare gospodar din zona Gorjului se duce în pădure unde taie o prajină de fag bine înfrunzită, pe care o pune la poartă sau în faţa casei. Ramuri mici de verdeaţă din această esenţă lemnoasă, se pun la uşi şi la ferestre, precum şi la alte construcţii din gospodărie. Rostul acestui obicei, după cum spun oamenii mai vârstnici ai satelor gorjene, este de a proteja viaţa, integritatea lor fizică şi psihică, să li se asigure belşugul recoltelor şi al animalelor din anul respectiv. “Rodul pământului” Numele acestui obicei derivă de la o plantă rar întalnită care se cheamă “Rodul pământului”. Această plantă înfloreşte mai târziu primăvara şi este de culoare verde cu82

floare albă. Copiii care merg la pădure primăvara după flori, caută şi această plantă care se găseşte numai pe lângă “Peştera Izvârnarilor” (comuna Tismana). “Rodul pământului” are o mare semnificaţie practică asupra cunoaşterii felului dacă anul respectiv va fi bogat sau nu. În această plantă se află întruchipări ale cerealelor. Dacă porumbul are boabe, înseamnă că recoltă respectivă va fi bună, idem la celelalte culturi de grâu, secară, etc. Un alt compartiment al plantei îl reprezintă butoiul de vin (este forma unui vas de culoare roşie), dacă acesta este plin (în plantă), în anul respectiv este speranţa de o recoltă bună de struguri, deci de vin. De asemenea, într-un compartiment al acestei plante se afla şi butoiul de ţuica (de culoare albă), dacă acesta va fi plin (în plantă), ţărănii se bucură că vor fi multe prune pentru a se fabrica ţuică în gospodăria lor proprie. Dacă planta are butoaiele seci atât de vin cât şi de ţuică atunci în anul respectiv va fi criză de băutură. Bătrânii satelor de munte spun că “Rodul pământului “ este o realitate pe care a confirmat-o viaţa din cele mai vechi timpuri până acum. “Iarba fiarelor” Se spune în popor că orice lacăt, orice încuietoare din fier, se poate descuia cu “iarba fiarelor”. Până acum nu se găsesc dovezi sau certitudini că cineva în mod concret ar fi fost în posesia “ierbii fiarelor”. “După unii, se afirmă că “iarba fiarelor” se găseşte numai la arici, pentru că se hrăneşte cu ea. Alţii sunt de părere că “iarba fiarelor” se procură prin arici în felul următor: se încuie cu un lacăt într-o cuşcă pui de arici furaţi. Ariciul, găsindu-i încuiaţi, pentru a-i scoate se duce să caute “iarba fiarelor” pe care o aduce în gura. În momentul când atinge lacătul, încuietoarea sare şi puii dau buzna afară. Dupa aceea, trebuie avută mare grijă ca ariciul să fie prins, spre a i se lua “iarba”. “Ciumarca” “Ciumarca” este o sărbătoare de primăvară, cu o zi fixă, vinerea, se mai cheamă şi “Vinerea ciumii”. In această zi oamenii consumă numai alimente de post, din care nu lipsesc sarmalele cu miez de nucă sau de seminţe de dovleac pisate în piuă. Acest obicei este practicat pentru apărarea împotriva ciumei (o boală gravă a oamenilor şi a animalelor). Potrivit tradiţiei, se întruneau la o casă noaptea nouă femei bătrâne care într-o singură noapte lucrau vestimentaţia pentru o femeie: o cămaşă de cânepă, efectuând toate operaţiile de la torsul fuiorului, adunatul firelor, ţesutul şi cusutul acesteia, precum şi celelalte piese ale costumului femeiesc: opregile, cârpa şi vesta. După terminarea cămăşii şi a celorlalte piese ale costumului, cele nouă femei, îmbrăcau un manechin (schelet) din lemn pe care îl aduceau noaptea peste hotarul satului, spunând “Du-te ciumă în pustii, să ne laşi în pace şi în sănătate”. 2. Obiceiuri cu caracter agrar Obiceiuri de muncă Aratul de primăvară. Obiceiurile legate de cultivarea plantelor cunosc şi ele note specifice în această zonă a Gorjului. Începutul aratului primăvara era însoţit de urarea: “Bune zile s-ai de plug, sănătate şi belşug”. Aratul de primăvara începe, potrivit obiceiului strămoşesc, lunea, miercurea, joia sau vinerea. Când se înjugă boii pentru arat se stropesc cu apă sfinţita şi cu busuioc sau cu o crenguţă de salcie dintr-o ulcea nouă, când gospodării satelor spun: “Dumnezeu să ne ajute să terminăm arătura sănătoşi şi noi şi vitele”. “Adălmaşul plugului”

83

În zona Gorjului, în satele de munte, se mai păstrează şi acum obiceiul ca la terminarea însămâţărilor de primăvară să se pună la jugul boilor sau la căpăstrul cailor, o ramură verde de salcie. Prin practicarea acestui obicei, locuitorii satelor aspiră sper un an bun, cu roade bogate. Adălmaşul plugului se efectează de către membrii colectivităţii, după felul cum s-au întrajutorat prin împerecherea animalelor de muncă la arat şi însămânţat. Urmează apoi petreceri în cadrul gospodăriei lor proprii. Claca Claca este un obicei popular şi de creaţie folclorică, un ceremonial al unei munci colective. Este un obicei sătesc de întrajutorare, cu multiple implicaţii în domeniul relaţiilor social-economice şi culturale ale vieţii comunitare a satelor gorjeneşti. Din punct de vedere socio-economic “clăcile” erau de mai multe feluri, ele fiind prestate de întreaga colectivitate, sau prin reprezentanţii lor, grupaţi în funcţie de vârstă şi sex (tineretul,feciorii, barbaţii, fetele şi femeile). Claca se efectează la orice ţăran, fără obilgaţii, având un caracter de întrajutorare, de interes obştesc, pentru amenajări de drumuri, poduri, fântâni, curăţiri de păşuni, efectuarea unor lucrări agricole de sezon, adunarea unor materiale de constructii pentru împrejurări, înălţatul acoperişului de casă, unde cetăţenii de la ţară se întrajutorează reciproc. În judeţul Gorj, “clăcile” se efectuează într-o zi de sărbatoare, pentru a participa cat mai multă lume. O categorie a “clăcii”, mult folosită in zona Gorjului, a fost si este destinată torsului lanii, îndeosebi pentru zestrea fetelor. Această “clacă” se practica în zilele de toamnă şi iarnă, în special seara. La aceste “clăci”, se toarce, se cantă, se spun poveşti, snoave, ghicitori de către unii participanţi, iar unde sunt posibilităţi se aduc şi lăutari, unde se cântă şi se joacă până noaptea târziu. După terminarea torsului, gazda îmbie pe cei prezenţi la “clacă” cu mâncare şi cu băutură. “Claca” a fost şi rămâne un mijloc de creaţie folclorică. Acest obicei ne este redat şi prin versuri care s-au mai păstrat în aceste aşezări gorjeneşti: LA CLACĂ “-Am fost aseară la clacă Şi n-am găsit fată să-mi placă, Fata care-mi place mie, N-o lasă mă-sa să vie Şi o ţine-nchisă-n casă Nici la apă nu o lasă, Nici la lemne-n bătătură Că i-e frică că i-o fură. Că de furat tot i-o fur, Am să fug cu ea pe coastă Şi-am s-o iau de nevastă. - Şi iar verde măr de-al dulce Eu la clacă tot m-oi duce, Deşi mama nu ma lasă, Eu tot am să mă duc de-acasă!”

Inf. Vasile Argint – lăutar din satul Padeş în vârstă de 24 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1952. HAI MARIE, HAI LA CLACĂ “- Hai Marie, hai la clacă, Să-ţi găsesti băiat să-ţi placă. Ca dragostea să ţi-o legi Că ai baieti să-ţi alegi. - Eu la clacă, zau c-aş merge84

- Rea mai este mama ta, Hai la clacă, nu mai sta, Că şi mă-ta a fost ca tine Mergea la clăci la vecine. - Zică mama orice-ar vrea

Dar mama nu mă-nţelege, Nu mă lasă noaptea-n sat Să mă fure vre-un baiat!

Am să fac pe voia mea, Eu la clacă tot ma duc, Chiar de-aş păţi vre-un bucluc.”

Inf. Ioana Popescu – din satul Arderea (Gorj), în vârstă de 70 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1967. CLACĂ LA TORS “Foaie verde măr mustos Hai mândruţă, hai la tors, Coboară-n vale la râu Cu furcuţa pusă-n brâu. Claca începe de cu seară Se întoarce pe prispă afară, Numai caiere de lână De mioară si de oaie bătrână Să toarcem lână merinos, Să facem firul frumos Să toarcem lână ţigaie Tunsă de la fiecare oaie. Să sfârâie fusele, Să toarcem caierele, Umplându-se fusele Şi s-adunăm ghemele Pentru a face motchile. - Să mai zicem o cântare Să treacă de supărare Că poate-i sporul mai mare Când lucrează fiecare, 3. Obiceiuri cu privire la animale Plecatul oilor la munte şi măsurarea laptelui acestuia Dusul oilor la munte şi măsuratul laptelui acestora, este un obicei pastoral. Primăvara, oierii işi duc oile şi caprele pentru a fi mulse, măsurându-le laptele obţinut de la fiecare proprietar de ovine. În raport cu laptele obţinut, fiecare prorprietar de ovine, începând cu “baciul cel mare”, încep să-şi ia în timp de trei luni cantitatea de brânză rezultată la “măsuratoarea” respectivă. În zona Gorjului bacii pregătesc unele mâncăruri tradiţionale din care nu lipsesc: balmoşul, tocana de miel, caşul de brânză şi urdă. Formaţiile artistice valorifică folclorul local. Se cântă din diferite intrumente muzicale şi se joacă. Adusul oilor de la munte În judeţul Gorj este o tradiţie ca toamna, când coboară oile de la munte, dupa Sf. Maria Mică, sătenii care au adus oile de la munte şi au obţinut rezultate bune să organizeze unele petreceri pastorale. Un rol important îi revine “baciului cel mare”, stăpânul care a obţinut cea mai mare cantitate de lapte. Acesta dezleagă începerea ospăţului cu o urare, apoi ocoleşte masa şi oferă tuturor participanţilor să bea rachiu din ploscă. Fătatul vacii. Curasta. Răscolitul vacii - Hai fetelor să cântăm Clăcaşii să ni-i distrăm. Nevestele vesele, Să răşchie fusele, Ca să facem de băteală S-o-mpletească cu urzeală. Fetelor, nevestelor, Hai cu torsul mai cu zor Că pentru torsul de-o lană Nu trebuie-o săptamană! Învârtiţi fusul mai tare, Că doar caierul nu-i mare! Să toarce-ţi firul mai bine Fără gâlci şi mai subţire; Hai cu torsul, să nu stăm, Firele să le adunăm Şi când treaba s-a gătat, Hai la masă şi jucat, De distrat o să va placă C-aşa-i obiceiul la clacă.”

85

Printre alte obiceiuri cu privire la animale, este şi fătatul vacii. Dacă o vacă e gestantă, mai ales pentru prima dată, şi dacă este şi frumoasă, înainte de a făta, i se leagă la coadă un ciucur roşu ca să nu se deoache. După fătatul vacii, o mare parte din “curastă” se lasă să-l sugă viţelul, iar o cantitate mai mică de lapte se mulge de către gospodină, timp de 4-5 zile. Acest lapte, se deşertează într-un vas mai mare, apoi se fierbe, devenind “curastă”. În timpul fierberii, se amestecă bine ca să nu se afume, dar focul respectiv se face numai cu lemne aduse de apă. Există credinţa că prin aceasta, laptele va curge ca apa. După fiertul “curastei” stăpâna casei cheamă în special copiii vecinilor ca să mănânce “curasta”. În această “curastă” gazda pune şi câteva fire de iarbă, având credinţa pentru fertilitate, ca vitele să se înmulţească precum iarba. Cei care consumă “curasta” la plecare transmit stăpânilor casei: “Să trăiască animalele, să se înmulţească ca frunza şi ca iarba”, iar stăpâna le răspunde: ”Să dea Dumnezeu!”. Vaca fătată pentru prima dată, se “răscoceşte” în cap cu un ou de găină. Cel care dă cu oul în fruntea vacii (de la o distanţă de 2-3m), spune: “Stiric, păsăric, la anul vaca să fie cu viţel mic.” “Răscocitul” vacii este o credinţă pentru creştrea producţiei de lapte care să curgă ca albuşul oului. “Naprorul” Este un obicei tot cu privire la animale, care are loc în noaptea de 22 aprilie, înainte de Sf. Gheorghe. Ţăranii dau drumul la vaci să pască iarba prin livezile oprite pentru fân şi să se “naprorească”, adică să pască unde vor. Înainte de a ajunge cu vacile în livezi, le trec prin locurile de grâu verde, având credinţa că în aceste sens vacile vor spori producţia de lapte. “Naprorul” este un obicei foarte vechi în judeţul Gorj. “Marţea încuiată” Este tot un obicei pastoral, cu o mare vechime practicat de comunitatea satelor de pe Valea Tismanei, Valea Motrului şi de pe Valea Cernei. În această zi nu este bine a se lucra că este rău de constipare la animale. În asemenea cazuri, bătrânii recomandă să se dea la animale “Fierea pământului”, o plantă care se găseşte în fân. Se dă la animalul constipat împreună cu apa dintr-un râu unde apa se întoarce. “Lăsatul strâmb” În luna februarie, de Sf. Toader, nu se lucrează, ca nu cumva să se întâmple vitelor şi mieilor să se “pocească”, adică să se nască femelă şi mascul, sau să se nască mânji, viţei sau miei cu picioare strâmbe. Culoarea părului Printre alte obiceiuri agrare este şi cel care se referă la culoarea părului animalelor. Astfel, animalele ca: porcii, caii, cornutele care sunt de culoare neagră trăiesc mai mult, fiindcă “nu se lipeşte boala de ele”. 4. Obiceiuri cu privire la pomicultura “Săptămâna plantării pomilor” Acest cult se practică îndeosebi în satele de munte din zona Gorjului. Locuitorii satelor stropesc pomii cu apă de la “Bobotează” sau sfinţită de preot în ziua de “Trifon”. Pe Valea Motrului există un dicton potrivit căruia “Cine nu sădeşte un pom, ăla nu se cheamă om”. Ca urmare s-a iniţiat şi se desfăşoară în fiecare an obiceiul “săptămâna plantării pomilor”.

86

Cârtiţele Primăvara, când cârtiţele îşi fac muşuroaiele prin grădinile de varză, în livezi şi alte locuri, femeile distrug aceste muşuroaie cu sapa sau cu unele ţepuşe. Pe Valea Jaleşului, în timpul când femeile distrug muşuroaiele de cârtiţe, cântă următorul cântec: “Cârtiţa, sobol (sic!) Ieşi de pe ogor Treci prin gard de spini Şi treci la vecini Prin alte grădini Şi lasă pe-a mea, Că-s stăpân pe ea; Inf. Dumitru Gr. Petcu, Câmpofeni. Sfântul Foca şi Palie Cu trei zile înainte de Sf. Ilie, în satele de munte nu se mai lucrează nimic, ca să nu-i lovească pe oameni trăsnetul. Aceste trei zile se mai numesc şi “circovei”, femeile nu coc în ziua de Foca nici pâine şi nici nu se împrumută cu foc. Oamenii din Plaiul Cloşanilor, spun că Sf. Foca “arde piatra în apă”. În aceeaşi zi cu Foca, este şi Sf. Marina, o veche tradiţie din zona Gorjului. De Sf. Marina din data de 17 iunie, se dau de pomană porumbi tăiaţi din rădăcină. Acest obicei se practică acum de 1 august, când se dau de pomană porumbi fierţi şi dovleac fiert. “Chemata vântului” Este o sărbătoare până în Sân-Petru, care dublează calendarul creştin, când nu se lucrează, ca să nu vină “chemata vântului” ce va rupe tot în cale. Rusaliile În luna iunie, după lăsarea postului de Sf. Petru, încep “Rusaliile” care ţin o săptămână. Încă din ajunul “Rusaliilor”, se intalează la porţile fiecărei case un pui de tei, iar la stâlpii casei se pun crengi de tei. În noaptea “Rusaliilor” se doarme în pat pe crengi şi flori de tei. În săptămâna “Rusaliilor” locuitorii de pe Valea Tismanei, de pe Valea Motrului şi de pe Valea Jiului, nu efectuează nici un fel de lucrări la vie. Aceste zile sunt considerate ca un cult al protecţiei viilor împotriva manei şi a grindinii. În lumea satelor se spune că cei care execută lucrări la vie ii ia “rusaliile’, adică înnebunesc. Sânzienele În ziua de 24 iunie au loc “Sânzienele”. În această zi, cetăţenii satelor din Gorj efectează o curăţenie generală în interiorul locuinţelor. Scot afară toate ţoalele de prin lăzi, cămăşi, oprege, chilimuri, macate, perini, haine bărbăteşti, pe care le pun pe prispa casei sau pe gardurile curţilor, încât fiecare gospodărie devine ca un muzeu în aer liber. În această zi se opăreşte mobila tradiţională (paturi, scaune, mesele, lazile de zestre) si se varuieste casa. Copiii merg în grupui pe camp, unde culeg buchete de sânziene, care se presară pe toate, săă nu le roadă moliile. Şi dute ca vântul, Nu sparge pământul. Căci te săgetez, Să te-ndepărtez! Tu să faci ce ştii P-ici să nu mai vii”.

87

În ziua Sânzienelor, femeile din comuna Arcani, pun ramuri de anin pe locurile cu semănături şi rostesc următoarea rugăciune: Iană, Iană Sânziană Ţi-ai face pomană, Să dai ploaie fără mană; Holda să rodească, Porumbul să crească, Inf. Maria C. Mircioiu, Stroieşti. Sărbătoarea teiului În miezul verii, când teiul este în floare, localnicii încă din vechime, continuă tradiţia sărbătorii “Teiului”. La biserica satului se oficiază o slujbă religioasă pentru vegetaţia teiului, a valorii acestuia pentru medicina populară care a avut întrebuinţare încă din timpurile preistoorice. Cu acest prilej sătenii satului Câlnic împodobesc casele cu crengi cu floare de tei. Fiecare familie prăznuieşte “Sărbătoarea Teiului” care s-a transformat în nedeia satului. Din casă în casă, cântă cete de lăutari, iar după masă se face horă ţărănească sub umbra unui tei în padurea de stejar de la “Popas”, unde tineretul joacă până noaptea târziu. Ceremonialul bradului Bradul a fost şi rămâne un motiv al ceremoniilor şi în judeţul Gorj, unde i se dă diferite semnificaţii. Bradul este venerat ca semnul vieţii, exprimă tinereţe şi fericire. Este considerat “copacul vieţii”, cel mai sfânt, care îşi are ceremonia sa proprie. Încă de la prima scăldare a noului născut, există obiceiul să se pună o crenguţă de brad în scăldătoare. Bradul se pune la plosca cu care se cheamă nuntaşii la nuntă. Vârfuri de brad se pun la scaune şi în capul mesei de nuntă. De asemenea la mireasă, un vârf de brad i se pune în prajina de nuntă. Tot brad se pune şi la plosca cu care se cheamă la botez. Bradul este cel mai apreciat de copii la obiceiul “Pomului de Crăciun”, care se împodobeşte cu daruri. Tot bradul este acela care se foloseşte la funeralii. În partea de nord-vest a judeţului Gorj acesta poartă denumirea de “suliţa” şi se pune la mormântul unor tineri sau la alte personalităţi. În folclorul gorjenesc, un loc deosebit îl ocupă cântecele despre brad: “Pădure verde de brad Să trec prin tine mi-e drag Să văd câte-o poieniţă Cum fuge câte-o căpriţă.” 5. Obiceiuri cu privire la ploi Cu privire la ploi, în judeţul Gorj există o serie de obiceiuri. Când plouă prea mult sătenii spun că “s-a spart cerul”. În timpul verii când nu plouă, unii locuitori spun că “ploile sunt oprite de cei ce confecţioneaza cărămida”. Dacă plouă înainte de nuntă, ca să se oprească ploaia, se aruncă în foc opinci rupte cu sare în ele. Când bate grindina şi e furtună cu fulgere şi tunete se aşează în curte o secure, iar pe Valea Motrului este obiceiul să se arunce afară vătraiul de la foc. Când plouă prea mult se trag clopotele de la biserică. Rod cu mâna pun, Îl strâng de pe drum. Tot porumbul meu Rodi-l-ar Dumnezeu.”

88

De asemenea, când este secetă prelungită pe Valea Tismanei şi Valea Motrului este obiceiul ca preotul, împreună cu credincioşii, să scoată icoanele la râul cel mai apropiat unde se oficiază slujba. Dacă plouă pe la Sf. Ilie, ţăranii au mare bucurie că se face recolta de porumb. Paparuda Este un obicei de fertilitate practicat în judeţul Gorj încă din cele mai vechi timpuri. În timpul verii, când pământurile erau primejduite de secetă, oamenii de la ţară îmbrăcau o copilă mai mică de 10 ani cu o cămaşă facută din frunze şi buruieni şi cântau următorul cântec: Paparudă, sui-te la cer, deschide porţile, trimite de acolo ploile aici, ca să crească bine secara, grâul.” Cântecele interpretate de către tinerii încadraţi în Paparudă, se desfăşoară în verile secetoase, pe uliţele satelor sau în curţile oamenilor, unde aceştia vin şi aruncă pe ele apă cu galeata. PAPARUDA DIN CURTIŞOARA – Gorj “Paparudă-rudă, Ieşi colea de udă, Cu galeata rasă. Ploile se varsă Prognosticuri despre vreme Cu galeata plină, Ploile să vina, De joi până joi, Să vina nouă ploi.

Fulgerul Când tună şi fulgeră la “Piatra lui Stan” (Godeanu), va fi un an ploios, cu o recoltă îmbelşugată. Când fulgeră şi tună la “Steiul Spinenilor” (Padeş), va fi un an rau, secetă, cu recoltă slabă. După starea animalelor Când porcii umblă cu paie sau cu lemne în gură şi le duc la culcuşul lor, anunţă schimbarea timpului. Înflorirea a doua oară a salcâmului Când salcâmul înfloreşte a doua oară în timpul verii, se spune că va fi o iarnă grea, lungă, cu zapadă mare. Creşterea vrejului de dovleac pe verticală Când cresc vrejii de dovleac pe verticală va fi zăpadă mare iarna. Rotirea vrăbiilor şi ciripitul lor Când la casele cetăţenilor vin pâlcuri de vrăbii şi ciripesc, se schimbă vremea mai ales toamna atunci când încep să cadă fulgi de nea. Cântatul răcăneilor (brotăceilor) Când cântă mai de răcăneii se prevesteşte ploaia. Când găinile se culcă prea devreme Se aşteaptă ca a doua zi să fie vreme rea. Cântatul cocoşilor89

Când cocoşii cântă mereu ziua, în zilele următoare se va schimba timpul, va ploua. Despe unele elemente cosmice

Cerul În judeţul Gorj există o serie de credinţe şi practici cu privire la unele elemente cosmice. Acolo unde se vede albastru, e cerul unde locuieşte Dumnezeu cu Iisus Hristos, cu sfinţii şi îngerii. Tot acolo este raiul. Stelele În lumea satelor se spune că sunt oameni câte stele sunt pe cer, fiecare om are steaua lui iar atunci când moare îi cade steaua. Căderea stelelor, care se văd mai numeroase vara sunt cauzate de moartea oamenilor. Cometele În viaţa satelor de munte a existat credinţa că atunci când apar cometele se face război. Luna Când e eclipsă de lună e credinţa că e “mâncată de vârcolaci”, oameni răi şi ucigaşi. 6. Obiceiurile de iarnă Crăciunul Este una din marile sărbători de care sunt legate o serie de datini cu caracter etnografic şi folcloric. În 25 decembrie, creştinii serbează naşterea Domnului Iisus Hristos. Credinţele privitoare la sărbătoarea Crăciunului se reduc la următoarele: naşterea de către o fecioară, noul născut este Iisus Hristos, mântuitorul lumii. Naşterea este însoţită de evenimente miraculoase, precum steaua de pe cer, coruri cereşti. Postul Crăciunului Crăciunul este precedat de postul de 6 săptămani. Ziua lăsatului postului de Crăciun aşteaptă cu multă nerăbdare în special de tinerii satelor când merg în seara respectivă şi joacă până la miezul nopţii. În cadrul fiecărei familii săteşti, în seara “lăsatului secului”, se pregătesc bucate şi băuturi alese din gospodăriile proprii. Se ospătează, se închină pahare de ţuică şi vin, rostindu-se cuvintele: “Noroc!”, “Să trăiţi!”, “Sfântul post să-l petrecem sănătoşi!”, iar răspunsul va fi: “Să dea Dumnezeu!”. Tăiatul porcului Este un moment ce precede pregătirea pentru Crăciun. Porcul se taie în ziua de “Ignat”, la 20 decembrie. Locuitorii satelor gorjene se îngrijesc din timp asupra pregătirii tăiatului porcului, constând în asigurarea vaselor pentru depozitarea cărnii, găsirea unor oameni care să ajute la omorârea porcului, a condiţiilor pentru pârlire. La plecare, stăpânul casei înmânează câte un pachet cu carne fiecărui măcelar sau o sumă de bani, mulţumindu-le pentru munca depusă. Colindele de Craciun

90

Cete de colindători, mai ales copii de la sate, merg la casele gospodarilor să le ureze sănătate, viaţă lungă , belşug, cântând colinde. Colindele vizează atingerea idealului de bunăstare şi fertilitate, fiind însoţite de diferite acte rituale, urmărind acelaşi scop. Acest obicei popular, dacă la început se practica mai mult de echipe de colindători, sa introdus apoi şi în judeţul Gorj “Jocul caprei şi “Jocul ursului”. Capra este jucată pentru a aduce noroc şi belşug. Colindele, ca obiceiuri populare au fost şi rămân o manifestare folclorică. COLINDE PÃSTOREŞTI “Lerui, Doamne, Leru, Pe drum, pe cărare, Pe drumul cel mare, Trec şi se petrec Foarte mulţi voinici Toţi cu caii murgi Şi povârniţi De-o maică bătrână Cu gluga de lână, De lână seină, De păr de cămilă. Din fus sfârâia, Din gură grăia: N-aţi văzut pe-aici Un fecior de-al meu, Nalt şi sprâncenat, Striat de varsat, Feţişoara lui, Spuma laptelui; Mustăcioara lui, Spicul grâului; Sprâncenile lui, Spicul orzului; Ochişorii lui, Mura câmpului, Două mure de câmp Coapte la pământ Neajuns de vânt. Coapte la răcoare, Neajuns de soare.”

Inf. Ion Mohoinea din satul Topeşti (Tismana), 40 ani. Cules de Constantin Morega din anul 1968. DOMN, DOMN, SÃ-NÃLŢÃM Ş-am plecat să colindăm Pe la case să urăm, Domn, domn, să-nălţăm! Pe la curţi de boieri mari Cu făclii şi lăutari. Dar boierii nu-s acasă, O să facem cale-ntoarsă. Şi-au plecat la vânătoare Cules de Constantin Morega în 1937. Să vaneze căprioare. Căprioare n-au vânat, Domn, domn, să-nălţăm, Şi-au vânat un iepuraş, Domn, să-nălţăm. Să făcă din pielea lui Veşmânt frumos Domnului.”

Piţărăii În satele gorjene ţărănii au fost păstrătorii celor mai adânci şi intime date etnice şi spirituale. Specific acestei zone a Gorjului sunt “Piţărăii”. “Piţărăii” este un obicei popular cu o veche tradiţie care constă în faptul ca în Ajunul Crăciunului, copiii de vârsta şcolară să meargă din casă în casă, iar familiile de ţărani le oferă colaci, dulciuri şi fructe. Cetăţenii satului ieseau înaintea copiilor şi cu beţe lungi de un metru, de

91

specie alun, decorate frumos. Când “piţărăii” se întorc acasă, părinţii lor ating cu aceste beţe vacile gestante pe spinare ca să facă viţei pistriţi. Semnal al sosirii “piţărăilor” “Să strigăm cu toţii măi Să se-audă-n munţi şi văi, Haida mare-n piţărăi, Că numai eu rămăsăi.” Colindele piţărăilor “Şi-am venit să colindăm Florile dalbe, Pe la case să urăm Florile dalbe; C-auzi că vin colindători Noaptea pe la cântători Şi vă zicem să trăiţi Întru mulţi ani fericiţi! Sculaţi, sculaţi, boieri mari, Sculaţi voi români plugari Că pe cer s-a arătat O stea mare de-mpărat, Florile dalbe. Că domn Iisus s-a născut Cu flori de fân învăscut Din Dumnezeu adevărat Soare-n raze luminat Şi vă zice: să trăiţi, Întru mulţi ani fericiţi!” sau “Veniţi gospodari cu sacii Cu fructe şi cu colacii, Cu colinde de alun Acum de Moş Crăciun.”

Inf. Marin Argint – lăutar din satul Padeş, 51 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1958. Revelionul În noaptea dintre 31 decembrie şi 1 ianuarie, peste tot în ţara noastră are loc Revelionul, care este o veche tradiţie. Revelionul este un prilej de petrecere, care constă într-un ospăţ cu multe feluri de bucate (sarmale, pifti, cârnaţi, caltaboşi, dulciuri, cafele). În mediul sătesc din zona Gorjului, Revelionul se desfăşoară în cadrul familiilor sau în grupuri de case. “Închinarea paharelor” este un obicei străvechi şi este reflectat în folclorul local prin diferite cântece: “Mi s-a deschis pofta iar Să mai beau câte-un pahar, Fie de ţuică sau de vin Dar să fie plin...“ sau “Hai să închinăm paharul, Să ne cânte lăutarul, Să petrecem împreună În pace şi voie bună.”

Unele obiceiuri ce se practică în ajunul Anului Nou “Sânvăsâitul” În judeţul Gorj se practică aproape în fiecare casă. Oamenii trebuie să sânvăsâieze sau să fie sânvăsâit de cineva. În acest scop, pe vatra încalzită din gura sobei, se aşează două boabe de grâu la o mică distanţă unul de altul. Fiecare bob reprezintă câte o persoană, unul feminin şi altul masculin. Dacă bobul cel masculin sare spre cel feminin atunci se spune că baiatului îi place de fată şi o va lua în căsătorie. Dacă bobul ce reprezintă partea feminină sare spre cel masculin, aceasta înseamnă că acesteia îi place de băiatul respectiv. Dacă boabele se resping, înseamnă că tinerii nu au plăcere unul faţă de altul.

92

Pregătirea aşternutului fetelor Pe Valea Jaleşului şi Valea Motrului, în Ajunul Anului Nou, fetele îşi pun sub pernă, câteva fire de busuioc, boabe de grâu şi sare, spunând “Cum stă cutare... (numele fetei) fără sare, aşa să nu poată sta cutare... fără mireasă.” “Punerea cepelor” În Ajunul Anului Nou, noaptea, se iau 12 jumătăţi foi de ceapă uscată pe care se presară sare. Aceste foi de ceapă sunt considerate cele 12 luni ale anului. După cantitatea de lichid ce o reprezintă fiecare foaie de ceapă, se poate determina cantitatea provenită din ploi în cursul anului, pe fiecare lună. Astfel se cunosc lunile care vor fi ploioase sau secetoase din cursul anului. Sorcova Este un obicei oltenesc. Sorcova se confecţonează dintr-o ramură de măr şi de păr, împodobită cu hârtii colorate pe care copii le poartă cu bucurie în mână. În dimineaţa Anului Nou, copiii sorcovesc părintii, rudele apropiate, cât şi alţi cetăţeni ai satului, intrebând “Primiţi sorcova?”. În satele judeţului Gorj se cântă mai multe variante de sorcovă: “Sorcova, vesela, Să traiţi, să-mbătrâniţi, Ca un măr, ca un păr, Ca un fir de trandafir. Să fi tare ca piatra, Iute ca săgeata. Să fie tare ca fierul Iute ca oţelul. La anul şi la mulţi ani! Să trăiţi boieri mari, Să ne daţi şi nouă bani.”

Inf. Un grup de trei copii din satul Padeş, în anul 1962. Cules de Constantin Morega în anul 1962. “Sorcova, Vesela, Peste vară, Primăvară; Să trăiţi, Să-nmuguriţi, Ca un măr; Ca un păr, Ca un pui de trandafir! Tare ca piatra, Iute ca săgeata; Tare ca fierul, Iute ca oţelul! Sorcoviţă de măr dulce Sfânta cruce să ne-ajute La anul şi la mulţi ani!”

Inf. Doi copii din satul Apa Neagra, în anul 1967. Cules de Constantin Morega, în anul 1967.

Boboteaza Boboteaza a devenit marele praznic al creştinilor, precedeat de cuvintele: “În Iordan botezându-ne Tu Doamne, închinarea Treimii s-a arătat”, care este cântat de către preot în ajunul Bobotezei, când umblă cu crucea din casă în casă. De Bobotează, în localităţile situate pe maul apelor, are loc ceremonia de aruncare şi pescuire a crucii din ape. În cadrul fiecărei biserici, preotul sfinţeşte apa, numită “agheasmă”. Din această apă ia fiecare credincios, considerând-o cu o putere miraculoasă

93

care tămăduieşte trupul şi sufletul. Cu această apă sfinţită se stropesc încăperile de locuit şi grajdurile animalelor. Apa de la Bobotează se păstrează pe întregul an de către toţi cei care cred în “puterea apei sfinţite”. Există credinţa că “apa sfinţită” nu se altereaza şi este în stare să vindece bolile la oameni şi la animale. În ziua de Bobotează, nimeni nu mănâncă până nu bea trei picături de agheasmă. Este considerată apa cea mai naturală, că “purifică de păcatul originar”. Fetele îşi pun sub pernă câteva fire de busuioc pentru a-şi visa ursitul. În seara zilei de Bobotează, unde sunt lăutari, în fiecare sat se organizează şi de desfăşoară hore ţărăneşti, unde tineretul joacă până noaptea târziu. 7. Alte obiceiuri Modul de aflare a numelui viitorului soţ Pe Valea Motrului, când la războiul de ţesut, iasă pe sulul de urzeală ultima vergea, fiica ţesătoarei dacă a ajuns la vârsta de căsătorie ia această verge cu dinţii, iese afară din casă şi o ţine în gură până când aude în sat numele unui bărbat, există credinţa că aşa îl va chema pe viitorul soţ. Credinţe când îi va merge bine omului Dacă iese cineva dimineaţa înaintea ţăranului cu vasele pline de apă, există credinţa că îi va merge bine în acea zi. Când oamenii visează noaptea câmpul cu verdeaţă şi flori, înseamnă că în acea zi le va merge bine, îşi vor îndeplini dorinţele. De asemenea dacă pe om îl “mănâncă” palma stângă, se bucură că va primi de undeva bani. Credinţe când îi va merge rău omului a) Când pisica îi taie calea Când ţăranul vrea să traverseze un drum şi înaintea lui iese o pisică mai ales cea de culoare neagră, îi taie calea, înseamnă “piază rea” şi îi va merge rau în ziua respectivă. b) Când iepurele îi taie calea omului Dacă iepurele îi taie calea unui călător, acestuia îi va merge rău în acea zi. De aceea unii oameni, când le taie calea iepurele preferă mai bine să se întoarcă înapoi, să nu îşi mai contiune drumul. c) Când iese popa înainte Când popa sau un călugar iese pe drum înainte, locuitorii satelor de munte au credinţa că le va merge rău în acea zi. d) Când cineva iese în cale cu găleata sau cu un alt vas gol Există obiceiul că dacă cineva dimineaţa îi iese înainte ţăranului cu un vas gol, e credinţa că în acea zi îi va merge rău. De aceea unii bătrâni ai satelor pentru a evita acest rău, în asemenea cazuri în drum până la persoana respectivă îşi umple vasele cu apă de la fântană şi numai după aceea îşi continuă drumul. 8. Obiceiuri de familie

94

Naşterea Naşterea în zona Gorjului este marcată de o serie de ceremonialuri şi rituri, menite să îi asigure mamei şi noului născut condiţii de viaţă, o integritate perfectă în comunitatea familială şi în întreaga comunitate sătească. Pregătirea femeiei pentru naştere În mediul sătesc, viitoarea mamă este supusă anumitor practici şi interdicţii. Se recomandă să muncească mai ales în câmp până aproape de naştere, fiind pregătită pentru a rezista acestui act. Ca interdicţie femeia gravidă nu trebuie să efectueze o muncă grea, trebuie să evite urcarea multor dealuri sau scări, să nu practice săriturile, dansul, care pot provoca avortul sau naşterea prematură. Familia, în special soţul, va cauta să creeze o atmosferă placută şi liniştită în casă pentru a feri gravida de zguduiri sufleteşti. Ursitorile Pe o masă joasă, rotundă, specific satului gorjean, acoperită cu pânză albă, se aşează trei turtiţe rotunde, din aluat nedospit, unse cu miere şi în care se înfige câte o crenguţă de busuioc. Alături se pun trei căni cu apă, brăciri aduse de moaşă, iar în jur trei scunele. Dimineaţa sunt aduşi trei copii, sunt aşezaţi pe scaunele, iar moaşa veghează ca aceştia să mănânce turtiţele şi să bea toată apa. Mama copilului dacă visează vreun vis plăcut, înseamnă că-i ursit bine, iar dacă visul e rău înseamnă contrar. Îngrijirea copilului după naştere Una din îngrijirile principale ale noului născut este baia. Scalda copilului se face cu apă fierbinte. Deşi se unge pielea cu unt de vacă, totuşi din cauza apei fierbinţi, scăldatul este un chin pentru bieţii copii. După baie copilul este aşezat într-un leagăn de lemn şi este legănat de mamă ca să adoarmă, cântându-i unele cântece de leagăn: Nani. Nanii Puiul mamei Cum să fac Să mi-l adorm C-o picătura de somn? Vino Dulcă, De mi-l culcă Şi tu peşte De mi-l creşte Şi tu somn De mi-l adormi.

Inf. Ioana Popescu din satul Arderea, 72 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1967. Botezul Este un alt obicei familial. După naştere, potrivit religiei ortodoxe copilul trebuie botezat sau cum spun localnicii din Plaiul Cloşanilor, “să fie creştinat”. Dacă copilul este slăbit, se botează chiar după trei zile de la naştere cu credinţa să nu rămană în afară din rai. Potrivit datinei din această zonă, în ziua botezului, moaşa vine cu îmbrăcăminte nouă pentru noul născut. După ce îl scaldă, îl imbracă şi îl duce în braţe la biserică, unde vine şi naşa cu o camaşă cucustâ cu râuri şi cu o lumânare mare din parafină. Preotul după ce citeşte ritualul biblic, “moaie” copilul de trei ori în apă. După botez moaşa plecă cu copilul şi cu lumânarea aprinsă.

95

Când se vine cu noul născut de la biserică acasă, părinţii copilului, aşteaptă, naşul, naşa şi moaşa cu masa pregătită. După ce un copil care are părinţi stinge lumina într-un pahar cu grâu, copilul este luat de mamă şi este alăptat. Banii şi darurile pentru noul nascut sunt strânse de către moaşă, care umblă cu copilul în braţe, iar banii primiţi îi introduce în plapuma fătului, apoi sunt puşi într-o batistă, la care se mai adaugă o ramură de brad, sare şi o bucată de pâine, după care se dau mamei copilului. După aceea, pe Valea Motrului mama noului născut ofera daruri naşului şi moşului, câte o cămaşă, pijamale, prosop şi câte o pernă, iar naşei şi moaşei li se dă câte o cămaşă de noapte, faţă de pernă şi ciorapi. După ce se termină masa, oaspeţii joacă până noaptea târziu şi se exclamă diferite strigături ale horei, specifice locului. Nunta Taina nunţii este un act sfânt, în care prin preot se împărtăşeşte harul Sfântului Duh celor doi tineri. În cadrul nunţii, rolul principal îl are mirele, urmat de mireasă, naşi, părinţii şi cumnaţii de mână, toţi cu responsabilităţi precise pe parcursul de pregătiri de desfăşurare a nunţii. Participarea celorlalţi săteni la acest ceremonial, reflectă acceptarea lor la acest act al căsătoriei exprimat prin bunăvoinţa lor de a oferi daruri în momentul desfăşurării mesei.” Împeţitul. Logodna Înainte de căsătorie cei doi tineri fac cunoştinţă pe la hora satului, nedei, la târguri, la munca câmpului, când se “îndrăgesc”. Împeţitul constă în cererea în căsătorie a unei fete, având consimţământul părinţilor ei. Mersul “grăitor” se face în partea de nord-vest a judeţul Gorj într-o sâmbătă seara. După ce părinţii şi tinerii au ajuns la înţelegerea în vederea căsătoriei, tatăl băiatului scoate sticla de ţuică pe care o are el de acasă, la aceasta este legat un fir de lână roşu şi o ramură de busuioc si in momentul cand se duce la gura spune; “împreună să le fie de bine”, “tinerii care se vor căsători, le dorim sănătate şi înţelegere”. Această secvenţă a împeţitului este întâlnită în folclorul gorjenesc prin unele versuri ca: ÎMPEŢITUL TATĂL BĂIATULUI: - Bună seara şi bine v-am găsit! TATĂL FETEI: - Bună seara şi bine a-ţi venit! Ce umblaţi, ce căutaţi? Pe aici, prin dealul de sub carpaţi! TATĂL BĂIATULUI: Şi-am venit pe înserat, Dintr-un loc îndepărtat, Am auzit ca aveţi o fata de măritat Şi noi avem un băiat de însurat Băiatul cu fata s-au mai văzut, S-au cunoscut, S-au plăcut, Dacă ar fi cu voia dumneavoastră, Vrem s-o facem nora noastră TATĂL BĂIATULUI: - Dar ce părere are fata? TATĂL FETEI: - Când vrea fata, Nunta-i gata! A spus-o în râs tata. FATA: Tată ţi-ascult cuvântul tău, Este bun, nu este rău Şi-o să plec din satul meu, Să plec de la casa mea Unde mama mă iubea Şi-mi dă povaţă Cum să mă comport în viaţă. Dacă e cu voie bună Ne-nţelegem împreună:96

Si feciorului aleasă, S-o ducem la noi acasă Că-i tânără şi frumoasă; Că de-aceea am venit TATĂL FETEI: - Vremea fetei a venit Şi dacă vrea, o mărit. Ca zestre eu i-oi da doi boi, Vre-o cinci capre, zece oi, Pomii din dealul Izvârnei, Conacul în Culmea Cernei, Paturi, scoarţe şi covoare Şi via de sub Ponoare, O caruţă cu doi cai Şi curatura din plai.

Nunta la toamnă s-o facem Că atunci de toate avem. TATĂL BĂIATULUI: - Acuma parcă mi-a venit inima la loc Ca s-o cerem împeţit. Să bem din plosca- legată cu fir de busuioc, Vă dorim la toţi, sănătate şi noroc! TATĂL FETEI: - Înainte de a duce sticla la gură Cu această bautură, Vă zic: noroc!, Să ne trăiască tinerii! Că-s frumoşi ca tradafirii. Să le facem nunta aleasă La mire şi la mireasă, Să petrecem împreună, În pace şi voi bună.

Inf. Ion Mohoina din satul Topeşti, în vârstă de 45 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1972. Cununia civila (Înregistrarea căsătoriei) Înregistrarea căsătoriei trebuie să îndeplinească condiţiile următoare: băiatul să aibă peste 18 ani şi fata de la 15 ani în sus. Înregistrarea căsătoriei se efectuează la Oficiul stării civile din cadrul primăriilor din care aparţine de regulă bărbatul. Este obiceiul ca atât ofiţerul de stare civilă cât şi alte persoane oficiale de la nivelul comunei, viitoarea soţie să le dea ca dar câte un prosp cât şi un mic ospăţ de unde nu lipseşte ţuică de prună şi vinul, iar cei din partea primariei urează viitorilor soţi: “mult noroc şi casă de piatră”, iar tinerii răspund: “să dea Dumnezeu”. Activităţi ce se întreprind pentru pregătirea nunţii la ambii tineri a) Pregătirea la băiat În zona Gorjului se efectuează o serie de activităţi ca: alegerea naşului, a cumnatului de mână, aducerea bradului din munte, alegerea conacarilor, alegerea steagului, alegrea lăutarilor. Alte activităţi pentru pregătirea nunţii sunt: asigurarea mijloacelor de transport, alegrea vătăşenilor (a celor ce servesc la masă), asigurarea băuturii pentru nuntă, alegrea bucătarului, a sorei de ginere, cumpărarea costumului pentru mireasă. Invitaţia la nuntă cu plosca Invitaţie la nuntă cu plosca este un ceremonial destul de complex. Invitaţia se efectuează sâmbătă seară cu plosca de ţuică de către cumnatul de mână. La cei din alte localităţi, li se fac invitaţii scrise: o prezenţă bună o au indeosebi rudele apropiate, prietenii si mai putin alti cunoscuti. Ceremonialul acestei chemări la nuntă, este redat şi in folclorul gorjenesc: INVITAŢIA LA NUNTĂ CU PLOSCA Şi luai drumul De-a lungul Cu flacăii laolaltă Să mă vadă lumea toată97

Şi colindai tot satul Cu plosca din poartă-n poartă Ca să ştie lumea toată Cu plosca de cinci oca, Să vie la nunta mea. Plecai pe drum să mă plimb Cu nuntaşii chiuind

Pe toate uliţele, Să mă vadă fetele. Frunzuliţă măr rotat Şi mă vazui însurat, De pe poticele luat La casa mea aşezat. Langă cine-mi este drag.

Inf. Marin Argint, lăutar, din satul Padeş, 61 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1982. Împodobitul bradului (a “steagului” de nuntă) În ajunul nunţii, la viitorul mire, se pregăteşte bradul de nuntă, numit “steag”. Acest brad se aduce din munte de către trei băieţi de aceeaşi vârstă, la care le trăiesc părinţii. La împodobirea bradului participă fete si băieţi din sat. Se leagă în ramuri ciucuri de lână de diferite culori. Se înşiră pe aţă boabe de fasole şi de porumb, în culori roşii şi albe. Se pune şi o basma roşie, una albă, flori naturale, panglici, beteală. În momentul împodobirii bradului, lăutarii cântă continuu. ÎMPODOBITUL BRADULUI Veniţi fraţi, veniţi surori Să facem bradul cu flori (măi), Că azi cu toţi venim Bradul să-l îmopodobim, Cu lătiţă lucitoare (măi). Adusă din depărtare (măi) Cu ciucuri de mătase Împletiţi în şase, Firicel, cu firicel Şi legat cu brânicel Să joace băieţii cu el; Să joace cu el acasă, La mire şi la mireasă Să joace la amândoi Cum e datina la noi.

Inf. Marin Argint, lăutar, din satul Pades, 34 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1962. Ducerea ploconului naşului În zona Gorjului, sâmbăta seara, viitorul ginere, în cântatul lăutarilor, duce naşului ploconul, adică un curcan, câte 5 litri de ţuică şi de vin şi 5-10 pâini. Naşul gustă dintr-o pâine, după care rosteşte cuvintele: “grâul să rodească, finii să trăiască.” b) Pregătiri la fată Acţiunile care se întreprind pentru pregătirea nunţii la fată sunt: aducerea bradului din munte (din care se pune în jurul mesei, a porţilor, în prăjina de nuntă şi la ploscă), alegerea muzicanţilor, aducerea prăjinii miresei din pădure, asigurarea mijloacelor de transport pentru nuntă, aprovizionarea cu alimente şi băutură, alegerea bucătarului, a cumnatului de mână, asigurarea vătăşenilor, a veselei necesare, pregătirea darurilor pentru ginere, naş, naşă , sora de ginere, socrii, a batistelor şi a foaie-în-fir-ului pentru florile nuntaşilor, stabilirea fetelor care vor merge în nuntă la ginere. Ceremonii ce se desfăşoară duminică dimineaţa la mire şi la mireasă Bărbieritul ginerelui98

În partea de nord-vest a judeţului Gorj, bărbieritul ginerelui se efectuează duminică dimineaţa la el acasă de către un prieten sau un frizer. După ce este bărbierit pe faţă, se udă mai întâi cu vin, apoi cu apă. Vinul este folosit pentru ca ginerele să rămană rumen şi frumos. Pe întreg bărbieritul mirelui, lăutarii cântă cântecul: Foaie verde mugurel, Ginerică, ginerel, Roagă-te, de bărbier Să-ţi mai lase-un firicel Să te fuduleşti cu el Să-ţi lase şi o bărbişoară Să fi băiat pan’ la vară. “-Bine mai trăim flăcău Că-ncălecăm calul meu Şi mergem unde vream eu Şi când şuieram odată, Se strângeau fetele roată; Dar acuma mă-nsurai Şi fetele le uitai. O maică, cu flăcăii, De mâine cu bărbatii, Las’ ca-i bine şi-nsurat, Că ştiu seara un’ să trag La gura de sărutat, La nevestica cu drag. Dragă, nevestica a mea Să mi-o sărut cât oi vrea Nu mai tremur pe la porţi Să mă latre câinii toţi Să mă facă lumea hoţ.”

Inf. Haralambie Cidoiu din satul Paraul de Pripor, lăutar, 45 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1964. Gătitul mirelui Duminică dimineaţa după bărbieritul ginerelui, acesta se îmbracă în hainele tradiţionale în timp ce lăutarii cântă unele cântece de petrecere: DUMINICĂ DIMINEAŢA Ia-uzi măi! Frunzuliţă, frunză creaţă Nu ştiu soare a răsărit Mirele-i gătit (măi), Ia-uzi măi, Cu podoaba târgului, Ia-uzi măi, Cu mireasa câmpului. Duminică dimineaţa, Mândră zi s-a mai ivit, Mândru soare a răsărit Cu căciula brumărie Cu cunună argintie, Ca să-i fie mândră de soţie, Dragă lui pe vecie Pentru cununie. Ia-uzi măi.

Inf. Petrica Caturoiu, lăutar din Tismana, 51 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1952. Gătitul miresei Înainte de a se îmbrăca în costumul de nuntă, hainele de mireasă sunt trecute printrun jug de boi de către cumnatul de mână al miresei, care rosteşte următoarele cuvinte: “cum trag boii la jug uniţi, aşa să fie uniţi ginerele şi mireasa.” Îmbrăcarea şi încălţarea albă a miresei, reprezintă simbolul purităţii. Acest moment al gătitului miresei este reflectat în folclorul gorjenesc prin cântecul GĂTITUL MIRESEI Duminică dimineaţă99

Ce frumos mai e gătită,

Lino, Leana mea, Zi senină, fără ceaţă, Lino, Leano, Frumos soare a răsărit Când mireasa mi-am gătit Cu cunună de argint, Lino, Leano, Şi mireasa mi-am gătit, Lino, Leano, Nu ştiu soare a răsărit, Ori o floare a-n florit.

Lino, Leano, Ca podoaba împodobită Cu podoaba cerului Cu mireasma câmpului Am găsit o floare aleasă. Lino,Leana mea, I-am pus numele mireasă, Lino, Leana mea, I-am pus nume dintr-o mie Să-l poarte la cununie Şi să poarte portul său. Şi să-l umble mersul meu.

Inf. Titina Lala, cântăreaţă din satul Tismana, 45 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1962. Expunerea colocaşilor Colocaşiile (oraţiile de nuntă), sunt un vechi ritual care se practică la toate nunţile ţărăneşti din zona Gorjului. Trei colocaşi, intră în curte până la streşina casei, unde unul din ei spune colocaşiile. COLOCAŞII -Bună dimineaţa, cinstiţi săteni mici şi mari, -Mulţumim dumneavoastră, conacari -Ce umblaţi ? -Ce căutaţi? -Ce umblăm? -Ce cautăm? Ne scularăm de dimineaţă, Plecarăm la vânătoare Cu roua şi ceaţa-n spinare ; Trecurăm munţii luminoşi, Bine v-am găsit sănătoşi! Ieşirăm la drumul mare Şi dădurăm de-o urmă de fiară. Unii ziseră că-i urmă de zană Să fie împăratul nostru cunună, Alţii ziseră că-i urmă de căprioară Să-i fie împăratului soţioară; Voinic ce-a încălecat pe-un cal Ca un ducipal Făcu ochii roată Peste ţara toată Aici văzu o floare frumoasă Care nu înfloreşte Nu rodeşte Locul nu-i prieşte Şi se ofileşte Şi venirăm noi saşe conacari, Pe cai călări, Cu frâuri zugrăvite,100

Cu unghii postorite Cozile-mpletite Şi pornirăm, Pe valurile vântului, Cântând şi chiuind, Din pistoale trosnind, Caii urlând, Şi nechezând; Vrem floricica să ne-o daţi Că de noi tot nu scăpati! Că noi venirăm cu tarnacoape de argint Să scoatem floarea din pământ S-o sădim la împărat în grădină Acolo să înflorească Şi să rodească Locul să-i priască, Să nu se ofilească, Noi nu plecăm de aici fără răspuns! Răspunsul nostru este: Şase pahare cu vin Şi şase peşchire de in Cusute cu flori de arnici, De care se găsesc pe aici Să fie şi mătase Numai să fie de aici din casă, De la cinstita mireasă Să nu fie de la vecine Ca să păţim vreo ruşine Şi-atunci, v-a fi cinstea noastră Şi ruşinea dumneavoastră. Socrilor, ascultaţi! În urechi băgaţi, Când or mai fi către seară, Mare gloata vă împresoară De n-aţi avea bucate de ajuns, Să vă căutaţi loc de ascuns! Scoateţi buţi cu vin, Care de fân, S-aveţi socri mari Şi buni lăutari, La cai, să daţi fân verde Cu roua neluată, Cu floare nescuturată; Noi am mai sta Şi-am mai ura, Dar mi-e frică co-nsera, C-avem de trecut munţi înalţi, luminoşi Şi-acuma, vă lăsăm sănătoşi! Inf. Stelian Elenescu din satul Padeş, 55 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1981.

101

Alte ceremonii care se desfăşoară în casa miresei a) Căutare ginerelui de către mireasă şi zărirea acestuia printr-un inel După terminarea colocaşiilor, ginerele se face ascuns printre mulţime, atunci mireasa caută să-l găsească, privindu-l printr-un inel. După ce mireasa l-a zărit pe ginere, însoţită de cumnatul de mână şi de naş, îi pune ginerelui pe umăr fularul cu care a fost acoperită vadra cu apă şi stropeşte pe nuntaşi şi pe ginere de trei cu busuiocul din apa adusă în vadră de la “adăpat" b) Învelitul miresei Acest moment se desfăşoară în casa miresei. Duminică dimineaţa, mireasa se îmbracă după datină în costumul alb, iar pe cap îşi pune o coroniţă de foaie-în-fir, cusută pe o fâşie a unei pânze de mătase. Într-o cameră se face învelitul miresei. Naşa îi aşează pe cap miresei, peste coroniţă, voalul şi o coroniţă metalică sau de plastic, iar în piept îi pune o floare naturală sau artificială. La “învelitul miresei” participă şi un grup de fete. În timpul acesta ea ţine în poală un copil de unu-doi ani, în poala căruia îi pune zahăr şi un covrig de care sunt legate nişte braci (beţe) mici. Obiceiul ca să ţină copilul pe genunchi e ca să procreeze, să aibă copii. Tot în acest timp, naşa îi pune în piept şi ginerelui o floare naturală sau artificială, iar ginerele îi acordă cu atenţie o sumă oarecare de bani. De asemenea, tot atunci, cumnatul de mână al mirelui schimbă plosca cu socrul mic, care îi oferă să bea ţuică din polscă. Semnificaţia “Învelitul miresei” este relevată de unele cântece: CÂNTECUL MIRESEI Copiliţă cu părinţi Ce pripeşti să te măriţi! Nu pripi la măritat Ca floarea la scuturat Floarea mai înfloare o dată Dar tu nu te mai vezi fată Când o cânta stiuca-n baltă, Răcănelul (brotăcelul) sub găleată; Când o face teiul nuci Nu ştiu bine nici atunci. Inf. Ion Târsână, din satul Cloşani, 48 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1943. CÂNTEC LA “ÎNVELITUL MIRESEI” Foaie verde doi florinţi, Fetiţă cu doi părinţi Nu pripi să te măriţi Că mila de la părinţi Niciodată n-o mai prinzi Că mila de la bărbat Ca frunza de pom uscat De o dai să te umbreşti Şi mai rău te dogoreşti Pregăteşti-te mireasă Că-i boata la grindă-n casă102

Ai să mergi la soacră-ta Şi tu zici că-i maică-ta Şi să mergi la socru-tău Şi ai să zici că-i tată-tău, Înfloriţi flori, înfloriţi Că mie nu-mi trebuiţi Mie când imi trebuiaţi Voi atunci nu înfloreaţi; Înfloriţi şi umpleţi valea Că mie mi s-a închis calea. Înfloriţi şi umpleţi culmea Că mie mi s-a închis lumea. Inf. Mariţa Argint, cântăreaţă în familia de lăutari Marin Argint din satul Pades, în vârstă de 55 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1948. c) Urcatul nuntaşilor în prăjina de nuntă a miresei La nunta fetelor, cumnatul de mână aduce o prăjină care este înălţăta în grădina casei miresei. Nuntaşii ginerelui, nu se aşează la masă până nu se urcă în prăjina de nuntă a miresei pentru a lua bradul şi batista cu darul. Există o interdicţie moştenita din bătrâni, potrivit căreia: “mirele nu poate lua mireasa, până nu se ia bradul din prăjina de nuntă.” Semnificaţia “Prăjina de nuntă” este ilustrată şi in folclorul de pe Valea Motrului, prin unele versuri care ne definesc acest obicei. “PRĂJINA DE NUNTĂ A MIRESEI” Foaie verde de-o alună După datina străbună La nuntă e şi-un “cumnat de mână”, Ce aduce miresei prăjina Şi i-o pune în grădină, Vin nuntaşii, vin buluc, La prajină ei se duc N-au curaj să se urce în ea “Nuntaşilor, degeaba umblaţi Că mireasa nu o luaţi Dacă-n prăjină nu vă urcaţi Şi bradul ca să-l luaţi?!” Aşa spune o bătrână Cu brâul de lână. tată, Şi băieţi încep să-ncerce În prăjină să se urce Mânecele le suflâng Prăjina în braţe o strâng -Trebuie în prăjină să ne urcăm, Bradul şi batista să o luăm! Astfel, nu suntem voinici, Dar pentru ce am venit aici??!103

Zise un băiat mărunţel Cu căciuliţa de miel. El prăjina în braţe o lua Şi la pieptu-i o strângea, În vârful prăjinii ajungea Bradul îl rupea. Pe prăjină cobora Şi cu bradul arbora. Că-i înaltă şi subţirea. Nuntaşii la masă sta,cu toţii se ospăta, Pe mireasă o aştepta, Dar mireasa se gătea Bagajul în ladă-l punea Şi la părinţi se ducea Ziua bună îşi lua: -Să mă ierţi mamă şi Că voi fi greşit vre-o dată”. Atunci mama ce spunea: -“Pleci de la noi, fata mea, Ai fost fată la părinţi Ca lumina între sfinţi, Te-am născut, Te-am crescut Cum Dumnezeu a ştiut

-“Daţi-mi voie să mă urc şi eu, Să-mi încerc norocul meu.”

De mânuţă te-am purtat Şi-acum mă laşi cu oftat.”

Inf. Ilie Ceaţă din satul Cloşani în vârstă de 40 de ani. Cules de Constantin Morega în anul 1970. Desfăşurarea mesei la casa miresei După ce nuntaşii ginerelui reuşesc să se urce în prajina de nuntă a miresei, sunt poftiţi la masă de către cumnatul de mână al miresei. În capul mesei stau ginerele, mireasa, naşul, naşa şi alte rude apropiate sau alte persoane oficiale care au fost invitate la nuntă. La masă se dau multe feluri de mâncare, aperitiv, rasol, friptură şi cozonac. La toate acestea se adaugă şi băutură, vin şi ţuică, care sunt din belşug. La masă, când se apropie timpul ca nuntaşii să dea darul, mireasa înmânează naşului o batistă mai mare şi o pungă în care se pun banii adunaţi de la nuntaşi ca dar. Primul care dă darul de masă este naşul, care are contribuţia cea mai substaţială de bani, urmat de cumantul de mână. Banii sunt strânşi de către cumnatul de mână, iar un lăutar strigă după nume pe cel are oferă darul şi ce sumă a dat, cât şi alte cadouri pentru mireasă. După ce se strânge darul de la nuntaşi, bucătarul aduce naşului o găină friptă, cu o crenguţă de brad, iar ca atenţie naşul îi oferă o sumă oarecare de bani. De asemenea, naşul din banii oferiţi de nuntaşi ca dar, le dă şi lăutarilor o sumă oarecare de bani, care sunt în plus faţă de sumă cu care au fost angajaţi să cânte la nunta respectivă. Tot în momentul când se serveşte friptura lăutarii cântă următorul cântec: “ŞAPTE SĂPTĂMÂNI ÎN POST” Şapte săptămâni în post De când la mândra n-am fost Şi-o mai trece trei de dulce Dar la mândra tot m-oi duce, Ca la munte vântul bate La mândra nu pot străbate C-are porţile-ncuiate Cu lacăte ferecate. Rupsei lacătu cu mâna Şi veriga cu căciula, Intrai în casă cu sâla Şi mândra când mă văzu Şapte scoarţe mi-aşternu, Şapte scoarţe şi-un macat Şi-o pernă de bumbac Să-mi fie moale la cap Şi dulce la sărutat, Iar mandruţa cea frumoasă Mă pusă să stau la masă C-o gască friptă grasă Şi ploschiţa plină, rasă.

Inf. Pantelie Turturica, lautar din satul Părăul din Pripor, 55 ani. Cules de Constantin Morega in anul 1965. Împărţirea unor daruri de către mireasă Tot la această masă, mireasa aduce şi împarte darurile pentru ginere, naş şi pentru naşă. Mireasa îi dă ginerelui o cămaşă albă, o cârpă lungă de borangic, sau un prosop lung. Naşului i se dă ca dar un covor, cămaşă, pijamale, prosop, o pernă şi o pereche de ciorapi. Mireasa îi pune pe umăr naşei ca dar o cârpă lungă de borangic, pe care o prinde la spate cu un ac, îi mai dă naşei o cămaşă de noapte, un prosop, pernă şi o pereche de ciorapi, iar “sorei de ginere”, mireasa îi dă ca dar un batic şi o batistă cusută cu râuri. După ce nuntaşii se scoală de la masă, ginerele rupe “chetoarea” cămăşii de la gâtul soacrei şi-i introduce în sân o sumă de bani, aceasta fiind plata că-i dă fiica sa.104

Acest moment principal de desfăşurare a mesei la nunta miresei, este prezentat în versuri de către un conacar: “POFTITUL OAMENILOR LA MASĂ Masa frumoasă, Meseni dumneavoastră, Pe care v-am adunat milostivul Dumnezeu La această casă Şi cinstită masă Împrejurul mesei orânduiţi Ca nişte măslini odrâsliţi, Dumnealui, jupânul mirele, Auzind de numele doamniei voastre, Uşile au deschis, Feţe de masă au întins Feţe de masă, pline de mătasă, Copitele cu fir, Ca să fie domniei voastre voia deplin, Să luaţi, Să ospătaţi, Din pâine şi din sare, Din darul sfinţiei sale Şi al doilea rând şi eu, Ca un poslujnic sol împărătesc, Pe dumneavoastră poftesc Cu işlicul luat, Cu capul plecat Să luati, să ospătaţi, Că nu-i rând, sau dăua bucate, Ci sunt mii nenumărate, Săhani ferecate, Cu talegere spoite Linguri poleite, Pentru dumneavoastră sunt pregătite Fiestecare să vă ospătaţi Voi toţi de bine Şi croitori de pâine; Iar care n-au cuţit Să ia de la târg; Care n-are nici de unele Să rupă cu mâinile Ca şi jupânul mirele, Că eu am o cusătură rea Şi încă fără de o plăsea Eu încă nu sunt de pierit Ci sunt de trăit Şi-o frânge o pâine bună Ca s-o mâncăm cu toţi Când vă cântă lăutarul Ia mai ridicaţi paharul Să petrecem împreună105

În pace şi voie bună! Inf. Dumitru Carstoiu din satul Câlceşti, 56 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1968. “Iertăciunile” Înainte de a pleca la cununie, colocaşul rosteşte “iertăciunile’. În acest moment mireasa şi mirele stau în genunchi în faţa părinţilor şi a naşilor. CÂNTECUL MIRESEI I-aţi mireasă ziua bună De la tată de la mumă De la fete şi surori, De la grădina cu flori De la tufa de lilac De la băieţii din sat, Azi mai eşti cu fetele Mâine cu nevestele, Când nuntaşii petrec în jurul mesei Plâng amar fraţii miresei Că se duce şi îi lasă Şi merge la alţii acasă. C-aşa-i fata ursită Când vrea ea se şi mărită Îşi lasă pe-al ei tată Şi pe mă-sa suparătă Lasă părinţi cu oftat Şi se duce la bărbat Lasă ai satului feciori Ce-au jucat-o deseori. Se duce la soacră-sa Şi zice că-i mumă-sa Pleacă de-acasă şi-i pare rău Că merge la socru său. Pleacă dintre ai săi vecini Şi se duce la străini, Soacră mare, soacră mică, Ai grijă de nurorică, Cât veţi fi împreună Să trăiţi în voie bună, Ai grijă, să nu fi rea, Că şi tu ai fost ca ea De mică te-ai măritat Şi de-acasă ai plecat.

Inf. Sever Turturica, lăutar din satul Pârâul de Pripor, 49 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1974. Luarea zestrei miresei Când mireasa este gata cu tot cortegiul pentru a merge la cununie, nuntaşii pun în căruţă zestrea acesteia care constă în : mobilier de cameră de bucătărie, ţesături de fibre textile: covoare, chilimuri, scoarţe, macate, perne, cearceafuri, ladă de zestre cu îmbrăcămintea respectivă, alte obiecte de uz casnic. De asemenea, mireasa îşi va lua şi celelalte părţi de zestre, respectiv suprafeţele de pământ, animale, mijloace de transport. Cununia religioasă Căsătoria religioasă aduce spor şi împliniri duhovniceşti, bucurie şi pace, linişte, mulţumire şi prosperitate în familie. Cununia religioasă se efectuează de către preot în biserică. În timpul cununiei, se credea în trecut că dacă mireasa reuşeşte să îl calce pe ginere pe picior, ea va cânta (va avea ultimul cuvânt în căsnicie), adică soţul ii poate fi subordonat. La întoarcerea de la cununie, femeile care însoţesc mireasa interpretează un cântec în care tinerii nou căsătoriţi sunt comparaţi cu unele elemente cosmice. VIN MIRII DE LA CUNUNIE Foaie verde colelie106

Cu cunună de argint,

Vin mirii de la cununie, Mândru soare a răsărit Mândra lună s-a ivit Ori mireasa a-nflorit Că frumos s-a-mpodobit

Şi-a luat soţul ei iubit, Că şi mirele-i om bun Şi-i frumos ca un păun, De acum el şi-a luat soţie, Pentru veşnicie.

Inf. Iulica Mischie din satul Padeş, 45 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1997. Primirea miresei de către soacra sa Când mireasa ajunge la casa ginerelui, soacra mare îi aşează în mijlocul curţii o masă tradiţională, rotundă, joasă, pe care pune o azimă (de pâine), dedesuptul acesteia pune câţiva bani, ca bacşiş pentru lăutari. Alături de această azimă, soacra mare, mai pune o ulcică nouă de pământ plină cu vin, un pahar plin cu vin şi tre bucăţi de zahar. Mireasa este însoţită de ginere şi de cumnatul de mână al ginerelui. Soacra mare îi dă miresei să guste din bucăţile de zahăr muiate în vin, spunând: “Bine a-ţi venit copiii mei.” În jurul acestei mese socrul mare ocoleşte cu mireasa de trei ori. Soacra mare conduce apoi mireasa până în tindă, unde în uşa casei îi iese înainte cu mălai proaspăt, copt în sobă, pe care se află o strachină de varză şi alte mâncăruri tradiţionale. Aceasta simbolizează ospitalitatea şi belşugul casei. În pragul uşii, soacra mare propteşte mâna în tocul uşii, iar mireasa intră în casă pe sub mâna ei, cu mâncărurile respective. Aceasta reprezintă un semn de supunere şi ascultare a norei faţă de soacră. Soacra mare le oferă la ambii tineri nou căsătoriţi câte o pereche de brăciri de fiecare, care sugerează legatura strânsă dintre ei, îi aşează miresei un copil în braţe şi-i rupe o azimă pe cap ce simbolizează belşugul. Aducerea zestrei miresei în casa mirelui Este o secvenţă importantă la casa mirelui. În trecut zestrea miresei era compusă din scoarţe, chilimuri, pături, macate, perne, feţe de perne, ştergare şi nelipsita ladă de zestre care era plină de haine pentru mireasă (cămăşi, oprege, şorţe, veşti, baticuri, cârpe de borangic, încălţăminte). “Masa mare” de la casa mirelui După primirea miresei la casa ginerelui şi efectuându-se toate obiceiurile, după cum le-am menţionat, la casa socrului mare, se desfăşoară şi alte acţiuni. Lăutarii cântă, iar tineretul învârteşte diferite hore. După aceasta urmează masa propriu-zisă. Cumnatul de mână al ginerelui pofteşte nuntaşii la “masa mare”. Ca şi la masa de la mireasă, în faţă se aşează ginerele, mireasa, naşul naşa, “sora de ginere”, rude apropiate, alte oficialităţi, precum şi nuntaşii din sat şi din afara acestuia care au fost invitaţi la nunta respectivă. Nuntaşii se ospatează cu mâncărurile tradiţionale ca şi la mireasă, pe masă se afla bucate şi băutură din belşug. Există o tradiţie, ca atunci când la masă se servesc sarmalele, lăutarii să interpreteze cântece lungi doinite, aşa cum este pe Valea Motrului, unde nu lipseşte cântecul: VOI, VOI, VOI, COPIII MEI Voi, voi, voi, copiii mei V-am făcut Şi v-am dat tot ce-am avut: Am bătut negurile De v-am strâns averile.107

M-au bătut vânturi şi ploi Până v-am crescut pe voi Mare-i bucuria noastră Să vă văd la casa voastră Acum a venit vremea de-apoi

V-am dat pâine de-aţi mâncat La şcoală v-am dat Am purtat necaz în piept Pe voi ca să vă deştept Că eu ca al vost’ părinte V-am luat îmbrăcăminte, De mânuţă v-am purtat, Încălţăminte v-am luat,

Să-ngrijiţi şi voi de noi La vreme de neputere, N-om avea un braţ de lemne, Voi, voi, voi, copii, iubiţi, Vă rog cu lacrimi fierbinţi Să nu uitaţi de părinţi Cât puteţi să-i îngrijiţi Şi când mor, să-i pomeniţi!

Inf. Marin Argint, lautar din satul Pades, 54 ani. Cules de Constantin Morega in anul 1975. Alte aspecte de la “masa mare” În timpul când nuntaşii se ospătează şi le cântă lăutarii, ginerele împreună cu mireasa merge de 2-3 ori, în jurul mesei cu paharul plin de vin, închinând cu toţi meselnicii, rostindu-se reciproc cuvintele: “La mulţi ani!”, “Multă sănătate”, “Noroc”, “Să trăiţi!” În momentul când la masă începe să se servească friptura, cumnatul de mână şi cu unul din lăutari încep să se strângă darurile de la meselnici. Primul care începe să dea darul este naşul, care dă cel mai substanţial dar în bani. Există obiceiul ca la masă unii participanţi, să dea ca dar ginerelui, odată cu banii şi unele obiecte, care sunt strigate de către lăutarul respectiv. În partea de nord-vest a judeţului Gorj, există obiceiul ca ceremonialul acesta de nuntă de la ginere să fie prezentat în versuri: ACASĂ LA SOCRII MICI CONACARUL Foaie verde de pelin Uite, nuntaşii cum vin, Vine mirele cu mireasa Naşul şi cu naşa La socri mari Sunt primiţi cu lăutari, Cu plosca cu ţuică bună, Cum e datina străbună, Cu azimă şi cu sare De aici de la socru mare SOCRU MARE: Noi vă spunem: “Bine aţi venit!” Că de cu zori v-aţi trezit La această sărbătoare, Aţi venit cu mare alai Cu căruţe trase de cai, Aţi venit din depărtare, Cu maşini, ori pe picioare, Aţi trecut câmpii, codrii cu umbră deasă Şi mi-aţi adus nora-n-casă. Lumea din sat a auzit Şi cu toţii au venit Aici, să petrecem împreună În pace şi voie bună. CONACARUL:108

Hai poftiţi la masa mare, Pregatită de socrul mare. În capul mesei ia loc mirele şi mireasa, Naşul şi cu naşa SOCRU MARE: Stimaţi naşi, dragi meseni, Ai comunei cetăţeni, Aţi venit cu mic, cu mare La a nunţii celebrare, Paharul să-l ridicăm Şi la toţi noi vă urăm: La mulţi ani să ne trăiţi Să fiţi cu toţi fericiţi! Să vă trăiască pruncuşorii S-aibă faţa ca bujorii Să vă fie casa, casă S-aveţi de toate pe masă. La toţi vă dorim voie bună, Să petrecem împreună. Cântă, cântă lăutare Că aşa-i la masa mare. Sus paharul să-l golim Să ne mai înveselim. Ia naşule vin de bea Că-i produs de via mea. CONACARUL Apoi tot în cadrul mesei, îşi dă darul fiecare, Începând cu naşul, “omul de onoare” Urmând cu cumnatul de mână Ce-aleargă de-o săptămână. Nuntaşii îşi dau şi ei darul cuvenit, Că, doar, pentru aceasta au venit! Lăutarul, strigă darul pe nerăsuflate, După nume, pe fiecare în parte. Nuntaşii, închină mereu pahare. Se petrec la socru mare, Viorile mângâine nuntaşii cu cântece populare C-aşa-i la masa mare. Ar mai fi multe de spus. Dar soarele-i în apus Şi hai să petrecem împreună Cum e datina străbună. Inf. Dumitru Cârstoiu, învăţător din satul Câlceşti, 51 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1968. Cuscrii În satele de munte ale judeţului Gorj, se mai păstrează încă obiceiul, ca la ambele gospodării ale tinerilor căsătoriţi, să se efecteze o petrecere, legată tot de nuntă, numită “cuscrii”, adică atât la socrul mare cât şi la socrul mic. Astfel, duminica seara, în timp ce la ginere nuntaşii se află în petrecere le vin “în cuscrii” părinţii miresei cu rudele şi unii invitaţi, care aduc cu ei şi unele plocoane care109

conţin băutura, pâine şi alte mâncăruri. Se mai aduc şi două ceşti, două linguri, două furculiţe, două cuţite şi două perechi de foarfeci care se dau miresei. În curte, aceşti “cuscrii”, cer să li se dea înapoi ceea ce “li s-a furat”, adică mireasa. După un schimb de cuvinte, părinţii şi nuntaşii ginerelui, susţin că nu au furat nimic. La această ceremonie participă şi unii lăutari de la socrii mici. La masa cuscrilor se servesc mâncăruri tradiţionale tot ca şi la nuntă. La cuscrii nu se dă nici un dar la masă şi se practică obiceiul “sărutului pe furiş”. Participanţii la cuscrii spun poveşti, glume şi practică “sărutul pe furiş”, fapte ce stârnesc râsul şi hazul celor prezenţi. După ce cuscrii se scoală de la masă, are loc tradiţionala “horă a mirelui şi a miresei” care se cântă de către lăutari. DOI LELIŢĂ, DOI Frunzuliţă de priboi Doi leliţă, doi, Bin’-vă şade l-amândoi, Doi leliţă, doi, Frunzuliţă de argint Doi leliţă, doi, C-amândoi v-aţi potrivit Doi leliţă, doi, Şi la ochi şi la sprâncene, Doi leliţă, doi, Ca doi porumbei la pene, Doi leliţă, doi, Bine-ţi şade cu muiere Doi leliţă, doi, Ca cocoşului cu pene; Doi leliţă, doi, Bine-ţi şade cu nevastă, Doi leliţă doi, Ca cocoşului cu creastă Doi leliţă doi, Cruciuliţă de aramă Doi leliţă doi, C-amândoi sunteţi de-o seamă Doi leiţă, doi Ca doi brazi într-o tulpină, Doi leliţă, doi, Ca doi ochi într-o lumină Doi leliţă, doi, Să vă fie casa, casă Doi leliţă, doi, S-aveţi copilaşi la masă. Doi leliţă, doi, Cântă, cântă lăutare, Doi leliţă, doi, Să se facă hora mare, Doi leliţă, doi, Joacă fete şi flăcăi, Doi leliţă, doi, Nici bătrânii nu se lasă Doi leliţă, doi, Şi o joacă pe mireasă, Doi leliţă, doi, Şi joacă şi socrii mici Doi leliţă, doi, Cum e datina pe-aici, Doi leliţă, doi, Joacă bărbaţi şi neveste, Doi leliţă, doi, Hora-i mare se roteşte Doi leliţă, doi, Joacă fete si flăcăi Doi leliţă, doi, De rasună munăi şi văi, Doi leliţă, doi.

Inf. Petrica Căturoiu, lăutar din satul Tismana, 52 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1953. Dezvelitul miresei Duminică seara, pe la miezul nopţii, în timp ce cuscrii petrec, naşa şi mireasa merg într-o cameră, în casa socrilor mari, unde îi ia miresei de pe cap cununa şi voalul şi-i pune legătura (cârpa). Aceasta semnifică trecerea tinerei respective în rândul nevestelor, cu un nou statut social, îndeplinindu-şi toate obligaţiile ce-i revin faţş de soţ şi societate. Ritualul

110

acesta, în zona Gorjului poartă denumirea de “Dezvelirea miresei”. După “Dezvelorea miresei”, lăutarii cântă cântecul: “ZORILE DE DIMINEAŢĂ” Zorile de dimineaţă, Sunt cu roua pe verdeaţă Şi la mine cu dulceaţă Că-s cu muierea în braţă. Scoal’ mireasă du-te acasă Că te bate maică-ta Cu nuiele, cu vergele Cu chite de busuioc Peste subţirel mijloc. “-Eu de acasă nu mă duc. Că mi-e drag în aşternut. Să mă bată cât o vrea Acasă nu m-oi ducea.”

Inf. Pantelie Turturică, lăutar din satul Pârâul de Pripor, 53 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1996. Moartea Ritualul morţii este foarte amplu şi diversificat de la o zonă la alta a ţării noastre. Din acest ceremonial al morţii nu lipsesc o serie de practici care s-au perpetuat din cele mai vechi timpuri şi până acum. În lirica creaţiei populare gorjeneşti este oglindit şi acest moment tragic al încetării din viaţa al omului, astfel: De mi-ar cere moartea plată N-aş mai muri niciodată, De mi-ar cere moartea bani Aş trăi mii de ani. Moartea nu cere nimic Decât suflet de voinic. (...) Sau Moarte, moarte, blestemată Tu, laşi lumea îndurerată, De nimic tu nu ţii seama Laşi copii fără mamă; De nimic nu vrei să şti Tu, laşi soţi fără soţii Că n-ai milă niciodată, Laşi copii far’ de tată Când viaţa l-e mai dragă Îi desparţi de lumea întreagă Omul ce-a vieţuit pe acest pământ Va putrezi în mormânt. Inf. Aurel Ionescu din satul Coşteni, 45 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1974. Semnele de prevestire a morţii După obiceiurile din viaţa satelor gorjene, se consideră că este rău de moarte, când pe unii îi prevestesc unele semne şi anume: dacă buha cântă pe acoperişul casei; dacă111

cineva din familie visează că este muşcat de şarpe de partea dreaptă a corpului, căderea unui dinte sau a unei măsele (în vis), care înseamnă moartea unei rude apropiate; dacă visează că se despică casa pe jumătate, sau dacă unul din soţi îşi construieşte o casă nouă, atunci moare unul din fraţi ai soţilor. Prevenirea morţii Oamenii de la sate au credinţa că moartea omului este prevăzută de unele fenomene şi anume: dacă moare un animal sau o pasăre din gospodaria proprie, fără a fi bolnavă; când omul are haluginaţii în somn, susţine că a stat de vorbă cu oameni “de pe lumea cealaltă”, cu sfinţi, cu Dumnezeu. Acte rituale menite să uşureze moartea omului a) Cel ce simte că i se apropie sfârşitul vieţii, pentru a-şi uşura păcatele, îşi cere iertare de la unii oamnei cărora le-a făcut rău. Omul bolnav, care presimte că va înceta din viaţă, având unele remuşcări faţă de unele persoane care le-a facut rău în viaţă, îi cheamă la el pentru a le cere iertare. Există credinţa că prin aceasta el se va uşura de păcate “va merge în rai”. b) Efectuarea maslului de către preot Când un cetăţean este bolnav şi ajunge într-o stare deplorabilă, adică este între viaţă şi moarte, se chinuie şi nu poate muri, pentru uşurarea morţii, cei din familie cheamă preotul să-i facă “maslu”, de obicei care constă dintr-o slujbă religioasă prin care preotul se roagă să-i ierte celui bolnav păcatele. Acest maslu se face numai din contribuţia comunităţii săteşti constând în pregătirea unui ospăţ al săracilor. Tot din “strânsura” locuitorilor satului, se plăteşte şi preotul care efectuează “maslul”. Succesiunea. Testamentul În zona Gorjului există obiceiul lăsării moştenirii de pe “patul de moarte”, numit de localnici lăsărea “cu limbă de moarte” a unor suprafeţe de teren sau altor bunuri din partea celui care se simte că va înceta din viaţă. Dacă tatăl, când este grav bolnav şi încă este lucid, dacă are o afecţiune mai mare faţă de un fiu, fiică sau vreun nepot, el poate să alcătuiască un testament olograf (conceput şi scris de el), unde se face inventarierea ce lasă moştenire la cine doreşte el. “Testamentul” intră în vigoare după încetarea sa din viaţă, cu condiţia să fie legalizat de către Notariatul de Stat. Pregătirea interioară a locuinţei Când se observă că unul din membrii familiei este pe cale de a înceta din viată, urmaşii se ocupă de pregătirea interioară a locuinţei, care constă într-o curăţenie generală: văruire, spălare a scândurii, curăţirea mobilei, spălatul tuturor rufelor şi a altor ţesături. Se pregăteşte îmbrăcămintea celui ce va deceda. Încetarea din viaţă a omului Există o mare grijă ca atunci când omul încetează din viaţă, acestuia să i se pună în mână o lumânare aprinsă. Este o credinţă veche, ca omul când merge pe “lumea cealaltă” să aibă lumină. Cine moare fără lumină din diferite motive: accidentat, subit (infarct), sau din neglijenţă de supraveghere, acestora li se face liturghii în biserică pe o perioadă de trei ani, unde preotul se roagă pentru defunct. Semnele prin care se anunţă încetarea din viaţă a unui membru al comunităţii săteşti112

a) Trasul clopotului la biserică Imediat după ce un om a încetat din viaţă, unul din urmaşii defunctului anunţă pe clopătar pentru a trage clopotul de la biserică, care trage numai într-o parte într-o “dungă”), de trei ori pe zi până la înhumarea mortului. b) Ţinerea zi şi noapte a luminii aprinse acolo unde se află mortul La capul mortului lampa şi lumânarea sunt mereu aprinse ca şi feştnicul, pana la înmormântare. Seara preotul oficiază mici slujbe funerare, citindu-se din Evanghelie pasaje referitoare la Invierea Mântuitorului şi la arătările Sale după Înviere. c) Punerea la casa defunctului a doliului Punerea doliului la casa defunctului este un obicei străvechi care este ţinut şase săptămâni sau chiar un an, care cuprinde data încetării din viaţă şi vârsta. Odată cu încetarea din viaţă a unui membru de familie, femei din cadrul familiei sau alte rude apropiate, se cântă pe mort. Este o durere sufletească, fără margini pe care n-o poate alina nimeni, casa defunctului fiind stropită de lacrimi. De asemenea, familia defunctului anunţă preotul care efectuează slujba pentru “ieşirea sufletului”. Pregătirea mortului pentru înhumare a) Spălarea şi înhumarea mortului Imediat după ce omul moare este spălat, dar cel care efectuează acest lucru, trebuie să fie de acelaşi sex cu defunctul. Spălatul se face cu apă obişnuită, caldută, pe tot corpul într-o albie mare. În scalda mortului, se pun: apă sfinţită, flori, bani (monede) şi tămâine. Dacă cel mort este bărbat cine îl spală îl şi bărbiereşte. Apa se aruncă într-un loc pe unde nu trece nimeni. După efectuarea spălatului, mortul este îmbrăcat cu cele mai bune haine ale sale, apoi i se închid ochii şi i se aşează mâinile pe piept încrucişate. Mortul este aşezat undeva pe un pat imporvizat într-o cameră cu picioarele către uşă, semn că va ieşi din casă, că va pleca, undeva, camera să fie cu geamurile deschise. b) Lumânarea de stat a mortului La fiecare mort există obiceiul ca să se pregătescă “lumânarea de stat”, adică după statura corpului său. Astfel, cu o “feştilă” din fibre de cânepă se măsoară lungimea corpului şi se fac de către o femeie o lumânare din ceară curată de albină. Se încolăceşte lumânarea şi se aşează pe pieptul mortului, se mai aşează flori, un peşchir de bani în el, ca defunctul să plătescă la vama, o ulcea cu apă se pune în fereastră si una afară care sunt împodobite cu lumânari aprinse şi flori. Lumânarea de pe piepetul mortului se aprinde numai câând preotul citeşte “ieşirea sufletului” şi când se face molidva sufletului. Potrivit credinţei religioase, se spune că sufletul omului nu iese odată cu încetarea bătăilor inimii, ci numai după ce preotul citeşte Biblia în prima zi. Aşezatul mortului în coşciug Pe Valea Motrului, coşciugului i se mai spune “tron”. În coşciug se pun de către membrii familiei: boabe de grâu, de cânepă, usturoi, cărora li se dă foc cu atenţie. După aceasta, în sicriu se pune lână, muşchi de pădure, o scoarţă, un cearceaf, sub cap se pune o pernă umplută cu cânepă, coji de alun şi de rug, nouă pietricele de râu, pieptenul cu care sa pieptănat, săpunul cu care s-a spălat. Dacă este femeie i se pune şi fusul cu care a tors pentru diferitele sfori. De asemenea, dacă este bărbat, i se mai pune în coşciug intrumentul113

de bărbierit cu care i-a ras ultima dată barba şi foarfecele cu care l-au tuns după încetarea din viaţă. Toate acestea se introduc în sicriu, având credinţa ca mortul să le aibă pe “lumea cealaltă”, să nu se facă moroi. Dacă mortul în viaţă a fost un om rău, ca să nu se facă moroi, i se introduce în vestă o undrea cu vârful în sus, iar într-un deget i se pune un inel, ca să bată cu ele la poarta vămii. Priveghiul Există obiceiul ca cel care moare, noaptea sa fie păzit, numit de localnicii de pe Valea Motrului “preveghiul”. În acest scop seara, câte doi, trei vecini, fac de veghe lângă mort. Aceştia vorbesc de spre viaţa mortului, îndeosebi despre lucruri bune. Dacă mortul este mai în vârstă, se fac şi unele glume, se leagă (pe sub scaun), de mâna mortului o aţă, pe care o scot pe fereastră afară. Când mortul este păzit noaptea, cineva vine şi trage aţa ridicându-i mâna mortului în sus. Cei care fac de preveghiu, unii se sperie, gândind că a înviat mortul. Această pază a mortului se efectuează timp de trei zile şi trei nopţi până când acesta este dus pentru înhumare. După moarte, cei din familia defunctului poartă doliu. Femeile trebuie să poarte haine numai de culoare neagră, iar bărbaţii poartă la reverul hainei o bucată de catifea sau de pânză neagră. De asemenea bărbaţii nu se mai bărbieresc timp de şase săptămâni şi umblă trei zile cu capul descoperit. Ultimul drum al mortului spre biserică şi la cimitir În a treia zi de la deces are loc slujba de înmormântare. Preotul şi cântăreţul vin la casa decedatului, slujesc puţin, apoi purtătorul crucii, porneşte cu aceasta înainte pe care se află scris data naşterii şi a morţii, mergându-se spre biserică. În jurul orelor 12-13, când se consideră că au venit toţi cei care au avut bunăvoinţa să-l conducă pe defunct pe ultimul săău drum, mortul este scos în curte, iar preoţii îi citesc din Biblie. În pragul uşii când se iasă cu mortul din casă pentru a-l duce la biserică şi la cimitir, se dă pomană la un sărac, pe sub coşciug, o gaină cu un petic de pânză in cornuri. După aceea cortegiul porneşte în drum către biserică. Pe drum se efectuează 2-3 odihne, la poduri sau la capete de uliţe, când preoţii şi “cântăreţii” efectuează slujba religioasă. Pe parcursul drumului, în faţă se află defunctul care este dus în coşciug de către patru oameni, pe umăr, iar un om duce capacul sicriului. Un alt om duce bradul, al cărui mers este cu vârful înainte, iar un alt om duce lemnul (crucea). Se obişnuieşte ca pe parcursul drumului, până la biserică, cei din familie să arunce pe jos bani metalici, având crediţa că cu aceşti bani, defunctul v-a plăti vămile în “călătoria sa pe unde va merge în lumea cealaltă”. Dacă moare unul din cei îndrăgostiţi, de exemplu băiatul, iubita sa se îmbracă în mireasă la înmormântare şi invers dacă moare aleasa, băiatul se îmbracă în haine de ginere. În aceste situaţii lăutarii cântă numai pe o melodie jalnică. Înmormântarea Înainte de înmormântare, exista obiceiul ca preotul cât şi alţi participanţi, să ţină unele discursuri funerare, unde se evocă calităţile bune ale decedatului. După o mică slujbă, la marginea gropii răposatul este învelit în giulgiu, apoi preotul toarnă “pausul” (vin amestecat cu untdelemn) în formă de curce peste trupul mortului şi presară ţărână. După ce se efectuează înmormântarea, se dau de pomană peste mormânt nouă colaci. Cântecele ceremoniale funerare a) “Cântecul zorilor”

114

Cântecul zorilor este o evocare adresată zorilor, ca să îşi întârzie ivirea ca în acest ultim răgaz să se poată face toate pregătirile pentru “călătoria” defunctului. În satele gorjeneşti “zorile” sunt cântate de unele femei mai în vârstă. Zorilor, surorilor, Iarăşi răvaşele Voi surorilor, Arse-n colţurele, Voi nu pripiţi Pe la neamurele, Să nu-mi răsăriţi Să vină şi ele Până mi-oi trimite cărţi De la deal la vale În diferite părţi Să v-aducă jale. Inf. Tudoriţa Spinteanu din satul Padeş, 56 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1985. b) Cântecul bradului Ceremonialul se efectuează la moartea tinerilor, sau a altor persoane marcante din viaţa satului. La decesul unui tanăr, o ceată de 7 sau 9 feciori, de aceeaşi vârstă cu cel dispărut, aduc din pădure doi brazi, unul mai mare şi altul mai mic. Cel mare reprezintă mirele, iar cel mic mireasa. Fete care poartă pe cap basma neagră, vin şi împodobesc bradul. Grupul de fete interpretează “Cântecul bradului” acompaniate de lăutar. Despre bradul care se aşează pe mormânt lângă cruce, circulă următorul cântec: Bradule, bradule, Cine ţi-a poruncit De mi te-ai tăiat, Cu securea pe mână Tot din vale-n vale Cu capul la vale De-i mai mare jale! -Şi ei m-au minţit De m-au doborât, Că mă pun tăietoare de casă; De voinici din sat, Cu capul legat, Cu verde la brâu, Si pe urmă m-au pus La un cap de voinic, Acolo în câmp, Vânturile mă bat, Ploile mă plouă, Zăpezile mă ning.

Inf. Maria Carabis din Campofeni, în vârstă de 75 ani. c) “Cântecul la stalp” Cântecul acesta este un ceremonial funebru, prin care vii sunt obilgaţi să-l îndeplinească pentru confecţionarea şi punerea crucii la capul celui mort în cimitir. Crucea se confecţionează dintr-un lemn uşor pentru a putea fi transportată de către om până la cimitir. “CÂNTECUL CRUCII” Cruce, cruciuliţă, Împodobită cu flori de lamâiţă Cin’ te-a ridicat În loc indicat? Că te-a pregătit Dintr-un lemn cioplit; La tine venim Şi ne târguim115

Şi îţi punem lumânare Chiar de s-ar topi la soare. C-aşa-i crucea românească Sub ea mortul să se odihnească. Inf. Emanoil Verbuncu, din satul Closani, 62 ani. Cules de Constantin Morega in anum 1967. Bocetele Sunt elogii în care se exprimă sentimentul faţă de cel decedat. În zona Gorjului, bocetul este plânsul după cel decedat, în special de către femei, care începe odată cu încetarea din viaţă a celui drag, apoi continuat până la înmormântarea acestuia. OF, OF, DRAGUL MEU Of, of, dragul meu, Cum de te-a luat Dumnezeu? De la mine, de la fraţi De la vecini, de la cumnaţi, De la surori, de la fraţi! Să mă laşi singură-n casă Şi pe fraţii tăi iubiţi Îi laşi in lume lipsiţi! Îţi laşi care şi îti laşi şi boi, Îţi laşi vite, păsări şi oi, Îţi laşi locul nearat Şi grâul nesemănat. Îţi laşi lunca şi grădina Şi pe min’ ca o străină ! Du-te du’ la tata tău, Şi spune-i necazul meu Şi deschide-i inima Şi arată-i jalea mea, Că lacrimi multe mi-am vărsat, De când el sa-ndepărtat Şi mi-am crescut floricele Udate cu lăcrămele.

Inf. Elionora Stanciu, din satul Orzeşti, 45 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1973. MĂMUŢA MEA Mămuţa mea, mămuţa mea, De azi încolo, eu mămuţă n-oi avea De când maica m-a lăsat Multe lacrimi am vărsat De-am făcut fântâna în sat; Pietrele nu sunt clintite Când cu lacrimi sunt stropite. Inf. Marina Bivolaru din satul Vaieni, 55 ani. Cules de Constantin Morega in anul 1975. TATĂ, TATĂ Tată, tată Te luă moartea dintr-o dată Lăsaşi copii, car şi boi Şi-acum te desparţi de noi; Lăsaşi pomi, dealuri şi vii Pe la noi n-ai să mai vii! Lăsaşi casa şi moşie,116

Pleci de la noi pe vecie. Te plângeam noi, fii, neamurile, Dealurile şi văile, Te plângea comuna toată Că ne-ai fost un vrednic tată. ..................................................... Tată, tăticuţu meu, După tine plâng mereu Şi când îţi văd mormântul Mi se rupe sufletul; Plâng mereu şi lăcrămez Şi din inimă oftez, Că nu te mai văd niciodată, Of, iubitul meu, tată, tată! Inf. Rica Argintaru, profesor din satul Cloşani, 51 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1977. Pomană În ziua înmormântării la casa celui decedat, se pregăteşte pomana. Aceasta este o masă care se aşează în aer liber. La pomană participă lume neinvitată, mai ales copii săraci şi femei mai în vârstă. Fiecărui participant la masă i se dă de pomană un colac cu lumânare aprinsă pentru care gazda zice: “să fie pentru sufletul lui (cutare)”, iar cel care primeşte răspunde: “bogdaproste”. Există obiceiul, ca la un copil mai sărac să se dea de pomană “bâtul”, de care este legat un fuior de cânepă, un caier de lână, o ulcea plină cu apă, un prosop, o basma, un colac împletit, o strachină de ciorbă şi un taier cu friptură. Tot ce să de aici de pomană, este credinţa că mortul va avea aceste bunuri “pe lumea cealalată.” Tămâiatul mortului Cei din familia celui decedat, angazeajă o femeie care efectuează tamaiatul defunctului. Aceasta tamaiere se face de catre o femeie mai in vârsta la mormântul defunctului în fiecare dimineaţa, pe o perioadă de şase săptămâni. Cu acest prilej se aprinde lumânarea confecţionată pentru “statul mortului, care se pune la stâlpul (crucea) acestuia. După terminatul tămâiatului, pe întreaga perioadă, cea care a efectuat tămâierea este retribuită de urmaşii defunctului. Tot în perioada de şase săptămâni, cât durează tămâiatul mortului, la biserică în fiecare sâmbătă se efectuează şi un parastas. “Turtiţele mortului” După înmormântarea răposatului, la 9 zile, mama, sora sau alte rude apropiate, îi poartă “turtiţele”. Se pregătesc 44 de “turtiţe”, se cheamă vecinii şi rudele apropiate şi se dau de pomană, jumătate “turtiţele” au pe deasupra de dulce şi jumătate de post, la acestea se mai adaugă fiecărei persoane câte un pahar de ţuică şi câte un pahar de vin, date de pomană. Aceste turtiţe se fac numai din faină de porumb. “Purtarea izvorului” După înmormântarea unui locuitor al satului, un copil, până la vârstă de 12 ani, aduce apă timp de şase săptămâni de la fântână, pentru izvorul celui decedat. “Purtarea izvorului” este un obicei foarte vechi care se practică în urma celui ce a încetat din viaţa. Timp de şase săptămâni se duce apă la trei case pentru sufletul răposatului.

117

Tânărul care aduce izvorul, în timpul cât aduce apa respectivă, nu trebuie să spele vasele şi să nu măture. Familia decedatului îi dă o sumă de bani celui ce aduce “izvorul”. Când se termină cu adusul apei la cele trei familii, cel care a comandat aducerea izvorului, cumpără trei ulcele şi trei ulcioare de pământ, pe care le dă de pomană celui ce a adus izvoarele. “Slobozirea izvorului” Când se împlinesc şase săptămâni de la “purtarea izvorului”, urmează “slobozirea izvorului”. Purtătorul de grijă împreună cu copilul care a adus “izvorul”, se duc pe marginea unei ape curgătoare, unde apa este mai curată şi nu se întoarce. Stăpâna casei duce cu ea la apa respectivă, un băţ de alun, jupuit de coajă. De acest băţ se leagă un caier de lână, trei mere, un colac împletit în formă de opt şi un peşchir în care este legat un ban metalic. Odată cu acestea, mai au două cotovăici (cojile unui dovleac despicat în două), copt sau fiert, înăuntru acestora se pune o monedă de metal şi se lipesc patru lumânări, care toate se aprind, se tămâie şi se dau drumul pe unda apei. Apoi cu o ulcea de pământ, nouă, copilul aruncă de patru ori apă în patru părţi cardinale spunând: “Soare, Soare, să fie mărturie că am adus apa pentru sufletul lui cutare”. În continuare, pe o bucată de pânză lată, care se aşterne de stăpâna casei, jos, pe marginea apei, copilul care a purtat “izvoarele”, toarnă apă cu ulceaua de 44 ori. Copilul urmăreşte o distanţă oarecare ca să observe dacă cele două cotovăici merg pe apă, se răstoarnă sau se opresc la vreo rădăcină. Cu cât cotovăicile merg mai mult pe apă la vale, există credinţa că izvorul a fost curat şi mai bine purtat. 9. Descântece Descâtecele au fost prima formă a poeziei unui popor. Practica descântecelor este variată, fie folosind o formulă rostită sau întrebuinţându-se de diferite obiecte: lucruri sfinte, aghiazmă, crucea, diferite plante. Aceste descântece mai circulă şi în prezent în satele gorjene. DE BUBĂ Bubă pripată, Bubă domoală, Bubă câinească, Bubă porcească, Bubă tuciurie, Bubă vişinie, Bubă cu usturime, Bubă cu mâncărime, Nu-l întinde Inf. Maria I. Popescu, Câmpofeni. DE BUBE RELE ŞI DALAC Plecat-au cutare, S-a întâlnit cu buba-n cale Noaptea pe la cântători Bubă de diferite culori: Bubă beşicată, Bubă înveninată, Buba animalilor,118

Nu-l gâmfa, Nu-l înţepa Că nu poate dormi Şi nu poate hodini, Să fugi cum fuge fulgerul pe cer Ca ucigaşul de tămâie, Să rămână curat Din gura mea să aibă leac.

Buba bubelor Muma ciumelor, Să ieşiţi de la cutare, Din pământeşti, Acolo să trăieşti: Lasă-l pe cutare, nu mi-l junghia Că rădăcina ţi-oi usca

Buba păsărilor, Buba turcească, Buba nepotească, Bubă evrească, Bubă tătărească,

Să laşi pe cutare curat, Luminat, Ca poala Maicii Precistii Şi ca argintul strecurat.

Inf. Ancuta Balau din satul Padeş, în vârstă de 66 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1949. DE DEOCHI Şi-a plecat (cutare) Şi-a plecat, plecare S-o întâlnit cu deochiul în cale, Cine a admirat la el...că-i frumos, Că-i drăgăstos, Că-i urât, Că-i posomorât; Amintea să-i aducă Să fie vârtos Şi mai sănătos; Să-i vină la sânge la sânge Să-i vină os la os.

Inf. Stana Moraga, din satul Padeş, 72 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1940. DE MĂRITAT Vreau să mă mărit, Sorocu mi-a venit, Peţitorii nu mi-au venit. Pun vătraiu-n foc Tu, vătrai mare împărat, De fete mari căutat, De când ţiganul te-a lucrat Nici o slujbă nu ţi-a dat, Dar în astă Seară Mare, Să-ţi dău o slujbătoare Să te duci la ursitoare Şi să-i baţi la fereastră Când o ieşi afară S-o prinzi în noua, ghiară, Cu ciocul s-o ciocăneşti Cu ghiarele s-o porneşti; Să nu-i fie starea stare, Nici mâncarea, mâncare Pan’ cu mine nu s-o întâlni Şi m-a spovedi Într-o zi mare, Aproape de înălţare.

Inf. Elionora Stanciu din satul Orzeşti, 48 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1965. PENTRU DESFĂCUT DE DRAG Cum se stinge cărbunele în apă Aşa să se stingă focul (lui cutare) Din inimă, din gândul meu, Cum a şezut acest fier uitat, prăpădit, Aşa să uit eu pe (cutare); Să nu-mi pot aduce aminte de el; De dragostea ei De numele ei Inf. Maria Popa din satul Celei, 66 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1966.119

Cum îmi uit eu urma mea, Aşa să uit eu pe (cutare); Şi când m-oi înturna eu la urmă Să o caut, Atunci sa-mi întorc gândul meu la... Şi inima mea Să nu mă mai uit înapoi.

DE MOROI, DE POCITURĂ Şi-a plecat (cutare) plecare, S-a întâlnit cu moroiul în cale Cu moroii Cu strigoii. Tu moroi de zii, Cu ochii roşi, nelimpezi, Tu moroi de noapte Ascuns prin copaci şi frunze necoapte Tu moroi de patruzeci şi patru de feluri, De umblii mai ales noaptea pe neguri. Cu cuţitul te-oi tăia, Cu vin te-oi îmbăta Peste mâini te-oi arunca Să-l laşi pe (cutare) curat, luminat Ca Maica Precista ce l-a lăsat; Du-te unde popa nu citeşte, Unde toaca nu ciocăneşte Acolo să te întinzi Şi să te cuprinzi Să laşi pe (cutare) curat, luminat Cum e cerul înstelat, Cum Dumnezeu l-a lăsat Să fie sănătos mereu Şi leac să-ţi dea Dumnezeu! Inf. Stana Morăga, satul Padeş, în vârstă de 72 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1939. De muşcătură de sarpe Când cineva e muşcat de şarpe, i se descântă într-o ulcea de pământ nouă cu apă de râu. Descâtecul se face cu lăstari de salcie albă şi lăstari de vie, care se ţin mai mult în apa de descântat ca să se scrugă seva din ele. La descântec se rostesc cuvinte ca: Buduroi umflat De Dumnezeu şi Maica Precista lăsat Muşcătura de şarpe să fie vindecată Cât mai îndată. Acest descâtec se repetă de nouă ori, apoi se bandajează bolnavul la rană cu “moare” de sare amestecată cu apa descântată, iar la frunte şi la tâmple i se fac frecţii cu ţuică şi cu apă descântată. De asemenea i se dă bolnavului să bea câteva înghiţituri de ţuică. Acest produs se repetă trei zile. Inf. V. M. Ungureanu, din satul Câmpofeni, 70 ani. Datul cu boabele Un alt obicei popular care a avut şi mai are loc în viaţa satelor, îl constituie şi “datul cu boabele”. Această ghicire se referă la diferite stări sufleteşti ale unor persoane, care solicită să li se ghicească în boabe de către cei care cunosc acest ritual. Bobarii

120

folosesc boabele de porumb ghicind solicitanţilor, dând diverse răspunsuri. De acest ghicit se ocupă mai ales unele femei în vârstă. Ghicitul se efectuează din 41 de boabe de porumb, care se distribuie de către bobar în câte 9 compartimente, adică câte trei rânduri de boabe, de câte trei ori puse în linie dreaptă. Cel care ghiceşte, cunoaşte că numărul de boabe aşezate, are fiecare o semnificaţie, păstrată în “secret” de către bobarul respectiv. În datul cu boabele, în vers se spune limpede, că bobii ştiu totul, să spună adevărul. Unii bobari, la descantecul boabelor spun: Gândiţi-vă, Linistiţi-vă, Potoliţi-vă Cu gândul lui... Dacă e de bine. De bine să ştiţi Să daţi la inimă, doi şi trei, Să se vadă că e bine de ei. Datul cu boaele pentru o fată care vrea să ştie dacă băiatul de care este îndrăgostită o ia în căsătorie Patruzeci şi unu de boabe Patruzeci şi unu de fraţi, Cum ştiţi încolţi Lumea a hrăni Aşa să ştiţi şi de (cutare) Care este îndrăgostită de (cutare), Dacă o iubeşte Şi la căsătorie să gândeşte Încât (cutare), să aibă nădejde Să vină s-o ceară părinţilor de-acasă Încât (cutare) să se pregătească. Dacă e bine, după gândul fetei, Voi boabelor bine să-mi daţi La inimă, doi şi trei, Să ştim bine că-i noroc de ei! Împreună ca să fie Să-şi formeze căsnicie; De nu-i bine şi e rău, Să-mi arate Dumnezeu, La inimă, boabele voi, Să-mi daţi numai unu şi doi. Dacă (cutare) de băiat n-are parte Să-mi ieşiţi împrăştiate, Şi-mi arătaţi bine Că (cutare), la fată nu mai vine!! Inf. Stana Mirega, din satul Pades, în vârstă de 72 ani. Cules de Constantin Morega în anul 1939.

121

http://www.rancaonline.com/ranca.php http://www.rancaonline.com/trasee-montane.php http://www.vacanza.ro/wp-content/uploads/2008/01/ranca.jpg http://www.ghidulturistic.ro/consilii-judetene.php?lang=ro&consiliu=10 http://portalnovaciranca.ro/forum.html http://www.judetulgorj.info/statiunea-sacelu-judetul-gorj.html http://www.turism-zone.ro/Sacelu-judetul-Gorj-Romania-cazare-pensiuni-hotelurilocalitatea__40.html http://www.informatiipublice.ro/wp-content/uploads/2009/11/sacelu-mic150x150.jpg http://atelieruldearhitectura.blogspot.com/2009/11/casa-cartianu-din-cartiu-judgorj.html http://www.muzeulgorjului.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=48&Itemid=42 http://arhitectura-romaneasca.blogspot.com/2009/06/casa-glogoveanu-din-glogovajud-gorj.html http://arhitectura-romaneasca.blogspot.com/2009/06/case-din-glogova-jud-gorj.html http://www.scritube.com/geografie/ENERGIA-APEI131617115.php http://www.judetulgorj.info/despre-gorj/mestesuguri-traditionale.html http://www.infotravelromania.ro/foto%20mic/interviu_instant/olarit.jpg http://www.judetulgorj.info/despre-gorj/mestesuguri-traditionale.html http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://1.bp.blogspot.com/_Zrn-UfhfPcc/SjdP4PY2PI/AAAAAAAAABk/FWfh1DPs1sI/s320/raport%2BFundatia%2BDALA.pdf%2B%2BAdobe%2BReader.bmp&imgrefurl=http://60project.blogspot.com/2009_06_16_archive.html&usg=__jxE5XBbuiZHIedE-9ts4ZZcGrg=&h=214&w=320&sz=21&hl=ro&start=2&zoom=1&tbnid=0zselpfpUGULIM:&t bnh=79&tbnw=118&prev=/images%3Fq%3Ddulgherie%2Bacoperisuri%2Bvechi%2Bde %2Bbiserici%26hl%3Dro%26gbv%3D2%26tbs%3Disch:1&itbs=1 http://viataingorj.ro/images/025/19.jpg http://www.traditii.ro/imgproduse/40311a.jpg http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Polovragi http://www.verticalonline.ro/wp-content/uploads/2009/03/manastirea-polovragi.gif http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Lainici http://www.manastirealainici.ro/wpcontent/uploads/2009/06/manastirea_lainici_2.jpg http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Tismana http://www.verticalonline.ro/wp-content/uploads/2009/01/manastirea-tismana.gif http://www.cvlpress.ro/articol.php?id=11222 http://surupaceanu.ro/2010/07/nedeia-de-la-polovragi/ http://www.google.ro/imgres? imgurl=http://www.gorjeanul.ro/images/stories/articole/2009_07_20/Imagine%2520din %2520targ.jpg&imgrefurl=http://www.gorjeanul.ro/actualitate/nedeia-de-la-polovragi-unprilej-de-bucurie-a-intalnirii-intre-oameni%3FItemid%3D137&usg=__OPZGjDbterNioeG2IzgaOL5ki8=&h=173&w=230&sz=43&hl=ro&start=8&zoom=0&tbnid=s_xbg7Z d_qChgM:&tbnh=81&tbnw=108&prev=/images%3Fq%3Dnedeia%2Bde%2Bla %2Bpolovragi%26um%3D1%26hl%3Dro%26lr%3Dlang_ro%26sa%3DN%26tbs %3Disch:1&um=1&itbs=1 http://www.gorjeanul.ro/images/stories/articole/2009_12_24/colindatori20copii2020maramures1.jpg Obiceiuri, tradiţii şi credinţe din zona Gorj, autor Constantin Morega. editura Măiastra 2007.

122

7. BAZA MATERIALA TURISTICA Județul Gorj este unul dintre cele 41 de județe ale României. Reședința lui este municipiul Târgu Jiu. Are o populație de 387.308 de locuitori și suprafață de 5.602 km². Se împarte în nouă orașe (incluzând două municipii) și 61 de comune. Face parte din regiunea istorică Oltenia.Orașe: Bumbești-Jiu, Motru, Novaci, Rovinari, Targu Carbunesti, Tismana, Turceni, Ticleni. Baza de cazare in Bumbesti-Jiu Hotelul Lainici Hotelul Lainici este asezat in defileul Vaii Jiului la 29 km de Targu Jiu, in trecatoarea Lainici, in localitatea Bumbesti-jiu. Hotelul isi asteapta vizitatorii cu 80 locuri in camere single si duble, amenajate confortabil, dupa standardele pietei occidentale. Camerele sunt bine iluminate, izolate fonic si dotate cu TV color-programe prin satelit, telefon, baie cu dotari la nivelul ultimelor exigente. Hotel Lainici va ofera servicii de calitate intr-un cadru modern si ospitalier. In restaurantul hotelului se pot organiza mese festive si conferinte. Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, TV in living, cutie de valori, internet wireless, rau in curte, echitatie, se accepta animale, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, plata cu cardul, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, baie cu cada, camere cu balcon, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, minibar in camera, telefon in camera, camera cu TV. TARIFE: CAMERA SINGLE 70 RON CAMERA DOUBLE 90 RON APARTAMENT 150 RON

Cabana Meri Amplasata in Parcul National Defileul Jiului, la 7 km de Bumbesti Jiu dispune de 2 camere la parter, baie cu dus, bucatarie dotata, hol. La etaj are o sala de sedinte. In curtea123

exterioara este loc de gratar si 2 locuri parcare. Acces se face pe Dn66 sau pe calea ferata Bumbesti-Livezeni, gara Meri. Facilitati cazare: parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, gratar/barbeque. Facilitati camere: baie pe hol, incalzire centrala, camera cu TV. Capacitate: 4 locuri in 2 camere.

Viisoara SRL Targu Jiu - Complex Turistic Visina DE 79 Targu Jiu-Petrosani, Targu Jiu. Motel. Servicii de cazare. Restaurant. Telefon: 0744-868.017 BAZA DE CAZARE IN MOTRU Pensiunea Intim Motru Adresa: Motru, str. Severinului nr 2, Loc. Motru, Judet Gorj, Romania BAZA DE CAZARE IN NOVACI Hotel Petrom Adresa:Novaci, Gorj , Romania Hotel Lusu Hotelul Lusu este situat in orasul Novaci la cca. 40 Km de municipiul Tg-Jiu, la umbra muntilor Parang. Daca va aventurati in explorarea muntilor si cautarea frumusetilor naturale, gazda dumneavoastra cea mai potrivita este hotelul nostru.124

Adresa Novaci , str. Parangului nr. 102 Pensiunea Chiriac Cazare este compusa din 20 de locuri in 6 camere dotate cu televiziune prin cablu, conexiune la internet, 4 bai modernizate cu apa calda si rece in permanenta. Servicii constau in bucatarie dotata si utilata complet, curtea spatioasa cu pomi fructiferi, faneata cu flori si iarba, plaja, baie sau daca te pricepi la pescuit in Gilort, care trece prin curte, inchirieri ATV, telefon, incalzire, trasee, bar, terasa, living, gratar.

Pensiunea Daianu - Novaci Adresa: Novaci , str. Parangului nr. 31 Dispune de 3 camere duble, fiecare cu grup sanitar propriu. Descriere camere- 3 camere duble, 3 bai, 3 dusuri, 3 wc Alte informatii- acces cu automobilul, acoperire Orange, tv, telefon, incalzire, animale, pescuit,echitatie, trasee, monumente, informare.

Pensiunea Ela Adresa: Str. Valea Gilortului Nr. 8 Oras Novaci; Jud. Gorj; Romania Pensiunea "Ela" se afla in orasul Novaci, jud Gorj, la cca. 45 Km de Tg Jiu. Accesul se face foarte usor, pe drumul national 67 C, drum proaspat modernizat. Pensiunea noastra va ofera posibilitati de cazare de cea mai buna calitate fiind dotata corespunzator standardelor moderne occindentale. Pensiunea "Ela" ofera servicii complete de cazare in cele mai bune conditii de confort. Exista 8 camere disponibile care pot sa primeasca peste 20 de vizitatori. Fiecare camera este mobilata modern, este dotata cu televizor color cu transmisie cablu, baie cu toate dependintele (dus, apa calda non-stop etc.). Toate camerele sunt incalzite prin incalzire centrala, iar apa calda si rece este la discretie. Exista si un salon in care se poate servii masa sau se pot organiza festivitati la diferite ocazii, aproximativ 40 locuri. De asemenea se pot organiza intruniri si conferinte. Camerele sunt de 2,3 si 4 locuri si sunt foarte spatioase insumand un total de 250 mp spatiu util in pensiune. Datorita situarii pensiunii la aproximativ 20 m de raul Gilort exista posibilitatea de pescuit, baie si plaja pe perioada de vara. Pensiunea Ela mai ofera 20 locuri de parcare in interiorul incintei sale iar pentru a face cat mai placuta si de neuitat sederea la pensiune gazda ofera din partea casei bauturi alcoolice naturale, tuica de pruna, vin si altele produse din gospodaria proprie.

125

Pensiunea Isopencu Novaci Adresa:Novaci , str. Parangului nr. 113; Loc. Novaci, Judet Gorj Romania. Pensiunea Remus Pensiunea Remus este situata la 45 km de Targu Jiu, in orasul Novaci, la 18 km de statiunea Ranca sub Muntii Parang. Dispune de 16 locuri de cazare in 8 camere duble. Dotari: Tv in fiecare camera, living, incalzire centrala, gratar in curte, bar, parcare, livada, acces la bucatarie complet utilata, sala de mese, transport auto, inchiriere ATV.

126

Pensiunea Vali Incalzire centrala, parcare, salon afaceri si protocol, TV in camera, posibilitate barbeque. Pensiunea Vali este situata intr-o zona superba de munte, la poalele muntilor Parang. Pensiunea are 4 camere, mobilate modern, o baie cu dus si apa calda/rece in permanenta. Pensiunea noastra dispune si de o bucatarie complet utilata. Curtea este spatioasa si permite relaxarea intr-un cadru natural.

Casa Crysty Sky Cabana dispune de incalzire centrala, living spatios, acces la bucatarie, baie cu toate dependintele, livada, gratar in curte, etc. Parter, etaj, mansarda - 3 camere cu 3 bai proprii. Facilitati cazare: frigider in unitate, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada. Facilitati camere: baie pe hol, incalzire centrala.

127

BAZA DE CAZARE IN STATIUNEA MONTANA RANCA Hotel Onix Ranca, Gorj, Romania, Tel: +40253.23.50.11, Mobil: +40744.618.897 E-mail:office@hotel-onix.ro La 63 km. de municipiul Tg-Jiu si la 18 km. de orasul Novaci, pe DN 67C se deschide ochiului o zona pitoreasca : Ranca. In centrul statiunii, langa partia de schi si instalatia de teleschi te impresioneaza stilul, armonia si bunul gust al hotelului ONIX, ce are vedere atat la partie cat si la Varful Papusa. Acesta pune la dispozitia turistilor 38 de camere, 1 apartament, 3 restaurante si o sala de conferinte incapatoare. Camerele spatioase si primitore dispun de acces cu cartela, televiziune prin cablu si minibar. In structura hotelului se regasesc camere cu pat dublu sau matrimonial (27 la numar), camere single (in numar de 3) , 8 camere de tineret prevazute cu 3 sau 4 locuri (1 pat matrimonial si 2 paturi de o persoana suprapuse) si un apartament spatios, prevazut cu semineu. Cele trei restaurante au fiecare specific diferit. Pe cei in cautare de stil clasic burghez hotelul ONIX ii gazduieste in restaurantul acestuia in timp ce aceia care prefera un preparat rapid in pauza dintre doua coboriri cu schiurile pot opta pentru fast-food. Farmecul serii il reprezinta crama realizata in stil traditional montan ciobanesc. Aici clientii nostrii se pot bucura de atmosfera romaneasca alaturi de mielul preparat la protap si muzica autentic populara. Din dorinta de a face sejururile cat mai placute Hotelul Onix in colaborare cu alti profesionisti care ofera posibilitatea efectuarii de: trasee montane cu masini echipate, plimbari cu sania trasa de cai, drumetii montane, rafting la numai cativa kilometrii, catarari, schi si snowboarding, scuba-diving si alte sporturi specifice muntelui.

128

Hotel Otto Hotelul Otto se afla in Statiunea Ranca la o altitudine de 1650 m, situata pe versantul sudic al Muntilor Parang, din judetul Gorj, la 18 km de orasul Novaci pe Dn 67c. Este situat la aproximativ 850 metri de partia de ski si ofera o priveliste minunata spre Varful Papusa. Cazarea se face in camere spatioase, echipate si mobilate conform celor mai inalte standarde pentru categoria de 3*, sunt dotate cu televizor, frigider precum si baie proprie. Fiecare camera are balcon de unde puteti admira magnificul peisaj montan. Hotelul Otto are 2 etaje, având în total 18 camere. La etajul 1 se afla un apartament si 10 camere duble, la etajul 2 se gasesc 3 apartamente si 4 camere duble. Fiecare etaj este dotat cu un hol utilizat ca spatiu de recreere. La parter sunt doua sali de servit masa si un bar, iar la subsol hostelul este dotat cu o camera de recreere prin baza sportiva – aparate fitness, masa ping-pong. Serviciile oferite de hotel mai includ: programe prin satelit, wireless, minibar si parcare. Profesionalismul personalului precum si diversitatea serviciilor fac ca sejurul dumneavoastra sa fie lipsit de griji. Aerul proaspat iti va reda in cateva zile pofta de viata, te va inviora, te va face mai tonic si mai optimist.

129

Hotel NT Hotelul NT este situat la aproximativ 600m de pârtia de ski. Acesta pune la dispoziţia vizitatorilor un ambient plăcut, cu camere unicat în România, ţinând cont de faptul că are un perete exterior din sticlă de 6 metri, 35 de camere duble cu pat matrimonial, două săli de conferinţă, restaurant de 120 locuri cu preparate culinare din bucătăria românească şi cea internaţională, toate acestea pe acordurile Formaţiei NT. Facilitati cazare: internet wireless, parcare, room service, plata cu cardul, gratar/barbeque, seif la receptie, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: uscator de par, incalzire centrala, baie in camera, telefon in camera, camera cu TV.

Hotel Mina Hotelul Mina este situat la o altitudine de 1600 m, în judeţul Gorj, este o investiţie a sindicatelor miniere din Oltenia şi a Clubului Sportiv Pandurii Lignitul Târgu-Jiu ce doreşte să vină în întâmpinarea dorinţelor iubitorilor de peisaje montane şi a sporturilor de iarnă. Vă aşteptăm cu drag să gustaţi şi din mâncărurile pregătite la restaurantul nostru!130

Facilitati cazare: fax, transport auto, masa de ping-pong, TV in living, cutie de valori, internet wireless, internet prin cablu, schimb valutar, sala de fitness, se accepta animale, parcare, gradina/curte, teren de sport, masaj, jacuzzi, spalatorie, room service, sauna, solarium, terasa, living, sala de mese, seif la receptie, bar, restaurant, beauty center, sala de conferinte. Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, baie cu cada, camere cu balcon, jacuzzi in camera, incalzire centrala, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV.

Pensiunea Alina Pensiunea Alina dispune de 4 camere, sală de mese, apă caldă permanent, TV satelit, frigider, aragaz etc. Facilităţile oferite de Pensiunea Alina apă caldă permanent, sală de mese, TV satelit, frigider, aragaz.

131

Pensiunea Alpin Pensiunea Alpin este amplasată la 200m distanţă de pârtia principală. Are o capacitate de 10 camere, cu 26 de locuri, fiecare cameră fiind dotată cu TV (plasmă) şi băi proprii ultramoderne cu încălzire centrală prin podea. În living se află şemineul rustic unde vă puteţi delecta cu prietenii ascultând muzica all times & all types, privind la TV sau desfăşurând alte activităţi; toate acestea într-un cadru intim. Barul este aprovizionat cu cele mai diversificate băuturi şi cea mai savuroasă cafea preparată după reţete braziliene. Iar restaurantul, cu specific vânătoresc, dar şi tradiţional, satisface poftele fiecărui turist, atât prin antreurile (consome de pui şi supă de vită), diferite snacks-uri cât şi prin specialitatea casei. Pentru cei care iubesc sportul la maxim, Pensiunea Alpin, singura de altfel, din staţiunea Rânca, deţine, în timpul verii, o bază sportivă cu nocturnă şi gazon sintetic de înaltă calitate unde se pot desfăşura sporturi precum fotbal, volei, baschet, handbal şi tenis. Turiştii curajoşi şi îndrăgostiţi de sportul cu motor se pot aventura cu ATV-urile şi snowmobilele pe trasee stabilite. Cei care iubesc sportul extrem, pot plana deasupra staţiunii cu parapanta, asistaţi de un instructor şi pot practica ski extrem în pulf, de pe versanţii sau în căldările ce înconjoară Vârful Păpuşa. Şi nu în cele din urmă, ca o plăcere exclusivistă, pe care doar Pensiunea Alpin o dăruieşte turiştilor, este patinoarul natural cu nocturnă, unde zi şi noapte puteţi patina, pe un fond muzical, fiind priviţi live de cei de acasă datorită camerei video-online instalată.

132

Pensiunea Belvedere Inaugurata in acest an, pensiunea este amplasata in apropierea bazinelor de apa pe Cornesul Mare. Dispunem de 10 camere duble, (paturi160/200) dotate cu televizor si baie, apa calda si caldura permanet. La parter se afla sala de mese, cu capacitatea de 50 de locuri, cu acces la bucatarie complet utilata, televizor lcd 107cm, internet wireless, combina muzicala, etc. Nu avem restaurant! Avem rugamintea sa nu se fumeze in camere(acestea sunt dotate cu detectoare de fum) si de asemenea, sa nu se consume alimente in camere, accesul fiind liber la bucatarie si sala de mese. Copiii au gratuitate iar pentru al treilea pat in camera se plateste 10 ron. Facilitati cazare: TV in living, internet wireless, internet prin cablu, parcare, acces la bucatarie, gratar/barbeque, sala de mese, semineu, sala de conferinte. Facilitati camere: internet in camera, incalzire centrala, camera cu TV. Capacitate: 20 locuri in 10 camere.

Pensiunea Carmen Pensiunea Carmen se află pe pârtia principală de ski, de la baza pârtiei, 300 m în sus pe partea dreaptă, într-un loc în care confortul şi civilizaţia se îmbină în mod armonios cu natura. Aceasta vă oferă 17 locuri de cazare în 6 camere (4 camere la etaj şi 2 camere la mansardă), dintre care 5 camere au pat dublu şi pat simplu, iar o camera are 2 paturi simple. La parter se găsesc:bar-restaurant, sală de mese, bucătărie,grup sanitar. La pensiunea Carmen veţi găsi preparate din bucătăria tradiţională românească cu produse ecologice din producţia proprie. Facilităţile oferite de Pensiunea Carmen: televizor în living,frigider în living, sală de mese,bar, restaurant, living, parcare, room service, grădină/curte, grătar. Facilităţile oferite de camerele Pensiunii Carmen: camere cu balcon, încălzire centrală, camere cu balcon, televizor în cameră.

133

Pensiunea Casa Ella Situata la intrarea in statiunea Ranca la o altitudine de 1650 de metri, inaugurata la 1 ianuarie 2010 si aproape de teleski intre M2 si M3. Casa Ella este organizata pe doua nivele si dispune 4 dormitoare cu paturi matrimoniale si fiecare cu baie proprie aflate la etaj si living de 100m patrati cu bucatarie si baie la parter. Facilitati cazare: transport auto cu microbuz Novaci - Ranca, plasma in living, terasa, parcare, acces la bucatarie, frigider, cuptor cu microunde, filtru cafea, aragaz, loc amenajat pentru gratar/barbeque, cengtrala termica.

134

Pensiunea Casa Grysly Pensiunea Casa Grysly este situată la aproximativ 80m de pârtia de ski având 10 camere, fiecare cu baie proprie (camere cu 2 şi 3 paturi), bucătărie, sală de mese, încălzire – centrală termică, TV opţional, regim de pensiune. La etajul II se găseşte un living utilat confortabil pentru petrecerea timpului liber. Vă aşteptăm cu drag la Rânca pe Str. Principală, nr.11! Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, restaurant. Facilitati camere: incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Pensiunea Casa Montana Pensiunea Casa Montana a fost deschisă la 1 decembrie 2007. Pensiunea este compusă din living unde iarna te poţi relaxa lângă şemineu, dotat cu TV LCD + DVD Home Cinema, P.C., o sală de mese şi o sală de conferinţe (complet utilată) unde se pot organiza întâlniri de afaceri sau mese festive, o cameră încălzită pentru depozitarea echipamentului de ski şi snowboard, o terasă spaţioasă cu grătar. La etajul 1 sunt 3 camere duble cu baie proprie, iar la etajul 2, o cameră dublă cu baie proprie şi un apartament spaţios cu baie proprie şi terasă cu o privelişte superbă către Vârful Păpuşa. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, se accepta animale, parcare, gradina/curte, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, seif la receptie, semineu, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, telefon in camera, camera cu TV.

135

Pensiunea Casa de vacanta Victoria Casa de vacanta Victoria va pune la dispozitie: 2 camere cu pat matrimonial, 2 camere cu 2 paturi de o persoana, 1 camera cu 4 locuri, living spatios la parter (80 mp), bucatarie complet utilata. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, sala de mese. Facilitati camere: baie cu cada, incalzire centrala, baie in camera.

136

Pensiunea Căprioara Pensiunea Căprioara se află la o distanţă de 1000m de pârtia principală de ski fiind amplastă într-un cadru natural deosebit. Aceasta dispune la parter de o sală de mese de aproximativ 30 de locuri, bucătărie şi o baie de serviciu. La etaj sunt amplasate 4 camere, ideale atât pentru cupluri cât şi pentru familii cu copii. La mansardă sunt alte 2 camere şi o terasă pentru reecreere. Capacitatea maximă a pensiunii este de 24 de locuri, fiecare cameră având baie proprie dotată cu lavoar, duş şi toaletă, televizor în cameră, apă curentă rece şi caldă. Facilităţile oferite de Pensiunea Căprioara loc de joacă pentru copii, sală de mese,frigider, bar, restaurant, living, parcare proprie special amenajată, cablu TV, telefon, foişor/terasă, grătar . Facilităţile oferite de camerele Pensiunii Căprioara: încălzire centrală, baie cu lavoar, duş şi toaletă, televizor în cameră.

137

Pensiunea Chesa Montana Persoana de Contact : Buzuloiu Ionut Telefon mobil : 0728 283 891; 0722 629 177 Adresa : Statiunea Ranca, Novaci, judetul Gorj. E-mail : chesa.montana@yahoo.com Pensiunea Chesa Montana se afla in statiunea Ranca, la o altitudine de 1800m. Pensiunea este data in folosinta de la inceputul anului 2006, avand in dotare 5 camere duble, cu bai proprii si balcoane, un living unde iarna te poti relaxa langa semineu, o sala de mese unde se pot organiza intalniri de afaceri sau mese festive, va este tot timpul pusa la dispozitie. Gratarul in aer liber esate preferatul clientilor, in orice sezon, iar focul de tabara a devenit deja un ritual la sfarsit de sejur, sau la cererea clientilor. In timpul iernii se poate schia pe partiile din statiune deservite de un teleschi iar vara nu veti reusi sa va hotarati ce traseu montan sa alegeti pentru ca sunt unul mai incantator ca altul (varful Papusa, Parangul Mare etc). Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, ATV, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: frigider in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV.

138

Pensiunea Ciobanasul Pensiunea Ciobanasul este inaugurata la 01. 01. 2010. Inca de la intrare va oferim o parcare spatioasa unde masinile d-voastra vor fi in siguranta. Interiorul cladiri este amenajat intr-o combinatie intre rustic si modern incercand sa va ofere un grad de confort cat mai bun. Dispunem de 6 dormitoare matrimoniale cu bai proprii, living cu Tv si cablu, sala de mese 20persoane, bucatarie la dispozitia d-voastra dotata cu aragaz, frigider, cuptor cu microunde, vesela si tot strictul necesar unei case, masina de spalat. Incalzirea si apa calda sunt asigurate de centrala pe lemne. In spatele cabanei se afla o terasa cu iarba verde in aer liber de unde se poate admira un minunat peisaj de munte iar undeva mai sus se afla o stana de unde va puteti procura produse lactate traditionale proaspete. In apropiere exista restaurante unde se poate servi masa, un magazin de unde va puteti procura orice va este necesar. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, terasa, ferma proprie, gratar/barbeque, living, sala de mese.

139

Facilitati camere: baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera.

Pensiunea Craiul Muntilor Localitatea Ranca / Judetul Gorj / Zona Gorj Adresa: Str. Ioan Roibu, nr. 50, Ranca 24 locuri in 12 camere de la 69 RON / dubla / noapte Pensiunea Craiul Munţilor oferă o panoramă de vis, iar camerele “civilizate” oferă a atmosferă caldă fiind dotate cu TV satelit, baie proprie cu cabină de duş, apă caldă în permanenţă, terasă, internet wireless. Nu se fumeaza in camere(insa toate camerele au terase deschise) si nu vei avea ocazia sa va bucurati de muzica genul manele in restaurant! In plus pensiunea nu are sala de mese pentru turistii care doresc sa vina cu mancarea si bauturile proprii si sa le consume. Salon: 10 locuri, spatii de relaxare. Restaurant: Restaurantul are o capacitate de 80 de locuri si terasa 30 de locuri. Bucatarie traditionala, pentru grupuri meniu prestabilit. Sala de conferinte: amenajabila - 80 locuri Servicii suplimentare incluse in pret: parcare, loc de joaca pt. copii Alte servicii oferite contra cost: pensiune completa, ATV-uri. Multilingual staff: Engleza Distanta partie de ski: 50 m Accesul Animalelor In Pensiune Este Strict Interzis! Facilitati cazare: masa de ping-pong, TV in living, parcare, terasa, sala de mese, bar, restaurant. Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV. Capacitate: 24 locuri in 12 camere Pensiunea “Dor de Munte” Pensiunea Dor de Munte este finalizata in 2009 fiind situata la aproximativ 200 m de partia II de schi in Ranca.140

Pensiunea dispune de sala de conferinta, bar, restaurant cu capacitate de 25 de locuri. Cele 6 camere primitoare au fiecare paturi matrimoniale, baie proprie, apa calda permanenta. Facilităţile oferite de Pensiunea Dor de Munte: sala de mese, acces la bucatarie pensiunii (ideal pentru grupuri!), TV, parcare proprie. Facilităţile oferite de camerele Pensiunii Dor de Munte: camera cu pat matrimonial, apă caldă permanent, baie în cameră, televizor în cameră.

Pensiunea Edelweiss Pensiunea Edelweiss (Floare de colţ) are 5 camere de cazare cu hol şi grup sanitar propriu dotate cu cabine de duş cu vibromasaj, precum şi living, sală de mese şi bucătărie. Toate camerele sunt dotate cu televizoare LCD sau plasmă, cu receivere proprii. Băile au cabine de duş cu vibromasaj. La parter, la intrare, pasionaţii sportului alb pot să-şi depoziteze echipamentul (schiuri şi clăpari) în rasteluri speciale. Bucătăria este dotată şi super utilată, iar turiştii au acces, putând să-şi pregatească tot ceea ce doresc. Pensiunea Edelweiss are încălzire centrală şi apă caldă permanent, iar în cazul în care este o pană de curent, pensiunea are grup generator propriu. Terasa exterioară a pensiunii dispune de un sistem de degivrare (încălzire în pardoseală) pentru un confort sporit al turiştilor. De asemenea, dispune de patru locuri de parcare. Facilităţi: 4 camere duble cu pat matrimonial, baie proprie, încalzire centrală, apa caldă non-stop, balcon, TV şi internet wireless gratuit,în cazul închirierii pensiunii în grup (minimum 4 camere), se oferă acces la bucătăria complet utilată, salon pentru servirea micului dejun, living-room relaxant, dotat cu plasma TV, dvd/cd player şi sistem audio home theatre, posibilitate de stocare a echipamentelor specifice sporturilor de iarnă – schiuri, clăpari etc. Alte informaţii: fumatul este interzis, accesul cu animale este interzis.141

Camerele din pensiune sunt personalizate, cu mobilier pe comandă, având colorit diferit: camera roşie, Ying-yang, are un balcon generos, şi oferă o privelişte minunată spre pârtia de schi şi spre Valea Galbenu,camera albastră are vedere spre vârful Păpuşa, camerele verzi de la mansardă sunt intime şi foarte cochete, cu balcoane spaţioase, dar şi ferestre Fakro, unde turiştii care vor să vadă constelaţiile în nopţile cu cer senin sunt invitaţi să se cazeze în aceste camere, la etajul I există şi o cameră portocalie, foarte spaţioasă. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, sala de mese. Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Pensiunea Eden Pensiunea Eden este situată la drumul principal în apropierea pârtiei de ski. Pensiunea Eden dispune la parter de o sală de mese de 120 de locuri, o sală de conferinţă de 60 de locuri, o bucătărie modernă, personal bine pregătit care oferă servicii de calitate. La etaj sunt amplasate camere cu terase, dotate la standard european cu pat matrimonial, televizor, cablu TV, baie cu cabină de duş, lavoar, apă curentă rece şi caldă, cât şi apartamente compuse din dormitor dotat cu pat matrimonial, baie, televizor, cablu TV şi cameră de zi dotată cu mobilier şi canapea extensibilă pentru 2 persoane. Acestea sunt ideale atât pentru cupluri cât şi pentru familii cu copii. Pensiunea Eden dispune de loc de parcare chiar în curte.142

Pe tot parcursul anului se poate pune locaţia la dispoziţie pentru organizare de: evenimente, mese festive, banchete, baluri, nunţi, botezuri, întâlniri de afaceri, conferinţe etc. Facilităţile oferite de Pensiunea Eden: loc de joacă pentru copii, bar, bucătărie, parcare proprie, sală de mese, cablu TV, telefon, internet, foişor/terasă, încălzire centrală. Facilităţile oferite de camerele Pensiunii Eden: aer condiţionat, centrală proprie, baie în cameră (duş/toaletă), apă caldă curentă, acces la internet, televizor în cameră.

Pensiunea Evelyn Pensiunea Evelyn din Statiunea Ranca, este localizata la 150 m de partia de schi! Pensiunea are 8 dormitoare, formata din 2 spatii, cu intrare separata; vila (partea de sus), compusa din 6 dormitoare, cu paturi duble, 6 bai, sala de mese, living cu semineu, bucatarie si terasa cu gratar, iar la demisol, un apartament cu 2 camere (paturi duble), cu intrare separata, baie, bucatarie, complet utilata si terasa exterioara cu gratar. Va punem la dispozitie bucatarii complet utilate (vila si apartament), Lcd (106 cm) in living si sala de mese, precum si Tv in toate camerele, parcare, spalatorie, terase (vila si apartament), gratar/barbeque. De asemenea va oferim camere cu balcon (4-la etaj), incalzire centrala, baie in camere, Tv in fiecare camera si livinguri. Capacitate: 19 locuri in 8 camere. Se prefera inchirierea catre grupuri organizate! Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, sala de conferinte Facilitati camere: baie cu cada, baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Pensiunea Gabriel Situata intr-un cadru deosebit, Pensiunea Gabriel va ofera 20 de locuri de cazare repartizate in 10 camere spatioase si mobilate modern. Cabana este amplasata vis-a-vis de partia de schi M3 si detine parcare luminata pentru minim 10 autoturisme.

143

Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, ATV, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, sala de mese, sala de conferinte. Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Pensiunea Ina Pensiunea Ina, inaugurată în noiembrie 2008, este situată în liniştita localitate Rânca, la o altitudine de 1650m şi o distanţă de 2km de pârtiile de ski. Pensiunea este clasificată la categoria 3 margarete, oferind vizitatorilor tot confortul de care au nevoie. Camerele sunt dotate la standarde înalte, beneficiind de mobilier modern, încălzire centrală, apă caldă non-stop şi TV prin satelit. Turiştii au la dispoziţie 6 locuri de parcare şi internet wireless gratuit. Pensiunea Ina este compusă din două cabane, oferind o capacitate de cazare de 18 persoane în 9 camere duble. Cabanele dispun de living-room, sală de mese, bucătărie cu dotări complete (la dispoziţia grupurilor) şi grătar. Facilităţi: 9 camere duble cu pat matrimonial, baie proprie, încălzire centrală, apă caldă non-stop, balcon, TV şi internet wireless gratuit., în cazul închirierii pensiunii în grup (minimum 4 camere), se ofera acces la buctăria complet utilată, living-room relaxant, dotat cu plasmă TV, DVD/CD player şi sistem audio Home Theatre, sală de mase, posibilitate de stocare a echipamentelor specifice sporturilor de iarnă (schiuri, clăpari etc.), 6 locuri de parcare, generator de curent electric de rezervă, pentru situaţiile de urgenţă, grătar. Alte informaţii: fumatul este interzis în camere, însă este permis în salonul de la parter, accesul cu animale este interzis.

144

Pensiunea Kallisto Recent inaugurata, pensiunea KALLISTO este situata in superba statiune montana Ranca din muntii Parang, oferind vizitatorilor o panorama de neuitat si momente de relaxare la superlativ. Pensiunea noastra dispune, pe doua etaje plus mansarda, de 4 camere duble cu pat matrimonial, 6 camere duble cu paturi single dintre care doua la mansarda si o camera de patru locuri la mansarda. Toate camerele au baie proprie, televizor, radio Cdplayer si frigider. De asemenea toate camerele au acces la bucatarie complet utilata si dotata, la livingroom si gratar exterior. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, ATV, parcare, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese Facilitati camere: frigider in camera, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV.

Pensiunea Maria Pensiunea Maria este localizată foarte aproape de centrul de închiriere echipamente sportive, turiştii pot practica astfel aproape toate sporturile de iarnă.145

Pensiunea ofera 8 locuri de cazare în camere cu pat dublu, bucătărie complet utilată, grătar, living mare cu instalaţie audio performantă şi şemineu, terase. Şemineul din living şi dotările camerelor, concură pentru a vă oferi confortul maxim şi o atmosferă relaxantă în cadrul sejurului dumneavostră. Pensiunea Maria poate fi închiriată în intregime pe perioada sărbătorilor de iarnă. Facilităţile oferite de Pensiunea Maria: televizor în living, bucătărie complet utilată, living, şemineu, instalaţie audio performantă, terasă, grătar. Facilităţile oferite de camerele Pensiunii Maria: încălzire centrală, grup sanitar cu duş, mobilier urban, televizor în cameră.

Pensiunea Orizont Pensiunea Orizont se află în staţiunea Rânca din judeţul Gorj la o distanţă de aproximativ 500m de pârtia principală pe drumul superior al staţiunii. Urmând acest drum puteţi găsi cabana amplasată pe partea stângă. Pensiunea Orizont va ofera 13 camere dotate cu 2 paturi, mobilier modern, incalzire centrala si televizor. Acestea au grup sanitar propriu cu lavoar si cada beneficiind permanent de apa calda.

146

Pensiunea Panoramic Pensiunea Panoramic este clasificată cu 3 margarete, fiind situată la baza pârtiei de schi. Pensiunea Panoramic vă oferă 40 locuri de cazare dotate cu centrală termică pentru încălzire şi TV. De asemenea, pensiunea dispune şi de bar şi restaurant cu un număr total de 100 locuri (o gamă largă de băuturi răcoritoare şi alcoolice la preţuri accesibile). Sunteţi asteptaţi cu ceai fierbinte şi vin fiert! Facilitati cazare: fax, TV in living, parcare, terasa, gratar/barbeque, sala de mese, bar, restaurant. Facilitati camere: incalzire centrala, baie in camera, camera cu Tv.

Pensiunea Paradis Pensiunea Paradis clasificată la 3 margarete vă oferă spaţii de cazare pentru 40 persoane în 7 camere duble, 2 camere triple, 4 apartamente, toate camerele au baie proprie, TV satelit, căldură, apă caldă. Pensiunea dispune de 2 living-uri mari, cu plasmă şi un LCD, sistem audio-video, restaurant (capacitate 50 locuri). Organizam activitati de training, mese festive, tabere copii, banchet. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, ATV, se accepta animale, parcare, terasa, living, loc amenajat de joaca, restaurant, sala de conferinte, tichete de vacanta. Facilitati camere: uscator de par, baie pe hol, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

147

Pensiunea Papuc Pensiunea Papuc dispune de un număr de 6 locuri în 3 camere. Parterul îţi oferă o spaţioasă camera de zi, o bucătărie utilată cu tot ceea ce este necesar, o terasă deschisă de unde poţi admira panorama superbă a munţilor Parâng. La etaj ai trei dormitoare. Tot aici ai o terasă închisă. Facilităţile oferite de Pensiunea Papuc: televizor în living, living, acces la bucătărie, sală de mese, terasă.

Pensiunea Rubin Pensiunea Rubin este amplasată în centrul staţiunii Rânca la circa 50m de pârtia de ski. Aceasta are o capacitate de 17 persoane deţinând un număr de 7 camere, fiecare fiind dotată cu baie proprie, TV, radio cu MP3 şi frigider. Facilităţile oferite de Pensiunea Rubin: televizor în living, acces în bucătărie, sală de mase, bar, restaurant, living, parcare. Facilităţile oferite de camerele Pensiunii Rubin: camere cu balcon, încălzire centrală, baie în cameră, frigider, minibar, internet wireless, telefon în cameră, televizor în cameră.

148

Pensiunea Sari Este aproape de partia de schi, cu peste 99 locuri de cazare, club cu 250 locuri, restaurant cu 80 locuri. Facilitati cazare: TV in living, discoteca, parcare, living, sala de mese, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: baie cu cada, baie pe hol, camere cu balcon, jacuzzi in camera, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV. Capacitate: 52 locuri in 14 camere.

Pensiunea Share Pensiunea Share este o construcţie nouă şi modernă, inaugurată în noiembrie 2005, fiind situata în zona Ciuperca la aproximativ 500m de pârtia de ski. Pensiunea are o capacitate de 10 locuri şi este organizată pe 3 niveluri ce cuprind: 4 dormitoare (unul plasat la primul nivel şi restul plasate la nivelul 3, fiecare dotate cu câte două paturi simple, mobilă brad, chiuvetă), o baie modernă situată la nivelul 3 – dotată cu cadă, cabină de duş, lavoar şi toaletă, bucătărie complet utilată la nivelul 2, două living-uri situate la nivelul 1 şi nivelul 2 şi o toaletă de serviciu situată la nivelul 2. Încălzirea pensiunii este asigurată de o centrală termică complet automată. Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, sanie trasa de cai, TV in living, ATV, internet wireless, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, semineu. Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, baie cu cada, baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, camera cu TV.

149

Pensiunea Tara Pensiunea Tara este ridicată pe versantul drept al drumului, oferindu-vă o excelentă privelişte. Pentru cazare se pun la dispoziţie un număr de 2 apartamente cu două camere şi patru locuri, 5 camere cu patru locuri, 8 camere cu două locuri de cazare, toate dotate cu televiziune prin cablu, baie proprie cu apă caldă şi rece non stop. Spaţiul de cazare este mărit printr-un număr de 5 camere cu câte două locuri de cazare în incinta cabanei costruite alături de pensiune. Restaurantul localului vă pune la dispoziţie o gamă culinară tradiţională şi cu specific zonal, completată de o gamă variată de băuturi alcoolice şi nealcoolice de la bar. În aer liber se pot servii tradiţionalele bucate pregătite la grătar şi rotisor în unul din cele 3 foişoare aplasate în grădina pensiunii. Pentru desăvârşirea petrecerii vacanţei în cel mai plăcut mod vă invităm în excursiile turistice (pedestre, cu bicicleta sau cu ATV-ul) pe trasee montane deosebite în perioada de vară, iar pentru sezonul alb vă invităm pe pârtia de ski special amenajată. Facilitati cazare: masa de ping-pong, TV in living, ATV, internet wireless, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, teren de sport, room service, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

150

Pensiunea Valea Mariei Pensiunea Valea Mariei este nouă, fiind deschisă în decembrie 2008. Este pozitionată chiar la intrarea în staţiune, lângă o frumoasă pădure de brazi. Pensiunea se află la circa 5 minute distanţă de pârtiile de ski. Cele 10 camere dispun de: TV satelit, televizoare LCD, baie proprie, uscător de păr, cabină de duş cu hidromasaj, apă caldă permanent. În camere vă bucuraţi de mobilier din lemn masiv plus 2 fotolii şi canapea extensibilă. Fiecare cameră dispune de terase mari(10mp), de asemenea orientate spre peisajele superbe oferite de Munţii Parang. Încalzirea pensiunii este asigurată de 2 centrale termice. Un mare avantaj de care se pot bucura clienţii noştri este faptul că avem o parcare proprie de peste 10 locuri şi alimentare de rezervă cu apă dintr-un puţ de mare debit. Restaurantul Pensiunii Valea Mariei are o capacitate de 40 locuri. Vă invităm să degustaţi mâncărurile cu specific novăcenesc preparate din produse care provin de la fermele producătorilor locali. Desigur, meniul poate fi şi diversificat conform solicitărilor primite. Dispunem de: bar, restaurant, grădină/curte, ferma proprie, room service, terasă, grătar (produsele preparate pe grătar provin doar de la bucătăria Pensiunii Valea Mariei Rânca). Pensiunea va ofera: locuri de joaca atat pentru copii mici care au in dotare: turnulete, tobogane, carusel, trambulina, cat si pentru copii mari ce au in dotare tobogane de 10 m ce coboara de la 3-4 m inaltime, wireless, biciclete, telescop spatial, sala de sport si fitnes, terasa de vara, sezlonguri, air-chairuri tip hamac, bazin de peste, teren de sport, tiroliana de 50 m, servicii autorizate de masaj si reflexoterapie precum si multe alte atractii. Partia de schi M3 se afla la 100 m de noi. Mobilierul din restaurant este sculptat in stil traditional montan, care impreuna cu muzica ce v-o oferim creaza o atmosfera specifica zonei. Nu se fumeaza in camere(insa toate camerele au terase deschise) si nu veti avea ocazia sa va bucurati de muzica genul manele in restaurant! In plus pensiunea nu are sala de mese pentru turistii care doresc sa vina cu mancarea si bauturile proprii si sa le consume, pentru aceasta varianta existand vile sau cabane in statiune ce ofera doar servicii de cazare. Restaurantul este impartit in 2 zone a caror semnificatie se respecta : fumatori si nefumatori, separate printr-un perete de sticla. Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, masa de ping-pong, TV in living, internet wireless, sala de fitness, parcare, gradina/curte, teren de sport, spalatorie, room service, terasa, ferma proprie, living, sala de mese, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, tichete de vacanta.151

Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, jacuzzi in camera, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Cabana Alex şi Andreea Cabana Alex şi Andreea oferă cazare în 8 camere cu baie proprie şi balcon, televizor, minibar, uscător de par, încălzire centrală. Aceasta dispune de terasă, living cu televizor, sală de mese disponibilă numai pentru cei cazaţi, închiriere ATV, loc pentru grătar. Cabana este absolut nouă, fiind dată în folosinţă din data de 15 decembrie 2008. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, ATV, parcare, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

152

Cabana Armand se afla la poalele Varfului Papusa, la o altitudine de 1800 metri avand o panorama superba asupra Muntilor Parang, intr-o zona foarte linistita. Cabana Armand este data in folosinta la sfarsitul anului 2008. Cabana Armand este compusa din 3 dormitoare cu balcon si TV, un living foarte rustic si 2 bai, avand o capacitate de 10 locuri de cazare. Cabana Armand este complet utilata si beneficiaza de incalzire centrala dar si de prezenta calda a sobelor de teracota care la cererea clientilor pot functiona suplimentar. Iarna poti sa te dai pe derdelusul din imediata vecinatate a casei iar vara poti strabate numeroasele trasee montane din vecintate. Tariful este 100 RON /camera/ zi pentru perioada de iarna si 75 RON / camera/ zi pentru perioada de vara. Se poate inchiria si intreaga cabana ,la cerere ,fiind ideala pentru grupuri de 3 familii. CONTACT : Geza Luigi - telefon 0788 683 700, 0788 602 014 Cabana Codruta Camerele au bai propri cu cabina de dus, chiuveta, wc. Cabana are living, terasa si bucatarie. Cabana Codruta se afla la intrare in statiunea Ranca pe partea dreapta intre partiile de schi M3 si M2. Se bucura de o priveliste superba si de o liniste de nedescris.

Cabana Dolce Vita Cabana La Dolce Vita este construita la altitudinea de 1650 m, in golul alpin din Statiunea Ranca. Dispune de 4 camere duble si de trei camere single. Capacitate de cazare153

este de 20 de persoane. Cand grupurile sacrifica confortul in favoarea distractiei, pot fi cazate 25 de persoane. Facilităţile oferite de Cabana Dolce Vita: acces la bucatarie, linia de muzica, televiziune, gratare. Facilităţile oferite de camerele Cabanei Dolce Vita: baie cu cada, baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Cabana Dintre Brazi Vilan Constantin Cristinel Telefon: 0722.963.110 Cabana Dintre Brazi a fost dată în folosinţă în anul 2008 şi pune la dispoziţia turiştilor 2 camere a câte 4 locuri, fiecare având baie proprie şi TV satelit, un living spaţios de 40mp cu TV LCD 32″ şi sistem sunet 5.1, bucătărie complet utilată, încălzire centrală pe combustibil solid, spaţiu pentru grătar, pârtie pentru săniuţe (iarna). Punem deasemenea la dispoziţia turiştilor muzică live (populară şi uşoară – fără manele). La cerere se asigură transportul dus-întors al turiştilor până la pârtiile de ski. Oferim cele mai mici preţuri din staţiune - 50lei / persoană / noapte ! De preferat cabana se inchiriaza in intregime. Punem la dispozitia turistilor gratuit 6 pereghi de schiuri cu clapari marimile 39,41,41, 42, 43, 44, si 5 saniute.

154

Cabana Elena Cabana Elena e situata la 50 m de partia de ski. Are 5 camere cu bai proprii, un living, o bucatarie si 2 terase. Cabana are 10 locuri, 5 camere cu bai proprii, un living spatios si o bucatarie dotata cu strictul necesar (vesela, tacamuri, aragaz, frigider) la care aveti acces. Incalzirea se face cu sobe pe lemne, iar baile au boiler electric. Fiecare camera are TV. Cabana e situata in apropierea partiei de schi, la 50m. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living. Facilitati camere: sobe de teracota, baie in camera, camera cu TV.

155

Cabana Luca Cabana Luca este amplasata intr-un cadru natural de exceptie. Unitatea nostra va pune la dispozitie sapte camere, cinci bai, un living, o sala de mese cu o capacitate de zece persoane, o bucatarie complet utilata si un hol cu dulapuri de depozitare. Toate camerele dispun de televizor color. In fiecare camera la cerere se poate instala inca un pat. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, se accepta animale, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese. Facilitati camere: baie cu cada, baie pe hol, camere cu balcon, jacuzzi in camera, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

156

Cabana Muntii Parang Cabana Muntii Parang a fost data in folosinta in anul 2009 si este situata in statiunea Ranca, la o altitudine de peste 1700 m, pe Cornesul Mare. Cabana are 10 camere, toate duble (un pat matrimonial sau doua paturi simple), care au in dotare televizor, baie proprie, balcon cu vedere panoramica. Cabana are o suprafata de 1000 mp si mai contine sala de mese (24 locuri), sauna, terasa, bucatarie, living. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, rau in curte, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, sauna, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese. Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, telefon in camera, camera cu TV.

157

Cabana Ovidiu Cabana Ovidiu va ofera o vacanta de vis in statiunea Ranca la preturi foarte avantajoase. Cabana dispune de 5 camere+living+2 bai, in total 17 locuri de cazare. Distanta pana la partia de ski este de 100 m. Ca activitati recreative putem enumera schiatul, drumetiile, saniusul, plimbari cu atvul, etc. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, se accepta animale, parcare, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living. Facilitati camere: sobe de teracota.

Cabana Papusa Cabana Papusa este situata la 800 m de partia de ski. Cablu tv, baie in camera, apa calda permanent, sala de conferinte, restaurant. Cabana Papusa dispune de 22 de locuri de cazare dotate cu TV (cablu), baie cu dus si WC si apa calda permanent. Sala de conferinte 30 locuri. Restaurant si bar la parter pentru 40 de persoane.Tariful este intre 70-100 RON /camera/ zi pentru perioada de vara si 100-150 RON / camera/ zi pentru perioada de iarna. Se poate inchiria si intreaga cabana ,la cerere ,fiind ideala pentru grupuri mari. La cerere se poate asigura transport cu microbuz la obiectivele turistice din zona.158

Cabana Parâng Cabana Parâng este una din unităţile turistice din România construite la cea mai mare altitudine (1800 m). Cabana are un living spaţios dotat cu televizor şi frigider, terasă, sală de conferinţe, sală de mese şi 10 camere duble, prevăzute cu balcoane. Fiecare cameră dispune de TV cablu cu 78 programe, baie cu cabină de duş şi apă caldă permanent. Restaurantul dispune de o capacitate de 50 de locuri, unde se pot servi mâncăruri tradiţionale sau la alegere. Cabana dispune de parcare proprie cu ilumitat exterior. Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, TV in living, schimb valutar, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, spalatorie, room service, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Cabana Popa Cabana Popa situata in localitate Ranca este dispusa pe doua nivele. Astfel la parterul cabanei intalnim o bucatarie complet utilata, living spatios si un grup sanitar. La etaj cabana dispune de 2 camere double si un grup sanitar iar la mansarda 2 camere Cabana este situata la 300 m de la partia de ski.. Structura spatiu cazare Nr. total de locuri (persoane):20 Nr. Camere single: 4 Toate camerele au baie proprie Dotari camere: tv, frigider Facilitati: Bucatarie, Gratar, Tv, Semnal, GSM, Curte.

159

Cabana Rânca Cabana Rânca este situată la 50m de pârtia de ski şi dispune de 12 locuri de cazare repartizate în 6 camere. Camerele sunt dotate cu baie proprie, apă rece, apa caldă, cabină duş, iar două dintre acestea au balcon. Majoritatea camerelor au TV satelit. Cabana Rânca are etaj, mansardă cu vedere panoramică, living spaţios, bucătărie utilată. Se pot închiria camere separate sau toată cabana pentru festivităţi, onomastici, excursii etc. Bucatarie complet utilata inclusiv masina de spalat vase, uscator de par, incalzire centrala, terasa, living cu televizor, sala de mese in living, loc pentru gratar. Facilităţile oferite de Cabana Rânca: televizor în living, sală de mese, bucătărie complet utilată, frigider în vilă, living, TV satelit, două grupuri sanitare separat, parcare, grătar. Facilităţile oferite de camerele Cabanei Rânca: încălzire centrală, iar două camere au şi sobă, baie în cameră, camere cu balcon, televizor în cameră.

Cabana Selena Cabana dispune de 7camere(16 locuri), living spatios, bucatarie complet utilata, apa calda si caldura non-stop, etc. Cabana este situata la 50 de m de partia de sky. 4 camere au pat dublu si 3 camere are pat dublu + 1 simplu; fiecare camera are baie proprie. Facilitatile oferite de Cabana Selena: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living,sala de mese.

160

Facilitatile oferite de camerele Cabanei Selena: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera.

Cabana Tania Cabana are etaj, mansarda cu vedere panoramica, living spatios, bucatarie utilata. Toate cele 6 camere-dormitoare sunt dotate cu baie proprie, apa rece, apa calda, cabina dus iar doua au balcon. Majoritatea camerelor au si tv satelit propriu. Livingul si bucataria se pun la dispozitie. Se pot inchiria camere separate sau toata cabana pentru festivitati, onomastici, excursii. Amplasare la 50 m de partie, aproape de restaurant si de teleschi. Va asteptam la noi si in cazul in care v-ati hotarat sa va incarcati bateriile la aer curat peste weekend si in cazul in care ne-ati ales ca si destinatie de vacanta. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living. Facilitati camere: camere cu balcon, baie in camera, camera cu TV , internet wireless.

161

Cabana Teo Cabana Teo este aşezată la aproximativ 30 de metri de pârtia de ski şi oferă cazare pentru grupuri de până la 12 persoane.Spaţiul cabanei este structurat astfel: două camere cu pat dublu, o cameră cu două paturi de o persoană, mansardă cu pat dublu, la parter cabanei canapele extensibile, două băi, una doar cu toaletă şi una cu toaletă şi duş, bucătărie. Cabana poate fi închiriată pentru minim 2 zile. Facilitati: Frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, sobe de teracota, baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala.

Cabana Terra Cabana Terra ofera cazare in Statiunea Ranca, este situata la mijocul partiei de ski M1! Cabana Terra este compusa din: 2 camere de 3 persoane, 6 camere de 2 persoane, 2 apartamente, restaurant cu o capacitate de 60 locuri. Restaurant 60 locuri, internet wireless. Inchiriere echipament sportiv: schiuri, saniute, ATV-uri si snowboard-uri. Cabana Terra garanteaza oferte speciale pentru schiori. Mai puteti inchiriere echipament sportiv : schiuri, saniute, ATV-uri si snowboard-uri.

162

Cabana Vanatorului Cabana Vanatorului dispune de minim 20 de locuri in 8 camere. Cabana Vanatorului are 9 bai, 2 sufragerii, sala de mese mare, bucatarie complet utilata, apa calda curenta si centrala termica pe lemne. In spatele Cabanei Vanatorului se afla padurea. CONTACT : telefoane 0768882857 ; 0741156232 Ne puteti sustine mentionand ca ati obtinut informatia de pe site-ul http://eRanca.com , Multumim! Cabana Vanatorului are 9 bai, 2 sufragerii, sala de mese mare, bucatarie complet utilata, apa calda curenta si centrala termica pe lemne. In spatele Cabanei Vanatorului se afla padurea. CABANA VICLEI Cabana Viclei este construita in stil rustic din lemn si este amplasata la 30 m de partia de ski. Dispune la etaj de 3 camere cu paturi matrimoniale, 2 bai Living spatios cu TV + satelit, bucatarie cu ustensile de preparat si servit masa si gratar. CONTACT : Constantin Viclei telefon 0722 431 689 ; 0751124 134

Vila Alexmid Vila Alexmid dispune de parter şi etaj. La parter este un living spaţios cu două canapele extensibile, baie şi bucătărie complet utilate (apă caldă şi rece), sală de mese pentru 12 persoane. La etaj sunt două dormitoare cu paturi duble + o canapea extensibilă. Vila Alexmid dispune de conectare la cablu TV, apă caldă şi rece, acces usor la pârtia de ski şi săniuţe. Spaţiul oferit de vila noastră este pentru 10 persoane putându-se închiria şi în totalitate (pentru grupuri). Încălzirea vilei se realizează cu sobe pe lemne. Situata in statiunea montana Ranca, din muntii Parang la o altitudine de 1650 m va ofera un spatiu ospitalier de petrecere a unor vacante de neuitat. Vila este compusa din 2 camere cu paturi duble la etaj, un living spatios la parter cu doua canapele extensibile, baie complet utilata cu apa calda si rece nonstop, bucatarie complet utilata sala de mese, (apa calda, frigider, aragaz, si vesela completa pentru 20 persoane), baie cu apa calda (boiler electric), gratar. Cabana Alexmid situata in centrul statiunii langa teleschi va ofera acces rapid la toate163

mijloacele de petrecere a timpului liber in mod placut: partie de schi si saniute, restaurant, acces usor cu masina. In dotarea cabanei veti regasi echipament de schi, saniute, informatii cu privire la traseele montane si punctele de interes turistic din imprejurimi. Cazare in 3 camere cu o capacitate de 10 locuri impartite astfel: - un dormitor cu pat dublu si canapea extesibila, un dormitor cu pat dublu si un living cu doua canapele extensibile, televizor cu instalatie de cablu TV, combina muzicala. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, loc amenajat de joaca Facilitati camere: sobe de teracota.

Vila Ami Vila Ami se află la 50m de pârtia de ski şi are 6 dormitoare, o cameră cu două paturi duble şi un pat de o persoană şi 5 camere cu paturi matrimoniale. Fiecare cameră are baie proprie cu cabina de duş, lavoar şi wc. Facilităţile oferite de Vila Ami: living, acces la bucătărie, sală de mese, frigider în vilă, televizor în living ,internet wireless, terasă, spălătorie, parcare, ATV, grătar. Facilităţile oferite de camerele Vilei Ami: - încălzire centrală, camere cu balcon, baie în cameră, internet în cameră, televizor în cameră.

Vila Ambra Vila Ambra, din Statiunea Ranca, ofera cazare in conditii de lux la cele mai avantajoase preturi! Va punem la dispozitie 7 dormitoare complet utilate, 5 bai, un living amenajat modern si o bucatarie cu toate utilitatile! Vila Ambra ofera acces la bucatarie utilata, salon, si este dotata cu incalzire centrala drept pentru care va ofera apa calda non stop. Va asteptam pentru relaxare si confort intr-un cadru sublim! Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living.164

Facilitati camere: baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Vila Ana Vila Ana, situata la altitudinea de 1680 m, la 75 m de teleski (partia este cu nocturna), are 6 camere cu pat dublu. Vila este prevazuta cu centrala proprie pe lemne, Tv cablu, Lcd, Dvd, home cinema in living si Tv in doua dormitoare. La mezanin sunt 2 dormitoare cu bai proprii, iar la etaj 3 dormitoare cu o baie comuna. La parter se afla un living spatios (35 mp) si o bucatarie complet utilata. Mansarda este special amenajata pentru tineret/copii. Va asteptam cu drag! Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living. Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala.

Vila Ancuta Vila este pozitionata chiar langa partia de schi si ofera 12 locuri de cazare in 5 camere.165

Este compusa din d+p+e+m, astfel: - La demisol se afla un loc spatios de luat masa, despartit printr-un bar de bucataria complet utilata. - La parter se afla un living cu mobilier elegant si confortabil - La etaj se afla 4 dormitoare primitoare, mobilate si asortate in culori diferite, prevazute cu balcoane ce ofera priveliste spre varful Papusa si partia de schi. Fiecare dormitor are pat matrimonial. - La mansarda se afla o camera spatioasa, mobilata in stil rustic, cu 2 paturi matrimoniale si cu vedere spre varful Papusa. Vila are centrala termica pe lemne cu gazeificare, apa rece si calda, 3 bai elegante, cablu Tv, televizor Lcd si Dvd player in living, televizor in sala de mese. Alte informatii: - nu este permis accesul in vila cu animale; - nu este permis fumatul in living si in dormitoare (se poate fuma in sala de mese) Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu. Facilitati camere: baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala.

Vila Armonia Casa de vacanta Armonia este amplasata la 30 de m de partia de ski si are la parter un living ( cu televizor, cd-player, canapele din piele ecologica, o soba dubla de teracota, mese si scaune) o bucatarie complet utilata, un dormitor si o baie. La etaj sunt trei dormitoare decomandate cu bai proprii. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, internet wireless, parcare, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese. Facilitati camere: sobe de teracota, internet in camera, uscator de par, baie in camera.

166

Vila Cerbul Adresa Vila Cerbul Ranca Ranca Telefon Vila Cerbul Ranca 0741 762349

Vila Dadu Vila Dadu este asezata langa partia de schi din statiunea montana Ranca. Pensiunea ofera 8 locuri de cazare in camere cu pat dublu, bucatarie complet utilata, gratar, living mare cu instalatie audio performanta si semineu, terase. Turistii pot practica aproape toate sporturile de iarna, vila fiind deasemenea foarte apropiata de centrul de inchiriere echipamente sportive. Vila Dadu poate fi inchiriata in intregime pe perioada sarbatorilor de iarna. Va asteptam! Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera.

167

Vila Diana Vila Diana este amplasată în centrul Staţiunii Rânca lângă pârtia de ski (în zona Corneşul) oferind cazare într-un mediu de vis şi o privelişte panoramică. Este compusă din două camere duble, o camera single, living, bucătărie complet utilată, două băi cu cabină de duş, iar în aer liber un superb grătar. Are două balcoane care oferă o privelişte panoramică. Dispune de apă caldă permanent, având încălzire centrală, dar şi opţional sobe de teracotă, televiziune prin cablu, DVD, posibilitate de grătar în aer liber, diverse facilităţi. Prin amplasare, ofera o perspectiva minunata asupra imprejurimilor, cu posibilitati de vizitare a obiectivelor turistice din zona, efectuarea de excursii sau partide de pescuit pe raurile Gilort, Galben si Oltet. În caz de necesitate se asigură transportul din Novaci în staţiune şi retur. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, camera cu TV.

168

Vila Elegance Vila este dotata cu 7 camere cu pat dublu, fiecare camera cu baie proprie, living cu baie, bucatarie. Alte dotari: terase, spatii verzi, bucatarie proprie, gratar, bar, parcare. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living. Facilitati camere: baie cu cada, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Vila La Felinare Vila La Felinare este aşzeată lângă pârtia de ski şi oferă cazare pentru 12 persoane distribuite în 6 camere.169

Camerele sunt duble şi fiecare este dotată cu grup sanitar propriu. Pe lângă acestea vila mai are în dotare o bucătărie complet utilată, living mare, sală de mese şi terasă. Vila se poate închiria doar în întregime. De sărbători (Crăciun, Revelion, Paşte etc.) oferim tarife speciale. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, ATV, parcare, acces la bucatarie, living, semineu. Facilitati camere: baie in camera.

Vila Ioana Vila Ioana se află la 30 m distanţă de pârtia de ski şi oferă cazare pentru 8-10 persoane în 4 dormitoare situate la etaj, fiind utilate cu cablu TV şi baie. La demisol este amenajată bucătăria complet utilată şi crama, iar la parter se găseşte un living spaţios. Vila se poate închiria doar în întregime. De sărbători (Crăciun, Revelion, Paşte etc.) oferim tarife speciale. Facilităţile:loc de joacă pentru copii, living, bar,bucătărie, sală de mese, cramă, telefon, internet,- frigider,cablu TV, terasă/foişor, încălzire centrală, aer condiţionat, echipament ski/snowboard,ATV,grătar. Facilităţile: încălzire centrală,baie proprie, internet, televizor în cameră.

Vila Natura170

Uscator de par, living 90 mp cu perete de sticla si panorama spre munte, plasma TV si sistem home cinema, jocuri de societate (sah, table, rummy, Monopoly...etc) si filme gratuit, jacuzzi si dus, bar , frigider, cuptor cu microunde, ceainic electric, prajitor paine, chiuveta si masina de spalat vase, sala de mese 10 persoane, video proiector si ecran de protectie cu telecomanda, semineu pe lemne deschis, terasa spatioasa, grill exterior, centrala proprie pe lemne, centru de inchirieri echipament de schi, ATV-uri, biciclete, IMS 4x4. Situata in jud. Gorj, la altitudinea de 1650 m, pe versantul sudic al Muntilor Parang, statiunea montana Ranca a intrat recent in circuitul turistic si se afla in prezent in plina expansiune. Zapada abundenta, prezenta pe aproape tot parcursul anului, frumusetea salbatica a peisajului si pensiunile cochete din zona au facut din aceasta statiune un important punct de reper al turismului regional si o zona din ce in ce mai cautata de turisti. Climatul ozonat, tonifiant, indeamna la odihna si recreere, la drumetii montane si practicarea la sporturilor de iarna, fiindca zapada cade din septembrie si adesea se mentine pana in mai. Numeroasele variante de trasee fac din Ranca un adevarat centru al drumetiilor montane. Iarna, iubitorii sporturilor albe vor fi incantati sa descopere cele doua partii de schi (cu lungime aproximativa de 600 m) de pe Muntele Cornesul Mare - una cu nivel mediu de dificultate si una pentru incepatori, cea din urma fiind dotata si cu instalatie de nocturna. Ambele partii sunt cu dotate cu teleschi. Pe timpul verii se pot organiza drumetii, trasee off-road, escalada, mountain bike, tiroliana, rapel, rafting sau zbor cu parapanta.

Vila Pusu Situata la nici 10 m de partia de ski, Vila PUSU dispune de 5 camere, 5 bai, living mare cu bucatarie "americana" utilata complet . Fiecare camera dotata cu TV si incalzita cu soba de teracota . Parcare proprie 4 locuri . CONTACT : telefon 0721 377 865 sau 0762 284 066 Persoana de contact : domnul Pusu CATEGORIE- 3*** Vila se gaseste la 10 m de partia de ski, in localitatea Ranca. Detine 5 camere cu bai private, TV, incalzire centrala, soba de teracota. Alte facilitati: living mare cu bucatarie, parcare cu 4 locuri. Acces auto, Acces bucatarie, Agrement, Curent electric, Incalzire centrala, incalzire cu lemne, Magazin in apropiere, Obiective turistice in apropiere, Parcare auto, Tv cablu satelit.

171

Vila Ramona Vila Ramona este situată la 150m de pârtia de ski şi dispune de 12 locuri de cazare repartizate în 4 camere. Vila dispune de două băi comune, un living şi sală de mese, apă caldă permanent. Încălzirea este asigurată de sobele pe lemn. Preţul de închiriere pentru toată cabana este de 700lei pentru o perioadă de 3 zile. Facilităţile oferite de Vila Ramona: sală de mese, aragaz, frigider în vilă, living, TV satelit, schiuri. Facilităţile oferite de camerele Vilei Ramona: sobe pe lemn,televizor în living.

Vila Tox Vila este situata langa partie si va sta la dispozitie, avand o capacitate de 16 locuri. Suprafata vilei este impartita astfel: - parter: living, sala de mese, bucatarie, baie. - etajul 1: 3 camere duble, o camera de 4 persoane, 2 bai. - mansarda: camera de 6 persoane, baie. Utilitati: televizor in living si in fiecare camera, bucatarie utilata.

Vila Transalpin Vila Transaplin este situată central în staţiunea Rânca, oferind astfel acces la nenumărate posibilităţi de petrecere a timpului liber: ski (chiar şi în nocturnă), închirieri ATV, snowmobile, săniuş, expediţii off-road etc. Vila Transalpin dispune de 8 locuri de cazare distribuite în 4 camere duble având o suprafaţă generoasă (pat matrimonial) – baie proprie, living spaţios – TV, sistem sunet HiFi, loc pentru servirea mesei, bucătărie complet utilată (combină frigorifică, aragaz, cuptor microunde, veselă, sandwich-maker, filtru cafea, fierbător apă), încălzire centrală, barbeque, recepţie, telefon, parcare, privelişte deosebită spre vârful Păpuşa. La cerere se asigură pat suplimentar (pliant) pentru copii. Tariful actual este de 100lei/zi pentru fiecare cameră. La cerere se asigura pat suplimentar (pliant)pt. Copii! Vila se inchiriaza in regim self-catering, fiind ideala pt. Grupuri de 8/10 turisti Va asteptam!

172

Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese. Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Casa de vacanta Dragos Mecu Casa Dragos Mecu, Ranca, Jud. Gorj, 14 camere duble. Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, TV in living, cutie de valori, internet wireless, crama, echitatie, parcare, biliard, spalatorie, room service, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, seif la receptie, bar, sala de conferinte, tichete de vacanta. Facilitati camere: internet in camera, seif in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, minibar in camera, telefon in camera, camera cu TV.

173

Casa de vacanta Floare de Colt Cabana este situata in Statiunea Ranca, la o altitudine de 1650 de metri si o distanta de 50 m de fata de partia de schi. Va invitam sa va bucurati de un decor superb, intr-un cadru de poveste inconjurati de brazi si de crestele muntilor, precum si de o priveliste unica asupra muntilor Parang! Cabana Floare de Colt va ofera tot confortul de care aveti nevoie, living spatios cu vedere panoramica si semineu, 4 camere cu 2 si 4 locuri, bucatarie complet dotata si utilata (frigider, aragaz, vesela, masina de spalat), 3 bai, terase si 4 locuri de parcare. Incalzire centrala si sobe de teracota in camere, apa calda permanent, tv satelit, dvd. Va asteptam cu drag si va dorim relaxare si buna dispozitie! Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living, semineu Facilitati camere: sobe de teracota, baie pe hol, incalzire centrala, baie in camera.

BAZA DE CAZARE IN BAIA DE FIER Motel Pestera Muierilor Adresa:Baia De Fier, Jud. Gorj, Romania174

Telefon: +40 253 461299; +40 727 335050. Pensiunea Alexmid Adresa: Str Principala nr 870 Localitatea: Baia De Fier Judet: Gorj Pe drumul care face legatura dintre Tg Jiu si Rm Valcea veti intalni com Baia de Fier si Pestera Muierilor . Pensiunea Alexmid se afla la cca 300 m de Pestera Muierilor si va ofera cazare in 5 dormitoare duble dispunand de 2 bai complet utilate , o bucatarie complet utilata , un living spatios cu canapea extensibila, sala de mese , terasa , loc de joaca pentru copii, parcare , spatiu pentru gratar , acces la tv , internet , gsm . Pensiunea Alexmid va ofera petrecerea unor wekend-uri si concedii de neuitat. Obiectivele turistice din zona noastra sunt : Pestera Muierilor , Pestera Polovragi , Cheile Oltetului , Cheile Galbenului , Manastirea Polovragi , Manastirea Horezu, Statiunea montana Ranca , Varful Parangul Mare , Papusa , Complexul arhitectural Constantin Brancusi , etc . Organizam la cererea turistilor drumetii in statiunea montana Ranca si la stanile de pe golurile alpine cu servire de produse specifice, focuri de tabara si gratare la iarba verde. Pentru excursiile care le faceti in natura va oferim detalii sau va putem fi ghizi pentru a putea vizita cele mai pitoresti zone. Va asteptam cu drag .

Pensiunea Alina Strada: Pietrei nr. 1 Localitate: Baia de Fier Telefon 1: 0728.863.403 Frigider in unitate, TV in living, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, jacuzzi, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque, living, semineu, livada, baie cu cada, baie pe hol, incalzire centrala, camera cu TV. Situata la poalele muntiilor Parang, in localitatea Baia de Fier, judetul Gorj, Pensiunea Alina va invita sa petreceti un concediu sau cateva zile de neuitat, intr-un loc linistit, departe de zgomotul orasului, de lumea utopica. Dispune de 4 camere duble dotate fiecare cu tv si cablu, 2 bai, living cu semineu, bucatarie complet utilata, jacuzi, centrala proprie, spatiu de joaca pentru copiii, loc de parcare, spatiu verde, 2 terase deschise, gratar in curte. Va asteptam cu drag! Pensiunea Andreea Telefon: 0745 072 662, 0253 461 230 (Mihaela Mihutescu) Adresa: Baia de Fier, Pensiunea Andreea va ofera clipe de neuitat intr-un peisaj de vis. Aceasta este situata la poalele Muntilor Parang, in localitatea Baia de Fier, localitate bine cunoscuta pentru Pestera Muierilor, un adevarat monument natural. Pensiunea dispune de 8 camere duble si 3 camere triple fiecare avand bai proprii si Tv Lcd,175

sala de mese, incalzire centrala, tv cablu, sistem audio-video home cinema, terasa, parcare. Pensiunea Andreea ofera pensiune completa. Meniul este la alegerea turistilor si, de aceea, va rugam sa ne contactati pentru a-l stabili impreuna. Oferim si mancare cu specific traditional si natural: branza de burduf, tuica de casa, etc. Organizam si mese festive cu orice ocazie. Bucataria noastra va va incanta cu preparatele sale traditionale romanesti, se poate opta si pentru un meniu a la carte, depinde de preferintele dumneavoastra. Noi va stam la dispozitie cu delicioasele noastre mancaruri rustice sau moderne, va asteptam sa savurati gustoasele noastre produse! Totul este alcatuit din produse proaspete din gospodaria proprie. Pensiunea are in dotare si 4 Atv-uri performante astfel putandu-se organiza drumetii in zone deosebite. Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, masa de ping-pong, TV in living, ATV, internet wireless, crama, internet prin cablu, se accepta animale, parcare, gradina/curte, teren de sport, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, livada, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, tichete de vacanta Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, camera cu TV.

Pensiunea Casa Bobo Casa Bobo va ofera cazare pensiune in sanul naturii, departe de zgomotul si poluarea oraselor, oferindu-va atmosfera pitoreasca, o ambianta placuta, tipica aerului de munte. Oferim servicii de calitate, camere dotate la standard european la preturi excelente, posibilitate de alegere a pachetelor in functie de sezon si dorinta dumneavoastra. Toate acestea, impreuna cu peisajele si atractiile zonei, va vor oferii o experienta de neuitat.

Pensiunea Casa cu mesteceni Telefon: 0745 072 662 (Mihutescu Constantin) Adresa: Baia de Fier, Str. Pesterii nr. 8 Pensiunea dispune de 6 camere duble, bucatarie modern utilata, crama, sauna, living dotat cu bar, sala de mese, pian. Pentru un weekend, pentru o oprire, sau ca destinatia dumneavoastra de vacanta, aceasta pensiune reprezinta alegerea potrivita ce nu va pune intr-o situatie economica delicata.176

Un loc in care tu si familia ta, grupul tau de prieteni, colaboratorii tai sau partenerii de afaceri, puteti lucra, va puteti odihni, incarca bateriile. . . in aer de munte! Facilitati cazare: frigider in unitate, crama, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, sauna, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, loc amenajat de joaca, bar. Facilitati camere: baie in camera, camera cu TV.

Pensiunea Casa Noastra Adresa: loc.Baia de Fier ,Jud gorj Localitatea: Baia De Fier Situata la poalele muntilor Parang in jud. Gorj, Loc. Baia de Fier pe Dn 67, cca. 45 km de Tg-jiu, la 70 km de Rm. Valcea, 4 km de Manastirea si Pestera Polovragi, 1 km de Pestera Muierilor si 25 km de Statiunea montana Ranca. \"Casa Noastra\" va ofera 2 camere cu paturi matrimoniale, baie si bucatarie complet utilate, terasa si grädina cu pomi fructiferi care indiferent de anotimp va ofera o priveliste minunata. Conditii foarte bune de cazare la pret avantajos!

Pensiunea Casa Tobo Strada: Pct Gura Vaii nr. 1 Localitate: Baia de Fier Telefon 1: 0722.393.999 Pensiunea Casa Tobo este situata la jumatatea distantei dintre orasul Tg. Jiu si Ramnicu Valcea, in partea sud-vestica a Romaniei ("tara de Sus" a Olteniei, pe cursul raului Galbenul, localitatea Baia de Fier, vis-a-vis de Pestera Muierilor. Pensiunea are 5 dormitoare, 5 bai, living, semineu, bar, bucatarie, incalzire centrala, cablu, telefon, terase acoperite, barbeque, teren de volei, curte, loc de joaca pentru copii. Frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, ATV, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, foisor in curte, sala de mese, semineu, tichete de vacanta. Va asteptam!

177

Pensiunea Chic Adresa:Baia de Fier, jud. Gorj, Romania Pensiunea Teo Adresa: Strada: Baia de Fier Telefon : 0744.996.656 Parcare, gradina/curte, ferma proprie, livada, acces la bucatarie, terasa, foisor in curte, gratar, living, sala de mese, tv in living. Pensiunea Teo este compusa din doua corpuri de casa, recent construite, fiecare avand cate cinci camere iar al treilea corp este construit din lemn si este compusa din doua camere. Curtea spatioasa si plina cu flori este locul ideal pentru a petrece cu familia sau cu prieteni cateva momente placute. In curtea pensiunii vei gasi si o piscina care sa te racoreasca in zilele toride ale verii. Daca sunteti mari iubitori ai sporturilor de iarna puteti merge in statiunea Ranca, aflata la cca. 2Km. Pensiunea are 12 camere duble, 5 bai, 2 living-uri, 2 bucatarii, semineu, o piscina, un foisor si 2 masini de teren. Intreaga pensiune are incalzire centrala. Camerele sunt dotate cu TV+ Cablu iar bucatariile sunt dotate cu frigider, aragaz, etc. Pentru cei ce doresc sa se simta cu adevarat acasa se ofera masa traditionala. Bautura este oferita clientilor dupa preferintele fiecaruia, dar se recomanda un vin de casa, natural rozaliu sau alb, palinca sau o tuica autohtona. Se pot organiza la cerere excursi si deplasari pe trasee montane. Iubitorii de pescuit si vanatoare au posibilitatea sa practice aceste sporturi in padurile, si pe raurile din Baia de Fier.

178

Pensiunea Conacul Bunicilor Telefon: 0744518291, 0740055633 (Proprietari: dr Lavinia si dr Radu Zernoveanu) Adresa: Baia de Fier, Str. Cernadia, Com Baia De Fier, Jud Gorj nr. 14 Conacul Bunicilor este o pensiune turistica construita pe amplasamentul unui conac oltenesc. Pensiunea este destinata turismului de grup (minim 10 persoane) sau profesional (pentru firme), oferind sejururi de tip pensiune completa, demipensiune sau numai cazare, pentru un week-end sau mai multe zile, pe tot parcursul anului. Situata la numai 18 km de statiunea montana Ranca, binecunoscuta amatorilor de schi, intr-o regiune ce abunda in atractii turistice, Conacul Bunicilor este locul ideal pentru turism rural, pentru seminarii de sala sau team building. Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, masa de ping-pong, TV in living, internet wireless, rau in curte, discoteca, parcare, gradina/curte, piscina, teren de sport, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, loc amenajat de joaca, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: internet in camera, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Pensiunea D&D Telefon: 0766 567 210 (Ion Panduru) Adresa: Baia de Fier, Str. Pestera Muierilor nr. 1 km Pensiunea turistica D & D este situata la 1 km de Pestera Muierilor - una dintre cele mai renumite pesteri din Romania. De asemenea este la o distanta de 10 km de Pestera Polovragi si Manastirea Polovragi si 30 km de statiunea montana Ranca unde exista si partie de sky. Pensiunea D & D beneficiaza de o pozitie pitoreasca, avand privelistea Muntilor Parang si a padurilor de brazi si fagi intr-o desfasurare spectaculoasa. Cladirea are o

179

arhitectura rustica. Va asteptam! Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, crama, se accepta animale, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, room service, gratar/barbeque. Facilitati camere: sobe de teracota, baie pe hol, camera cu TV.

Pensiunea La Radoi Adresa: Baia de Fier, Str. Principala nr. 92 Pensiunea La Radoi, situata, in localitatea Baia de Fier, in depresiunea Getica a Subcarpatilor Meridionali, in extremitatea nord-estica a judetului Gorj, la poalele muntilor Parang, va invita sa petreceti cateva zile de neuitat, intr-un loc linistit, departe de zgomotul orasului. Dispune de 3 camere dotate fiecare cu tv si cablu, 2 bai, living, bucatarie complet utilata, centrala proprie, spatiu de joaca pentru copii, loc de parcare, spatiu verde, terasa deschisa, gratar in curte. Va asteptam cu drag! Facilitati cazare: frigider in unitate, crama, internet prin cablu, se accepta animale, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, spalatorie, room service, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, loc amenajat de joaca, bar, sala de conferinte. Facilitati camere: sobe de teracota, frigider in camera, baie cu cada, baie pe hol, incalzire centrala, camera cu TV.

180

Pensiunea Viitorul Telefon: 0762 468 611 , 0722 330 400 (Sandu Iulia) Adresa: Baia de Fier, Str. Principala nr. 132 Pensiunea Viitorul se afla situata la intrarea in comuna Baia de Fier, la numai 3 km de Pestera Muierilor. Pensiunea dispune de 10 camere duble si 4 camere triple fiecare avand bai proprii, tv Lcd, tv cablu, internet, minibar, sala de mese, incalzire centrala, aer conditionat si parcare. In curte, turistii au la dispozitie 2 foisoare si gratar langa un izvor cu apa rece de munte. Meniul este la alegerea turistilor. Se poate servi mancare specific zonei: mamaliguta, smantana, urda, branza, tocana de oaie, tuica si vin de casa. Organizam si mese festive (capacitate 100-120 persoane). Pentru evenimente si stabilirea meniului va rugam sa ne contactati. Inchiriem pensiunea pentru Craciun si Revelion. Turistii care vin in aceasta zona frumoasa de munte au ocazia sa viziteze Pestera Muierilor, Cheile Galbenului, Manastirea Polovragi, Pestera Polovragi si Cheile Oltetului. Pensiunea Viitorul va asteapta cu drag! Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, transport auto, TV in living, internet wireless, parcare, gradina/curte, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, bar, restaurant, sala de conferinte Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV.

Casa Emilia Localitatea: Baia De Fier Judet: Gorj Situata la aproximativ 1 km de Pestera Muierii, la 20 km distantã de statiunea montana Rânca si 4 km de Mânãstirea si Pestera Polovragi, dispune de 5 camere cazare, baie cu apã caldã permanent, bucãtãrie echipatã, parcare.

Casa de vacanta Maria Telefon: 0766 545 451 (Vasilache Adela) Adresa: Baia de Fier Situata la poalele muntelui, la doar 300m distanta de Pestera Muierilor, Casa Maria din Baia de Fier va asteapta sa petreceti cateva zile, departe de agitatia oraselor. Va pune la dispozitie 3 camere cu incalzire centrala, televizor si baie pe hol. Deasemenea un living spatios, curte si gradina unde puteti sa va relaxati si face un gratar impereuna cu cei dragi. Va asteptam. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, sala de mese.181

Facilitati camere: baie pe hol, incalzire centrala, camera cu TV.

Casa Matea Telefon: 0767 637 026 (Elena Matea) Adresa: Baia de Fier, Str. Negreni nr. 45 Situata la poalele muntilor Parang in jud. Gorj, Loc. Baia de Fier pe Dn 67, cca. 45 km de Tg-jiu, la 70 km de Rm. Valcea, 4 km de Manastirea si Pestera Polovragi, 1 km de Pestera Muierilor si 25 km de Statiunea montana Ranca. Casa Matea va ofera 2 camere cu paturi matrimoniale, baie si bucatarie complet utilate, terasa si gradina cu pomi fructiferi care indiferent de anotimp va ofera o priveliste minunata. Conditii foarte bune de cazare la pret avantajos! Facilitati cazare: frigider in unitate, se accepta animale, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, livada Facilitati camere: sobe de teracota, baie pe hol, incalzire centrala, camera cu TV Capacitate: 5 locuri in 2 camere

Casa Mecu Telefon: 0744 511 288 (Mecu Gheorghe) Adresa: Baia de Fier, Str. Principala nr. fn Pensiunea Casa Mecu Baia de Fier, 10 camere Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, TV in living, internet wireless, discoteca, parcare, gradina/curte, masaj, biliard, acces la bucatarie, jacuzzi, spalatorie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, seif la receptie, livada, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte.182

Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, camere cu balcon, jacuzzi in camera, incalzire centrala, baie in camera, minibar in camera, telefon in camera, camera cu TV.

Cabana Casa Domneasca Adresa: Baia de Fier, Str. Baia De Fier nr. 191 Intr-un peisaj mirific, am creat, la mai putin de 300 m de Pestera Muierilor, cel mai placut refugiu din viata tumultuoasa de zi cu zi: Cabana Casa Domneasca. Indiferent de anotimp, va asteptam cu inima deschisa, pentru a petrece clipe minunate alaturi de cei dragi. Linistea si calmul acestor tinuturi va vor invada sufletele. Timpul pare a se scurge molcom in Baia de Fier, pentru a nu risipi vraja. Principalele noastre atribute sunt sarmul, ospitalitatea si bunul gust. Seriozitatea si devotamentul personalului nostru va vor convinge sa reveniti cu drag. Serviciile oferite sunt menite a satisface cele mai alese gusturi ale oaspetilor nostri. Casa Domneasca va pune la dispozitie 3 camere cu 3 locuri, baie si Tv cablu, 3 camere duble, fiecare cu baie proprie si Tv cablu, un living reconfortant, dotat cu semineu si minibar, loc de joaca interior si exterior (leagane, tobogane), terase, gratar in aer liber. Organizam excursii cu obiective turistice, paintball si plimbari cu Atv-urile. Casa Domneasca va ofera specialitatea casei - delicioasa tochitura olteneasca si frigarui asortate, rulouri din muschiulet de porc cu umplutura de pui si garnitura de cartofi taranesti cu muraturi asortate, alaturi de vinul casei - gusturile alese ale oaspetilor nostri vor fi mereu incantate de strudelul cu branza dulce si stafide, preparat special. Casa Domneasca va asteapta mereu! Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, transport auto, masa de ping-pong, TV in living, ATV, cutie de valori, internet wireless, crama, echitatie, se accepta animale, parcare, gradina/curte, piscina, acces la bucatarie, spalatorie, room service, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, seif la receptie, semineu, livada, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, baie cu cada, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV. Vila Dorali183

Telefon: 0768 464 286 (Panduru Ersilia) Adresa: Baia de Fier, Str. Capul Nou nr. 80 Situata la 4 km de Dn 67 la 2 km de Pestera Muierii, la 4 km de Manastirea Polovragi, la 20 km de statiunea Ranca, Vila Dorali va ofera cazare in Baia de Fier. Este intr-o zona linistita si aerisita si va ofera cazare in 4 camere cu 8 locuri, bucatarie utilata, baie, apa calda si caldura permanenta, tv, parcare. La Vila Dorali gasiti conditii foarte bune de cazare, cu mobilier nou, decorate modern si in culori ce va vor destinde. Mergeti la sky in Ranca, dar dormiti la Vila Dorali pentru preturi foarte bune! Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, crama, internet prin cablu, se accepta animale, parcare, gradina/curte, teren de sport, biliard, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, livada, loc amenajat de joaca. Facilitati camere: uscator de par, baie cu cada, baie pe hol, incalzire centrala, aer conditionat, camera cu TV.

Vila Symona Adresa: Loc. Baia De Fier , Str. Sohodol , Nr. 1182 ,Jud. Gorj Localitatea: Baia De Fier Judet: Gorj Vila "SYMONA" , este proprietate personala,echipata corespunzator,pentru primirea turistilor din intreaga tara sa -si petreaca timpul liber intr-o ambianta placuta si linistita la poalele muntiilor PARANG. Vila are baie, bucatarie, living, dormitoare,terasa mare, toate complet echipate si accesibile . Fiecare camera este dotata cu TV., CABLU T.V., INTERNET, TELEFON, INCALZIRE CENTRALA, etc.Turisti vor beneficia de loc de parcare, loc de joaca ptr. copii si gradina mare si curte. Va asteptam cu drag!

184

BAZA DE CAZARE IN COMUNA POLOVRAGI Pensiunea Alex si Maria Pensiunea Alex si Maria beneficiaza de camere cu baie proprie, aer conditionat, frigider, Tv, Internet, piscina, sala de conferinte, sala de protocol, sala de mese, teren de tenis. Pensiunea Alex si Maria este situata langa Primaria comunei Crasna (Gorj) la aproximativ 10 km de Baile Sacelu si 25 km de statiunea montana Ranca. Amplasamentul obiectivului se incadreaza intr-o zona montana de mare interes turistic avand numeroase puncte de atractie. Imprejurimile au elemente turistice de mare valoare istorica si artistica , printre care putem aminti : Manastirile Crasna-Icoana si Schitul Crasna, Manastirea Polovragi, Lainici, Tismana, Cheile Galbenului, Cheile Oltetului si Sohodolului, Pestera Muierii, Pestera Polovragi, Ansamblul Sculptural Brancusian din Tg-jiu-Masa Tacerii, Coloana Infinitului, Poarta Sarutului. Comuna Crasna prin pozitia sa geografica se situeaza in imediata apropiere (18 km) a unor zone turistice montane, una din cele mai renumite fiind statiunea montana Ranca, unde puteti skia (va stau la dispozitie cele 2 partii). Pensiunea Castania Telefon: 0253 476 070, 0740 275 554 (Cornelia Dumitrescu) Adresa: Polovragi, Str. Poiana Manastirii nr. fn Pensiunea Castania este amplasata in mirifica zona a Olteniei de Sub Munte, la cca 20 de km de Horezu si 50 de km de Targu Jiu. Pensiunea Castania a fost inaugurata in iunie 2009 si este ampasata in imediata apropiere a Secularei Manastiri Polovragi, a Pesterii Polovragi si a Padurii de castani comestibili! Va punem la dispozitie 10 camere cu pat matrimonial, un apartament cu dormitor si salonas, toate situate la etaj. Toate camerele dispun de incalzire centrala, baie proprie, lcd, balcon si sint mobilate modern! La parter puteti servi masa in restaurant sau pe terasa

185

spatioasa, va puteti recreea vizionind filme din colectia proprie! Tot la parter va punem la dispozitie o sala de conferinte de cca. 30 de locuri. Spatiul de la parter este conceput in asa fel incit permite organizarea de : nunti, botezuri, petreceri de firma si alte evenimente. Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, masa de ping-pong, sanie trasa de cai, TV in living, internet wireless, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, teren de sport, terasa, plata cu cardul, foisor in curte, gratar/barbeque, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Pensiunea Cheile Oltetului Strada: Poiana Manastirii Localitate: Polovragi Telefon: 0253.476.239 Pensiunea este compusă din 10 camere duble şi 4 apartamente de 4 locuri (cameră + living, în living se află o canapea extensibilă). Minibar, telefon, internet, tv cablu in fiecare camera, internet cu posibilitatea de inchiriere de laptop de la receptie, restaurant, sala protocol, foisor, gratar, loc de joaca pentru copii, teren de sport, organizarea de excursii montane sau la obiectivele turistice din imprejurimi, organizare evenimente speciale. Situata la doar 200 m de Manastirea Polovragi, la poalele unui masiv impadurit, pensiunea se incadreaza perfect in peisaj. Camerele sunt spatioase si au vedere spre munte si manastire. Cele doua saloane in care se poate servi masa, unul de 40 locuri si celalalt de 20 locuri, creeaza acea intimitate, atat de necesara in anumite momente. Pe terasa pensiunii se poate servi masa din primavara si pana toamna tarziu. Nu-ti trebuie mai mult de cinci minute ca sa ajungi la manastire pentru reculegere si unde, mai ales vara , muscatele de un colorit divers din cerdacul chiliilor isi incanta ochiul. Tot atat timp iti ia sa ajungi pe Cheile Oltetului si la Pestera Polovragi care este electrificata. La doar 32 km de pensiune este statiunea Ranca, atragatoare atat vara pentru drumetii, cat si iarna pentru iubitorii sporturilor de iarna. Stratul de zapada se mentine pana in luna mai permitand practicarea skiului si saniusului. Doua teleschiuri faciliteaza accesul spre partii.186

Pensiunea Miraj Strada: Str. Manastirii Localitate: Polovragi Telefon 1: 0742.742.773 Situata in imediata apropiere a manastirii polovragi,la o distanta de 6 km de dn 67, Pensiunea Miraj va pune la dispozitie 4 camere duble si 2 apartamente, fiecare cu baie proprie, tv, frigider. In incinta pensiunii se mai afla si bucatarie, living, sala de mese, ar in curte se gasesc gratarul, parcarea si locuri amenajate pentru copii. Pensiunea Miraj are vedere directa catre superba panorama a Muntilor Capatanii Si Parang.

Pensiunea Saradavy Telefon: 0763 680 387 (Adelin Sucitu) Adresa: Polovragi, Str. Polovragi nr. 1 Pensiunea este de constructie noua si va pune la dispozitie 9 camere duble matrimoniale cu baie proprie si tot confortul care vor face din sederea dumneavoastra la noi una de neuitat. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, crama, se accepta animale, parcare, teren de sport, acces la bucatarie, gratar/barbeque, loc amenajat de joaca, beauty center. Facilitati camere: sobe de teracota, uscator de par, camere cu balcon, baie in camera, camera cu TV.

Vila Andrei187

Strada: Comuna Polovragi Localitate: Polovragi Telefon 1: 0762.650.201 Plasma in living, tv in camera, camera nefumatori, bar, spalatorie rufe, parcare garaj, permis animale, internet, cablu tv, locuri joaca, telefon, minibar, baie cu cada, bucatarie. Este situata la 1 km de DN 67, Pestera si Manastirea Polovragi la 5 km de Pestera Muierilor si la 25 km de Statiunea Montana Ranca, dispune de 2 bai in permanenta cu apa calda. BAZA DE CAZARE IN TARGU CARBUNESTI HOTEL GILORT ** Adresa: Târgu Cărbuneşti, Gorj. Telefon: 0253-378018 BAZA DE CAZARE IN SACELU Hotel Tudor Adresă:Săcelu, jud. Gorj, Romania Telefon:+40 253 215055 Centrul de agrement Sacelu Centrul se afla in statiunea balneoclimaterica Sacelu pe malul drept al raului Blahnita, inconjurata de paduri de stejar si fag. Modalitati de ajungere in centrul de agrement. Statia de debarcare CFR este Tg-Jiu, apoi mijloc de transport auto pana la Sacelu (35 km). Centrul de Agrement Săcelu funcţionează sezonier cu o capacitate de 50 locuri, în vilă cu 10 camere, de 5 paturi, grupuri sanitare proprii. Dispune de sală de mese de 200 locuri şi grupuri sanitare. In Staţiunea Săcelu se poate face tratament balnear pentru afecţiuni reumatismale, inflamatorii, degenerative, afecţiuni reumatismale periferice, împachetări cu nămol. TV color prin cablu, video, statie de amplificare, combina muzicala, materiale sportive, parc de joaca; Traseele turistice ce se pot desfasura din centrul de agrement.

Pensiunea Lucica Situată pe malul raului Blahniţa, foarte aproape de centrul civic al staţiunii Băile Săcelu, Pensiunea Lucica se încadrează perfect în peisajul aerisit al zonei. Pensiunea Lucica dispune de 9 camere cu paturi duble, avand bai cu dus in fiecare camera, TV color, 6 dintre camere avand si balcon, fiecare camera dispune de hol. La Pensiunea Lucica poti servi masa in bune conditii si foarte ieftin , pretul celor 3 mese pe zi este de aprox. 50 lei / persoana. Organizam jocuri de paintball, punem la dispozitie regulamentele de joc precum si un teren amenajat special. Putem tine scorul si arbitra.Inchiriem ATV-ul de 250 cc. Punem188

la dispozitie oaspetilor un teren de joc pentru volei, baschet sau minifotbal. De asemenea, dispunem de o masa de biliard si una pentru tenis. Dispunem de o plaja amenajata pe malul apei. Pensiunea Lucica dispune de o parcare pentru 6 autoturisme. Punem la dispozitia oaspetilor pensiunii posibilitatea de a face friptura atat la gratar, cat si la protap. Avem amenajat un foisor pentru pescuitul stationar pe raul Blahnita, unde se pot obtine capturi de mreana, clean sau chiar pastrav. PENSIUNEA TEODORA Adresa: Sacelu Telefon fix: 0253275717 Telefon mobil: 0765233766 Persoana contact: Constantin Surdoiu 10 camere cu pat dublu, fiecare camera beneficiind de baie proprie, televizor, frigider, acces internet si balcon; restaurant cu 80 de locuri, sala de conferinte dotata cu videoproiector, home cinema; parcare proprie, terasa de vara, piscina. Toate intr-un singur loc. Facilitati: - sala de conferinte, piscina cu apa sarata

Vila Sacelata Sacelu Adresa: Sacelu Loc. Sacelu, Judet Gorj Romania Telefon: 0253 215055, 0744 506402 BAZA DE CAZARE IN COMUNA RUNCU Pensiunea CASABELLA Liviu Iubişi Adresa: Com. Runcu, Nr. 205, Judetul Gorj, Romania. Telefon: +40 722 358 842; +40 756 091 112; +40 756 091 114; +40 757 200 300; +40 253 228 264 Situată la poalele munţilor Vâlcan, la numai 14 km de oraşul Târgu-Jiu pe drumul ce te poartă spre cheile Sohodolului, Pensiunea CASABELLA vă oferă alături de binecunoscuta ospitalitate gorjenească, servicii de cazare, masă şi agrement într-un minunat cadru natural, plin de culoare şi linişte.

189

Pensiunea clasificată la 3 margarete dispune de 24 de locuri în 12 camere, 6 camere cu pat matrimonial şi 6 camere cu câte două 2 paturi, parcare, grădină, foişoare, masă pingpong şi teren de fotbal. Pensiunea dispune de un restaurant unde pot servi masa până la 40 de persoane. De asemenea masa poate fi servită şi într-o modalitate rustică: afară, pe terasă sau în foişoare. La noi puteţi servi delicioase preparate din bucătăria românească. Printre cele mai apreciate se găsesc păstrăvul la grătar şi tochitura oltenească. La cerere se pot organiza şi mese speciale.

Pensiunea Carmen Adresa: Runcu Localitate: Runcu Judet: Gorj Telefon: 0253279032; 0722605979 Adresa de e-mail : vilacarmen_puiu@yahoo.com Familia Petcu Constantin si Petcu Carmen. Pensiunea Carmen este amplasata in comuna Runcu, judetul Gorj, pe DN 67D la 17 km de orasul Tirgu-Jiu, in zona subcarpatica a Romaniei, intr-un cadru natural deosebit, in apropierea muntilor Vilcan, cu multiple posibilitati de agrement. Punctul forte al locului este valea Sohodolului, cu splendidele pesteri sapate de apa, in calcarul muntilor, la 1 km de pensiune(se poate merge pe jos). Capacitatea pensiunii este de 8 locuri (4 camere a cate 2 locuri fiecare) in sezonul de vara si 6 locuri (3 camere a cate 2 locuri) in sezonul de iarna. La parterul pensiunii este un living spatios unde va puteti relaxa dupa o plimbare pe vale sau daca este iarna se poate savura o cafea la caldura semineului. Bucataria este mare si dotata cu tot ce ii este necesar unei gospodine. Tot la parter exista si un grup sanitar. La etaj se afla dormitoarele precum si o camera de zi cu TV si 3 grupuri sanitare. Tot la etaj exista si pridvoare spatioase de unde se pot vedea versantii muntilor , viile, finetele si livezile satului pline de flori si fructe. In apropiere este izbucul Jalesului declarat monument al naturii. Tot pe aici mai sunt si vestitele "pivnite", mici constructii din lemn in care localnicii isi tineau tuica si vinul. La cererea turistilor se ofera masa. Exista TV, cablu, telefon ,curte spatioasa. Limbile vorbite- engleza, franceza, maghiara, rusa.

190

Pensiunea Nona Telefon: 0766 474 592 (Simona Popescu) Adresa: Runcu de Gorj, Str. Cordunul Mic nr. 83 Pensiunea Nona va asteapta in comuna Runcu, intr-o zona pitoreasca, departe de tumultul citadin. La dispozitia doumneavoastra, in doua corpuri decladire, sunt 6 camere cu un total de 18 locuri. Corpul A are 3 camere cu pat matrimonial si baie proprie iar corpul B are, la parter o camera dubla matrimoniala cu baie pe hol si la etaj 2 camere matrimoniale cu baie proprie. Exista posibilitatea suplimentarii locurilor de dormit la cerere. Va oferim: - cazare simpla - cazare cu mic dejun (meniul se stabileste de comun acord in prealabil) - cazare cu pensiune completa (meniul se stabileste de comun acord in prealabil) Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, TV in living, parcare, gradina/curte, masaj, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, loc amenajat de joaca. Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, camera cu TV.

CASA RUNCU Oferim cazare la casa,curte cu iarba verde,baie cu apa calda,bucatarie de vara,1 km de intrarea pe valea sohodolului,3 camere 2 duble una single pret:40 RON Date de contact: MITICA (Email: anka1987m@yahoo.com) (Telefon:0766777133) HODINA CALIN Situata la 13km de municipiul Tg-Jiu, in com.Runcu, jud. Gorj, cabana "Hodina Calin" situata intr-un minunat cadru natural va sta la dispozitie cu 6 camere fiecare dotata cu pat dublu, 3 la parter si alte 3 la mansarda. Din cele 3 camere de la mansarda una este apartament, asadar putand fi inchiriata chiar si pentru 4 persoane. Fiecare camera este dotata cu grup sanitar propriu si cabina de dus. La parter, cabana dipune de o bucatarie moderna complet utilata ce poate fi pusa la dispozitia clientilor, un grup sanitar, sala de191

mese (poate fi foarte bine utilizata si ca sala de conferinta), un living dotat cu tv lcd, dvdplayer, internet wireless, sistem audio. Cabana mai dispune de asemenea si de o terasa acoperita cu 12 locuri, locul ideal pentru fumatori. La mansarda puteti sa va relaxati la o partida de biliard sau tenis de masa, precum si cu exercitii de fitness, jocuri de carti, table sau rummy. Cabana "Hodina Calin" va mai pune la dispozitie si un minunat teren de tenis de picior, precum si relaxare la un pescuit sportiv intr-unul din cele 2 lacuri aflate in curte, unul de crap si caras si celalalt de pastrav. Dimineata va puteti savura cafeluta intr-un superb foisor ce se afla in mijlocul lacului de pastravi. De asemenea, cabana "Hodina Calin" mai dispune si de o piscina exterioara, de gratar si vatra, cuptor, ceaun, foisor. Preturile variaza in functie de numarul de persoane, de numarul zilelor care le vor petrece la cabana noastra, de camera, de accesul la utilitatile precizate. TELEFON DE CONTACT: 0763/ 708655

BAZA DE CAZARE IN COMUNA TISMANA Hotel Tismana Hotelul Tismana, amplasat la 300 de metri de Manăstirea Tismana, nu mai oferă serviciile vechi. El este destinat acum numai pelerinilor la Sfanta Mănăstire şi funcţionează ca arhondaric cu 120 de locuri in 52 de camere şi 4 apartamente, salonul restaurant s-a transformat, devinind sală de mese cu 120 de locuri iar meniul se pregăteşte respectand zilele de post şi sărbătorile religioase! Turiştii gălăgioşi nu mai sunt acceptaţi, dorim aici o atmosfera liniştită! Posibilităţile de agrement se restrang. Drumeţii de grup se pot organiza spre Sfintele Schituri Cioclovina, spre lăcaşurile de cult din apropiere, vechi biserici din lemn, monumente de arhitectură! Efectuarea de drumeţii pe trasee marcate, este o opţiune individuală a fiecăruia! Modulul de cazare este compus din : cameră cu icoană, hol, baie, balcon. Condiţiile naturale (aer, relief, climă) sunt benefice, locul fiind binecuvantat de Sfantul Nicodim de la Tismana, ale cărui moaşte (in afară de degetul aflat in racla Sfintelor Moaşte de la Mănăstire) ascunse prin munţi de călugări in timpul războiului turco-austriac, veghează inlăturand duhurile necurate! Prin transformarea Hotelului Tismana in Arhondaric dorim să lăsăm spaţiul de cazare al Sfintei Mănăstiri Tismana doar pentru măicuţe, pentru a duce acolo o viaţă monahală adevărată in linişte şi rugăciune! Am mai urmărit ca prin transformarea Hotelului Tismana in Arhondaric să asigurăm şi pe Valea Tismanei un spaţiu de plimbare liniştit aşa cum era in vremea lui Coşbuc pentru care această vale era un minunat loc de creaţie şi reflecţie! Să ne intoarcem la aceea atmosferă plină de har sfant, de care avem atata nevoie astăzi in această lume stresantă şi zgomotoasă!

192

Pensiunea Plaiul Castanilor ** Localitatea: Tismana Judet: Gorj Zona Turistica: Oltenia Localizare: In satul Topesti, apartinand de Tismana. Curtea larga are bolti de vita-de-vie, gradina este uriasa, drept pentru care legumele vor fi mereu proaspete, iar vinul va fierbe in ulcele. CAPACITATE: 8 persoane CAMERE: 4 SERVICII, DOTARI: se ofera masa la cererea turistilor, incalzire centrala, apa rece si calda in permanenta, TV, telefon, cablu, terasa, trasee montane, plimbari cu bicicleta, pescuit, calarie, teren de joaca pentru copii. Cazare: 30 locuri in camere cu 2 si 3 paturi, dotate cu grup sanitar (WC, dus) propriu, cablu TV Servicii: bucatarie cu mancaruri traditionale (piure de castane la friptura), activitati mestesugaresti, masa la cerere, incalzire centrala, telefon, terasa, trasee montane, plimbari cu bicicleta, pescuit, calarie, teren de joaca pentru copii, tabere, parcare, curte.

Pensiunea Magnolia Adresă: Tismana, jud. Gorj, Romania Mobil: +40770 174 293; +40744 197 008; +40727 202 096 Pensiunea Magnolia este locul perfect in care sa te refugiezi atunci cand iti doresti sa evadezi din spatiul citadin chiar si pentru cateva zile. La noi iti poti gasi linistea si relaxarea de care in mod sigur iti este dor. Calitatea este al doilea nume al nostru. Pensiunea Magnolia va ofera cazare in Tismana, judetul Gorj, la 30 km de Tg. Jiu si la 4 km de Manastirea Tismana. Pensiunea dispune de 8 camere(20 locuri) cu bai proprii, apa calda si rece non stop, tv, internet, restaurant, terasa de vara, gratar, curte, parcare proprie, teren de joaca pentru copii, teren volei, badminton si baschet. Se afla pe drumul Tg. Jiu spre Baia de Arama la 500 m de la intrarea in Tismana. Va asteptam! Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, sanie trasa de cai, TV in living, internet wireless, internet prin cablu, sala de fitness, se accepta animale, parcare, gradina/curte, piscina, teren de sport, biliard, spalatorie, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque, living, livada, loc amenajat de joaca, bar, restaurant. Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

193

Pensiunea Maria Adresa: Gureni, jud. Gorj, Romania telefon +40 744 635848 Pensiune NEBUNU MARIAN jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Tismana Tel.:0253-37.43.06 GSM:0723-25.18.98 Pensiunea Mindoiu ** jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Tismana, Sat Pocruia Tel.:0253-37.45.23 GSM:0740-31.70.81 Detine 4 camere duble, dotate cu bai private cu dus si WC. Alte facilitati: loc de pescuit, punct de informare turistic, TV, acces cu animale de companie, centru de echitatie, trasee turistice, acces auto, agrement, curent electric, incalzire centrala, parcare auto.

Pensiunea Roxana 2** Localitatea: Tismana Judet: Gorj Zona Turistica: Oltenia Adresa: Vilcele -Tismana, jud. Gorj TELEFON:0724 527 804; 0724 527 814 Pensiunea Roxana este situata la 30 minute de centrul orasului Targu-Jiu, la 10 minute de manastirea Tismana, 15 minute de Valea Sohodolului, 10 minute de Hobita satul natal al lui Constantin Brancusi. Pensiunea cu o capacitate de 8 locuri va pune la dispozitie 3 dormitoare, dintre care unul cu pat matrimonial si doua cu paturi duble, o camera de zi - sufragerie, bucatarie complet utilata, doua bai cu dus/WC, masina spalat rufe, apa calda curenta, TV cablu. Locurile de parcare sunt asigurate in curtea pensiunii.194

Vila Ursu *** Localitatea: Tismana Judet: Gorj Adresa: Tismana, jud. Gorj Foarte aproape de manastirea Tismana, Vila Ursu este o incantare, fiind asemuita unui minihotel cochet dotat cu gradina de vara, bar, restaurant. Este asezata sub coama muntelui, unde copacii ajung pana la doi metri de zidurile vilei. Prin fata trece raul Tismana care-i confera un loc de plaja ideal pentru verile toride. Locurile de parcare sunt delimitate, iar copiii se vor simti minunat in locul de joaca special amenajat. Vila are o capacitate de 24 persoane, find alcatuita din 8 camere duble si 2 apartamente dotate cu TV, telefon, caldura centrala si baie proprie. Restaurantul dispune de 40 locuri unde se pot servi preparate culinare traditionale. Vila mai este dotata cu bar, terasa, crama, sala de conferinte. Puteti beneficia de echitatie, pescuit, trasee turistice.

BAZA DE CAZARE IN COMUNA PESTISANI Pensiunea Casa Brancusi Pensiunea Casa Brancusi se afla in localitatea Pestisani,jud.Gorj.Dispune de 30 locuri de cazare in camere cu 1.2 si 3 locuri. Camerele au bai proprii, tv, cablu, incalzire centrala. In livingul spatios te poti relaxa dupa ce ai facut excursii la manastirea Tismana (13 km) la podul natural si pestera de la Ponoare (23km) pe spectaculoasele chei ale Sohodolului. La Hobita lui Brancusi(3km) si nu in ultimul rand la Targu –jiu (20km) unde puteti admira in toata splendoarea lor Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana Infinitului. Pe malui lacului din curte poti sa faci un gratar, asta daca nu mai vrei sa prinzi peste sau poti sa stai in gradina si sa te odihnesti dupa ce ai facut drumetii in locurile din preajma pensiunii. Copii pot sa se joace in gradina, sa faca sport pe terenul de fotbal din curte sau sa se racoreasca in piscina destinata lor. Pensiunea Maria ** Locatie : Pestisani - Gureni (jud. Gorj), la 26 km de Targu Jiu, pe DN 67 D. Capacitate : 12 locuri.195

Camere : 6 X 2 locuri. Servicii, dotari: bucatarie la dispozitia turistilor, patru grupuri sanitare, incalzire centrala cu lemne. Pe malul Bistritei gorjene, la adapostul unui versant muntos, se ridica pensiunea Maria, cea care si-a propus sa puna la dispozitia turistilor acest minunat loc de natura. Prin curtea proprietatii trece raul care formeaza aici o toaie plina de pastravi, care asteapta un pescar amator. Copiii au spatii generoase de joaca si se pot scalda in apa racoroasa. Drumul este modernizat si nu se pune problema accesului pana la pensiune. Obiective turistice: Doua lacuri de acumulare, cel de la Vaja si cel de la Clocotis, intregesc superbul peisaj al muntilor Valcan. -Manastirea Tismana la 10 km. - Pades – monumentul lui Tudor Vladimirescu la 16 km. - Podul natural de la Ponoare la 21 km. - Hobita – Casa muzeu Constantin Brancusi la 7 km. - Pastravaria Tismana la 8 km.

Baza De Cazare In Targu Jiu HOTEL ANNA Adresa: Bulevardul Ecaterina Teodoroiu, numarul 17, Tg-Jiu, Gorj, cod 210118, Romania Telefon: 0253.206.333, 0353.405.265, 0353.405.266 Fax :0253.206.334 Imbinarea stilului clasic cu cel modern, rafinamentul cu eleganta si bunul gust, serviciile de calitate si amabilitatea personalului pot face ca hotel ANNA din Tg-Jiu sa devina locul de referinta pentru clientii individuali, in tranzit sau grupuri in circuit. Hotel Anna se bucura de vecinatatea relaxanta a unui parc si este la cateva minute de mers pe jos de principalele atractii turistice, dar si sociale (primarie, tribunal, prefectura, spital). Receptia este deschisa 24 de ore pe zi. Aici puteti primi informatiile necesare atat in engleza cat si in romana,iar uneori chiar si in italiana si germana. Micul dejun este bufet suedez (inclus in pret). Acesta poate fi servit intre orele 7:0010:00 dimineata. Ati avut o zi grea, nu puteti sa coborati la restaurant? Venim noi la dumneavoastra – HOTEL ANNA ofera room-service la pret de restaurant. Serviciu de spalatorie-uscatorie (proprie). Apelul de trezire si comandarea taxiului sunt servicii gratuite. Parcarea pazita si supravegheata video este deasemenea un serviciu gratuit pus la dispozitia dumneavoastra. Puteti folosi gratuit in zilele ploioase, umbrelele depozitate la receptia hotelului. Sala de conferinte (40 persoane) dotata cu video proiector, ecran, flipchart, TV plasma, sistem audio-video, bar, etc..

196

Alte servicii: restaurant cu bucatarie traditionala si europeana, cafenea, pizzerie, serviciu de catering, rent a car (serviciu de intermediere), linie telefonica internationala. Doriti cazare si nu avem disponibilitate? ANNA va indruma catre alte spatii de cazare. Oferim gratuit material de promovare si informare turistica. Camerele noastre sunt dotate cu: TV color (plasma) si cablu TV, aer conditionat, papuci de unica folosinta, seif, internet gratuit, trusa de cusut, feon, halat de baie, perie pentru haine, trusa pentru lustruirea pantofilor, dusuri cu hidromasaj, bideu, cabina de dus, oglinda speciala pentru barbierit, minibar, telefon cu iesire directa. 7 dintre camerele noastre pot fi dotate cu pat suplimentar.

Anna Junior Adresa str 14 octombrie , nr 48, targu jiu, gorj. Telefon 0253 206 206, 0352 414 988 Anna Junior - O NOUA LOCATIE, ACELASI STANDARD - va pune la dispozitie 17 spatii de cazare - 9 camere matrimoniale, 4 camere twin si 4 camere matrimoniale cu pat suplimentar.

Hotel Anabell 3* Str. Victoriei, nr.142, Targu Jiu, Tg-Jiu - Gorj Tel: 0253.210.332 E-mail: hotel_anabell@yahoo.com197

Nou, modern, amplasat intr-o zona centrala deosebit de linistita. Hotelul Anabell dispune de restaurant propriu cu bucatarie internationala, camere cu aer conditionat, televizor, bai proprii, apa calda non-stop, cu aspect placut si imbietor menit sa va faca un sejur cat mai placut, parcare pazita. Facilitati: * restaurant propriu cu bucatarie internationala * bar * terasa restaurant Hotelul dispunde de 12 camere cu baie, televizor, aer conditionat, 1 apartament dotat cu baie, cabina de dus, televizor si aer conditionat. Pretul pentru camera dubla este de 130 Lei cu mic dejun inclus (15 lei), pentru apartament 230 Lei cu mic dejun inclus (30Lei), iar camera single 100 Lei cu mic dejun inclus (10 lei). In cadrul hotelului beneficiati si de serviciile restaurantului cu 50 de locuri in care puteti servi preparate culinare gustoase. Seara va puteti relaxa alaturi de formatia muzicala a restaurantului nostru ascultand in surdina muzica usoara, populara sau lautareasca.

Hotel Casa Tineretului Adresa: Targu Jiu, str. N. Titulescu nr. 26. Telefon: 0253 244682; 0253 238353. Hotel Casa Tineretului din Targu Jiu dispune de 76 locuri de cazare. HOTEL CONSTANTIN BRANCUSI Adresa: Tg-Jiu, Bd.Brancusi nr.10 Telefon: (40 253) 215981, (40 253) 211167 CEA MAI BUNA POZITIONARE CHIAR IN CENTRUL ORASULUI TG-JIU Datorita confortului, intimitatii si localizarii in zona financiara, culturala si comerciala a Tg-Jiului, zona centrala, si de asemenea facilitatilor oferite (Sala de conferinta, acces la internet in fiecare camera, sala de fitness), Complexul Hotelier Brancusi este o zona ideala de cazare, langa Parcul Central Tg-Jiu. Este preferat indeosebi, de catre oameni de afaceri aflati in delegatii, turisti veniti sa admire Arta

198

Brancusiana (prezenta in apropiere prin Poarta Sarutului, Masa Tacerii) si, nu in ultimul rand, de catre sportivi. Alegeti confortul, alegeti calitatea. Hotelul Brancusi are 3 situat in centrul orasului Tg-Jiu, langa parcul central, deschis in 1996 , extins si renovat dupa standarde europene in 2004.. Capacitate cazare de 86 locuri : 6 camere cu pat matrimonial , 32 camere cu 2 paturi , 5 apartamente. 2 Multi-functionale sali de nunti cu capacitatea de 400 respectiv 800 de locuri, 1 sala de conferinte cu capacitate maxima 50 de locuri dotata cu flipchart, videoproiector, display Centru de schimb valutar. Restaurant (100 locuri) Facilitati : aer conditionat, mini bar, telefon direct international, TV-sets conectat la satellite receiver, internet acces,room-service. Servicii : Centru de schimb valutar,parcare privata, Plata : se poate face prin transfer bancar, cash la receptie sau credit card confirmata inainte (Visa, American Express, EuroCard, MasterCard ). Capacitate cazare de 86 locuri : 6 camere cu pat matrimonial , 32 camere cu 2 paturi , 5 apartamente. Facilitati : aer conditionat, mini bar, telefon direct international, TV-sets conectat la satellite receiver, internet acces, room-service. Special concepute pentru beneficiul si buna dispunere a oaspetilor nostri Clubul de sanatate : Cardio & Fitness Center, Sauna, Masaj Beauty Salon: Cosmetica, Solar Servicii de catering, livrare mancare la domiciliu sau servirea mesei pentru un numar mai mare de persoare in locatia solicitata , transport inclus . Bar: 60 locuri 2 Multi-functionale sali de nunti cu capacitatea de 400 respectiv 800 de locuri, 1 sala de conferinte cu capacitate maxima 50 de locuri dotata cu flipchart, videoproiector, display. Bucataria Hotelului Brancusi va ofera macare romanesca si internationala insotita de o servire excelenta intr-o ambianta foarte placuta In Restaurantul - Bar al hotelului , de la micul dejun pana noaptea tarziu ,puteti servi o gama variata de mese usoare , snack-uri si o multime de cocktailuri si bauturi. Salile Multi-functionale ofera clientilor locatii elegante prentru petreceri, nunti , cocktails.

199

Hotel Europa Adresa :: Str. Calea Eroilor, colt cu Popa Sapca Nr 22 Telefon :: + 40 (253) 211810 FAX :: + 40 (253) 211220 Hotel Europa este asezat ultracentral, chiar in inima Targu-Jiului, pe axa ce uneste cele trei elemente brancusiene ale Ansamblului Monumental "Calea Eroilor" - Masa Tacerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sarutului si Coloana Infinitului. Hotel Europa din Targu-Jiu este un hotel de trei stele care ofera 28 de camere cu aer conditionat, telefon, TV, Internet si apartamente cu mobilier modern, etc.; are un restaurant care serveste bucatarie romaneasca si internationala, bar, terasa, Hotel Europa devenind astfel locul ideal de sedere in Targu-Jiu daca va aflati intr-o calatorie de afaceri, daca sunteti in vacanta, fie ca sunteti singur, cu partenerii de afaceri sau cu familia. Hotel Europa din Targu-Jiu va pune la dispozitie un restaurant unde puteti servi preparate din bucataria romaneasca si internationala. Meniul diversificat si personalul atent la nevoile dumneavoastra reprezinta cheia unei mese perfecte, indiferent ca doriti un mic dejun cu familia, un pranz de afaceri sau o cina romantica. Restaurant, Bar, Terasa, Receptie 24 de ore, Ziare,Wireless, Camere nefumatori, Express Check-In / Check-Out , Seif, Camere izolate fonic, Incalzire, Camera de bagaje, Aer conditionat, Zona pentru fumatori, 4 apartamente, 4 camere twin, 20 camere matrimoniale ( care pot fi oferite in regim single).

Hotel Gorj Hotelul Gorj din Tg-Jiu, este amplasat pe Calea Eroilor, in imediata vecinatate a parcului municipal unde se gasesc operele marelui sculptor Constantin Brancusi :"POARTA SARUTULUI","ALEEA SCAUNELOR" si "MASA TACERII".200

Este o constructie inalta de 47 metri,avand camere modernizate cu doua, trei paturi, toate dotate cu Tv, telefon, minibar, aer conditionat, internet. La cerere, clientii hotelului pot beneficia de room service, iar personalul calificat este pregatit pentru satisfacerea gusturilor d-voastra rafinate. General: Recepţie 24 de ore, Restaurant, Bar, Mic dejun, Parcare gratuită, Cameră de bagaje, Camere pentru Familii, Permis animale de companie, Seif, Lift, Terasă, Selfcatering. Internet: Acces la Internet este disponibil gratuit. Servicii: Apartament nupţial, Curăţătorie chimică, Acces gratuit la Internet, Salon de frumuseţe, Spălătorie, Săli de conferinţă şi petreceri, Room Service, Agenţie de turism. Activități: Casino, Jacuzzi, Terasa. Limbi vorbite: Română, English. Metode de plată: Cash (RON), Visa, MasterCard.

Hotel LAGUNA *** Adresa: Targu Jiu, str. Victoria Telefon 0253 227127 Hotelul nostru va pune la dispozitie urmatoarele servicii: restaurant, piscina, sauna, 36 camere, singel+pat matrimonial, dispunem si de 2 apartamente, T.V., aer conditionat, mini bar, parcare zona centrala, internet, caffe.

201

Hotel Lexi Star Telefon: 0731 505 570, 0253 237 118 (Lupulescu Maria) Adresa: Targu Jiu, Str. Progresului nr. 1 Hotelul Lexi Star 3*/4* este situat in apropierea centrului orasului Tg-jiu (1 km de centru). Hotelul construit in anul 2005 are un design modern si o atmosfera plina de caldura satisfacand pe deplin nevoile oaspetilor sai, indiferent de scopul vizitei acestora: de placere sau in interes de serviciu. Cazare: 30 locuri in: 6 camere duble (cu 2 paturi separate), 6 camere duble mai mici cu pat matrimonial, 2 camere single, 2 apartamente cu dormitor + living, dotate cu: TV color, aer conditionat, priza pentru internet, telefon, baie cu cabina de dus si uscator de par Servicii: parcare proprie gratuita, room service, receptie 24 h pe zi, spalatorie si curatatorie, restaurant cu o capacitate de 300 locuri, poate fi usor transformat in sala de conferinte, terasa, bar, receptie Facilitati cazare: frigider in unitate, internet prin cablu, sala de fitness, parcare, acces la bucatarie, spalatorie, room service, terasa, plata cu cardul, livada, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, minibar in camera, telefon in camera, camera cu TV.

202

Hotel Miami Adresa: Calea Eroilor, nr. 27, Targu Jiu, Gorj Tel: 0253-218407, 0253-221994 Fax: 0253-213449 Hostelul Miami este situat in centrul municipiului Tg-Jiu, pe celebra axa a operelor brancusiene ce alcatuiesc "Calea Eroilor". Turistul abia sosit din calatorie, poate alege un loc de odihna din cele 64 de locuri de 3 stele (30 de camere duble si un apartament de 4 locuri). Majoritatea camerelor sunt prevazute cu aer conditionat, baie proprie, conexiune Internet Wi.FI, telefon, televizor, minibar. La dispozitia oamenilor de afaceri sta un apartament compus din 2 dormitoare si sala de protocol, unde acestia isi pot invita partenerii de afaceri sau pot organiza mese festive. Restaurantul de la parterul hostelului (80 de locuri) imbina elementele bucatariei traditionale romanesti cu cele specific gorjenesti. Acesta dispune de 80 de locuri. Hotelul Miami pune la dispozitia clientilor sai camere si servicii clasificate la trei stele.

Hotel Panduri Adresa: Targu Jiu , bd. Constantin Brancusi, nr. 7 Telefon:0253 218781 Hotel River Telefon: 0353 415 670, 0353 415 671 (Receptie) Adresa: Targu Jiu, Str. Aleea Digului nr. 1 B203

Hotelul River este amplasat pe malul raului Jiu, oferind o panorama incantatoare asupra crestelor muntilor Retezat Godeanu. Incadrat in categoria unitatilor de cazare de 3*, Hotelul River ofera oaspetilor 12 camere cu un confort deosebit, la cele mai mici preturi din oras, incluzand o serie de dotari: paturi matrimoniale, bai proprii cu cabina de dus, Tv, aer conditionat, internet wireless, restaurant cu program non-stop, parcare. Situarea hotelului la marginea orasului(zona supermarketurilor Interex si Kaufland) faciliteaza accesul, in special al persoanelor care conduc masini de dimensiuni mari (tiruri) si care doresc un loc de popas. Va asteptam! Facilitati cazare: internet wireless, parcare, spalatorie, restaurant. Facilitati camere: internet in camera, aer conditionat, baie in camera, camera cu TV.

Hotel SPORT** jud. - GORJ, Targu Jiu, Str. Constantin Brancusi 7 Tel: 0253-214.402; Tel/fax: 0253-218.787 Motel Davios Str. Jiului, Nr.3, Tg-Jiu Tel: 0253.227.200 Fax: 0253.227.000 Motel Davios 3* este o constructie noua, mobilata si decorata complet in anul 2009, situata in partea de Vest a orasului Targu Jiu, intr-o zona linistita, la 5 minute de centrul orasului. Calitatea serviciilor si amplasarea favorabila fac din Motel Davios o gazda perfecta pentru oricine : oameni de afaceri, turisti sau simpli trecatori. Camerele sunt izolate fonic si oaspetii se pot bucura de facilitati moderne cum ar fi: aer conditionat, TV (LCD) satelit, mini-bar, camera baie proprie foarte spatioasa dotata cu cabina dus cu hidromasaj si uscator de par. De asemenea, in incinta camerelor si a restaurantului aveti acces gratuit la internet wireless si wired (prin cablu).204

Restaurantul Davios, o locatie intima si eleganta, va ofera un meniu cu specific international si traditional. Restaurantul are o capacitate de 40 de locuri. Aici veti descoperi bucataria de inalta clasa si cele mai rafinate specialitati. Confortul, dotarile si serviciile oferite vor face ca perioada petrecuta la noi sa fie una de relaxare, contribuind la succesul vizitei dumneavoastra.

Motel Dasiana *** Adresa:Targu Jiu , str. Jiului Telefon:0253 221995 Motel Dasiana Motel Dasiana situat pe malul Jiului, langa parcul central, unde se afla operele de arta ale celebrului sculptor Constantin Brancusi, respectiv Poarta Sarutului, Aleea Scaunelor, Masa Tacerii. Structura spatiilor de cazare este urmatoarea: apartamente cu doua dormitoare nr spatii 3 la un pret de184 lei cu mic dejun inclus; camere cu doua locuri cu grup sanitar propriu-nr spatii 7 la un pret de 92 lei cu mic dejun inclus; camere cu trei locuri-nr spatii 3 la un pret de 138lei/cameracu mic dejun inclus;camera cu un singur loc-nr spatii 1 la un pret de 65lei/camera cu mic dejun inclus. Camerele sunt dotate cu: aer conditionat, telefon, televizor, frigider (au grup sanitarcu toate dotarile necesare); serviciu cu receptie 24ore; spatii pt pastrat bagajele turistilor; internet; telefon; telefax la receptie; parcare auto proprie; sala de servire pt micul dejun are 56 locuri; sala de conferinte 22 persoane dotata cu: televizor, calculatoare, ecran de proiectie, perete pentru afisaj, retroproiector de proiectie, camera video, tabla magnetica, xerox. Motelul dispune de sala de festivitati: nunti, botezuri, majorate, banchete, cu o capacitatede 600 mp, respectiv 500 persoane dotata, cu ventilatie, aer conditionat, caldura.

205

Motel Dragoeni Adresa:Targu Jiu , Dragoeni Telefon: 0253 218827 Motel Restaurant La Narcise Adresa: Targu Jiu, Str. Narciselor nr. 111 Motel Restaurant `` La Narcise`` este clasificat cu 2 stele si are o capacitate de cazare de 15 camere dintre care: - 3 cu pat matrimonial; - 4 cu 2 paturi; - 8 cu 3 paturi. Fiecare camera este dotata cu televizor, aer conditionat si o baie cu cabina pentru dus. Detinem parcare proprie supravegheata video cu o capacitate de 100 de locuri pentru autoturisme si tiruri. Organizam: -nunti -botezuri -aniversari -mese festive Preturile pentru meniu variaza intre 55 - 120 lei.

206

Pensiunea Casa Danielescu Telefon: 0253 219 003, 0742 788 582 (Receptie) Adresa: Targu Jiu, Str. Localitatea Componenta Barsesti nr. 1 Putine sunt locurile in care trecatorii se simt musafiri si in care timpul le este aliat. Si unde sa simti mai bine toate acestea decat intr-un spatiu deschis si primitor, elegant si exclusivist, extrem de potrivit tinerilor romantici, adultilor rafinati sau batranilor nostalgici? Casa Danielescu a continuat povestea vremurilor apuse, desprinsa din secolul Xx, in dinamismul unui prezent ce nu lasa ragaz la meditatie si relaxare. Conceptul propus distruge aceste mituri si vine in sprijinul musafirilor gazduiti, oferindu-le posibilitatea conturarii unui spatiu intim, propriu, specific trasaturilor de gen si ale activitatilor cotidiene. Mediul gandit este unul ideal pentru sarbatorirea momentelor importante in compania celor apropiati, pentru intreprinderea unor activitati directionate de tip business, pentru savurarea celor mai alese preparate culinare specifice bucatariei romanesti si internationale sau pentru organizarea diferitelor tipuri de mese festive. Casa Danielescu propune si respecta un set de valori de tip traditional alaturate in cel mai armonios mod elegantei si confortului de 4 stele. Astfel, trasaturi precum responsabilitate, profesionalism, decenta sau respect sunt regasite atat in cadrele vizibile ale servirii oaspetilor, cat si in zonele cu acces limitat, in spatele meselor frumos aranjate sau ale platourilor bogate. Facilitati cazare: fax, internet wireless, crama, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, piscina, terasa, plata cu cardul, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, telefon in camera, camera cu TV. In perioada 16-26 noiembrie.2010 am avut privilegiul de a gazdui staff-ul productiei americane “GHOST RIDER II” si pe actorul NICOLAS CAGE, in trecerea lor prin Targu Jiu.

207

Pensiunea Casa Vera Telefon: 0253 212200; 0725 913600 E-mail: receptie@pensiuneacasavera.ro Adresa: Str.Vasile Alecsandri nr.51-53 (Langa teatrul de vara Tg-Jiu) Poziţionată în centrul oraşului Târgu-Jiu, aproape de principalele puncte de interes turistic, la numai 300 de metri distanta de Parcul Central unde se gasesc Poarta Sărutului, Masa Tăcerii şi Aleea Scaunelor, lângă Stadionul Municipal, Pensiunea Casa Vera este locul ideal pentru oamenii care vizitează oraşul Târgu-Jiu. Într-o ambianţă plăcută şi relaxantă vă aşteaptă confortul şi ospitalitatea unei pensiuni de 3 stele cu o capacitate de 11 camere, repartizate în 2 camere cu două paturi, 9 camere cu pat matrimonial. În cadrul pensiunii se află un restaurant şi terasa, cu o capacitate de 60 locuri în interior şi 50 locuri pe terasa. Pensiunea dispune de propriul restaurant şi de o terasă în aer liber unde puteţi servi preparat tradiţionale romaneşti. Pensiunea “Casa Vera” dispune de 11 camere din care 9 camere cu pat matrimonial şi 2 camere cu două paturi. Facitilităţi: aer condiţionat, lcd tv + televiziune prin cablu, internet gratuit, telefon cu iesire directa, room service, uscator de par. Modalitati de plata: plata cash la receptie, carte credit.

208

PENSIUNEA DAYANA Bulevardul Ecaterina Teodoroiu, Nr.114 Targu Jiu Judetul Gorj Romania Telefon: +4.0353.415.851 Pensiunea Eden** Adresa: Targu Jiu, str. George Enescu nr.4 Telefon 0722 211570; 0766 242848 Pensiunea Eden se afla la 10 minute de centrul orasului Targu Jiu. Detine 12 locuri de cazare in cele 6 camere, dotate cu: bai private cu apa calda curenta si WC/dus, centrala termica, TV, AC, acces la internet. Alte facilitati: parcare, personal poliglot( engleza).

209

Pensiunea Golden Telefon: 0762 676 191 (Alin Iovita) Adresa: Targu Jiu, Str. Agriculturii nr. 279 Pensiunea Golden va ofera cazare in Tg - Jiu la preturi accesibile! Este placerea noastra sa va anuntam ca va puteti bucura de o sedere in Tg - Jiu la fel ca si acasa. Totul este aranjat pentru confortul dumneavoastra. Pensiunea Golden din Tg - Jiu, vine in intampinarea clientilor sai cu camere spatioase, bistro si salon, amenajate conform standardelor europene, este in topul celor mai bine situate spatii de cazare din oras, fiind amplasata la 50 m de strada principalala (str. Victoriei) si la circa 5 minute de parcul central in care sunt prezente operele lui Brancusi. Reduceri Substantiale Pentru Mai Multe Camere Ori Pentru perioade Mai Lungi! ! ! Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, transport auto, TV in living, internet wireless, internet prin cablu, se accepta animale, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, living, sala de mese. Facilitati camere: internet in camera, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

210

Pensiunea Jiul Pensiunea Jiul se afla la 7 km de centrul orasului, pe Dn66, Tg Jiu - Petrosani. Pensiunea este clasificata cu 2 stele si are o capacitate de cazare de 8 camere dintre care : - 4 camere cu pat matrimonial, - 2 camere cu paturi separate, - 1 camera cu 3 patur, - 1 camera cu 4 paturi Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, internet wireless, parcare, masaj, plata cu cardul, foisor in curte, gratar/barbeque, sala de mese, tichete de vacanta. Facilitati camere: incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, camera cu TV.

Pensiunea Simona Telefon: 0353 806 421 (Simona Bumbaru) Adresa: Targu Jiu, Str. Grivitei nr. 26 Situata in centrul orasului Tg. Jiu, la aprox. 400 m distanta de parcul care adaposteste operele inegalabile ale marelui Brancusi, Pensiunea Simona va ofera cazare intr-un cadru intim, linistit. Camerele sunt duble cu pat matrimonial sau 2 paturi, cu bai proprii foarte moderne, parchet si mobilier clasice, Tv, cablu internet wireless si terasa situata intr-un cadru natural plin de verdeata.211

Pensiunea Simona este situata la aprox 200m de Tribunalul Gorj, in str. Grivitei, nr. 26 pe directia nord si are 16 locuri . Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, TV in living, internet wireless, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, jacuzzi, spalatorie, terasa, living, bar. Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, baie cu cada, jacuzzi in camera, incalzire centrala, aer conditionat, camera cu TV.

Complex Jalesul Arcani Arcani, Gorj, Romania • Persoana De Contact: DAVITOIU NICOLAE • Telefon Fix: +40 253 278 327 • Telefon Mobil: +40 722 341 350 Popasul turistic JALESUL este localizat in comuna Arcani, judetul Gorj, la jumatatea distantei dintre Tg-Jiu si Tismana, la drumul principal ce leaga orasul Tg-Jiu de Herculane. Pozitia in localitate: la 11 Km de Tg-Jiu; Acces: rutier DN 67 D Tg-Jiu - Baile Herculane. Adunate cu maiestrie intr-o casa care te imbie sa-i treci pragul, elementele vechi, traditionale, coexista cu cele contemporane, evocind astfel trecutul, pentru a putea mai bine intelege prezentul. Agrementul este cel care exceleaza la popas. Ai spatiu special amenajat pentru barbecue, un helesteu in care iti poti prinde pestele pe care vrei sa-1 vezi sfaraind pe gratar, saloane rustice unde poti servi preparate traditionale gorjenesti. Complexul dispune de piscina in aer liber, sauna, parcare, garaj, teren de tenis si fotbal, bar de zi si noapte, exchange office. La cerere: transport local, inchirieri articole sportive, biliard, loc joaca copii , inchiriere masina, gratar in curte. Sala dispune de un numar de 120 de locuri. Se ofera posibilitatea de organizare de instruiri, banchete si conferinte. Ca noutate complexul va ofera discoteca in aer liber. HOTEL SARA TICLENI Adresa:215600 Ticleni, jud Gorj, Str. Villeneuve D’Ascq, nr. 22 Telefon: +4.0253.234150 Fax: +4.0253.224411 Hotel Sara se incadreaza in categoria 3 stele, este situat in orasul Ticleni, a fost renovat, extins si deschis in august 2009. Are o capacitate de 46 locuri, in 20 camere cu doua paturi si 2 apartamente cu 3 paturi. Camerele mari, mobilate si decorate intr-un stil minimal permite folosirea ideala a spatiului. Camerele au cablu TV, minibar, baie cu dus si uscator de par, terasa, internet WIFI. Culorile calde si o atmosfera primitoare care destinde pe oricine, va imbie sa reveniti cu placere la noi.212

Pe langa serviciile de cazare Hotel Sara ofera turistilor: - CENTRU SPA - Bar de noapte, capacitate 70 locuri - Sala de conferinte, 50 locuri - Sala multifunctionala, pentru mese organizate, seminarii, traininguri, cocktailuri, banchete, capacitate 400 locuri - Restaurant, capacitate 100 locuri, cu bucatarie traditionala si internationala, unde se imbina calitatea, rafinamentul si bunul-gust cu un meniu bogat si diversificat, preparate de personal cu experienta. - Terasa exterioara pe malul piscinei, capacitate de 200 locuri, ideala pentru evenimente in aer liber. - Piscina exterioara, inconjurata de flori, arbusti decorativi si gazon natural, dotat cu bar pentru deservirea clientilor din bazin. - Vi se face foame la plaja? Avem si un barbecue, care va imbie cu preparate culinare pregatite pe gratar si servite langa piscina. Servicii incluse: • Mic dejun servit sub forma de bufet suedez (inclus in pretul camerei) sau la restaurant a la carte. • Internet Wireless, serviciu gratuit. • Sala de conferinte, 50 locuri. • Apel de trezire si comanda taxi, serviciu gratuit. • Parcare privata, pazita, serviciu gratuit. • Piscina exterioara, sezlonguri, umbrele, serviciu gratuit.

BAZA TERAPEUTICA SACELU - statiune balneoclimaterica situata la 32 km. de Targu Jiu. Comuna Sacelu este alcatuita din 5 sate. Este situata la poalele Dealului Sacelu, la 340 m. altitudine. Satul Sacelu este inclus in randul statiunilor balneoclimaterice, cu functionare permanenta, care poseda un climat de deal, sedativ, cu temperaturi medii anuale de cca. 9 grade Celsius si precipitatii ce insumeaza cca. 900 mm/anual. Localitatea este bogata in izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, sodice, hipotone si hipertone (cunoscute din anul 1840). Acestea sunt indicate in tratarea afectiunilor reumatismale, a celor posttraumatice, neurologice, s.a. Primele stabilimente balneare au fost construite in anul 1888.213

Exista si un muzeu etnografic si istoric, amenajat intr-o casa din sec.XVIII. Principalii factori curativi sunt apele minerale (iodurate, bromurate, sodice, clorurate, sulfuroase) utilizate atat in cure interne cat si externe precum si namolul terapeutic din lac. In cura interna, apele minerale ale celor peste 40 de izvoare naturale sunt folosite in tratamentul bolilor renale, hepato-biliare, venerice, gastritelor hipoacide, bolilor nervoase; se fac si inhalatii pulverivari, aerosoli pentru tratarea maladiilor cailor respiratorii, aplicatii cu namol sapropelic, obtinandu-se rezultate similare celor de la Techirghiol, Olanesti, Calimanesti, Govora etc. Acestia se utilizeaza in tratarea unor afectiuni reumatismale, ginecologice si asociate, precum si afectiuni ale sistemului nervos central si periferic. Potrivit unei inscriptii epigrafice ramasa de pe vremea imparatului roman Marcus Tiberius Marcianus si aflata azi in Muzeul Judetean din Targu- Jiu, pe teritoiul localitatii Sacelu se aflau, in timpul ocupatiei romane, instalatii balneare (terme) folosite in mod curent, ale caror urme au fost identificate la capatul sudic al asezarii; printre vestigiile descoperite aici se afla si cateva monumente dedicate zeului Aesculap si zeitei Hygea. Dintre gazele naturale, dioxidul de carbon (CO2) a fost recunoscut a fi util şi folosit, încă din Antichitate, pentru efectele sale terapeutice. Proprietatea acidului carbonic de a produce rapid, intens şi la nivelul întregii vascularizaţii arteriale vasodilataţie face să fie un „medicament“ valoros pentru cei cu circulaţie arterială deficitară şi hipertensivă. Mofetele se găsesc în jurul munţilor vulcanici, fiind adesea asociate cu izvoarele de ape minerale şi carbogazoase Emisiile de CO2 (mofetele) se găsesc în jurul munţilor vulcanici, fiind adesea asociate cu izvoarele de ape minerale şi carbogazoase (mofete umede). Gazul nu are culoare, miros, gust şi este resimţit doar de organism, prin efectul său vasodilatator. Pielea se înroşeşte, apare senzaţia de căldură plăcută, dar se instalează destul de repede şi intoxicaţia cu acid carbonic, prin dureri de cap, ameţeli, greaţă. Indicaţia mofetelor: în hipertensiuni arteriale, sindroame miocardice fără semne de decompensare, insuficienţe cardiace incipiente, angină pectorală, precum şi în tulburări circulatorii periferice (arterite, endarterite, tromboflebite, varice, ulcere varicoase, plăgi atone). Sunt căutate şi benefice în hemoangiopatia diabeticilor, scleroză în plăci, nevralgii, nevrite, paralizii, nevroze, boli reumatismale, hipotiroidii. Sunt contraindicate în bolile neoplazice, maladii ulceroase, insuficienţă cardiacă, ateroscleroză înaintată, insuficienţă cardiacă decompensată, tuberculoză pulmonară. Mofetele naturale se găsesc la Borsec, Buziaş, Covasna, Tuşnad, Vatra Dornei. BAZA DE AGREMENT SI SPATII VERZI In Municipiul Targu Jiu exista o sala polivalenta care gazduieste diferite dispute sportive cum ar fi cele de hanbal sau baschet. Aceasta a fost renovata in anul 2007, ajungand o sala europeana. Modernizarile au transformat-o intr- o sală modernă cu scaune din plastic în tribune, parchet nou, corpuri de iluminat noi şi instalaţie de climatizare. Şi faţada sălii şi holul de acces al spectatorilor au suferit modificări importante, toate exterioarele fiind placate cu aluminiu iar holurile cu gresie.

214

Primăria Rovinari a obţinut fonduri nerambursabile pentru construirea unei noi săli de sport de la Compania Naţională de Investiţii, prin programul „Construcţii Săli de Sport“. Amplasamentul acesteia, lângă fosta poştă, a fost împrejmuit de către constructor, şi urmează construcţia propriu-zisă a sălii, care are un termen de execuţie de opt luni de zile. Sala de sport va fi construită pe o suprafaţă de peste 3300 mp, cu teren de handbal şi 153 de locuri în gradene. Suprafaţa de joc va avea structura, finisajul, marcajele şi utilările specifice sporturilor de echipă, pardoseala din covor turnat bistrat. Suprafaţa de joc maximă a terenului de handbal va fi de 40 m x 20 m şi permite practicarea sporturilor cu mingea (handbal, baschet, volei) şi a celor cu racheta (tenis) şi este pozată astfel încât să permită amplasarea gradenelor. Accesul la teren al sportivilor este în zona mediană, direct din vestiare. Publicul are accesul separat la gradenele fixe (3 module) dispuse de la nivelul terenului. Sala de sport va fi construită la standarde europene, având o suprafaţă interioară delimitată astfel 46 m x 26,96 m respectiv 1240,16 mp. Sala mai este prevăzută cu câte 2 vestiare sportivi/sexe (tip de vestiar comun fără dulapuri), grupuri sanitare dimensionate pe vestiare (2 WC + 2 lavoare + 2 duşuri), un grup sanitar pentru persoanele cu handicap (1 WC + 1 duş). Din cele 153 de locuri pentru spectatori, 2 locuri sunt pentru spectatorii cu handicap motor. Aceasta este a doua sală de sport construită în oraşul Rovinari, prima fiind realizată în anul 2003 şi amplasată în curtea Grupului Şcolar Industrial, ambele cu fonduri de la Compania Naţională de Investiţii. In Targu- Jiu toate liceele si scolile dispun de Sali de sport. Un caz particular este Colegiului Comercial „Virgil Madgearu”care cere o sala de sport de 18 ani. STADIONUL TUDOR VLADIMIRESCU Capacitate: 9.200 (toate pe scaune, detine si instalatie de nocturna incepand cu anul 2007) Echipe care evolueaza pe acest stadion: PANDURII Târgu Jiu (Liga I) Stadionul Tudor Vladimirescu este principala arenă sportivă din Târgu Jiu. Stadionul găzduiește echipa de fotbal Pandurii Târgu Jiu, dar este dotat și cu pistă de atletism. Arena a fost inaugurată în 1963, iar în 2005, odată cu promovarea în Liga 1 a echipei locale, a fost complet renovat, iar baza sportivă a fost mărită cu mai multe terenuri de antrenament dotate cu gazon natural și sintetic, dar si o sala polivalenta. De asemenea, din 2007, arena Tudor Vladimirescu dispune şi de instalaţie de nocturnă. La meciurile din campionat, nu se pot pune în vanzare decât aproximativ 2.500 de bilete deoarece peste 6.000 de locuri sunt ocupate de abonaţi, toţi veniţi din partea sindicatului din minerit, care este şi principalul sponsor al echipei. În anul 2009, pe stadionul din Târgu Jiu s-a disputat în prmieră finala Cupei României, acesta fiind cel mai important eveniment sportiv organiza de reşedinţa judeţului Gorj. Din 2007, Stadionul Tudor Vladimirescu dispune și de nocturnă. În 2009, aici a avut loc finala Cupei României, între CFR Cluj și FC Timișoara. A fost botezat după Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821.

215

Elegance Beach”, plajă şi terasă în buricul Târgu-Jiului O plajă cu două piscine, servire la şezlonguri, teren de minifotbal, toate într-un loc intim şi cochet, vor sta la dispoziţia gorjenilor începând de duminică. Situat în cartierul Vădeni, pe strada Dumbrava, „Elegance Beach” este unicul loc din Târgu-Jiu unde găseşti atmosfera occidentală a plajelor şi a teraselor din ţările europene. O atmosferă plăcută şi luxuriantă vor găsi toţi cei care se vor opri la „Elegance Beach”. Impresionat de terasele de afară, administratorul Laurenţiu Maronidis a realizat la Târgu-Jiu ce a văzut în străinătate. Astfel, începând de duminică, gorjenii vor avea la dispoziţie singura terasă unde există două piscine încălzite. Acestea, spune administratorul Laurenţiu, îndeplinesc toate normele europene, fiind dotate cu aparatura necesară clorinării, totul desfăşurându-se computerizat. De asemenea, în fiecare noapte în piscină este introdus un robot care scanează şi curăţă apa din piscină de toate impurităţile astfel încât aceasta este întotdeauna curată, mai spune administratorul de la „Elegance Beach”. În schimbul a doar 15 lei, la „Elegance Beach” beneficiezi de şezlong gratuit şi posibilitatea de a juca tenis de masă, evident tot gratuit. Odată intrat aici, după ce ţi-ai parcat maşina într-unul din cele peste 20 de locuri de parcare, te poţi instala comod pe un şezlong, ospătarii de aici sosind imediat să-ţi aducă băutura în timp ce te bronzezi. Sătul de stat la soare, clientul de la „Elegance Beach” se poate răcori în cele două piscine, sub duşurile solare externe sau interioare, poate juca fotbal pe un miniteren sau îşi poate privi copilul în timp ce se joacă în locul de joacă amenajat special pentru cei mici. De asemenea, alte 50 de locuri stau la dispoziţie celor care vor să-şi consume băutura la umbra terasei „Elegance Beach”. În total, aici stau la dispoziţia clienţilor peste 2000 de metri pătraţi de distracţie şi relaxare, zilnic, între orele 10-24. Toată această atmosferă occidentală şi luxoasă poate fi găsită, începând de duminică, doar la „Elegance Beach”, terasa cu piscine situată în cartierul Vădeni din Târgu-Jiu.

In Targu Jiu, Complexului Dolce Vita din Parcul Central Constantin Brâncuşi, este dotat cu strand unde oltenii se pot racori in zilele toride. Sunt puse la dispoziţie 200 de şezlonguri şi colaci de salvare. Vor fi organizate jocuri distractive în bazin, concursuri de înot şi sărituri de la trambulină. „Am vopsit trambulina cu vopsea cauciucată, pentru a nu rămâne impurităţile pe margine, iar pentru terenul de fotbal am adus covor sintetic din China. Bazinul de înot pentru copii va fi supravegheat de către o asistentă medicală specializată şi un salvamar“, a declarat Aurel Buleac, administratorul complexului. Programul zilnic este de la 8.00 la 19.00. Ştrandul din centrul Rovinariului, aflat în administrare publică, va funcţiona zilnic întrele orele 9.00 şi 12.00. Intrarea va fi 5 lei pentru adulţi şi 3 lei pentru copii, în timp ce închirierea şezlongurilor costă 1 leu. Pentru relaxare şi distracţie, clienţii au la dispoziţie o terasă, minibar, teren de volei şi de tenis. Parcul Central al orasului Targu-Jiu. Contine ansamblul sculptural Constantin Brancusi format din Masa Tacerii, Aleea Scaunelor si Poarta Sarutului.

216

La Ranca si in zonele din jurul statiunii curentii de aer favorizeaza zborul cu parapanta. Varful Papusa, Varful Magura, Varful Cerbul sunt doar cateva din locatiile folosite de amatorii de zbor cu parapanta. In perioada de vara la Ranca iti poti ridica adrenalina la maxim alergand motoarele puternice ale motocicletelor de teren pe potecile muntilor sau pe drumul de tranzit Transalpina care iti ofera perspective offroad deosebite. Turismul de aventura castiga din ce in ce mai mult teren in România. Hotel Onix Ranca lansează o noua provocare. Onix Aventura! Parcurgerea de trasee montane, in baza unui scenariu stabilit impreuna cu coordonatorul programului. AMENAJARI PENTRU SPORTURILE DE IARNA În staţiunea Rânca sunt două pârtii de schi. Pârtia M1 are 650 m lungime, este dotată cu teleschi şi nocturnă şi este o pârtie uşoară recomandată atât incepătorilor cât şi schiorilor avansaţi. Aceasta este dotata cu teleski, nocturna, babyski si sonorizare. De asemenea exista si doua partii de sanius. Pârtia M2 are o lungime de 550 m, transportul schiorilor este asigurat de un teleschi. Această pârtie este de dificultate medie. Recent (2010 toamna) s-a dat în folosinţă un telescaun modern Leitner şi există informaţii că lângă acest telescaun se vor amenaja pârtii noi. In Statiunea Ranca functioneaza doua partii de schi, una de nivel mediu cu o lungime de 500 m si una pt incepatori de 600m. Singurul patinoar care va mai functiona, iarna aceasta(2010- 2011) , in judetul Gorj se afla in orasul Rovinari. Desi banii au fost mai putini, autoritatile locale au pus la punct programul de sarbatori. Sambata seara a avut loc Miss Craciunita, elevii cu merite bune la invatatura sau la sport au fost premiati. Agrement pe 4 roţi – ATV-ul În funcţie de dorinţa clientului şi dificultate plimbările cu ATV-ul sunt hard sau soft. ATV-urile sunt vehicule destinate oricărui tip de teren, se conduc foarte uşor, au stabilitate mare (majoritatea fiind 4×4) ceea ce le permite depăşirea obstacolelor în teren. Cei ce doresc şi consideră că au îndemânare li se oferă ATV-uri performante putându-se alege trasee cu diverse grade de dificultate. De cele mai multe ori, spiritul de echipă va fi necesar pentru a-i ajuta pe ceilalţi colegi de traseu să iasă din impas (noroi, zăpadă mare etc.). În general, la primul contact cu ATV-ul se recomandă trasee soft cu un nivel al dificultăţii scăzut sau mediu unde participanţii primesc echipament de protecţie şi cască. Participanţii primesc instrucţiuni de manevrare de la un instructor ce stabileşte traseul şi se pleacă în coloană. Această activitate este menită să dezvolte spiritul de echipă al participanţilor şi îi învaţă să se ajute reciproc în anumite situaţii. In grup .. pe doua roti Activitatea de mountainbike se desfăşoară pe coborâre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine. Activitatea se poate introduce şi în completarea altor activitati, ex.: intoarcerea de la peşteră sau de la cascade. Grupul de biciclisti este urmat de catre masina cu remorca pentru biciclete si in situatia in care un participant renunta la deplasarea pe bicicleta aceasta poate continua drumul cu masina.Se asigura biciclete , casca, echipament radiocomunicatii, etc. Numar maxim de participanti/serie : 15.Echipament, detalii despre circuit puteti obtine in cadrul programului Romania – Gorj – Aventura, www.turismaventura.ro Continut oferit prin amabilitatea Domnului Sabin Cornoiu / RGA. Copiii şi escalada Copiii se descoperă pe sine prin practicarea escaladei, ajutându-i foarte mult să-i capete încrederea în forţele proprii. Practica de la o vârstă fragedă poate fi considerată la fel de firească precum mersul.217

Dezvoltarea aspectelor de ordin psihic, emoţional, intelectual, social dar şi estetic al personalităţii lor. Dezvoltarea capacităţii de analiză şi observaţie rapidă, adaptarea la situaţii neprevăzute, aprecierea corectă. Acestea sunt şi principalele cerinţe din educaţia generală şi cea şcolară. În cazul escaladei aceleaşi caracteristici sunt cerute sub formă de joacă, ceea ce face din acest sport o modalitate extrem de placută de însuşire a a acestor calităţi. Majoritatea mişcărilor folosite sunt naturale, intuitive. Lăsându-l pe copil să se simtă în largul său. Pentru orice practicant este un sport ludic: lupta cu propria ta persoană! A ajunge în vârf reprezintă pentru copil o provocare continuă, care-l determină să nu se lase până nu reuşeşte. Escalada îi ajută să devină mai puternici, mai consecvenţi în atingerea ţelului propus. Sportul poate fi practicat şi de copiii cu dizabilităţi, ei putând să atingă aceleaşi performanţe ca şi ceilalţi copii. Pentru copii este o combinaţie unică de flexibilitate, rezistenţă, forţă, tenacitate mentală. Beneficii fizice: forţă musculară, rezistenţă,mobilitate, echilibru, coordonare,îmbunătăţirea activităţii sistemului cardio-vascular. Beneficii mentale: încredere în sine, perseverenţă, auto-disciplină, răbdare, voinţă, ambiţie, curaj. Beneficii sociale:cooperare, comunicare, lucru în echipă, abilităţi de conducere, capacitate de planificare, capacitatea de a lua decizii rapide, capacitatea de soluţionare a problemelor. Pentru un plus de adrenalină – tiroliana! Reprezintă alunecarea pe o coardă fixată între două puncte, situate la o distanţă de 50–100m şi o anumită diferenţă de nivel, unul faţă de celalalt. Persoana respectivă poartă o centură de siguranţă, iar alunecarea se produce prin intermediul unui scripete fixat pe coarda superioară. Eliberarea de adrenalină şi senzaţia unică de zbor constituie „deliciul” celor care încearcă aceasta activitate. Este foarte potrivită pentru programele de team building, dar şi pentru evenimentele de firmă. Poate fi instalată atât în aer liber: în parcuri, păduri, pe dealuri, terenuri de sport, dar şi în incinta unor săli de sport de mari dimensiuni. Tiroliana are rolul de a-i învăţa pe participanţi să-şi învingă frica şi să-şi împingă mai departe limitele personale. Team Building & Team adventure de la RGA Încă de la lansarea, în primavara anului 2004, pe piaţa românească a programului “România Gorj Adventure”, o serie de potenţiali clienţi ne-au întrebat dacă activitaţile oferite de noi se pot include şi în cadrul unor programe de teambuilding, mulţi operatori de pe piaţă oferind deja escalada, tiroliana, mt.bike… şi alte activităţi prezentate exagerat ca “sporturi extreme”. A fost o mare provocare pentru întreaga echipa RGA care a trecut imediat la adaptarea tuturor celor peste 20 de activităţi ale programului la cerinţele unui teambuilding, program în care ştiam că şi cele mai dificile activităţi trebuie să fie accesibile şi participanţilor fără nici o cunostinţă tehnică, pregătire fizică sau aptitudini sportive sau în care vârsta sau sexul să nu conteze. Rezultatul a fost extraordinar, absolut toate weekendurile începând cu luna mai până în 6 noiembrie au fost ocupate numai pentru acţiuni de teambuilding, clienţii noştri mai mult sau mai puţin cunoscuţi pe piaţa românească, fiind extraordinar de încântaţi de programele oferite, lucru confirmat nu numai la analiza de final a programului ci mai ales de faptul că foarte multe firme au repetat, la scurt timp, teambuildingul, alegând alte activităţi, schimbând scenariul, şi-au trimis celelalte departamente, au oferit programul ca premiu colaboratorilor sau au făcut rezervări pentru sezonul următor.La baza acestui succes, pe lângă pregătirea tehnică, materială şi umană, a stat în primul rând respectul şi corectitudinea faţă de clienţii noştri, activităţile noastre, mult mai spectaculoase şi atractive decât cele declarate “extreme”, sunt activităţi de “adventure” în care siguranţa şi satisfacţia participantului sunt totale şi care oferă realizări fizice, mentale şi spirituale la un nivel mai218

departe decât participanţii şi-ar fi putut imagina. Pe apă, în apă sau sub apă, deasupra pământului, pe pământ sau sub pământ veţi avea o nouă perspectivă asupra propriilor puteri, activităţile programului fiind unelte excelente pentru a ajuta o echipă să lucreze împreună şi să gândească “afară din birou”. Din Rânca spre canyoning la Valea Şipotului – Cheile Gropului Circuitul de canyoning se află la o distanţă de 30km de oraşul Târgu-Jiu (aproximativ 90km de Rânca) dintre care ultimii 10 se parcurg pe drumuri de munte numai cu maşini de teren. Urmează apoi deplasarea pe cursul de apă circa 700m, deplasare deosebit de atractivă cu un cadru natural deosebit, multe obstacole naturale, tobogane naturale şi marmite. Urmează apoi o inşiruire de şapte cascade între 5-40m, perfect verticale sau cu înclinaţii de până la 45 grade. Circuitul normal cuprinde numai primele trei cascade de 20, 7, 40m, primele două perfect verticale, iar ce-a dea treia la 45 grade. Cea de-a doua cascadă se termină cu o piscină naturală de circa 8×8m şi adâncă de circa 4m în care se pot face sărituri. Atenţie la buşteanul scufundat pe jumătate în apă. După parcurgerea acestei cascade se poate reveni la locul în care au fost lăsate autoturismele. Parcurgerea întregului circuit, ultima cascadă fiind “Toaia Dracilor” – practic un tunel circular în stâncă, săpat de apă, impune continuarea drumului încă circa 6km pe un canion uscat, deosebit de atractiv dar foarte solicitant fizic. Se ajunge în sectorul superior al văii Sohodolului, loc în care trebuie să ajungă şi maşinile. Echipament, instructori, detalii despre circuit sau despre nivelul apei puteţi obţine în cadrul programului România – Gorj – Aventura, www.turismaventura.ro, sediul echipei RGA fiind în Târgu-Jiu. Conţinut oferit prin amabilitatea Domnului Sabin Cornoiu / RGA – Canyoning. Rafting – sport extrem Cu siguranţă râul Jiu, în defileul pe care l-a săpat între Munţii Vulcan şi Parâng, de la Livezeni la Bumbeşti-Jiu, este sectorul în care practicarea activităţilor de rafting se poate face în cele mai bune condiţii din ţară şi în cea mai mare perioadă a anului, debutul putându-se face din luna martie/aprilie iar încheierea în octombrie, cu o eventuală pauză în luna august în anii mai secetoşi. Acces imediat cu maşina, lungimea traseului acvatic de peste 40km, cascade, săritori, meandre, viteza mare a apei, toate condiţiile pentru a asigura atractivitatea activităţii. Coborârea se face cu bărci pneumatice speciale de rafting de câte 6 persoane dintre care obligatoriu un instructor. Traseul normal de rafting, între Lainici şi Bumbeşti-Jiu, are o lungime 12km, grad de dificultate II-IV, diferenţă de nivel 230m, timp de coborâre de circa 1,5 – 3 ore, 1 – 4 bărci pe serie (pentru grupuri mari se mai pot aduce bărci din ţară), două serii pe zi. Traseul sportiv de rafting, între Livezeni şi Lainici, are o lungime 10km, grad de dificultate III-V, diferenţă de nivel 255m, timp de coborâre circa 1 – 2 ore, 1 – 4 bărci pe serie (pentru grupuri mari se mai pot aduce din ţară încă două bărci de rafting), două serii pe zi. Gradul IV este maximul admis în raftingul de agrement. Bărcile folosite sunt speciale de rafting, sunt deschise în partea posterioară, fapt ce permite evacuarea imediată a apei din barcă. Vestele de salvare sunt prevăzute cu guler şi cu protecţie pentru coloana vertebrală. Vesta cu guler are avantajul că protejază coloana vertebrală şi în zona gâtului, pană la zona protejată de cască, un alt echipament obligatoriu în rafting. Participanţii primesc costume şi încălţăminte de neopren speciale pentru rafting, echipament ce asigura protecţie termică, protecţie mecanică şi flotabilitate. Echipamentele se curată, spală şi dezinfectează după fiecare folosire. Este important pentru igiena dumneavoastră să nu folosiţi echipamente folosite de alte persoane şi care nu au fost spălate şi dezinfectate. Practic cu acest costum de rafting şi cu vestele de salvare este219

imposibil să te scufunzi în apă. Vestele de salvare folosite sunt calculate ca în plutire liberă să întoarcă persoana pe spate şi să o menţină cu partea superioară scoasă din apă circa 1/3 din corp. Coborârea se completează cu bătălii navale, body-rafting (plutire în torent datorită flotabilităţii echipamentului) şi alte jocuri cu specific acvatic. Vă dorim curse plăcute cu valuri mari! Contact: Dl. Sabin Cornoiu Telefon/Fax: 0253222555 Telefon mobil: 0722 211042 Web: www.raftingromania.ro si www.turismaventura.ro E-mail: rga@turismaventura.ro, salvamont@eltop.ro Adresa: Târgu-Jiu, B-dul. Victoria, Nr.7A

RESTAURANTE IN JUDETUL GORJ Restaurant 7 pacate Restaurantul Sapte pacate este o aparitie noua pentru anul 2010 pe acest segment. Amenajarea rustica ii confera un aer aparte. Totodata gazduieste si astfel de evenimente in weekend pe langa programul zilnic de restaurant. Restaurant Amanda Str. Castanilor, nr. 3, Targu Jiu - Gorj Tel: 0253-210692 Restaurant Ambasador Adresa: Targu Jiu, Str. Victoriei, Nr. 110 Telefon: 0253 210 718 Situat in centrul orasului Tg-Jiu in spatele cofetariei cu acelasi nume (complex Dantex) restaurantul Ambasador este proaspat reamenajat si relansat in 2010. Poate gazdui evenimente cu pana la 150 persoane in conditii foarte bune. Elegant si primitor restaurantul Ambasador deserveste orice pretentii. Restaurant Anna Events Restaurantul Anna este amplasat pe insulita din parcul central. Este in fapt un cort de lux inaugurat in 2010. Numarul de invitati poate depasi 600 persoane pentru evenimentele foarte mari. Parcarea foarte mare si spatiile verzi din zona completeaza oferta premium. Designul deosebit al salii, servirea impecabila, mesele rotunde confera o nota de eleganta si stil care plaseaza acest restaurant in top. Ca particularitati, podeaua fiind finisata cu mocheta si parchet, auditia in aceasta sala este remarcabila, confortabila contribuind din plin la distractia si buna dispozitie a invitatilor.

Restaurant Anabel Strada Victoriei 142, cod postal 210234, Targu Jiu Tel: +40-253-210332 | Fax: +40-253-210251 Restaurant Coroana220

Strada Victoriei, cod postal 210234, Targu Jiu Tel: +40-253-237278 RESTAURANT CASA ROMANEASCA Adresa: Str. Prieteniei, bl. A8, parter, Rovinari, judetul Gorj, Telefon: 0722.660.821; 0765.453.235; 0724.578.248 Email: contact@casa-romaneasca.eu; Web:www.casa-romaneasca.eu; Detalii: 85 locuri pentru servirea mesei; spatiu generos pentru dans, ideale pentru un eveniment organizat; organizari evenimente: nunti; botezuri; petreceri private; banchete; mese festive Revelion; meniu divers: gustari reci si calde; paste; preparate din peste, porc, carne de vita, carne de pui; supe si ciorbe; garnituri; salate (vinete, rosii, asortata, acrituri, bureti, muraturi etc.); salata bulgareasca, italiana, salata greceasca, salata de pui; bauturi alcoolice si racoritoare, cafea. Restaurant Castrul Roman Jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Bumbesti Jiu Tel.:0253-46.42.88 Restaurant Chic Str. Trandafirilor Nr. 92 Targu Carbuneşti, Gorj Telefon:0253-379 260 Restaurant Boema Locuri: 150 Adresa: Zona Turn Restaurant Bulevard Adresa: Bvd. Republicii, Bl. R3, Parter (zona Garii), Targu Jiu Tel: 0253 209 271 Restaurant capacitate 200 de locuri. Oferim calitate si cele mai mici preturi. Seriozitate si promptitudine. Organizam evenimente, nunti si botezuri.

Bon Mariage – Citex Restaurantul Bon Mariage dispune de doua sali, sala mare de la etaj cu o capacitate de 250-350 locuri si sala mica rustica cu o capacitate de 70 locuri. Sala mica este pretabila evenimentelor restranse. Sala mare poate gazdui petreceri elegante avand la dispozitie barul de la parter si terasa unde invitatii pot sa se retraga in liniste. Pentru o organizare decenta sala este pretabila pentru un numar maxim de 250 invitati situatie in care se pot aranja mesele rotunde si pe patrat.

221

Restaurant Dasiana Situat pe malul Jiului vis-a-vis de podul Jiului, restaurantul Dasiana ofera un numar de 400 locuri pentru invitati si conditii pentru un eveniment reusit. Renovat recent, spatiu de parcare foarte mare, amplasarea langa Jiu sunt doar cateva din plusurile acestui local. Un avantaj al salii este finisajul pardoselii cu mocheta aspect ce asigura o auditie placuta si confortabila pe toata durata evenimentului.

Restaurant Dolce Vita Adresa: Targu Jiu, Bd. Brancusi, Bl. 9P Telefon: 0253 221 177 Restaurant Dorexim

TARGU JIU, Gorj (Romania) Str. Victoriei, nr. 31 Tel: 0722 591 688 Persoana de contact: Director Doru SERBAN, Administrator Persida SERBAN. Armonia şi bogăţia gusturilor, îmbinate cu tradiţia bucătăriei internaţionale, o servire impecabilă şi o ambianţă distinsă: acestea ar putea fi cuvintele care descriu Restaurantul DOREXIM. Organizăm: mese festive, nunţi, botezuri, cununii, majorate, întâlniri de afaceri. Capacitatea sălilor: salon 10 locuri, restaurant 50 de locuri, sala conferinte 30 de locuriterasa 50 de locuri. Complet utilat şi amenajat la cele mai înalte standarde, cu un meniu extrem de variat şi un raport calitate-preţ al serviciilor foarte echilibrat. Suprafaţa utilă de 250 mp a celor două saloane oferă soluţia ideală pentru organizarea de mese festive, întâlniri de afaceri, meeting-uri ,conferinte ,etc. Va asteptam cu drag!222

Restaurant Dumbrava TARGU JIU, Gorj (Romania) Str. Crangului FN Tel: 0745 345 234, 0744 612 891 Persoana De Contact: Cristi SERBAN, Administrator Restaurantul Dumbrava organizeaza mese festive, nunti, boteze, majorate, onomastice, diferite ocazii festive. Restaurantul nostru pune la dispozitie clientilor nostri o sala de festivitati cu o capacitate de 250 persoane. Firma detine 3 restaurante cu autoservire (ACASA) doua dintre restaurante fiind situate pe strada EROILOR si pe strada TUDOR VLADIMIRESCU. De asemenea detinem si GOGOASA FURIOASA. Programul de functionare al restaurantelor este 08:00 - 22:00. Punem la dispozitia clientilor nostri prin intermediul restaurantelor autoservire, produse de cofetarie si patiserie. La evenimentele festive organizate la Restaurant Dumbrava oferim clientilor nostri meniuri diverse pregatite in bucataria proprie, prajituri si torturi pregatite in laboratorul propriu. Alte Activitati : cofetarie, patiserie, fast-food, gogoserie, catering, produse de cofetarie si patiserie, restaurante autoservire, autoservire, organizare mese festive, majorate, onomastice, diferite ocazii festive, restaurante, autoservire catering.

Restaurant Elegant Adresa: Strada Eroilor 9, cod postal 210163, Targu Jiu Telefon: +40-253-214814 | Fax: +40-253-214822 Restaurant Europa Adresa: Targu Jiu, Calea Eroilor, Nr. 22 Telefon: 0253 211 810 Restaurantul Europa se regaseste in centrul orasului, pe strada Popa Sapca. Desi are un numar limitat de locuri este ideal pentru o petrecere restransa in conditii premium. Designul elegant si amplasamentul in zona centrala il recomanda pentru o petrecere selecta. Restaurant Florida TARGU JIU, Gorj (Romania) Str. Ecaterina Teodoroiu , Nr. 504 Tel: 0253 226 409 Persoana De Contact: Nicolae FACEA, Director general 0730 919 520; Jeni MOGOSANU, Administrator 0764 707 368. Restaurantul are o sala de mese cu capacitatatea de 250 locuri si organizeaza: -nunti, botezuri, mese festive,zile onomastice. Meniurile sunt bogate iar mancarea are specific romanesc. Serviciile oferite de restaurantul nostru sunt de calitate. Preturile pe care le practicam sunt avantajoase.

223

Restaurant Ghiocela Central Adresa: Strada Trandafirilor, cod postal 215200, Motru Telefon: +40-253-410127. Restaurant Gilort jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Targu Carbunesti, Trandafirilor 186 A Tel.:0253-37.80.18 Restaurantul Gorjul Str. Eroilor, nr. 6, Targu Jiu - Gorj Tel: 0253-216195 Restaurantul Gorjul dispune de 200 locuri pentru evenimente. Este pretabil pentru evenimentele cu un numar de invitati mai mic avand in vedere configuratia salii. Restaurant Hanul Domnesc Targu Jiu, Victoriei 116 Povesti noi despre o lume veche... Portile se deschid odata cu venirea dumneavoastra, si atunci, casa aceasta de oaspeti mari (cum li se spunea in vremea de inceput hanurilor) prinde viata, se umple cu prieteni vechi si amintiri frumoase. Ni s-a dus vorba-n lung si-n lat ca am luat obicei sa ne indeletnicim cu vinul cel mai ales si cu bucatele cele mai gustoase din tara romaneasca : ospaturi domnesti, gateli pregatite dupa retetele bunicii, branzeturi carpatine, ghiveciuri sofisticate si zemuri acre, porcul nostru cel de toate iernile, zorzoane domnesti, mofturi dulci, licori miraculoase si datatoare de viata de la beciu... Va asteptam in fiecare zi (de pe la 10.00) sa ne amintim impreuna cum traiau calatorii secolelor trecute, cum se bucurau ca nimeni altii de omatul ce lumina orasele peste noapte sau de o zi cu mult soare, de un pahar cu vin bun, de lucruri simple si pamantene...

224

Restaurant Intim Str. Eroilor, bl. 2, parter, Targu Jiu - Gorj Tel: 0253-214718. Restaurant Iris jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Targu Jiu, Str. Siret nr. 26 Tel.:0253-22.21.93 GSM:0727-88.77.62 Restaurant Jiul Adresa: Strada Victoriei 58, cod postal 210191, Targu Jiu Telefon: Mobil: +40-744-591512 Restaurant Kaiser Adresa: Targu Jiu, Str. Eroilor, Nr. 6 Telefon: 0253 214 814 Restaurtant La LAC (Debarcader) TARGU JIU, Gorj (Romania) Str. Lt. Col. Dumitru Petrescu, Zona Debarcader Tel: 0731003072 Persoana de contact: Elena Rodica FILIP,Administrator, 0731 003072. Restaurantul'' La Lac" va invita sa petreceti noaptea dintre ani intr-o ambianta placuta si rafinata in compania unei formatii de muzica populara! Situat, pe malul Lacului Debarcader, într-o zona linistita si usor accesibila, Restaurantul La Lac este o locatie selecta prin ambianta plina de stil si rafinament. Restaurantul La Lac este recomandat ca fiind locatia ideala pentru organizarea de nunti, botezuri, receptii, întruniri de afaceri si mese festive, având o capacitate totala de 500 de locuri. Restaurantul pune la dispozitia clientilor si o terasa cu functionare pe tot parcursul saptamanii. La evenimentele festive organizate la Restaurant La Lac oferim clientilor nostri meniuri diverse si bogate, servirea fiind de cea mai buna calitate. Preparatele din peste servite in restaurant sunt proaspete si de calitate, pestele fiind procurat din pescaria proprie. Pentru a va convinge de calitatea serviciilor si produselor va asteptam sa serviti masa la restaurantul nostru!

225

De la renovarea restaurantului Lac – Debarcader sala a intrat in topul celor mai frumoase. Finisajele de granit, mesele rotunde, podiumul nasilor pe lac, prezenta unui mic parc de agrement il recomanda pentru evenimentele deosebite.

Restaurant LexyStar – Pandra Restaurantul Pandra, asa cum il cunoaste toata lumea, este unul cu vechime in acest domeniu. Dispune de 3 sali totalizand 350 locuri, desi cea mai frecventa configuratie este unirea celor doua sali centru si dreapta cu o capacitate de 250 locuri si separat sala din stanga pentru evenimente restranse. Amplasamentul central ii asigura o frecventa ridicata, fiind foarte solicitat. Recomandarea mea este sa inchiriati ambele sali altfel sunteti pusi in situatia de a asculta muzica evenimentului din sala vecina, lucru nu tocmai placut invitatilor din zona.

Restaurant Lider Str. Eroilor, nr. 11, Targu Jiu - Gorj Tel: 0253-219002 Restaurant Paradis jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Targu Jiu, Str. Eroilor nr.6C (Complex Hotelier Gorjul) Tel.:0253-21.61.95 Restaurant Paralela 45 Locuri: 250 Adresa: Zona Paralela 4 Restaurant Parc – Hotel Brancusi Restaurantul Parc – sala mare – a fost pentru foarte mult timp referinta in materie de spatiu, amplasament, servire fiind singurul capabil sa reuneasca mai multe calitati pentru evenimentele mari. Sala mare poate gazdui 500 invitati. Designul interior, mesele rotunde, amplasarea in parcul central asigura o nota de eleganta si stil pentru un eveniment deosebit.226

Ca particularitati, podeaua fiind finisata in mocheta auditia in aceasta sala este foarte buna, excelenta pentru o seara de buna dispozitie si spectacol. Pentru evenimente de 250 persoane Hotelul Brancusi gazduieste si o sala mai mica in acelasi corp de cladire.

Restaurant Pestera Muierilor Jud. - Gorj, reg. 4 Sud Vest Baia de Fier Tel.:0253-46.12.99 Restaurant Phoenix Adresa: Targu Jiu, Str. 9 Mai, Nr. 74 Telefon: 0253 237 919 Restaurant Quattro Stagioni Adresa: Targu Jiu, Str. Eroilor, Nr. 9 Telefon: 0253 222 224 Restaurant Rebecca Restaurantul Rebecca pentru multi este necunoscut prin faptul ca a fost inaugurat in 2010. Este amplasat in spatele hypermaketului Kaufland. Desi ciudat, accesul se face pe langa Flanco-InterEx, la stanga pe sub podul Jiului. Spatiul mare al salii, mesele pe rotund, pot gazdui cel putin 300 persoane in conditii deosebite. Cateva particularitati care le-am remarcat ar fi prezenta stalpilor coloana amplasati chiar in mijlocul ringului de dans, finisajul pardoselii cu gresie nu asigura o auditie foarte buna a orchestrei, parcarea generoasa va asigura un loc in orice situatie. Pe langa sala principala exista la demisol a doua sala cu o capacitate de 200 locuri.

Restaurant Regal Adresa: Targu Jiu, Str. 14 Octombrie, Nr. 158 Telefon: 0726 379 016, 0253 225 550. Persoana de contact: Aurel Popescu Telefon : 0726 166 555 Persoana de contact:Dumitru Cring Telefon : 0726 166 444 Situat in apropeiere de Jiul si InterEx, restaurantul Regal este o sala pretabila pentru evenimente cu 150 persoane. Restaurantul este convenabil pentru evenimente cu numar de invitati limitat, sala fiind in forma de L ceea ce lasa un spatiu suficient si pentru ringul de dans. Firma noastra are o bogata experienta in acest domeniu.In toti acesti ani am cautat sa imbunatatim si sa diversificam gama de servicii ,astfel ca acum va putem pune la dispozitie doua sali moderne cu o capacitate totala de 360 de locuri , iar pe langa cele

227

doua sali va mai punem la dispozitie si o sala de protocol pentru 40 de persoane,toate acestea intr-o locatie centrala in municipiul Tg-Jiu. Salile sunt la dispozitia dvs. pentru diferite evenimente memorabile din viata cum ar fi nunti , botezuri , aniversari , zile onomastice sau alte ocazii. Capacitatea salilor este de 360 de locuri , astfel prima sala are o capacitate de 200 de locuri , a doua sala 160 , iar sala de protocol pentru 40 de persoane. Restaurantul Regal este amplasat intr-o locatie centrala in muncipiul Tg-Jiu si este locul ideal pentru a lua pranzul sau cina, restaurantul avand un meniu variat , pornind de la bucataria traditionala romaneasca pana la preparate din diferite bucatarii internationale. In incinta restaurantului se pot organiza mese festive pornind de la un botez sau o nunta si mergand pana la organizarea de conferinte , restaurantul avand o capacitate totala de 400 de locuri. Restaurantul dispune de parcare proprie si o echipa de profesionisti gata sa satisfaca cele mai exigente cerinte in domeniu. Restaurant Rotaru Locuri: 2 sali supraetajate a cate 150 persoane Adresa: Piata Mica Restaurant SEMLUNA STR. IEZURENI nr. 1 TARGU JIU, GORJ 210104 Telefon: 0253-226 349 Restaurant Simone Adresa: Targu Jiu, Cartier Barsesti Telefon: 0253 223 131 Restaurantul Simone este situat la iesirea din Tg-Jiu spre Tismana in apropiere de Nurvil si Casa Danielescu. Restaurantul a fost conceput cu un singur deviz in minte: sa fie de top. Si a reusit. Stilul elegant si luxos insuflat de designul interior, tamplaria de lemn deosebit, cupola centrala, mesele si scaunele de lemn frumos lucrate recomanda acest restaurant celor cu standarde premium de tratament. Sala poate gazdui cca 300 invitati in conditii de lux. Este primul restaurant in care pet-urile nu au avut ce cauta pe masa. Respectul e la el acasa.

Restaurant Sohodol Locuri: <100 jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Targu Jiu, Str. 30 Decembrie 2 Tel./Fax:0253-21.03.63 Restaurant Succes – Grimex Locuri: 200 Adresa: Complex Grimex Restaurant Titanic MD Restaurant cu doua incaperi: fumatori si nefumatori. Restaurantul pentru fumatori are 70 locuri, iar cel pentru nefumatori are 30 locuri.228

Restaurantul este dotat cu bucatarie de ultima ora, bai modernizate in acest an, un numar de 10 angajati. Personal calificat de firma pe domeniul de activitate. Vara deschidem terasa cu un numar de 50 locuri, echipata traditional. Meniul este predominant traditional, cu ciorba de burta (reteta speciala), vacuta, pui, fasole cu ciolan afumat, ..., fripturi de porc, vita, pui, mamaligita, deserturi, ... Numele administratorului: Mocioi Maria Date contact: Adresa Tg. Jiu, jud. Gorj Strada Grivitei, nr. 10 Tel fix : 0788855997 Tel mobili: 0722636208 Email: cristina.mocioi@gmail.com Restaurant TRATTORIA Detalii: Pizzerie-restaurant, textile, dotari hoteliere, perdele, draperii, covoare, galerii, accesorii Adresa: 22 Decembrie, bl. 22, parter, Targu-Jiu, judetul Gorj, Telefon: 0253.210.021 Email: trattoria_viavai@yahoo.com; Orar: L-V: 8-24 Restaurant Trianon Adresa: Strada Victoriei 34, cod postal 210191, Targu Jiu Mobil: +40-723-354450 Restaurant Tic-Tac Adresa: Strada Victoriei 194, cod postal 210235, Targu Jiu Telefon: +40-253-247391 Complex Dolce Vita Jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Targu Jiu, str.Constantin Brancusi (Parcul Central) Tel: 0253-22.11.77 GSM: 0731-34.78.21 Terasa Anna B-dul Ecaterina Teodoroiu, nr. 17, Targu Jiu - Gorj Tel: 0253-206333. Pizzeria Anna B-dul Ecaterina Teodoroiu, nr. 17, Targu Jiu - Gorj Pizzerie Vasilen jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Targu Jiu, Str. Pacii 1 Tel.:0253-22.74.26 MVM Dragutesti Desi nu este efectiv in Tg-Jiu ci la 8 km spre Rovinari restaurantul MVM Dragutesti poate gazdui evenimente extinse cu peste 400 invitati. Pentru distractie este disponibil un ring de dans in aer liber langa piscina. Dispune de o parcare foarte mare pentru cei care fac deplasarea cu masina, fiind in afara orasului. Cafenea Manuel Tg Jiu, Victoriei 116 Sa savurezi o cafea buna inseamna sa petreci putin timp cu tine insuti, sa te daruiesti aromei, parfumului, conversatiei. Va invitam sa va redescoperiti si sa va rasfatati simturile la o ceasca de cappuccino delicios sau la o cana de ceai cu parfum de vanilie si scortisoara, alaturi de prieteni dragi, povesti frumoase si muzica buna. Bar CANARE jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest229

Targu Jiu, Str. Victoriei 28 Tel.:0253-21.89.64 Bar Blue Moon B-dul Ecaterina Teodoroiu, nr. 33, Targu Jiu - Gorj Tel: 0722-845905, 0743-289584 Bar Eclipsa Adresa: Str. Tudor Valdimirescu 17 Telefon: 0745-81.10.09 Bar RAIDERS jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Matasari, Str. Principala Tel.:0744-42.72.31 Bar The Club Adresa: B-dul Ecaterina Teodoroiu 18, Targu Jiu, 210118, Gorj Tel.: + 40 (253) 211150 Club Tosca B-dul Ecaterina Teodoroiu, nr. 14, Targu Jiu - Gorj Tel: 0722-988660 Club Caractere B-dul C-tin Brancusi, nr. 7, Targu Jiu - Gorj Tel: 0253-222232, 0723-828282 Club GREEN CLUB jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Targu Jiu, Str. Eroilor nr. 6 Tel.:0253-21.48.14 COFETARII Cofetaria Merka Stil S.R.L. Adresa: Str. Trandafirilor, Târgu Cărbuneşti, Gorj Telefon: 0253-378 789 Cofetaria Vadul Băniei Adresa: Str. Principală: Com. Baia De Fier, Gorj Telefon: 0253-461 331 1. POTENTIALUL DE COMUNICATIE a. Cai De Comunicatie Judetul Gorj este traversat de drumuri judetene si este accesibil prin reteaua de drumuri nationale de buna calitate (1.500 km de drumuri la nivelul judetului). In 2-5 ore se poate ajunge intr-unul din marile centre ale tarii - Bucuresti, Timisoara, Craiova. Aeroport nu exista. Lungimea reţelei feroviare însumează 236 km (221 km electrificaţi), iar cea a drumurilor publice 1.886 km (610 km modernizate). Un loc aparte în transportul feroviar îl ocupă sectorul de căi-ferate Bumbeşti - Livezeni (30 km, 38 tunele, 25 viaducte, 10 poduri), dat în folosinţă în 1948, care scurtează drumul dintre Oltenia şi bazinul carbonifer Petroşani. Tismana este situată la 30 km faţă de municipiul Târgu-Jiu (reşedinţa judeţului Gorj) şi este străbătută de la est la vest de drumul naţional 67D, Târgu-Jiu – Peştişani -Baia de Aramă, drum în întregime modernizat ce are pe raza oraşului o lungime de 13,5 km, străbătând localităţile Vânăta, Tismana şi Celei. Alte artere de circulaţie importante ce străbat localităţile oraşului Tismana sunt: • drumul judeţean DJ 672 Ciuperceni – Tismana – Peştişani, drum parţial modernizat care traversează localităţile Vâlcele, Topeşti, Gornoviţa, Pocruia (pe o lungime de 12,8 Km

230

• drumul judeţean DJ 672 A – din DN 67D - Tismana Mănăstire – modernizat, ce străbate localitatea Tismana de la sud spre nord (pe o lungime de 7 km). • drumul DC 125, Pocruia – Isvarna – Costeni – Celei - Racoţi, drum ne modernizat în lungime de 16 km. • drumul DC 129 Tismana -Vânăta, drum modernizat, în lungime de 3,2 km. Lungimea reţelei de străzi, drumuri săteşti şi vicinale cuprinse în teritoriul administrativ al oraşului Tismana este de 78 km, din care 50 % modernizaţi. In Romania drumurile pot fi clasificate in trei categori principale: *drumuri nationale (13000 km., aflati sub responsabilitatea Ministerului Transporturilor) *drumuri judetene (75000 km., aflati sub responsabilitatea consiliilor judetene) *drumuri municipale si comunale Lungimea totala a retelei rutiere a judetului Gorj este de 1886 km., din care 342 km. drumuri nationale, 753 km. drumuri judetene, 791 km. drumuri comunale. Dintre drumurile nationale, 316 km. sunt modernizate, deci 92,4 %, iar dintre drumurile judetene si comunale sunt modernizate 21,7 %. Pe aceasta retea se afla 313 poduri si podete mai mari de 5 metri, a caror lungime totala este de 7699 metri. In afara de acestea mai sunt 3000 de podete cu lungimea sub 5 metri. Judetul Gorj este strabatut de drumul european E79, de o deosebita importanta atat pentru judetul Gorj, cat si pentru intreaga tara. Strabate judetul de la sud la nord, legand principalele localitati: Turceni, Bilteni, Rovinari, Tg-Jiu, Bumbesti-Jiu asigurand legatura cu Transilvania prin Defileul Jiului. Reteaua de cai ferate totalizeaza 254 kilometri, dintre care electrificate 233 kilometri. Densitatea cailor ferate in judetul Gorj este cuprinsa intre 2 si 42,1km. / 1000km. Transportul pe calea ferata este deosebit de important pentru judetul Gorj. Ruta nationala Timisoara - Bucuresti traverseaza intregul judet si in cadrul judetului cinci orase importante: Tg-Jiu, Tg-Carbunesti, Turceni, Rovinari, Motru, dar si alte 35 de localitati. Nu exista o legatura feroviara directa intre Tg-Jiu si Motru, ci doar prin Craiova. La fel ca si in cazul drumurilor, legatura cu partea centrala a tarii se realizeaza prin Defileul Jiului, unul dintre obiectivele importante in ce priveste caile de comunicatie fiind darea in functiune in anul 1948 a liniei ferate Bumbesti - Livezeni. Pentru transportul carbunelui din bazinul Rovinari a fost data in folosinta, in 1956, linia ferata Tg-Jiu - Rovinari, extinsa ulterior pana la Turceni si de aici la Filiasi, asigurand principala cale de transport pentru carbunele necesar functionarii celor doua mari termocentrale. In anul 1985 a fost data in folosinta gara din municipiul Tg-Jiu, intr-o cladire noua, cu toate dotarile necesare asigurarii conditiilor optime pentru calatori. Multe dintre drumurile din judet se afla intr-o stare de degradare mai mult sau mai putin accentuata. Motivele principale care au determinat acest lucru sunt: -capacitatea proiectata mult sub cea necesara in prezent; -intarzieri in intretinere; -lucrari de realizare si de intretinere a drumurilor de o calitate indoielnica; -drumurile aflate in zona exploatarilor miniere si petroliere au fost afectate de miscari ale straturilor superioare, alunecari de teren, precum si de traficul cu autovehicule de mare tonaj, mult peste capacitatea proiectata a acestora; In ceea ce priveste imbunatatirea drumurilor , pot fi identificate mai multe prioritati: -in primul rand, intretinerea drumurilor existente, fiind in pericol de a le pierde. Se impun lucrari de ansamblu de reparatii, care sa inlocuiasca traditionalele si ineficientele "plombari anuale";

231

-aspecte de siguranta si fluidizare a traficului, prin marcaje, semaforizari, jonctiuni acolo unde traficul s-a ingreunat; -marirea si extinderea retelei de drumuri (207 km. sunt drumuri de tara pietruite, dar neasfaltate, 64 de km. sunt drumuri nepietruite); -dotarea cu utilaje rutiere, statii de asfalt, mijloace de transport moderne, care sa permita intretinerea si extinderea drumurilor in conditii de calitate (pentru a nu mai intalni situatii in care drumuri realizate cu mai putin de zece ani in urma necesita deja lucrari de reparatii), precum si o crestere a vitezei de executie, pentru intreruperi ale circulatiei pe o durata cat mai redusa; -respectarea cu strictete a normelor referitoare la greutatea autovehiculelor suportata de diferitele categorii de drumuri. Traseu spre Muntii Capatanii : - traseu spre N pe raul Oltet pana la izvoare – Cheile Oltetului – Manastirea Polovragi - Pestera Polovragi – Curmatura Oltetului (1615m alt) – E – drumul de culme cu numeroase variante de trasee – E – Vf. Gera (1886m alt) – SE - Muntele Hadarau – Vf. Stogu (1494m alt) – Saua Prislop – V – Vf. Stogsoare – pesteri – izvoare Traseu spe Muntii Parang: - spre N pe Valea Galbenul – Pestera Muierii – Tancul Musetoaia – confluenta – NV pe Valea Musetoaia – izvoare - N pe Valea Galbenul – Pestera Muierii – Tancul Musetoaia – confluenta – NE – Culmea Zanoaga – N – Culmea Stanisoara – Vf. Galbenull (2137m alt) – SV – Vf. Papusa (2136m alt) – S pe sosea pana la Novaci. Trasee spre Muntii Parang: - traseu NE - Plaiul Balbea – Vf. Trantoru (992m alt) – Vf. Recii (1468m alt) – de aici trasee spre V la Vf. Petriceaua (1422m alt) – spre N la Vf. Gropu (1522m alt) – spre NE la Saua Prisloapelor (1286m alt) – Vf. Tapul (2110m alt) – Vf. Parangul Mare (2519m alt) - traseu NE pe Plaiul Balbea – Vf. Trantoru (992m alt) – Vf. Scoabei (1108m alt) – intoarcere spre SE pe paraul Alunu pana la confluenta cu raul Sadu – N pe raul Sadu – spre Muntele Tapu - Vf. Tapul (2110m alt) – Vf. Parangul Mare (2519m alt) - traseu NE pe Plaiul Balbea – Vf. Trantoru (992m alt) – Vf. Scoabei (1108m alt) – intoarcere spre SE pe paraul Alunu pana la confluenta cu raul Sadu – N pe raul Sadu – apoi E spre Vf. Muncel (1496m alt). Trasee spre Muntii Valcan: - spre NV pe paraul Porcu – spre izvoare – Vf. Pietriceaua (1282m alt) - spre N pe Valea Jiului – Manastirea Lainici – (varianta SV spre Schitul Locurele si poteca NV spre Pasul Valcan si traseele de culme) – Iscroni (sat). – Traseu Montan spre N spre Vf. Muncel (1496m alt) – NE – Vf. Molidisu (1758m alt). – Traseu Montan spre N pe Valea Blahnita spre izvoare - Dalma Magurii (1344m alt) Trasee spre Muntii Parang: - spre N – Vf. Fruntii (791m alt) – Vf. Molidvis (1758m alt) – Vf. Voisanul (1734m alt) – Saua Groapa – Vf. Tartarau (1960m alt) – Vf. Parangul Mare (2519m alt) – NE – Lacul Rosiile – Vf. Slivei – (variante de trasee spre lacuri) – SV – Vf. Gemanarea (2426m alt) – Culmea Gemanarea – La Frunte – S pe Valea Polatistea – confluenta cu Valea Jiului – Iscroni. Trasee spre Muntii Parang: - traseu spre N (drum national) – Vf. Magura (1161m alt) – Florile Albe (1556m alt) – Vf. Papusa (2136m alt) – Vf. Urdele (2228m alt) - NV – Saua Dengherul (2035m alt) – Sfinxul Latoritei – Obarsia Lotrului (varianta spre E pe Valea Lotrului la Lacul Vidra…

232

sau … varianta spre V pe Valea Jietului spre Petrosani) - N – Pasul Tartarau (1665m alt) – Oasa - traseu spre N pe Valea raului Gilort – Vf. Vermeghi (1032m alt) – Cheile Gilortului - Cioaca Dalbanului (confluenta cu Valea Romanu) - variante - traseu spre N pe Valea Romanu spre izvoare si inapoi - traseu spre V pe raul Gilort spre Muntele Setea Mare (1535m alt) - traseu spre NE – Cabana Ranca - Muntele Cornesu – Vf. Cornesu Mare (1686m alt) – N – Vf. Papusa (2136m alt) – Vf. Urdele (2228m alt). Trasee spre Masivul Oslea: - spre N pe Raul Motru – Lacul Motru – Plaiul Mileanu – NE – Vf. Turcineasa (1518m alt) – Mormantul Tiganului – Sarba (1743m alt) – numeroase trasee - E – Vf. Oslea (1946m alt) – Muntele Coada Oslei – NE – Cheile Scocului – NE – Cabana. Trasee spre Muntii Valcan: - spre NV pe Valea Bisticioara spre izvoare - spre N pe raul Bistrita gorjana – La Bocse – Lacul Vija – Cheile Bulzului – lac NV pe raul Bistrita gorjana pana la izvoare - spre N – Vf. Cornului (541m alt) – Poiana Scarisoara – Vf. Gura Plaiului (1492m alt) – NV – Vf. Arcanu (1760m alt) – Vf. Rostovanu (1658m alt) – NE – Pestera de Gheata – Lacul Valea de Pesti – Campu lui Neag (sat). Trasee spre Muntii Parang: - traseu spre N pe raul Oltet pana la izvoare – Cheile Oltetului – Pestera Polovragi – Curmatura Oltetului (1615m alt) – V – spre traseele si lacurile din Muntii Parang - traseu spre N pe raul Oltet pana la izvoare – Cheile Oltetului – Pestera Polovragi – Curmatura Oltetului (1615m alt) – N – Lacul Petrimanu – V – Lacul Galbenul – NV pe Valea Latorita - Cascada Dracului – Sfinxul Latoritei – Vf. Stefanului – NV – La Casarie N pe Valea Lotrului – Obarsia Lotrului Traseu spre Muntii Capatanii: - traseu spre N pe raul Oltet pana la izvoare – Cheile Oltetului – Manastirea Polovragi - Pestera Polovragi – Curmatura Oltetului (1615m alt) – E – drum de culme cu variante de trasee – E – Vf. Gera (1886m alt) – SE - Muntele Hadarau – Vf. Stogu (1494m alt) – Saua Prislop – V – Vf. Stogsoare – pesteri – izvoare - traseu N pe Valea Taraia (spre izvoare) – Dealul Cioaca Padesului – Vf. Tismana (1130m alt) – Saua Padesu – Piscul Fantanii (1267m alt) … sau… de la Saua Padesu – NE pe paraul Verde – Poiana Stanisor – N – Saua Poiana Ascunsa – NE – Vf. Cujba (1963m alt) – Vf. Beleoaia (2109m alt) - N – La Nedeia (2130m alt) – Vf. Negovanu (2064m alt) – NV – Curmatura Oltetului – Lacul Petrimanu - traseu N pe Valea Taraia (spre izvoare) – Dealul Cioaca Padesului – Vf. Tismana (1130m alt) – Saua Padesu – Piscul Fantanii (1267m alt) … sau… de la Saua Padesu – NE pe paraul Verde – Poiana Stanisor – N – Saua Poiana Ascunsa – NE – Vf. Cujba (1963m alt) – Vf. Beleoaia (2109m alt)N – E – Saua Funicelu – drum de culme cu variante de trasee. Trasee spre Muntii Valcan: - spre N pe Valea Sohodol – Cheile Sohodolului – Pesterile Narile – Cheile Vidra – Stancile de la Patrunsa – Izbucurile Prajelelor – Culmea Corni – NV – Saua Dalma Cazuta – Lacul Valea de Pesti – Campu lui Neag. Traseu spre Muntii Valcan: - spre N pe Valea Susenilor – confluenta cu paraul Surlaul – N pe paraul Surlaul – Vf. lui Frate (1524m alt) – NV – drumul de culme – Vf. Gura Plaiului (1579m alt) – Vf. Verde (1627m alt) – Izvorul Rece – numeroase trasee - spre N pe Valea Susenilor – confluenta cu paraul Surlaul – V pe Valea Susenilor – Saua Muncelu – V – Saua Carloabele – NV - Pietrele Implantate – Vf. Sigleul Mic (1581m alt) – Vf. Sigleul Mare (1882m alt).233

Trasee spre Muntii Valcan: - spre N pe Valea Vajoaia – La Vacari (1045m alt) – Muntele Priporu (vest) – Vf. La Varnita (1297m alt) – NE – Saua Curmatura Mare – Pasul Valcan – NE – Vf. Dragoiu (1690m alt) – Vf. Candetu (1548m alt) – Iscroni (sat) - spre N pe Valea Vajoaia – La Vacari (1045m alt) – Muntele Priporu (vest) – Vf. La Varnita (1297m alt) – NE – Saua Curmatura Mare – Pasul Valcan – NV – Saua lui Crai – (trasee de culme) – Fantana Radului – Vulcan (oras). Trasee spre Muntii Valcan: - N pe raul Susita – cascada Tragoe – confluenta – NE pe raul Straja spre izvoare – Cracu lui Frate (1285m alt) - N pe raul Susita – cascada Tragoe – confluenta – NV pe raul Dealu spre izvoare – Vf. lui Frate (1524m alt) – S – Vf. Scarisoara (1442m alt) – Gura Plaiului (1406m alt) – S – Vf. Lesului (1158m alt) – Valari (sat). Trasee spre Masivul Oslea: - spre N pe raul Tismana- Manastirea Tismana – Valea Tismanei spre izvoare - spre N pe raul Tismana- Manastirea Tismana – confluenta – NV pe paraul Schitului – Vf. Cioclovina (957m alt) – Piatra Taiata – Saua Frumosu – Vf. Frumosu (1494m alt) - N – Poiana Boului (1671m alt) - Curmatura Groapelor (1522m alt) - NV – La Suliti (numeroase trasee) – NE – Vf. Oslea (Aria Mare- 1946m alt) – Muntele Coada Oslei. Trasee turistice rutiere: Costeşti/DN 67 – Mănăstirea Bistriţa – Mănăstirea Arnota – Cheile Bistriţei şi retur – 24 km (DJ 646, drum industrial şi drum forestier); Oraşul Horezu – Mănăstirea Hurez (satul Romanii de Jos) şi retur – 4 km (DN 67, DJ 669); Oraşul Horezu – Culele de la Măldăreşti (comuna Măldăreşti) şi retur – 6 km (DN 65C, DJ 676H); Oraşul Horezu – Vaideeni (centru etnografic) – Polovragi (Mănăstirea Polovragi, Cheile Olteţului, Peştera Polovragi) – Baia de Fier (Cheile Galbenei, Peştera Muierii) – oraşul Novaci – Crasna (centru etnocultural, Schitul Crasna) – 51 km şi retur prin staţiunea balneoclimatică Săcel (DJ 661) până în DN 67- 15 km; DN 67/Polovragi – Mănăstirea Polovragi – Cheile Olteţului – Peştera Polovragi – Luncile Olteţului şi retur – 14 km (Dc 22, DJ 665, drum forestier); DN 67 – Oraşul Novaci – Complexul turistic Rânca şi retur – 42 km (DN 67C). Trasee turistice montane: A. Munţii Căpăţânii 1. Mănăstirea Bistriţa - Cheile Bistriţei - Între Râuri (comun cu traseul 2) - Valea Cuca - Plaiul Zănoaga - Curmătura Rodeanu (racord cu traseul crestei principale a Munţilor Căpăţânii). Timp de mers: vara: 4 - 5 ore, iarna: nu se recomandă /Marcaj: triunghi albastru /Locuri de adăpost: I.F. Între Râuri, stânele din Curmătura Rodeanu. 2. Mânăstirea Bistriţa - Cheile Bistriţei - Între Râuri (comun cu traseul 1) - Valea Tărniciorului - Curmătura Arnota (888 m) - Plaiul Netedu - Vârful Netedu - Curmătura Lespezi. Timp de mers: vara: 5 - 6 ore, iarna: nu se recomandă /Marcaj: triunghi galben /Locuri de adăpost: I.F. Prislop. 3. Satul Pietreni (racord cu traseul 4) - Cheile Costeşti - I.F. Prislop - Plaiul Netedu Vârful Netedu (1.757 m) - Vârful Lespezi (1.822 m) - Curmătura Govora (1.610 m). Timp de mers: vara: 8 - 9 ore, iarna: greu accesibil /Traseu nemarcat /Locuri de adăpost: I.F. Prislop. 4. Satul Pietreni (racord traseul 3) - Valea Pârâului Sec - Poiana Scărişoara - Muntele Cacova - La Troiţa - Poiana Frumoasă - Curmătura Comarnice - Cantonul silvic Cheia234

Timp de mers: vara: 7 - 8 ore, iarna: nu se recomanda /Marcaj: triunghi roşu /Locuri de adăpost: adăpostul din Poiana Scărişoara, stânele din Cacova, refugiul La Troiţă. 5. Romanii de Sus - Pârâul Lunga – I.F. Bolca – Cantonul Piatra Roşie (racord cu traseul 6). Timp de mers: 4½ - 5 ¾ ore, accesibil vara şi iarna /Marcaj: bandă albastră până în şaua Romanu, în rest nemarcat /Locuri de adăpost: Cabana turistică Roman. 6. Cantonul Piatra Roşie (racord cu traseul 5) – sub Vf. lui Roman – Poiana lui Dincă – Vaideeni. Timp de mers: 3 - 4 ore, accesibil vara şi iarna /Marcaj: triunghi roşu /Locuri de adăpost: cantonul pastoral Piatra Roşie. 7. Comuna Vaideeni - Valea Plaiului – Făget – Piscu Puţului – Cumpene – Muchia Căşeriei – Vf. Nedei – Negovanu – Curmătura Olteţului – Lacul Petrimanu / Valea Latoriţei. Timp de mers: 12 ore, accesibil vara /Traseu nemarcat /Locuri de adăpost: Cabana turistică Tudor - Petrimanu. 8. Comuna Polovragi – Cheile Olteţului – Luncile Olteţului – Exploatarea minieră Ribai – Strâmtori – Urlieşu – Curmătura Olteţului (racord cu traseul 7) – Lacul Petrimanu / Valea Latoriţei Timp de mers: 7 - 8 ore, accesibil vara, inclusiv cu maşină de teren (circa 2 ore) /Marcaj: bandă albastră, drum forestier /Locuri de adăpost: Cabana turistică Tudor Petrimanu. 9. Comuna Polovragi – Valea Tărâia – cantonul I.F. Stânişori – Poiana Stânişoara – Poiana Ascunsă – şaua Pleşa – şaua Corşoru – platoul Beleoaia – Curmătura Beleoaia – Vârful Funicelul (racord cu traseul de creastă) Timp de mers: 8 - 9 ore, traseu recomandat numai vara /Marcaj: triunghi albastru /Locuri de adăpost: stâna Funicelu. B. Munţii Parâng 10. Cabana Peştera Muierii – Plaiul Ogorului – Muntele Burzul – Şaua Florile Albe – Muntele Corneşu – Complexul turistic Rânca Timp de mers: 4 - 5 ore, traseu recomandat numai vara /Marcaj: triunghi albastru /Locuri de adăpost: Complexul turistic Rânca. 11. Oraşul Novaci – Dealul Scăriţa – Muntele Corneşu – Complexul turistic Rânca Timp de mers: 4 - 5 ore, traseu accesibil tot timpul anului, inclusiv rutier /Marcaj: triunghi roşu /Locuri de adăpost: Complexul turistic Rânca. 12. Oraşul Novaci – Valea Gilortului – Cheile Gilortului – Muntele Dilbanu – Complexul turistic Rânca Timp de mers: 7 - 8 ore, traseu recomandat numai vara /Marcaj: punct roşu /Locuri de adăpost: Complexul turistic Rânca. 13. Satul Radoşi (comuna Crasna) – Valea Cărpiniş – I.F. Botu Piscului – Muntele Plăsala – sub Vf. Moliviş – Izvorul Cald (racord cu traseul 14) Timp de mers: 4 - 5 ore, traseu recomandat numai vara /Marcaj: triunghi albastru /Locuri de adăpost: Stâna Florile Albe. 14. Stânceşti Larga – Vf. Păstaia (909 m) – Muntele Urma Boului – Vf. Muncel (1.496 m) – şaua Brusturelu – Vf. Molidviş (1.758 m) – şaua Groapa – Vf. Mândra (2.360 m) – Vf. Parângul Mare – şaua Gruiul – Stâna Roşiile. Timp de mers: 11 – 12 ore /Marcaj: cruce roşie de la Stânceşti – Vf. Parângul Mare, bandă roşie de la Vf. Parângul Mare – şaua Gruiu şi nemarcat pâna la stâna Roşiile; traseu inaccesibil iarna /Locuri de adăpost: Stâna Roşiile. 15. Traseul de creastă Căpăţâna – Parâng: cabana Văleanu – Vf. Văleanu (1.847 m) – Vf. Ursu (2.124 m) – Vf. Căpăţâna (2.094 m) – Vf. Nedeia (2.130 m) – Curmătura Olteţului – Vf. Micaia (2.170 m) – Vf. Cioara (2.123 m) – Vf. Dengheru (2.069 m) – Vf.235

Urdele (2.228 m) – Vf. Mohorul (2.337 m) – Vf. Pleşcoaia (2.250 m) – Vf. Setea Mare (2.365 m) – Vf. Coasta lui Rus (2.301 m) – Vf. Gruiu (2.345 m) – Vf. Parângul Mare (2.519 m) – Vf. Cârja (2.405 m) – Complexul turistic Parângul Mic. Timp de mers: 11 – 12 ore /Marcaj: bandă roşie; traseu nerecomandabil iarna /Locuri de adăpost: Complexul turistic Parângul Mic. Traseul Cabana Rinca – vf. Papusa – Curmatura Oltetului, timp de mers: 4,30–5,30 ore. Marcaj: triunghi rosu, sosea, poteca nemarcata. Traseul nu este recomandabil iarna, innoptare in cort sau la stina din curmatura Oltetului. Traseul Cabana Rusu – vf. Paringul Mare – l. Cilcescu – Cabana Obirsia Lotrului, Timp de mers: 11,30–13 ore.Marcaj: banda rosie. Iarna traseul este accesibil numai pe portiunile: cabana Rusu – f. Cirja si inapoi. a. Mijloacele de transport pe cablu Un telescaun modern cu 4 locuri va deveni funcţional, în toamna acestui an, în staţiunea montană Rânca. Traseul telescaunului va începe de la ultimele cabane din nordul staţiunii şi va ajunge la jumătatea vârfului Păpuşa. Are o lungime de 900 de metri şi o diferenţă de nivel de 300 metri. “În prezent, sunt turnate fundaţiile pentru toţi pilonii telescaunului. Lucrările de montare vor fi demarate la 1 mai şi vor fi finalizate până la 1 septembrie. Constructorul francez a solicitat la montaj şi un reprezentant al celor care îl exploatează pentru a învăţa cum să-l folosească. Telescaunul va deservi 3 pârtii de pe faţa sudică a vârfului Păpuşa şi va deschide un nou domeniu schiabil pe culmea nordică a acestui vârf. La Ranca se gasesc doua partii de ski: una de nivel mediu si una pentru incepatori, ambele fiind dotate cu teleski. prima partie este dotata si cu babyski. BIBLIOGRAFIEhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Gorj http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/hotel_mina/poze-hotel_minac6413.html http://www.hotelmina.ro/default.php?page=content&p=29 http://www.rancaonline.ro/cazare/mina.html http://www.listafirme.ro/localitati/gorj.htm http://www.hotellainici.home.ro/pgid4_site_RO.html http://www.infocompanies.com/Viisoara-SRL-Targu-Jiu---Complex-TuristicVisina-137968.htm http://www.pensiuni-montane.ro/Cazare-Ranca/Pensiunea-Craiul-Muntilor http://www.util21.ro/voiaj/hoteluri-pensiuni-din-Gorj-hotel-pensiune.htm http://www.kazare.ro/ro/location/5486/pensiunea-remus-novaci/ http://www.hoinari.ro/index.php?cu=14025120070301 http://www.hotel-onix.ro/ http://www.alpinranca.ro/ http://www.turismvirtual.ro/Pensiunea-Casa-Ella-2366.html 236

http://www.pensiuneaorizont.ro/index.php?option=com_frontpage&Itemid=1 http://www.panoramic-ranca.ro/index.php http://www.cabanaranca.ro/ http://www.casa-cu-mesteceni.ro/ http://www.conaculbunicilor.ro/ http://www.pensiuneaviitorul.com/ http://www.pensiuneaandreea.ro/index.html http://www.pesteramuierii.ro/ http://www.pesteramuierii.ro/index.htm http://www.pensiuneaela.ro/ http://www.besthotels.ro/ro/hoteluri/38-cazare-hotel/6496-hotel-tudorsacelu.html http://pensiuneacarmen.xhost.ro/ http://www.infopensiuni.ro/tismana/pensiunea-ursu

http://www.turist-in-romania.ro/gorj/pensiuni/pensiuni.htm http://www.turist-in-romania.ro/gorj/moteluri/moteluri.htm http://www.popasuljalesul.ro/index.html http://www.casadanielescu.ro/ http://www.hotelrestauranteuropa.ro/ http://anna-junior.hotelanna.ro/ http://www.hotelanna.ro/index.php http://www.hotelbrancusi.ro/index.php.htm http://www.hostel-miami.ro/index.html http://www.moteldavios.ro/ www.CasaBellaRuncu.ro http://www.cazare-hoteluri-pensiuni.com/cazare.cfm/21,gorj1450,targu_jiu.html http://www.turism-360.ro/cazare_pensiunea-eden_3983.html 237

http://www.casa-popescu.ro/ http://www.infopagina.ro/ http://www.restaurantdumbravatgjiu.ro/index.htm http://www.cass-design.com/lucrare.php?id=218&tip=portofoliu http://www.thankyou.ro/gorj/targu-jiu/restaurante http://www.clubregal.ro/ http://www.romturism.ro/detalii.php?din=cazare&poz=32180 http://www.sarahotel.ro/index.html http://www.cabanadintrebrazi.ro/index.php http://www.informatiagorjului.ro/observator/3575-A-inceput-constructia-uneinoi-sali-de-sport.html http://www.adevarul.ro/locale/targu-jiu/Targu-Jiu_Afla_ce_stranduri_si_piscine_se_deschid_la_1_iunie_0_271173277.html http://wikimapia.org/1804569/ro/Parcul-Central http://ro.wikipedia.org/wiki/Tismana#C.C4.83i_de_transporturi_.C8.99i_telecom unica.C8.9Bii http://www.verticalonline.ro/caile-ferate-in-istoria-gorjului http://www.judetulgorj.info/despre-gorj/despre-judetul-gorj.html http://www.judetulgorj.info/echiparea-teritoriala-a-judetului-gorj.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Gorj#C.C4.83i_de_comunica.C8.9Bie http://www.judetulgorj.info/despre-gorj/despre-judetul-gorj.html http://www.ccvm.ro/informatii http://www.pandurii-tg-jiu.ro/stadion.html http://www.ghidul.ro/restaurant-casaromaneasca-gorj/ http://www.ghidulturistic.ro/zone.php?lang=ro&t1=3&z1=4&j1=18 http://www.restaurantdumbravatgjiu.ro/ http://www.casa-romaneasca.eu/ http://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee-turistice-gorj http://ingorj.ro/index.php/turism-in-gorj/trasee-turistice http://www.infoturism.ro/ski/ranca/ 238

239