101 greseli gramaticale
TRANSCRIPT
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 1/184
Isabela Nedelcu
10 greşeligramaticale
i
HMAASBUCREŞT
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 2/184
Colecţia "Viaţa cuvintelor este coordonată de Maus Sala.
Redactor: A Skultty
Coperta Angela Rota
Tehoredactor Manuela Măineanu
DP Radu Dobreci, Caen Peescu
Tipărit la EuroBusinessTip
© HUANITAS,2012203
Descerea P a Bibliotecii Naţionae a României
NEDELCU SABEA
0 greşei gramaticale Isabela Nedecu. - Bucureşti Humanitas013Bibliogr.
ndex
SBN9789735039592811351
EDIU HUANTASPaţa Presei Libee101370 Bucureşti, România
tel021408 83 50 fa021408 83 5whumanitas.ro
omenzi online ibhumanitas.ro
Comenzi pn email [email protected]
oenz elefonie037 743 38073 684 194
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 3/184
Doamnei pofesoae Gabiela Pană Dindeleganla anivesae
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 4/184
Cuprns
De ce? /
Abrevieri / 5
Semne şi convenţii grafice / 6
Nra ş uzu b /
Rapoul dintre noă şi abatere. Dinamica limbii şi dinamica normei / 20
Cauzele producerii greşelor / 2
Distini necesare pent evaluarea unei expmă În rart cu noa / 23
rş d rnunţa / 26
Pronunţarea unor sunete sau a unor grupuri de sunete / 26
Pronunţarea unor cuvinte străine / 30
Locul accentului În cuvinte româneşti şi Împrumutate din alte imbi / 32
I ş d scrr / 36
Scrierea cu cu -i sau cu -i la finala cuvântului / 37
Alte grai influenţate de pnunţare / 4
Scrierea cu Î sau cu â / 45
Scrierea cu sau fără craimă / 48
Scrierea În unu, În două ori În mai multe cuvinte / 52
IV. rş d unctuaţ / 5
Virgula / 60
Nemarcarea exc/amării sau a Întrebării / 6
V. ş d g / 7
Substantivul / 72
Greşel n exprimaea număruu / 72
Desinenţe de pua greşite / 72
Desinenţe dube de pura /
Confundarea pua uu cu singuau / 8
Geşei În expmarea cazuor substanivuui / 7
Exprimarea sintetică (prin desnenţe) a genitivdativuui / 80
Expmaea nvaabi a genv-davuu / 82
7
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 5/184
Construcţi prepozionae cu aoae de geniti sau de dati 83
Exprimarea redundantă a gentuu 84
Confundarea pepoziţie a cu al a a ale din structua gentiuui Confundaea datuu cu genitu xpimaea ocatiuu 8
Adjecul 0
Veul 2reşei n exprimarea muu, a timpuui a persoane şi a număruui 3
Indicatiu prezent şi conjunctiu pezent 3
Maimutcapeectu 8
Peecu simpu
Impeectu 0
Viitou 02
Conunctiu peect 03Imperatiu 04
Tecerea erbeor de a conugarea a IIa (cu sufixu ea a ininiti) aconjugarea a IIIa (cu sufixu -e a ininiti) ş ines 06
Verbe refexie 08
Verbe impersonae
Adeul 3
Confuzii cu adectiu 4
ncăcarea restricţiei de utare 5
Prepozţa 5
Utaea unei prepoziţi n ocu atea 6
Absenţa prepoţiei sau utiiarea superfuă a prepozţiei 24
"in punc de edere s "din puncul de edere 2
Conjuncţa 3
nocuirea unei conuncţii cu ata 3
reşei În utizarea coreatieo 34
Omiterea conuncţiei 36
VI ş d stă 38
Greşe În realzarea acordulu 38
Acordu subiectuui cu predicatu 3
Acodu adectuui ş a numerauui cu substantiu
şi "acordu aderbuui 45Acordu adjectieor 46
"Acordu aderbeo 50
Acordu numeraeor 52
Acordu ui al (a a ale) din stuctura genituui 56
Greşel de opcă 60
Anacoluul 65
Bbografe 67
Sure 76
Indce 7
8
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 6/184
De ce?
Într-un text numit sugestiv "Iritări din cartea Despe fmuseeauitată a vieii Andrei Pleşu aprecia că "despre reaua folosire a imbiiromâne în lumea de azi, e că e vorba de presa de toate felurile e căe vorba de exerciţiul cotidian al comunicăii se ot scrie tomui întregi.
ntradevăr greşelile supărătoare pe care le observăm în utilizarealimbii române reprezintă un subiect mai mult decât generos nu numaipentru lingvist ci şi entru oricine este preocupat de exrimarea corectă.Ele singure ar umple tomuri întregi însă mai important decât simla lorînregistrae însoţită de indicaţia "aşa nu e corect este să înţelegem dece se produc şi cum să le evităm Chiar dacă mulţi utilizatori ai limbiiromâne neglijează cenţele expmăi corecte considerând că importaneste doar conţinuul unui mesaj foa care organizează mesajul este lafel de importană. Această foă reecă logica limbii şi implicit logica
celui care o utilizează Ne dăm seama uşor de modul cum gândeşte opersoană dar şi de nivelul ei de cultuă duă felul cum se exrimă
Este înadevăr nevoie de "tomuri întregi despre folosirea corecta imbii române pentru că a învăţa să te exrimi de la televizor sau dela radio nu este deloc o soluie sigură (de altfel multe dintre exemplicăle greşelilor curnse în această care sunt culese din emisiuni de
televiziune şi de radio) Ar trebui de fapt ca şcoala să îşi conştientizezerolul ei dintodeauna cel de a une bazele şi de a veghea la resecareaexmăii corecte la cunoaşerea noelo gramaticii utile nu numaipentru explicaea şi eliminarea celor mai mule abateri de la noaliterară ci şi pen învăţarea limbilo stăine.
Dinte numeoasele greşeli care aar în vorbire şi în scis am selectatpese o su de exemple ca itlui entru scutele comenaii care compunceastă care (numeralul o su una [geşeli] din titlul cării se înscrie
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 7/184
n imboliia ilrlor apă şi proia ă apară în olţia "Viaţainlor) Digr ă la grşlil pop pr analiză po adăgaml all Sopl n a fo ala d a przna o liă foa lngă dgrşli i d a of mai amă ragii d analiză ar odată aimila ă poată aplia în mipl itaţii P lângă l p o ă
d mpl nmroa ar onii ilrl omnariilor n daml al mpl a prijină pliaţiil priind şala alaăîn il aag anţia apra nor prolm imilar În pl în noldin inol tli am india ada şi al prolm ar a lgărădintr-n anm pn d dr gşala rpiă
Grşlil lta pi pronţara graa pnţia morfologia
şi intaa (di n nmai nill gramaial în n tri). N a foinl aii gşlil a apa la nil mai şi lial înrâ aafa oil ni al ărţi din olţia "Viaa inlor oodonaăd aad. Mai Sala. oba d aa geeli de lei i desemantiă
Unl gşli n dintr l mai anal dar şi gra ind rno
şi ondamna d n nmăr mar d oriori (d mpl ira n doi a ti i) All n mai "il apăând hiar înprmaa inlalilor (năoară foloia formi inor (ei) tebuies în lo d (ei) tebuie)
În lara grşlilor am a în dr doporiă nţa şigraiaa lor; noia d pliaţii plimnta pn a înţlg şi pntra limina nl ipri d gşli a apă a ar a inldii nornotăţi în lima dii a Diţionalui otog otoepi i moologial limbii omâne OO 2005) Am înra ă idnţiz şi ă plioodată o i d dilăţi d primar d ziări d ar am lanoşină în prinţa ma d orbior al limbii român d lpaor ori d ad didai (ml dinr mpll dia aii lamdia şi udnţii d la Falaa d Lir la rl d "Noă
şi aa)Empll din ilri n aa înpând anl 200, o
pţi ontrită prn aloiaa illi ăţii d faţă: "Am lao sută una de geeli" (în lo d o sută una geeli m or) Şillal mpl ar fa part din omnari n în mar mărăaa npând a an. Fapl ă n înrgira dă informaţii
inran dp zl limbi, dpr nţa gşlii şi irmanţfaorail prodrii i dpr ndinţl ar manifă în limbădpr ipl d miţăori la a apa gşaa
0
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 8/184
xempele uilizae în enunţleiu sau în comenariul pe marginea greeii sun preuae de pe inee puicaţii onine forumuri,
precum i dn moniorzărle unor emisun de rado i de elevizune.Menţionez că moniozăle personae i ale câoa colegi din Secol
de gamaică al nsiutului de ingvisică "orgu ordan A. Rosei
din Bucurei au fos efectuae, în cea mai mare pare, în cadrul uuiparenea al nsiutului cu onsiliul Naţional al Audovizuaului, în
peroada 20020 I ind coordonae de prof. univ. Rodca Zau i decerceăor princpal Marna Rădulescu Sala Pen oae exemplee
aesae sun indicae sursa i daa pen exemplele preuae de peinee, acese infoaţii apar, inegal sau parţial, aa cum au fos dis
ponile) Penru că uneor exemplul era prea lung i nu ineresa înoaliae, lam redus, păsrând doar ce era relevan penru greeala respecivă. n pus penu a focaliza aenţia asupra unei geeli, acolo unde
în conex, exisau i ale greeli, leam coreca pe cele care nu ceauoiectul comenarului a fos caul, mai ales, al conexelor de pe diversesieur) Pe lângă exempele înregstae, am folos penu demonstarea
unui aspec sau a altuia i exempe consuie
Pen a analiza greelle , ese nevoie de puţină gramaică - ca
să parafrazez ilul căţii marelui lingvis Aexand Graur, pe care am
uilizao drep mode Ese imporan să înţelegem de ce facem o numiăgreeală, penru a nu o mai repeta Ne puem verica, de mue ori
consulând OOul, aleori însă avem nevoie de o analiză gamaicalămai ampă, penru a aege soluţia de expmare corecă.
Pentru că aceasă care se adresează în prmu rând vorolui preocupa de exprimarea corecă, nu specialiilor n lngviscă, erminologia gramaicală foosiă în explicarea greelilor a fos ranspusă îno
foă accesilă apropiaă în cea mai mare măsură de inereăriegramaicii radiţionale Aspecele eoreice pe care lea presupus analza
geelilor reecă îno manieră adapă scopului acesei căţi i desinaarului ei, concepţa din cele două gramaici acuale de referinţă careîmină perspeciva radţională i cea modeă de analiză gramaicală
- Gramatia limbii mâne ( 20052008) i Gramatia de bază alimbii mâne ( 200) Am încerca să găsesc o fouă de echiliru, care sper să e mulţumioare pen ciiorul lolog, i pen
cel nelolog, ineresa de culivarea limii. capiolele desinae pronunţăi i ei uneo, îne pneze
pătrae, anscrierea fonecă pentru a indica uneori aproximaiv modul
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 9/184
cu se ronţă cuvinele aduse n discuţie Trscrierea fonetică a fost arândul ei silicată tocai en a nţeleă de un ublic larg
În unele ocuri a cut referiri la liba (ai) veche Sealareaunor asecte ce caracteizează fele anterioare ale roânei are rostulde a ofe infoaţii desre evoluţia libii i totodată desre evoluţia
i xarea noei literae Aceste infoaţii au rolul de a sugera fatucă roblea exiări corecte trebuie nţeleasă ntrun cad ai coex cae ilică e de o ae luarea n consideraţie a dinaicii libiinu nuai n lan sincronic (n liba actuală) ci i diacronic (istoric)e de altă arte ele eit uărrea evoluţiei i a xăi noei. Dateleoferte din texte anteroare secolului al Xlea (enţionate n note cu
cor de literă redus) ajută i la nţelegerea ai bună a anifestăi unorfate de libă (vezi de exelu infoaţiile vitoare la aariţia i lautilizarea desinenţei ui enu o subcasă de substantive feinine saucee desre oscilaţiile n conjugarea unor verbe). Deonstarea vechiiiunei foe sau a unei construcţii care din unctul de vedere al noeiactuale constituie abatere nu ledează nsă entu accetarea ei
serie de obseaţii enţionate tot n note se referă a noa revătă n vechile lucrări noative anterioare OO2 (n secial nOO1). Refele la noa anteoaă au oul de a atage atenţia asuraunor schibări cu care nu toată luea este a curent i de a arăta ilicitcă i noa se odică aţia n ti
Menţiunie vitoare la unee fate de libă ai vechi raoate laliba acală ca i cele rivitoare la noa terioaă ată că i greeilegaaticale au o viaţă e care nora o conoleă eanent entruca ee să nu srce logica libii n felul acesta i greeie de libăconstiuie o ate din viaţa cuvintelor
Ca răsuns la ntebarea "De ce? tebuie să sun i că a scrisaceastă cate la rounerea care a onorat a donuui acadeician
Marus Sala coordonatol colecţiei "Viaţa cuvintelor. i ulţuescaât entu ncrederea e care ia acordato cât i enu citirea anuscisului i accetarea lui sre ublicare
oa i connutul căi au fost ut bunăăte î li cuede doana cercetor rincial Marina Rădulescu Sala lingvist cu oexeenţă oga autoare a ulte studii de graatică i coautoae la cele
două ediţii ae OOului (e ce lea uilizat dat ind secicul căţiin e ăsură) Îi ulţuesc en generozitatea cu care ia oferinueroase sugestii i infoaţii exre de uile en elaboraea lucrării
2
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 10/184
Mam ucurat că această carte a fost citită de domnul redactor
Alexand Skutty, care, pe lngă oseaiile cute, mia semnalat oserie de exemple şi de sugestii de interpretae a unor aspecte care puadesea proleme n uiizarea corectă a limii romne i mulţumesc şipentru comentiile pe care lea cut pe marginea diverselor greşeli aduse
În discuie şi pentru diaogurie interesante pe care leam avut cudumealui despre utlizarea limii romne
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 11/184
Abrever
coer
hin. = hinezesonj onjunivengl englezesex. = (de) exempluem eminin anez
ge geanb bdemimper impereind indiaivin = inniivi ialian
nv nvehla lanesmagh = maghiarmas masulinnr numărpers. = persoană
pl. pluralpop. popuarprez. prezensg singularsp spaniolsubs subsanivvs = vrsus
5
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 12/184
Semne ş coveţ grace
idică suetu, iexistet î lima româă a azalizat ex
hamp [) - idică suetu redat î ortograa româească pr e sau pr
i ex.: eas as] dule dule; ine [ie] ioap [oap)
- dică suetul e cu statut de semivocală ex. ea [ra])k - dică suetul cosoatic redat pri sau pr k ex. ato
aktor] kama [kaa])
k' - idică suetul redat î oograa româească p he sau prhi ex heamă k'amă], pahet pak'et] hio k'or hitaă[k'itară);
g' idică suetul redat î ortograa româească pr ghe sau prghi ex. gheară [g'aă], ghem [g'em] deghiza [deg'iza], maghiamag'ar])
- idică suetul redat î ortograa româească pri ge sau pgi ex age [aer geantă [ată] aint ait legiuito[leuitor])
idică sueu i cu statut de semivocală ex ia a)- idică suetul i al desoorzat/"optit ex : pomi [pom]);
Q idică suetul o cu statut de semivocală ex oade [ade)
idică suetu iexiset î lima româă, vocală ateroaăsemideschisă laială) ex ge. Goethe gte], Kln kl]);
- idică suetul u cu statu de semivocaă ex meu [me])
- idică suetul, iexistet î lima româă vocală aterioarăîchsă laială) ex Buelles rsel], Jules l)
idică erealizarea oetică a uui compoet al cuvâtuluiex desiea de sigular an î rapo cu pluralul ani)
- suliierea uei vocae cu o liie idică locul accetului ex
simbQ)
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 13/184
- separă varaele; separă aleaţele foeice; - se uilizează pe a idica locul uui sem de pucuaţie,
peru a idica prouţarea rascerea foeică), peu aadăuga u cuvâ sau o cosrucţie scopul de a explicia uaumi ses or peru a delimia re ee uiăţi siacice i
*semaice;
se uilizeă aiea vaaei greie presupuse dice demaerii);
< - "provie di " - a da , a rezula "
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 14/184
Nora ş uzu bi
reocupărle peru cuivarea limbii au o radiţie boaăî ivsica româească. U mome semcaiv acesdomeu î cosiuie ucrarea d 943 a ui oru orda, Lmbmână culă O gmcă geello. Direcţa de cerceare deschsă de oru orda a fos coiuaă de corbuţileoabie ae uor lvşi precum Aexadru Graur, Mioara
Avram, Vaeria Guţu Romao, heodor Hrisea G. Gruiţă. Laaceşia se adauă bieîţees, muţ aţi ivişi implicaţi eaborarea uor ucrări oaive sau ale căror reecţi pemarea dverselor fape de limbă au fos cosemae cărţşi aricoe. O pare semaă dire sudiie referioare aculivarea mbii au fos meţoae şi î paile acesei căţi
a se vedea bbloraa) spaee reulior de exprimare corecă sau umeroase
cerceăr prvid raporu dire oă ş uz şi rapoul direlimba acuală ş fazele aeroare, adcă ceea ce cosiuie n
mc lmb Abaere, erarhzable după radu lor de ravie,
fac pae ievabil d aceasă diamică iereă a limbii şprimesc explicaţi de aură dferă, î cţie de ipul î carese îcadrează iueţa prouţări asupra rae sau a raeasupra prouţăr, ueţa alei imb, aaoia ec) Explcaţiile u pledează să favoarea accepări lor, ci au rosulde a face cuoscue cauzele reşeior, pe ca ee să u se
mai poducă sablrea le de oă şi abaere, ebuesă se ţiă seaa de cerţele limbi erare, foulae de specaliş lucrărle oaive cu caracer ocial cum ese
9
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 15/184
DOOM2) să se a în consieraţe o perioaă eeinaă a biun fap e ibă veche poae în conraicţie cu nora acaă), să se abă în veere reisu siisic în care e consena un fap neconfo cu nora erară
Rapoul dintre normă şi abatere.Dinamica limbi şi dinamica normei
n uz ibi, se anfesă o serie e eninţe, cu expicaţi
iverse pe nee noa e respne vezi, e exepu, expriarea copeenuu irec prn re în oc e pe re ar eaee ţine seaa, aţânu-e a un oen a, pe baza unoraruene convnăoare vez consucţia, aisă e noraacaă, un preen el meu în ocu cărea noa veche recoana un preen e me.
Fin un fenoen v u, ba nu poae surprinsă ecâ îninaica peranenă a uzuu Sun reevane în aces sens, epiă, vouee n ui zece ani ecae naicii biiacuae, cooronae e Gabea ană D neean Aspee le
nm lmb române ule vo (2002) ş vo a ea
(2003) sau Dnm lmb române ule (2009) care oferăo ane ară asupra uizări bi roâne asăzi
n suerea inaici ib, se au în conseraţe iverşfacor, inre care inuenţa aor ib, evenenee soco-po ce, aprena unor personaăţi asupra ui zăr ibi înr-oanuă peroaă au un ro ipoan Dnaica bii nu se ează a sau acua ea poae urără ş în acronie,coparân un sau a bi cu au, anerior, penru a surprne schbăre, penru a înţeee cu a evoua iba şice nuenţe sau anifesa n sseu ibii, sun oeniîn care se prouc schibăr, ar ş oeni care sun rezisene
a acesea Lex cu, e exepu, n eschs îpruuror,e supus ai ecven schbăror ecâ orfooa, u airă, care păsrează în are ăsură iparee exonare vechi
20
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 16/184
vez ouş apara unu par nou de exune a subsanvelormascune care ncude mprumuur, caraceza pn des
nenele s. o pl . i: pprzzo pprzzi picolo picoi)Nu numa mba cunoaşe o dnamc, c ş noa. Dna
mca norme ese deena de nervena specaşlor, caresabesc, pe baz de arumene, ceea ce aparne lmb erareş ceea ce nu ese accepab Moara Avram (2003 : 6) arac n suderea dnamc norme ese esena dsnca dnrenorma ocalza ş dverse propuner noave de auor»exprmae n dverse peroade. Unu dnre exempee dae de
auoarea ca ese ce a dnamc d n domenul ororae,care s-a manfesa prn dezbaere dn an 99 993 prvoare a screrea cu â n rapor cu mba, norma ese, evden,ma pun dnamc, penu c ea rebue s reece echbrunre subecv ş obecv
Sunem maor cu o la ensunle dnre nou ş vech
dnre propru mod de exprmare ş cel coecv sau cel ocal.Dar, dncolo de endnele manfesae n lmb, de prefenelevorboror, norma, care are caracer sab ş unar, rebuerespeca. Cum spunea profesorul oru ordan ( 977 [ 956] 46) corecudne nsemneaz respecarea eor srucurramacale, ae ssemuu lexcal ş ae celu fonec: nocma
ca ele dup care se desşoar fenomenee naur ş ale vesocae, lele lmb sun e obecve, exs ndependen devona oamenlor ş, n consecn, aceşa rebue s l se confoeze, cu rscu, n caz conrar, de a sancona, nu pe caeea», e adevra, c pe cae socal», care, dac nu duce
a pedepse propru-zse, ese ouş, n ce prveşe rezuaul,o aşa de ecace ca ş cea lea
Cauzele producer greşelilor
Ma mule cauze deermn producerea reşellor. Nveusczu de culur, dezneresul fa de exprmarea corec, neaena, psa de nsprae sau raba sun doar o pae dnre
2
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 17/184
acesea care ar puea cosderae exee procesului propru-zis de formulare a euţurilor.
Ne oprm asupra câorva cauze ale apariţei greşelilor caresu mai mul de aură lgviscă. a die ele ese egliareacaracesicilor morfologce sau/şi siacice ale cuvelor.Uilizarea forme adecivale rge la plural (rgele mele co
lege î locul forme corece rg (rgle mele colege sauemarcarea cu pe a complemeului direc exprima pri cre(cre cre m co î loc de cre pe cre m co sudoar două exemple de aces ip
Coexul poae oferi o sere de crumsaţe care favorizează producerea greşelilor. U exemplu de greşeală favorizaăde coex ese acordul pri aracţie Neîţelegerea problemelor u cu să apară esiui îre agaaţ, î loc deNeîţelegerea problemelor cu să apară esu îreagaaţ)
ueţa masvă a lmbilor srăe, î special a egleze,repreziă sursa a umeroase greşeli eru a le evia, rebuesă se ţiă seama de fapul că uele împrumuuri u au fosadapae ş, de aceea păsrează caraceriscle limbii di careprov de pldă, paricularăţle de prouţare a cuvielor diegleză) dar alele au fos parţial sau iegral adapae şi, de
aceea rebuie să respece ormele aplicabile lmbi româe seprouţă de exemplu, posură, cznou u posură czno
după fraceză). Se preau adesea eusica modele srăecare le îlocuiesc pe cele exisee î limba româă vezi,buăoară, srucura scu pe î loc de scu espre
ueţa limblor srăie se poae observa, î grade dfere,î oae domeile la care e referim: prouţare grae pucuaţe, morfologe ş siaxă.
Ueori, greşeala ese chiar rezulaul gri peru o expmare corecă. Ese vorba, î aces c, de feomeul cuoscuî lgvisică sub umele de hpercorecune, discua de
heodor Hrsea (197 8) Ca ip specal de abaere lgvscă hpercorecudiea se daoreşe, î ulmă aaliză, eforului coşie al suecelor voroare de a se cofoa
22
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 18/184
rmelr are ale m lerare ra r e a eaame reşe ( specal e prare) rr a smce cha aspecl crec a cer ş ma rar s cmele er e screre sa e r amaca Hpercrec
ea epc reşe e erse p (e eempl prarea [ese] c e [ese] ma e e spmâne lc e sptmân acrl reş al er mpersal :
e- c a şa?).aele meae r cae capee acese c.
ce e eempele care ea a scae r
semalae ş ale cae rspare e apara erselreşel.
Distinţii neesae pentu evaluaea unei expimăiÎn apo u noma
Pe a echea rep reşeal ame eprmare ca şpe a apreca raaea e ee s se seama e seree aspece releae cm ar : caracerl ea sa lar, mel care are lc cmcarea apl c cm
care e scrs sa ral paclarle ppare ş reale.D pc e eere al raprl c rma l erar eseeaeca cercearea cal eprm r- ar e sarprecm Aem Cvenu care rasmerea ar alrc m rc mal ca c ae caracerscle (er p aceasa ş mae espre
amca l m acale) la câea eempe care apar mame aaer eae pe care cl ş csll aces ar le a remarca şr: mea cla acalre e ae ermc cs a prcr e el e sae e pra r e 30 e er" (Aem Cvenu5.08.201), Scea s-a perec c ml a rm separe
resara creşea sp care s - ac reclamra. . (b 8.08.20 l ) Dac-ar pe e ş s-ar pes la ee ar re s rele cam 6 mae e mâ
23
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 19/184
e-ee c rep e (ibid, 10.08.20) P se mers mer ea la sre r s e ş cea eac?(ibid, 4.08.2011).
ealarea e eprmr rap c rma ese mpra e asemeea s se seama e saa care arec cmcarea ş mpc e rll persaer care realea - emse e şr car e preleer sa rce car cal aaerle e a s leraleNc char reşelle eae prse ase e sa s scale pe c s aecae sl sc schm
r- car amlar clca eprarea eerar c ee slsc ee ese ame me camal. Se mpe ş ca ea s sc e a r amlare a ra sa e a lme s e aeca sae carese esşar cmcarea ş sa parcpar la sc.
Greşel se prc ş lma scrs ş lma r. Dac
s resl ral reşele s - arecare msr scae a eere prlemee care p ere rmlarea e (rerperea reerea pe a lmr lc eees aarea eleme ec.) scrs aceseas lerale. Scrsl ree s a aspec r ca ma m c c arl el are mp s se eascaspra r e r ş aspra aeer cer. U aacl apr eprmarea ral (ar ,u c mer acmprr Îmi pace s s) ese a ecrma cm ese r e scrs.
Uele aaer e a s eprmr pplare sa/ş
reale De eemp csrca c prepa l (Da lopii mae) lc re e a (Da opiilor
mae) sa srea esee - a pra r ssae eme (iooIăi, Înghăi) apar resl ppar Me reşe caracerea rrea crlr eame re cm ese e p larea ara
scra el c e l, i l. le c aceasaaere sca pr parcar reale reprcemrspsl a cr e Al. Grar (98 205 r-
24
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 20/184
artc c ttll "a sa al?: U cttr m semaea ree care la srrs ect tr artc cat e
verstar eea tr mare revst Bcret spiiepaizane a unei sepaăi în seiciul sensibiliăţii şi a imaginaiei tt che c va tree s e a crectrl. De at tearea a etr al ai ale esterr-s eeal c «mlvesm». Besc c aare atr Dar revsta cheste e s e trtcrect cc re s ea crectr atrl r ( t rramea eere) Ş e aceast at rat tre m
aatere tree aat.Mte aater st varcate creae terare etr acaractea ersaele ca care se esar evemetele. Evet c acest ca vrm e reel ce marcare ststc teat
aara r sta secae cm st cele amtte ma
ss aaterle e a rma lterar st ee ma mt sama rave ele tree s e evtate.
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 21/184
Greşeli de pronunţare
Rele rtepce (e prare crect a la az ersecrter echmea ctelr m stattl e cte mprmtate taa ctext fetc Petr prare crect,tee s aplcm e a c la c aceste crter ar câ aemeztr s csltm DOOM2 (car care ca eprare stae specale ar ş alte lcrr rmate
(ee r meate aceast sece.Prtre reşee ecete e m refer la cele care presc
prarea e cte elce ş cte fech al m prarea l (care se realzeaz e ca rpe sete ks] e ca z lcrea ă c e p c saeleş sa r apara alteae a/ea p Ş sa} prarea
r cte preate ate m ş lcl accetl.
Pronuntarea unor suneteI
sau a unor grupuri de sunete
Relle rtepce fereaz aratee crecte e prare e aratele ccrete crecte apte earea r aspecte care e etmla ctelr sae ctext fetc. Vm scta ma tâ pr exemplelee ma s espre relle care tree aplcate prarea
l e, a ca ş espre cee care ter rstrea rsete sa rpr e sete aate p csaele Ş ş .
26
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 22/184
Şea aa a euroregun [erore] (Rao
Româa Actat 30.03.20)
Noa ooepc coam rostrea e] a e e a cept or cte eoloce sa e a ceptl or slae care
fac pate asemeea cte. Pr rmare rostr precm[ero] [epok] [ekae] [eropa] [ee] [alee]
[poeze] st tota erecomaate.E pos ca reşeaa s apar caz c orto cosc
o al re cofo crea e se proW e] ma c aceasta
se apc oar or cte fo ech (ez exempe ma os) ş eolosmelor. O reşeal precm cea
tt poate explcat aşaar pr proare poplar
2. El [el] a ost mpşcat cap. (Naoa V .092008)
Dac ttll ateror proarea c [ e] la aa cât comps euroregun este coform c orma mpo
tr exempl acest ttl e e a ceptl prome
persoa trea rostt [e] .
Rostrea c ftol [e] este corect ma câtea c
te fol ech pr trae. Astfel se rostesc c [e]a a foele prome persoa eu [e el [e] e
[e] ele [ ele]) ş formee er a : eş [eşt ] ese [este]
e [e] eram [eram] era [era] era [era] eraţ [era ] erau
[era. Greşeaa care apare proarea c [e] loc e
e] a acestor foe se expc p ea rae (se po
cm se scre) sa pr hpercorecteNc forma prome persoal ea sa cea a emo
satelor aceea aceeaş e e a cept e cât sa e sla
se p corect [e c [] ([] semoca) ea [a aceea
[aea] aceeaş [aeaş ]
2
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 23/184
3 Se exact [eksakt] ceea ce aţi ss deaoastă."(OTV 27.03201 1 )
Ltea x se oţă totdeaa cs [ks] Î cţie decotext oetc adcă de ecătatea ato sete aceasta
coesde e gl de sete [ks] e g [gz] Ueoisă deş cotextl oetc e sia tea x se oţă dietde a cât a at oa (eăztă DOOM2) stabidoţaea coectă a ecă cât
Ca eglă geeaă se oţă [ks] atci câd este asa tia teă a câtl o câd este at de o cosoaă: xilofon [ksloo] xenofob [kseoob] xerox [kseoks] p[ks] excursie [ekskse] export [eksot]
Î schb acă x se aă te oă ocale acesta se oateeda e gl de sete sooe [gz] e g desete sde ks] tel ss cotext ocac gl de s
ete cae coesde ltee x se oate sooza sa . exell di ttl ca ş exelee ătoae x a ostoţat coect [ks] loc de [gz]: teb să existe
[eksiste] (ado oâa Clal 2.04.2009) "examenul
[eksael] edcoegal (OTV 2703.20 1 1 ) se exemplu
[eksel] (tea 3003 .20 1 ) eoa exilului [eksi
ll] oâesc (TVR Cltal 9 . .2007). Poţaea coecă este aşada egzste] [egzae] [egzel] [egzl].
oşi destl de ecet x te ocae se oţă [ks]c o doedesc şi exelele apximativ [aoksiati] axă
[aă] bauită [baksă] [ksae] lexic [eksk] luem
buhez [ksebgez maxim [aksi] reexiv eeksi.Modl de oţae a l x ca gl de sete [ks] sa [gz]
oate aea ş alte exlicaţ decât eţa cotexl oetcPoţaea ca lble d cae o citele coţâdltea al că ele a tat oâă e caescsă sa ada ot stca edaea li x el sa altl
De exel x se oă ks] ate cite deş etioaele lo aceze se oă c [gz] (ca ecbil [ekseabl]exegeă [ekseeză] exigenă [ekseă])
28
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 24/184
Ponnaea ltee dă alte oblee onseneneo n an ga.
A Ponunaea ks a lui x geneează conza acestuia cu gpu delitee ponunat la fel s uvintele unătoae de pi dă nu se sciu
cu x ci cu s: Îmbâseală usa sons a tisi Pe de altă pateteue distinse în ponunae în scee cuvintele cae încep cu exks] de tipul a ava exesenă de cuvintele ponunate i scsecu es eso esadilă a esalada a esamota
B ând un cuvânt teinat în x sau întun gp consonantc
foat cu x îi ataează desnena de p lual i se poduce alteana
foneticăx o x/t pn uae la plal cuvânul nu conine ltea: sg. omplex pl omplei sg pl . sg linx pl . Iinisg spl sni sg mt pl miti xcepie fac unele cuvintesavante cum este sg. ambidextu pl ambiti nu ambideti)
Ponunaea liteei x ca [s este nelteaă în cuvinte pecumexpansiv expliaie a exploata coect [ekspansiv] eksplikaie][eksplata)
D n cazul uno nume pop stăine sau al alto cuvinte stăinex coespunde unui sngu sunet cum este [s] ( Belles se\]chin iamen siamăn) sau nu se ponună ( bodea odo] vin
dn egiunea Bodeaux "ouînchis da [eks])
4 dato dn cenuşe. (asă V 7 10 2007)Ponnaea e la nală n lo de -ă n ne sn
cenuşe, mătuşe, păpuşe, uşe, ge, loje, vaje ese nelteaăO aseenea onnae ese o alaae neneasă este azată de nena onsoaneo Ş saj (ae snt oste
n zona ealaaă/aneoaă a ată bale) asa l ă(ae ese nlot -e ent ă aeasă oală ae aelalo de atlae Ga 987: 227).
Foe e boe, plaje te sn gee aeastă onnae (neo aa sse aa) la sngla da oloste lalal sn eden oee (sg boşă . boşe sg plajă
l. ple, sg tă l te)
2
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 25/184
5. cle se a aşează in. Po V 1 8 .09.2008)
Cono noe în caz no vebe ca a aşeza a deşeaa şea c ş- în nteio adcali -e cae i nează naeează c -ea- c c -a Astel snt coecte oee de
esoana a 3a sg l onnate i scse aşă deşănşă n aşă deşă nşă).
În schib alteana e/ea se ealzează în stcta sxiveba -ez- atnci când ese ataat n adical einat în -şsa în (eu) deaş (e/ei) deaşă (eu) ţiş (e/ei)ţişă (eu) angaj (e/ei) angajă (eu) aanj
(e/ei) aaă ca a ceeate vebe c nnitl n -aă -ş- sa -j- la nala adica (eu) cecez (e/ei)ceceă (eu) uc (e/ei) ucă) Uneoi vebe cadicall ena n j ca a ea a şaja cae se congă csx ez-ează se onnă se sc) geit ca n exelee "Se ează n aon ne tatează c indeenă" e
gaatobzoo.o) Acea şajază n doa ate nteda este ca batele" www.eeae-okco) Coece sntdeci oele se eă şajă.
i în cl ltor cuvinte, după - de l nl rdiclului pre ea-dcă cest grup de sunete cre foeză un diong) fce prte
dintrun sux lexcl: -eală (geeală<
a gei eaIă oblojeală<
a obloji + eaIă) ean (ageean < e -ean lujean < Cluj ean) eaţă (oeaţă <u -eaţă) eseasă (ostăeasă < osta+ easă vitejeasă < viteaz asă) oele cu a în loc de eaprecum cele cre pr în exemplele uătore, se explică pnhipercorectitudine "e ne fcem dcă din geală m cumpărt unutomoil rt foumtuning.ro 5 .0.2005) gojan ceut
să e eutnst curentulro 23032011)
Pnuntre unor cuvinte străine
Fnd neadaate sa nai aal adatae la ssel lbi
oâne cvnee stăne n adesea oblee de onnae.Pen a le onnţa coec tebe să se nă seaa de noeleotoece dn liba dn cae a ost eate
30
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 26/184
6 a sa spay-u [şe] de gă (ado oâactaităţ 2092008)
Pe âgă oţaea d exe dat tit eoogsspay coaşte şi aatee de oţae [sa [şa] tot
coecte cest eoogs cae eodce şi gaa di ibade oge tebie oţat ca egeză: [se .
Geşe de oţae se tâesc atât a ee eoogseătse ibă a det cât ş ai aes a te ecete. Neesectaea ego otoeice di iba deoge excă ş ate oţă geşite ae o t
ecete ec cee egistate esi de teeze deLaeţia Dască Jiga (2006: 12122) tadceeaacusuu [ak's] eoea sa obea acus-uu
[ak'i oc de [ak' bodyguaz [bodgaz] agaaţi oc de [bQdga]/[bdigai aoă de cu [k'y]/[k'Qi] oc de [k] ,sau [şta] i î oc de [st].
La acestea se ot adăga desg te ate exee de oţăi geşite ae citeo tate Mai eţoă aicdoa oţaea [as-te---zat] a câti paseuza tat di aceză aseuse) ca staga ateapaseuza [aste-izat] (ado oâia cta
tăţi 25.04.20 2), dese cae ţ şti că tebe oţat[astizat]Pet a oţa coect ctee îtate este ece
sa edet să şt ba de oigie sa să oos DOOM2
cae dică î caz eoogiseo oţăe secae.
7. De e Champs- yses [şaez�] (aţioa TV27.1 1 2007)
Geşei de oţae aa adesea şi caz eo oistăe P eeet d deea bead aiziaChamps- yses [şzeiz�] de idă cae aae tt se o
ţă ca aceză c a aza şi ă p: [ş].Seaă ş ate exee de e o oţaea
şi sceea căoa tebe să ae giă să acă oee
3
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 27/184
b d cae ov : eg. Mancheser [�estă] Shelley[ş�-] . Jules Michele ş�] Srasbourg [stasby]ge HaendelHndel [h�dă] Kl [k] Richard Wagner
[had vă] t Besca [b�şşa] Coseza [koz�ţa]agh Bob [bQ-be isz [st] s Chile [le] Ciudad
de Mico [s d de �hko] . ee e de oge stăă cae a aa -i aceasta
tebe oţată ca vocală ca i şott" de exe îee Darvari [da-v-] ( [da-v ]) Gori [gQ-] ([go ]) Karachi [ka--] ( [ka-]) ahoari [a-ho-v-]
( [la-hov ) Moruzi [o-y-z ( [oyz
] c[oyţ ]) Soi [sQ-] ( [so]).
Pet ele e o stăe se da dcaţ de oţae î OOM2 ş î D da et a aa c se oţăş ate e de acest t este ecoadab să se costedcţoae secae ca Dicţionar depronunţare. Nume proprii
srăine (Foeţa Sădea 1973; 000) ş Dicţionar orogracoroepic morfologic şi eplicaiv de nume proprii româneşi
şi srăine (o oa aMaa Bota 007).
Loul entului În uvinte româneştişi Împrumutte din lte limbi
geeal oa ooecă accetă o sgă vaată accetală e cae exsă ş o exlcaţe C toate acesteade lte o aa z ş vaate geşte aşa c vo aăta
î exeele de a os
8 Vostoa ea lă c buei (tea 1 11.09.008)
cceaea coecă a sbstatvl d ttl este bulii
exlcablă eto acez boulle.
Geşte sb asecl acceă st ş oăle dătoaele îegs smbol al ă aţoale (OTV, 905011) ae albi (Naţoal V 101.007). Cv-
32
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 28/184
tele dn aceste eemle tebe să e accentate ca în mbaanceză, de nde a ost îmmtate: simbQI aib. ccenaea neconomă c noma lstează tendnţa obtoo dea le adata la ta de accentae aotonă (e entmasabă), moştent dn atnă ce ma ecent în omână n cazlcânt simbo accentaea e ma sabă întâlntă ecent, oate ecată ş n nenţa lmb engleze (în engleză, symbo se onnţă [smbă])
nele neoogsme ntate de ma mtă eme în mbă adoă aante de onnţae, ambele consdeate coecte. Deeeml, alăt de ancprofesQr rac (aante cae eodc onnţaea etmon ancez), DOOM2 accetă ş aantele nic pfsor rc c accent adatat conomtal mb omâne (în cazl ltmeo doă, oate obaş de eodceea onnţă dn engleză ş/sa dn gemană)
Geşe sa eztă de accentae aa ş a cnte m
mtate dn engeză Un asemenea caz îl eezntă anglcsladata gac se(c eng. safe) cae n ebe onnţat îndoă slabe ş c accent e i [se-, ca în eeml Ncnn este ea ge de at (ntena 1 1609008) c caîn engleză, înto sngă sabă [se
Lsta c eeme de cnte mmtate la cae aa
osclaţ de accentae a tea mlt lăgă Pent a accentacoect neologsmele, ebe să se ţnă cont de ma mţ actoonnţaea dn mba de ogne, echmea îmmo, adţa, modl cm a nat cntele în omână (e cale scsăsa oală). Geşele de accentae se ot eta sm, nconsltaea DOOM2 cae ţne seama de acto menţonaţ
Geşe de accenae se întânesc n nma în cazl neoogsmelo, c ş n ce al cntelo dn ond ech, ca în eemlele: Toţ îţ ăsnd fure B TV 30 1 1 .007) stdlc pricna (ado 1 1 1 . 1 .007) în oc defYrie prcina.
ccenaea geştă se constată, de asemenea, a nelecnte oate n omână. O eche geşeală de acest t aae
în eemll rederie decte-cad" (OTV 9.05.0 1 1 )cae tebe accenatpreedrie. Sbstantl preedre calpreedri (atclatpreedrie) oat în omână de
33
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 29/184
a a prevedeq sx acceta re tebie să e accetatla el ca alte sbsate di aia excală a ebi a vedeavedre revedre (ca oate sbstaee deate c acest sxde la ebe c tl -ea plăcre ăcre ec.).
aţă de foee consideae coece în OO OO a ecomanda e o aă vaiană de accenuae (arie faţă de aare rdarfaţă de radr; regor faţă de regiQr) e două vaiane în vaiaţieieă enu peechile uăoae cu amele variane coece OO
indica oi numai vaiana de după aă ntiant penrie/penuretrtra oi numai pe cea de dinainea aei gngaş/gingşpojghă/pghiţă) e a enunţa la una dine vaanele admise denoa pecedenă OO a păsa doa varianele ar nu iar; simpoiQn nu i simpQion)
o ată geeaă cae ete oc acce dietă ca tide cele eţioate ai ss aae csl exii osbstate tate Î caz ceo ai lte astel de
sbstae accetl tebe să e sabi exe. Piae acceă ec cee di exeee ătoae s ecoadate: D ecie i ea ie oetl accideti (tea 20620 ) oc de ax
(ca axul; Mă gâdesc doa a derbul c Seaa" (eal
tatea TV 5 . .2007) oc de drbiul (ca drbi Naila câea sbstatie (tate sa oteite) oc acce se schbă exie: rqdio da radiQul radiQuri;
ro da erQul erQuri nQră da nurQri; sQră da urQri.
Penu geelile de accenuae a uno foe veale vezi 73.
. La eleo este dol O Moraru. (ealitaea TV3002007)
Nele de ae oate c sx echi ariueriu seaccetează la el ca sbstatele coe coeszăoae d
cae o (ţal d oecle) cae s oate c sxlde aget accetat qr (morqr olqrpescqrpivnicr. Dăcae să la ee se tâlesc a ece oţăi
34
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 30/184
cu accetu pus et pe i ca î exemplee Olau TVRutua 22007 î oc de Oiu Ciuboau NaţioaTV 209.2008 î oc de Ciuboiu Feau Naţioa TV202007 î loc de Feiu. Tot eit se aude fecvetpouţaea mistu D. Fueu Atea 7.0.20 O îoc de Funiu cae povie di substativu comu n,
vaiată a uiuni pesoaă cae face sau/i vide fuii).Depasaea accetuui a apăut i î pouţaea umelui uuimae ivist E oeu (TVR 20..2007 oc deCoşiu cae pove di subsativu comu oş vaiată
eoaă a lui pesoaă cae face sau/i vide coui)După cum expcă Valea Guţu Romao (2002: 222 deplasaea accetuu a substaivee derivate cu suxu aiu
eiu este ueţată de u tpa devatv ecesc epezetade o see de ume pecum Alexu Dumiu Gheohu,
Gigou, Vasilu
Dobea o TV 9.04.2010
Numele eu omâet se pouţă cofo DOOM2
cu acce pe pmu DQbgea u pe al doea ca ttu.o ret pouţa se aude fecve umee popu stă
Kuweit ca exemplul: prmele săpăt d Kuwei [kuvet](VR ultal 0.10.20 ) î oc de prouţaea două slabe cu acceu pe e: [kuvet.
ouţă ete sub aspecu locuui acceului apa îcazu ao ume pop omâet da ma aes stăe. aăcâeva exempe de ume popr de pesoae i de locu asupacăoa arae aeţa eodo Hrstea (2002 1994 and
Călnesu î loc e And Călnesu ApQlodo din Damas oc de ApolodQ din Damas Anka î oc de nka
Montevdeo, î loc e Monevido.
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 31/184
Greşe de screre
Cl a t gş d c fac pa dn catgagş dznant pntu că tădază lpa d cultuămntaă n mat d gaatcă. Sca cu nu, cu da cu t i, ca c a ă cată ca ntun cuvântau n dă ca cu â au c dcă ada pl. Laaza acta ta a t cauz ncnaşta tuctu
cvnt ş a dlu cum au fat nnţa pnnţăaupa ga, ndfţa n c a ntăţl fn (adcăpnunţat la f) ncunaşta npctaa ngac n vga Apcaa cancă a un g ăa atnt a cntxt dat, ca ş taa d a nu gş pt pznta, d ana, n gş cvnt d ga
Fnd gş ca apa n c dc n cndţ ca avmpltata ă ctă apa cntucţ utlzat l pt vtat pnt cct analză gaatcaă, pncntaa un lucă natv (n pca ş )
Dacă nţgm d c a pd anută gşală, a nu
a a şan ă apaă. Mdu d anază a xp dnacată cţn pat xtnd ş a at xmp n cupnac. P lângă analza gşl, unl păţ dn acată cţnv atag atnţa aupa nm actal n pvnţa ga (aşacum t tată n ş n ), ca adc n md-că a cpltă faţă d na antaă
36
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 32/184
Scriere cu -i cu - i su cu j l fil cuvtului
Pnt ca cctă a cvntl c n c d a ct t ă m atnţ la tcta l n cntxtl n caapa ş ă n m nnţaţ d fl cm nt pnnţat.Exmpl măta aată că pnnţa pat caza ngş d c.
11 . zta a d membr dn Cma Epană (.cvant 0009)
La nală d cvânt dpă cnană t n gnaldnzat (a şptt) ş nnd vcaă plnă n fmazăaă ca n xmpl pu [pşt] elev [lv] pom [pm] cumper [cmp] e [ş] alb a] senn [nn] tcn cm n cazl cvntl al că adcal tmnă ntn
gp fmat dnt cnană mată d l a r (gp nmtmua cum luda) vcac t n ş fmază laă araşt membr [mm] nr [nt umpl [mp albar[alaşt] negr [ng] nor [nşt] vor [vşt] tc.S nnţa pnnţă (ar ş ar, monr ş monr pnnţă la fl) cvntl d act tp c gşt c d
ş atnc când cct t ă c c n La xmp dn ttl adăgăm atl câtva ca cnţnaclaş tp d gşală E n ta la socr, da nc n va(www.tfmnn 1 09009) Cm ă n nr nt ntcţ (www.dplay.cm) E n că a c c ă ţ umpltmpl (0. cmnta 1.0.007) Lct a
ş ăn nt nşt amn smpl (wwwdang.) Und an nor? (Antna 1 11 .03.008).Pnt a vta amna gşaă ndcăm n cntna
g d c c n ş c d dpă adca tmnatn gp fmat dnt cnană mată d I a
( 1 ) S c c n - nal ăta cvnt a că adca
tmnă n gpl [cnană + I r v a pana a a ngla ca a dnnţa ((u)a umpl, nr tc.)
3
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 33/184
ponumele/adectvele ponomnale posesve de pesoana ş a a plual « a) noş a) oş)
adjectvele mascuine la plual plasate după substantvoh abaşneg)
substantvele masculne la plual pecedate de dveşdetemnanţi ca nşe (nşe eb) aeş aeaş eaţaeş gr) a noş a oşr a o (a noşr nş) unun afandr) aţ aţ afand) anuţ anuţ eb) are e, âţ (âţ aş) uţ puţn uţ ene)do unpreee douăe de o e de etc. do e)
substantvee masculne la plual pecedate de o pepozţeă a umate de un subodonat a u depre onş(face excepţe pepozţia u cae n unee contexte cee unsubstantiv aticulat deci scis cu - al dolea - nd aticolulhotăât Mege u or [u] n excuse vs A văzut un lmu onşr [nu cu extateeşt]);
() Sceea cu - este coectă numa dacă substantivul mas-cuin (sau adjectvu) cu adicalu teminat n gupul consoană+ r este la plual ş pmeşte atcolul otăât , ceea ce sentâmpă aunc când:
substantivul nu este pecedat de un detemnant dn seacelo de mai sus şi apae nto pozie sntactcă n cae esteceută aticuaea sa (,nşr vo ua o decize impotantă"Sor locuiesc n ată pae)
substanti este peceda de oţ (oţ ebr)
substanti e pecedat de o pepozie şi umat de unelement subodonat (a ur e, depre onşri dn poveş)
adectivu este pasat naintea substantvuui şi peaacou (eebr ânăreţ edor aboven).Aicuaea sau neaicuaea unui subsantiv al căui adical
se teină n consoană + I sau r depinde ş de ceea ce expiăsubstantivul n context. Astfel numai dacă tmte a o enttatecuoscută individuaizaă acesa se acuează (Bântuie odr
băâni Bâuie odri bă oice coi băâni Megecu or n ecusie da Mege cu or n ecusie [nu cupieteni "Ceebr cântăe dn toată luea sau ntânit a
38
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 34/184
acest eveniment da "Celebi cânăeţi din toată lumea sauntânt a aces evenmen cânăeţi ceebi, nu necunoscuţi] ş.a.)
Unii nu cunosc egulile scieii cu -i sau cu -ii după adicauleinat consoană I sau aşa se explică fapul că un cuvântcu un asemenea adical e scis o cu un i şi atunci când tebuiesă e aicuat cu aicolul hoăâ -i. Aceasă geşeaă apae nexemplee umăoae, unde substantivele a ebuit să e scisecu -ii unul epezenând desinenţa de plua, ia ceăat aicoul(pentu că efeentu substantivului, adică ceea ce denumeşesubstantivul, ese cunoscu) embi a op famiii iscă să ă-
mână ă case (Anena 1, 09008) Toţi minişi şi oţipoliicienii tebuie demişi ! (.petitieonline.o 8 09.0 1 1 ).Cei cae nu au nvăţat eguile de mai sus se pot nsă des
cuca pin pocedeu subsiuţiei vo ebui doa să nocuiascăcuvânu despe a căi sciee au dubii cu alt cuvânt cae nuse temină n mua um liuida şi cae când se scie cu ii se
ponunţă atfel decât când se scie cu -i De pildă oţi minişiise scie a fe ca oi oamenii ia unii minişi se sce la feca unii oameni
12 Şanajaţi de popii copii (wwwudia.o)
De utiizaea adjectivului popiu sun egae două geşeli,cae apa destu de ecvent n uz.
Una piveşte scieea adjectivuui cu ii n oc de iii cândacesta e antepus substantivuui egent, ca n exemplu din titu(coect este opiii copii). Scieea cu -iii se justică astfe
pimu -i- face pate din adicalul adjecivlui, pn umae esteinclus n oae foele din paadigmă (popu, pope, popi) la plua a doiea -i- este desinenţa de numă (popi), ia aeiea -i este aicolu hotăât cet n condiţiile n cae adjectivu pecedă subsantivu (popi). De atfel foma de plualaicua opiii) se şi ponunţă dife de cea de plual nea
ticula opii).enu a nţeege de ce ebuie scs cu ei i adjectivl a
cae ne efem, putem să compaăm, pe de o pae, cu fomele
39
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 35/184
de sngua antepuse ş pe de altă pate cu ate adjectve lapual. Astfel aşa cum atculăm foma de sngua cnd adjec-tvu pecedă egentul (popu cop pop avee) totaşa aculăm ş foma de pua n aceeaş poţe (popcop la masculn da pop ave a femnn). Atcoul se aaşeaă n mod smla ş ato adjectve cu fomă demasculn plual aate antea substantvulu (umoş copbun cetăţen) La foma de pual (oce ge) adectvu sesce cu numa când nu ae atcol nd pasat după sub-stantv ca n eempele: etu a avea succes e nevoe să a
ncedee n foţee Am contut casa dn ventule. În această poţe adectvele mascune cae nu auadcalu tenat n se scu cu un (cop cetă-ţen ).
La fel se epcă ş sceea cu nu cu n caul substatveo ş a foma atculată de plual geşeaa
aceasta n cuda numeoaseo atenţonă (ale pofesoo aeautoo de manuale şcoae sau de lucă de cultvae a lmb)contnuă să se poducă cum o dovedesc eempee Da vn a şcoaă ! (Antena 1 1 7.09.008) Nu veau să m spe (Antena 1 1603011) Lun am chemato pentu alua o declaaţe pvtoae a do dnte e (adevaul.o1810.009). Aşada când sunt la plua foma atculatăsubstantvee de acest p au un al adcaulu (copl fu) aldolea este desnenţă de pua (cop ) a a teea esteaco hotăât (cop ) oele de plual neatculat (
) se ponunţă dfet de foele de plual acuat ().
Pen scrierea coecă cu un sau cu doi a unor foe veralevezi mai depare 64, 67 69 70.
Cealată geşeală de nauă semantcă este peonasmu e-utat dn asoceea adjectvlu (cae ndcă posesou)cu adjectv ponomna posesv sau cu ponumee n gentv
cu vaoae posesvă ca n eemplele Nco compane nu escuttă de scu de a ată de angaaţ (.-beatea. 7060 l ) asonat de munca sa Iuan ngeşte
40
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 36/184
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 37/184
siaba naă ponunţată ientic) acea (băeţi ace) eseimpoant să şm că foa e feminin sngua se sce cu -ea,confo noei a foa e mascun pua se sce cu -a
Geşeaa apae cum am spus şi n cazu ponumeu (şi aaectvuu ponomina) emonstatv e ienttate. Sabanaă a foeo e feminin sngua a nominav ş a acuza vse scie -eaş (eaş cae) a siaba naă a ceo e mas-cun pua se sce aş (aş oamen) eşi ambee cuvinte se ponunţa a fe [aeaş] egua e sciee coectă nusa especa n exempee: ceaş cae neamnă oameni
să aibă cuau e a se esănui (asonet.o) e aceaşbană cicuai? (Antena 1 4. 1 00 ).Dacă a foee e nominatv ş e acuzat v femnin sngua
emonstat e epătae şi e ientae se sciu cu ea/-eaş(aceea ace) n schmb a gentivatv aceste emonstatve se sciu cu -a espectv cu aş n saba naă acee
acee Aceasă sciee e usticată e faptu că segmentu-e- in neou foeo acelea, aceleaş e specic ponu-meui a femnin sngua (vezi ş foe ca e ei) aşacum sunt segmentee -u a mascuin (unua ala, acelaacelaş) şi a mascuin ş femnin pua (una alaacel, acelaş). exempee uătoae u u -e, apaegupu -ee-, geşeaă expicabiă pin necunoaşteea egui esciee a emonsativeo ubaă e onţa e a nu geş (fe-nomen numit hpecoecttuine): Nu a ău acă tea uitaa anu maşini aceleea (gmcub.o scuţi 7.09008)acmie uscate ae aceleeaş fete (.imaginefe.o).
4 To au acelaş gân (foum.sopea.com 30.07.0 1 1 )
Nenotaea u - na upă o consoană este n genea ogeşeaă pe cae o ac săni atunc cân nvaţă imba omână.Geşeaa apae nsă şi a uni vobto natv e omână.
O posibiă expcaţe pentu pouceea geşei in ttu oepeznă inuenţa ponunţăii asupa scei (n foa scisăcoec acelaş, - na ese şopit [aeaş] nu ese o vocaă
4
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 38/184
plină). Ată explcaţie a putea aceea că -i nal dn oademonsatvului de identitae aelaşi este ntepeta geşt cadesinenţă de plua (după modelul uno substantive şi al unoadjectve temnate a sngula n -ş a la plua n -(ş)i: bebeluş bebeluşi pesăruş pesăruşi; drăgălaş drăgălaşi golaş
golaşi) cae na ebui să apaă n cazu unui cuvânt la sngua cum este aelaşi În cazul demonstativu de denttateşi ese un segmen na cupns n oate oee atât cele desingula cât ş cele de plua aceea aceea acel aceiaceoa ş.a. Opoziţia singula pua pe cae o eazează
demonsativu este macată n ineoul omelo lu pn naapmuu component vaab: ael aei aee aeleSegmenul na -şi se găseşe ş n oma ato cuvinte cum
sunt adjectivu ponomina de năe la pesoana a 3a snguaş plua însuşi însăşi înseşi înşişi sau advebu ouşi.
De alte ş n utilizaea acesto ome se poate ntâln geşeaa
menţionaă: "Touş nu e ău că ne ma aducem amne (l .-jualu.o comenaiu 0.04.2010).
Alteo se negsează enomenul inves: oe adjectvaescse geşit la singua cu şi n oc de ş. Adăugaea lui i nasemenea suaţ se poate expca pn conza dne seg-mentul -şi dn componenţa uno cuvnte ca acelea de ma susş gpaea dsocablă -ş -i (unde -ş ace pate din adicaa -i este desinenţă de plua) avozată de osiea nmuatăa ui -ş n vobiea uno pesoane cae e nuenţează sceea.Geşeala aceasta apae n exempul : Sunt un băat drăgălaşi
atâta tmp câ nu sunt căcat pe bătătu (lo.backend
netlogcom)
15 Cum săm reiez adesa de messenge?" (testesiintebao)
To ponunţaea geşită nuenţează sceea ncoectă a
vebeo conjugae cu suxul -ez- aaşa unu adica teinatn -e- pentu că a neoogisme e nu se ponunţă [e] (cum sentâmplă pn tadiţe n cazu ponume o eu [e el [e] ei
43
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 39/184
[e, ele [ee]) şi a foeo vebae eşi [eş], ese [ese],e [e eam [eam], eai ea], ea [ea], eai eaţ] , eau[ea. S afectate de această geşeaă vebe ca a agea acea a pcea a (se) ecea a dicativ pezet ş la cojctivpezet. e a eimia di scee foe geşite pecm ceie ageiei poceie se eceiaă ş.a, ebie sşă (sacoşieizaă) ega de foae a pezeti idcaiv ş con-jciv, potvi căeia se ndepăeă sx a de iv şse ataşează la adica vebi sx e- (-ea-). ae,coecte st foele cee ageei pocee se eceeaă
Sceea geşiă c i sb ieţa ponţăi geşite, apaeşi n cazl ato foe di paadigma aceso vebe, cae coţi sxl -e (ea-) ca exemplee aţi agajat săceiai oc de mcă Magalia (doepma.o1 6.04006), Cine a ceia teevzo? (pegaiscom) Co-ecte s deci foee ceai cea
Î sceea aceso vebe, apae ş ată geşeaă: Feiceaceaă dependenţă (aextzasayblogspotcom, 5050 ),Obse că agei ideea i ceu de ecpeae (de-pedetao, fom, 4.050 ), Ai evoie de oc nde săte ecei? (aetvwebs.com). Aceste foe vebale ebiescse c do e pe că pim e face pate d adca, acelăa, di sx -e- (-ea-) coect scise (şi ponţate! )s, aşada, foele caă [keză], agi [ageez],eci [ekeez].
Scieea c do e a aceoaşi vebe a pesoana pla in-dicaiv pezen şi cojnctiv pezent este, de asemenea, geşă
(ceem ageem ne eceem). Coecte snt foee: ceămageăm ne eceăm a fe ca vebele ceealte dn aceeaş casăde conjugae: avansăm lucăm viiăm Tot geştă este ş foma -ind de sux a geuzii: ceind ageind oc deceând ageând.
Î schimb, vebee eologice c initv -a a căo
adca se teină n -i- (a buia a deaia a gaseia) se sciu(şi se poţă) c -ie- (-iaă) (bie buiaă; deaie deaiaă; gaseie gaseiaă) espectiv c -iem -iai ia (bu-
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 40/184
em, brua, brua deraem deraa, deraa grasem
grasea grasea) ia geunziu cu -nd (brund derandgrasend)
Scrierea cu sau cu
am auzi pe un cunocu punând că e ceşe" cu î dn, nu cu â dn a. Guma lu ngvică epima deigu nenţelegeea şi neaccepaea eguli de ciee când cu î când cu â
după ce ee obşnui n anii de şcoaă ă ce mai impudoa cu î (ecepând cuvânul român ş cuvinee foae dela acea: românaş, româneşe românol neromânesc ec)e cla că cieea ş cu î şi cu â a cea compicaţii n oogaa omâneacă guveaă n pimu ând de pncpiufoneic oivi denţie dae de manue alu ( 1 979: 1 9),
un iem de cee fonec ee un iem n cae ecae uneee denoa de o lieă şi n cae ecae ieă ae odeaunaaceaşi une ca denoa" O ace pncpiu nu ee epecade veme ce acelaş une e cie uneoi cu â, a aeoi cuî. e de aă pae cieea cu â nu epecă conecven ncipncipiul emologic : un iem de ciee devine emoogicpn conevaea foei cie a cuvneo n ciuda fapuluică foma o foneică e modică n imp" (aiiu 1979: 17).Scieea cu â a puea jucaă eimologic n cuvine moş-enie din lană pecum câne « a. cans), lână « la. ana),pâne « la. pans) srâmb « a pop srambus) ec. nă nu
ş n ale cuvne de oigine lană pecum râde « la rdere)râpă « la rpa) râu « la. rvus) srânge « la. srngere)
au vân « la. venus),fânână « . fonana) ecAudinea cunocuulu meu n apo cu ceea unua ş
aceuiaşi une e cu â e cu î nu e ingulaă. Conaăm cutoţi că după nouăpeece ani de la Hoăâea Academe
Române pivnd cieea n anume conee cu â a n alelecu î noa oogacă nu ee genea epeca Unele ediica şi anumie coidiene pacică ceea numa cu î, la fel ca
45
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 41/184
nane de efoma otogacă dn 1993 În şcoală nsă esteobgatoe espectaea nomei oogace mpuse de Academie(la examene elevi sunt depunctaţ dacă nu scu cu â especv după cum pevede egula) Impoante ucă cae constue
epee pentu manualele şcolae cum sunt Dicţionarul orograc oroepic şi moologic al limbii române (ediţa a Ia2005) Gramaica limbii mâne (2005 ş 2008) ş Gramaica
de baă a limbii române (20 0) apăute sub egda AcademieiRomâne sunt scise n acod cu noa otogacă n vigoae.Chia dacă eglementăle sabite acum apoape două decen
complcă oogaa ş nu au convins pe unii este necesa săe espectăm (aşa cum tebue să espectăm oce nomă) penucă o scee unitaă este o dovadă de cviizaţie şi n panlngvistc Nomele otogace sunt de fap convenţii gaceapaţnând unui anum stadiu din exsenţa unei lmbi.
aie de ulima refoă oroacă, cea di 1993, cofo oeororograce sailie pr refoa aerioară, cea d 1953 se scria
cu Î oae siuaile, ar prru amedame di 1 965 se scriau
cu â doar cuvâul mân familia de cuvie formaă de la acesa ciuda reaciilor ligviilor Mioara Avram Valeria Guţu Romalo,
Theodor Hrisea i alţii) cosemae Î mai mule aicole care apărau
pricipiul foeic pr Hoărârea Academiei Româe di 1 7 feruarie 1 993 sa impus reverea la scrierea cu â Î ieriorul cuvieorÎ aumie codiii o descrere a amosferei creae jurul oii refoe oograce se găsee Î elia Dumisrăcel 993 Refor
ma orogracă di 1993 a impus, de asemeea, uiliarea foelornt ntm ntţ Î ocul foeor nt ntm nt reco
madae pr refoa d 1 953 i Îaie de 953 exisaseră discuţii
Î legăură cu scrierea cu â vid Desusiau Nicolae orga,
Alexad Phlippide revsele Contmpoanl i Vaţa omânaă
prouţâduse Împova uilizări acesui sem grac Toui scrie
rea cu â cosideraă u argume peru demosrarea origiii lae
a mulor cuvie sa păsra pâă Î 1 953 ueu 1 98 92)
Discuaea geşeii din tilul uăto constitue un pej pen-tu a indca egulle actuae de scee cu â şi cu
46
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 42/184
16 Romanl «Cain şi Abe» este o poveste captivantă despedoi oamen de afacei pteci şi neândurăto. (www.libaienet)
Aşa cm se pecizează n (pp. XXIX şi XXXIII)snetl [ tebie scis c itea â n inteiol cvintelo (ca
n câine, ână ângă şi c litea la iniiaă de cvânt (mpărincet, nger, a sşit de cvânt (hotăr ur ăor da şi ninteiou cvinteo compse c stcă tanspaentă (bine
nee nemintânit oi al devateo c pexe de a cvintecae ncep c (rentâmpin rencăire
În cazl nmelo pop i de pesoană dpă cm se aată n (p XXXI) ega n este obigatoie nmee indscise confo c gaa din actele civie şi dpă cm doescptătoi lo. În schimb n nmee de locaităi se aplică nomasceii c â (c p 479): Cmpuung, Rmnicu Vce
TrguJiu Trgu-Mureş, TrguNem.
Uneoi neglijândse sitaiile când n inteoul cvintelose scie c , şi n c â, pent că se ine seama de stctalo inteă se sce geşit c â n loc de O astfel de neglijenăexplică geşeaa din titl de mai ss cvânt nendurători
este n deivat şo anaizabil foat c pex negativ ne
de a ndurător, pin mae tebie scis c Î
Nici n exempele mătoae cae conin devate (c pexeadăgate la cvinte cae ncep c sa compse (n cae cede al doilea element ncepe c n sa espectat nomaoesc pin pezent nscis să vă reâmppăte memoia(wwwhotnews.o comentai 00 1 .008) Aş vea să pre
ântâmpin o epetae a sitaiei aşa că aş doi să fac toate anali-zee posibile (foumdespecopiicom 8. 0.006) Bineânee,
se vo naşte mlte ntebăi dpă lectuă (wwwimpactesto1 1 1 007) Întebaea ea c ubânee (wwwtopexpeti.o1.04.0 ) Scieea geşită c â se găseşte chia la loc decinste pe aipa stângă a Monmentui Cefeiştio din zona
Găii de Nod din Bceşti nde pe o placă de mamă albăstă gavat Slavă eoilo cefeşti ce sa jett pentu apăaeaRomâniei şi reântregire neamli (n loc de rentregire.
4
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 43/184
Greşe se ntânesc şi n cazu foeor verbuu n careapare sunetu [ scris â Cumea uşn Dacă n uropaântem orcum utm acum am ajuns ş de râsu Africi ! (bacauinforo 803 0 1 0), Asistenţi matea ânt amare căutae [a Direcţa pentu rotecţa Copuu (wwwtoreadbbraiaro) n confoitae cu noa actuaă, foee deprezent ndcativ ae verbuu a persoanee 1 sg ş 3 p1 p ş p sunt cee recute după aină, adcă uătoaree:unt untem unte.
crierea c sa fără cratmă
oosirea coecă a cratime presupune, n mute siuaţi, ana-za gramatcaă ş semantcă a unei stuctu Greşe i e dervăşi dn faptu că uneori structue se pronunţă a fe dar se scru
diferit avânduse n vedere stautu componenteor Uneeeempe pe care e vom dscuta ac prvesc conza, reectată n pan gac dntre o foă verbaă ş gruparea acătuiădntun pronume foă neaccenuaă ş verb Ate eempereprezntă cuvnte compuse ae căror eemente se scru corectegate pin caimă
robeme speciae rdcă şi scierea cu sau ră camă ncazu mprumutor ecente neadaptate căroa se ataşeazămăci eionare (aticoe desienţe)
În toae cazure pentu a evia utiizaea greşă a cratimese recomandă să se consue DOOM2•
17 Lui o pauză! (wwweaiaeane comenau,4 08 0 )
Geşeaa dn iu sau cea dn eempu ,Lăsi domnuesă vadă cum e aici !" (Aena 1 03008) se epică pn fap
u că s onndă desinena i cae indiă psoana a a pua cu foa neaccentată a pronumui de pesoana a asina a ca dai
4
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 44/184
În foa vebală dn ttlu este desnenţă cae se aaşeaădect adcaulu spe deosebe de dnto mpecaţe pe-cum Dumezeu mnţle! n cae vebu ese a modulcondţonal a este ponume pesonal nu desnenă fapt
pobat pn aceea că poate eluat (edundant) pn oa ac-centuată a ponumeu (Luaa Dumnezeu mnţle!).Dacă geşeala dn u a putea expcată pn fapul că
exstă n lmbă ş secvenţa o geşeaă pecum can exempul Nu te ubeşte ocât de geu vne să cez(wwwtpuo ăspuns 3 .08 0 1 1 ) nu ae n schmb nco
justcae Înu epezntă un cuvân al mb omâne (n afaacazuu ,J este o teă dn alfabetul lmb omâne)Pobabl că eama de a geş scnd legat anumte cuvnte
este ma mae la un utzato a lmb omâne decât eamade a le sce geşt dezegat ş cu camă În an de şcoalăpofeso atag fecven atenţa că ponumee ne accentuate mi etc se scu coect cu catmă n mule suaţca n exempele: ândul Plânsua Pn-de! Segmentul nu e nsă ntotdeauna ponume el esteş desnenă vebală suaţe n cae se sce ega un scunsă dezegat ca n constucţe uătoae peuae dntunemal vă og să m ştu că ocupatădacă euşţ să vă tmp.
Asemenea geşe sunt noleabe. Penu evtaea lo estenecesaă anaza vao gamatcale a cuvnteo dacă valoaealo este dfeă (veb ş ponume) se scu cu catmă a dacăepezntă o foă vebală dec un sngu cuvân se scu egat
Aşada anazând componentee (adcal veba cu desnenţăsau veb ş ponume) putem utza coect ă nco eamăconstucţ pecum to mâne pe bancă! da ş - hana acoo ş aşazăte! coec! da ş n agendă ca să nu uţ!
49
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 45/184
18 Îm pae ău că nu u căsătot. (noapentumamaanad.o comentau 06.0 1 1 )
O geşeaă simaă cu cea dscutată anteo constă nsceea ă catimă a eexvuui uat de un veb a modu
indicatv tmpu pefectu compus pesoana a 3a sngua (căătorit sau ca n ttu pesoana a 3a pua (u căăto
rit. Gupaea u este omofonă (se ponunţă a fe) cu con-uncţia dsunctvă u (ca n enunţu: Doţi cafeaua cu zahău ă?).
Testu ce ma simpu pe cae suntem nvăţaţ să apcămncă dn pimee case de şcoaă pentu a evita geşeaa desciee a ceo două secvenţe omofone epezntă posbtateasubsttui ui u pin ori ambee eemente nd conuncţidsunctve. ste evdent că n contextu dat n ttu aceastăposbtate nu exstă m pae ău că nu ori căsătot este
un enunţ agamatcaLpsa uno cunoştnţe eementae de gamatică pentu nţe-egeea contextuu (veb eexiv sau conuncţie dsunctivă)expcă geşei de tpu ceei dn ttu.
1 ce erb de ecepţe (contabitaeameo)Cuvntee compuse epezntă gupăi de eemente cae dau
naştee uno unităţi excae n Gadu de suduă fomaă şsemantcă a cuvinteo compuse se eectă şi n gaa o. Astfecompuse pecum botg bunăoină deocirădeege unt
deemn au un gad avansat de suduă şi se scu ntun cuvântAte compuse sunt mai puţn sudate dn punct de vedeegamatca ş semantic fapt cae este macat gac pin sceeao cu catimă. În mute situaţ atunc când eementee compu-seo sunt substantve ş adective gadu o ma mic de suduăeste dovedt de pacipaea a exiune e a ambeo componente
e numai a pimuu cae ş ataşează şi atcou hotăât pceeerbe pceuerb pceuuierb; câineup
câiniupi câineeup cuântceie cuinteceie cuântuceie
50
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 46/184
În clasa compuselo cu gad scăzut de suduă ntă o seede compuse noi omate în geneal după model stăn alecăo elemente se leagă pn catmă cocu u
lmă cflu coă mucă m
măug ou.Pnte numele compuse cae se scu cu catimă se găsescş compusele cae denumesc :olu gululu
oculboulu go ocţâuc etc.
20. Pm mu al Române (VR 1 , 403 009)Multe substantve compuse cae denumesc uncţi se scu
cu catmă. O pate dnte acestea conţin două substantve unuld adesea f( coom altele sunt fomate cu eementum nvaabl mmu mblă molă
Unele compuse cae se sciu cu catimă au o stuctuă compexă incluzând la ândul lo alt(e) compus(e) pentu a de-semna un gad poesional difeit: mvc
vcmm mvcmm (în cee două exempe vc este eement de compunee ataşat iect ă catmăsubstantivuui sau componentuu m cofjuc
ono OO n compusee cu pm se ariculează al dolea
elemen pmmntl pmmntl pmmnt
Fecvent catima este omisă nepeis n cazul compuseodesemnând ncţi aşa cum se întâmplă şi în exempele: e-
dacto şe (o T 09008) inspecto şe(VR
,1 5.03.0 1 ) comisa şe (TVR 1 , .03 .009), ocotenentcolonel (judiceo 1 080 ) genea colone (-mocia.o 1 3 .0008), pim pocuo (o T .03 .008),pim vicepeşeinte (VR 1 1 03.009).
Catma se omite de mute oi când substantivu compus
este abeviat nsă ş n acest caz ea tebuie macată. Geşealaaceasta apae în exemplee pt. maj . (Antena 3 05.01 1 )t. co. (Atena 1 , 4.090 0), ing. şe (TVR , 5 03 .0 1 1) .
5
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 47/184
Spe deosebie de exemplele de ma sus nu se scu cucatimă denum de ncţii conţinând adjectve pecum pncp gene com pncp decto gene ecetgene.
21 "Showu a fost puţin ma bun decât mă aşteptam.(ww.cembacazio 7.08009
otvi eglementăio otogace din mpumutuile a căo nală nu pezintă concodanţă nte scee şponunţae şi ataşează aticoul hoăât sau desinenţa de plua pin catmă: howu hou; whu whu;cuu; ueeu.
În schimb n caz mpumutilo cae se emnă n teedn afabetul imbi omâne ponunţae ca n limba omânăse ecomandă legaea ă catimă a aicouu hoăât sau adesinenţelo de jobujobu; tendu endu;judou;bodu.
Împmutuie cae cunosc vaiante de sciee cu y nal(neadaptae) sau cu nal (adaptate) şi ataşează aticou şdesinenţa de pua n mod difei: pin catmă cele neadapate(debyu debyu; penu penu; ugbyu ă
camă cele cae au la nală lea (debu debu; pentu pentu; ugbu.Recomandăie din sunt neespecate n ambee sen
sui scinduse cu catmă cân nu ese necesa ca n măvaa vine jobu (TVR 903 0 da ă catmăacoo unde este ndcaă: ioenţe nantea debyuu Dinamo
Seaua (www.cotidanul.o 7.0.00).
Scrierea În unu În două ori În mai multe cuvinte
În ncţie de ou gamatcal pe cae l ndepinesc gupăle
ponnţate a fel se scu lega sau sepaat. om dscua maime peech de omofone n scieea căoa apa deseoi geşeidne cele ma gave.
52
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 48/184
22 Mulţumesc ncă odtă! (www.diamonds.e 52200)
Asocieea lui o cu substantivu dtă dă naştee uno secvenţeomofone (cae se ponunţă la fel) cu statut gamatica difetmbinae libeă (scisă n două cuvinte), adveb compus sudat
(scis ntun cuvânt) sau numeal cadina advebial (scis ndouă cuvinte deoaece ae statut de locuţiune advebiaă).Poblem de sciee nu idică mbinaea libeă a aticoluui
o cu substantivul dtă (ca n om stabili o dtă convenabiăpentu toţi), ci numai secvenţee cu valoae advebială caeau două gai.
Aşa cum se indică n advebu compus sudat estee sinonim cu odinioră sau ând ("Odtă ieile eauaspe) e ae sensul imediat n sşit ( ino odtă!,
"Odtă eminată lucaea, poţi pleca n vacanţă). Confom acest adveb scis ntun cuvânt, intă şi n stuctua
uno locuţiuni: dintrodtă (ocuţiune advebiaă) odtă u(locuţiune pepoziţionaă) odtă e (ocuţiune conuncţionaă).
În OO eau ecomandae gaile dnto dată o dată
o dată
Pin umae sunt geşite umătoaee enunţui, cae conţin
advebul compus sudat scis n două cuvinte: dtă aveamşi eu sentimente ca ale tale (www.psihoteapienet 10222009) dtă plecată din România, nu mai puteam beneciade alocaţie (.omaniaitalia. info foum 1 908 2007) Cete faci când ămâi ă job dintro dtă? (.gaboo),
Când apetitul ceşte o dtă u buica (ww.midoesc-copii.o). Coecte sunt fomele: odtă, dintrodtă odtă u.
Tot vaoae advebiaă, da alt sens ae şi numealul cadinaadvebial cae, ind locuţiune, se scie n două cuvinte aşa cuma tebuit să e scis şi n exempul din titlu: Mulţumescncă o dtă Această ocuţiunenumeal intă n seie cu de
două ori de trei ori etc. expmând ideea de epetae. Scieeasa geşită ntun singu cuvânt apae şi n exemplele: Aş veasă mai văd odtă lmu «Taza> (wcinemagia.o
53
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 49/184
foum 30 .09.0 10 Ne vom aduna n nma oaşuu n iaţaOpee şi ne vom aăta odt n pus ataşamentu faă decuoe noaste (ducea.o .06.0 Coect a fostAş vea să ma văd o dt mu «azan» ş Ne vom adunan inma oaşuu n aţa Opee ş ne vom aăta o dt pus ataşamentu faţă de cuoe noaste
Nu tebue conndată ocuţiuneanumea cadna advebao dt cu advebu odt cândva odnoaă când depndede un veb a un tmp tecut. ezenţa n aceaş context a atunumea cadna adveba sau ntonaţa semncatvă sunt
agumente pentu evitaea conze ş ceea n două cuvnte:Mai întebat o dt nu de zece o ce panu am "O dt[nu de mute o] am mâncat fucte de mae (faţă de Maiîntebat odt [= cândva] ce panu am "Odt [ cândva]am mâncat fucte de mae)
23 Şi băieţi pâng câte o dt este pefect adevăat(ww.bascaie.o foum 3.09.00
obabi că un motiv de pâns pentu un băeţ (cuţi) estesceea geştă a advebuui câteodt din vesu binecunoscutuu cântec Şi băieţii pâng câteodt Întun asemenea
context gupaea fomată dn cee tei eemente câte o şi dt,este sudată având staut de adveb cu sensu uneo În atcontext nsă când eementu câte ae sens distibutiv gupaease scie sepaat ca n: Am stabit câte o dt sepaată cu e-cae pentu a ne întâni şi am entat pe fom (wwwscbd.co 40301 1 )
omaea advebuui câteodt din gpaea omofonă câte
o dt a avut ca efect piedeea sensuui dstbutiv a componentuu câte, fapt cae tebuie avut n vedee pen a edfeena şi n scis.
5
Spre deoseire de grupre foă din elemenele ât o i dtă
cre se scrie leg âtodtă când re su de dver cu sensuluneor gpre o d ât o nu se scrie nciodă Înrun singurcuvân ces vând su de ocuiune dverilă. De cee Înrun
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 50/184
xmp pcm "Odâo v cta sa av disci spnc aia vast s ndapt ct nal wgab 1908.20 I I avm a ac c gşa d sci
24. Spe că ţam ăpn cât e poae de cla dacă nmai ncec tădtă (olamet.v comentai 9.009)
Gpaea adectivli ponomnal nehoăât tă c btantvl dtă coepnde ăoaelo tei ntăţ omofoneadveb tădtă, locţinea advebaă tă dtă şi mbnaea
lbeă tă dtă.Îmbnaea libeă tă dtă (ca n Doec ă tablm o tădtă pent examen) n pne pobeme de ciee conzie fac nmai nte adveb şi locţinea advebiaă.
Ca şi n caz alto peechi omofone advebl ş ocţneaadvebaă foate c eemenee tă şi dtă e difeenţază
pin en Afe pentu enl cândva odinioaă e folo-eşte advebl comp dat tădtă ia pen enl n altămpejae a cândva n vi ito e foloeşte ocţnea ad-vebială tă dtă ale căe elemene nt evident nedateDacă nt clae acete deoebi nţelegem de ce n exemplldin ttl teba ă apaă locţinea advebială ciă n doă
cvnte ă dtă ia n exempll tă dtă ceam atâtealcui acm am enzaţia că e compimă tmp (wwwjnall.o 1504005) teba fooit advebl tădtă, cintn cvânt
25. Tea ntebat eodtă ce e ntâmplă n patele came-ei de at vedei? (www.ciactoieo)
aţă de advebele odtă, câteodtă tădtă dictate ante-io adveb comp reodtă n ae peece omofonă tot cvaoae de adveb că n doă cvnte. În potaza de adveb
acea e cie ntotdeana egat n c catimă cm ete cgeşit n titl a n exemplee ătoae: şi eodtă
pegătit? (aexandecdanieacom 1 .0.0 0) N ced că
55
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 51/184
ma zs eodă să nu mez (90revlun.wrdpresscm17 .0 1 .20 1 1 ) .
Exsă n scmb grupare mnă lberă aă dnadverbul eo ş subsanvul dă ale căre cmpnene sescru crec separa: Ş eo dă cncreă sau e aprxmav? (www.cplu.r rum 22.03.200)
26 Dar e pleca demu? (Kanal D 4.10.2010)
Ş n aces caz rebue cuă dsnca n scrs dnre duă
secvene mne. Testu ce ma smpu pentru a eva greşeaade screre a une secvene care se prnună a e cu ala lrepreznă aşa cum am văz psblaea substue aceseacu un snnm. se dacă puem s n cnexul da nu un snnm precum când odinioă atnc demu eseadverb ş se scre nrun cuvân. pcarea estu nsă nă
această psb e penr că enun Dar e peca când/odinioă? ese un enun ră sens În scmb puem ncu unaea dn lu cu de muă eme sau de mu imp ceea ce ese ndcu penr screrea acesea n duă cuvne: Dar e plecade muă eme?, Dar e pleca de mu imp? Dacă est ar s uza sar emna ş greşee dn exempele: Namvăzu demu aşa ceva... asemenea crăpătur" (Pr TV20.05.2009) Nu am ma mânca demu pule" (www.parncm .03 2009) Vercara screr crece se pae aceş pn punerea nrebărr când (răspuns: demu respecvde când (răspuns de mu.
Derenele de screre dnre de mu ş demu sun reulatuldscer r semance n mmentul n care cele duă cmpnene n ua unu prces ndelunga de gramacazare aucăpăa un sens unar nu acesea sau suda n a adverbuu demu cu sensu dnară" ăr de adverbulcmpus demu, sa păsra ş grparea lberă de mu, cma
dară derene de sens pe care preznă aă de grupareasudaă
56
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 52/184
27 vem vecn care îş aduc rudee dinf raşulu casă vzteze casa nastră Pr T 6.09.2008
Gruparea ată dn elementee din ş f dn ttlu arestatut de cuune prepznală prn uare ea trebue scrsă
n duă cuvnte.Pe lângă lcuunea prepznală din f exstă adver
bul cmpus dinf care apare în lcuunea adverbală pedinf ardul este vpst pe dinf sau învăat pezape dinf. Screrea întrun cuvânt a adverbulu arte asemănătr ca ă a putut nuena screrea greştă a lcuunprepznae.
Nu este exclus ca greşeaa dn ttlu să apărut car careace a ată greşeaă întântă ecvent care cnstă în screreaadverbulu dn structura lcuun pe dinf în duă cuvnte(uner egae prn cramă: n Bucureşt cnc m cnc sute
de cp au rămas pe din f lsagradnter Mereu amdat peste aceaş persna ncmpeent cu eca învăatăpe din
f www.urbanulan.r 29.03.2011 Cst era pedinf ! www.cancanr cmenaru 1804.2009.
Foa locuţiunii prpoziţiona s dist ing d advbu cupins în
ocuţiunap dnaaă pin foantu o na : a n cau ocuţuniippoziţiona din aa da ă n cazu advbuui p dinafa Distincţia caactiaă n omână şi a pchi contiuitdnt-o ppoiţi locuţun ppoiţonaă şi un adv ocuţiunadvbaIă mpota vs mpotă n /aa vs n/aţă
altă expcae pentru screrea greşă a lcuun prepznale din f pate ş analga cu prepza dinuntu
scrsă nrun cuvânt ercrea dinuntu nstru ne ace marumş"
egată de greşeaa dscutată ac este prbab ş greşealadn exempul uătr Este un m. . . n de aptu că tată
umea şte că a st ş rămâne unu dntre ce ma mar cmpztr a aceste ăr m bun" Kanal D 3 .07 .20 ) Prepza n ş adverbul f nu sau suda n nc stuae
5
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 53/184
scrndus n at cnstruc sparat în (Nu a vntnn în f ta") în fă de (,n fă de tn nu a vnnn") în fă (Stă apcat în fă
Dsgur că ş cauz xtrangvstc prcum natna saugraba pt cnrbu n ar măsură a scrra grştă a grupărr cnnând advrbu ă dntr ar un sau sudatş at nu
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 54/184
Geşe de unctue
lsrea semnelr de punctuaţe se supune unr regul careau n vedere rure lr detaate n lucrăr nrmatve. Prnsemnee de punctuaţe se marcează pe de parte pauzeedn vrbre ş ntnaţa; pe de altă pate se despart dverseleuntăţ sntactce pe baza aprr pe care e stablesc. Pa-zee ş ntnaţa n sunt nttdeauna marcate prn vrgulă pentu
că ntevne adesea regulă sntactcă de care trebue să seţnă seama n pml rând De eemp ntre sbect ş predcatpate esta n vrbre pauză nsă aptul că legătra dntresubect ş predcat este ate stânsă nu permte despărţreacelr duă untăţ sntactce pn vrguă pauza dn vrbre pate
marcată n stuaţ ca aceasta evental prn puncte de sus-pense (udee ui nu vor eni la nuntă) În utlzarea sem-nelr de punctuaţe trebue avute n vedere de asemeneascmbarea tpc releaea ntenţnată a unr cmpnenteale enunţulu rlul lr epresv.
psa semner de punctuaţe dntrun tet ca ş lsrea
ră lgcă ar putea crea dcultăţ n nţelegerea acestua.Vrgula de eemplu dezambguzează sensurle uătarelrduă enunţur vram 1 987 [ 1 980] : 200) Nu pâng[ ] pentrucă me rcă dec nu plâng) ş Nu plâng pentru că mercă c pentru că snt bucuasă dec plâng). Tt n ncţe
de absenţa r de prezenţa vrgue ennţurle Şt că suntdeştept ş Ştu[ ] că sunt deştept vram 1 987 980] : 97)sunt nterpretate dert prmul cnţne cmpetvă drectă
59
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 55/184
(echivalentă cu "Şiu ceva despre mine), iar celălalt o circum-
sanţială cauzală explicativă.
În cee ce rează, v dsca a te greşe care decrg dn necnaşterea sa dn nerespectarea regr detzare a vrge prec ş despre dă sene de pncaecare a r de a arca antă nne: sen ecaăr ş sen ntrebăr
irgula
Vrga are dverse rr de aceea ese necesară n tesa. ° pare dntre eepee pe care e v dsca repre-znă cnee n care vrga este certă penr a deta neentă sntacce n vrttea caracterstcr r ter, vrgan trebe psă penru că reae dntre ntăe snactce n
pe În nee cnee srea vrge respectă cnvene prevăztă dar n crăe nrave râneşt, n şn crăe de aces gen dn ate b.
28 Unde erge domnă? (Pr TV 6.03.2008
Vcatv, ca ş ntereca adresatvă arcate prnr nnae specaă, aparn dscrs drect dag ş nstabesc rea sntactce c cea cpnen a enn(de aceea n a nce sntactcă) ceste caracterstc secreează n pan grac c separarea prn vrgă de res
enn a vcatv ş a nterjece adresatve. În staca Oe e Rpidue! (nena 21.03.2008Dumneeue nc n vne să cred! " (Kana D 1 3 0720 1 1 "Băi a âna de pe ne ! (Kana D 8. 0.20 1 0 nentareavrge reprezntă greşeaă de pnctae; crect este Oee [] Rpidue! Dumneeue[ ] nc n vne
să cred! ,,[ ] a âna de pe ne !Când vcatv sa ntereca n se aă a ncept sa asrşu enn ee trebe zate prn dă vrge nsă
60
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 56/184
d t r s sşt na vrgă, ca n xp Dardcadată, domnule primministru n a avt snzaa căacastă taxă a prtat vrn atb" (tna 1 , 2 1 032008)sa Vrbşt , n t sa!" (Pr T 190328) Scrs crtnnr arată aşa: Dar dcată, domnule prim-ministru[ n a avt snzaa că acastă taxă a prtat vrn atb"ş Vrbşt[' măi, n t ăsa"
Du vcativ se ate une şi senul excai: "Maria[ u aiaerga!, "Dunezeule] ici nu-i vine s ced!
2 n apaant n car n st nn dar snt bgatsă pătsc gn." ( www.vz.r 28 1 1 .20 1 0)
Opza dntr dă ragnt d nn gat prntrcnnc advrsatvă s arcază grac prn vrgă În
nn dn tt, c dă prpz, ntr car s stabştn raprt d cdnar advrsatvă, trb să dspărtprn vrgă n apartant n car n stă nn[' darsnt bgat să pătsc gn"
a ca dar, ş cat cnnc advrsatv însă, ci,iar , car stabsc n grad drt n rap pztv trb
prcdat d vrgă cst sn d pncta ra ncsar, prnar ş n xp Vânzătr d aşn ar ngca prsă n a c cn" (www.t4nws.r 8.02.2010), Unr a bn să n sp nd a grşt ci să ncrc să n ac ş a " (ntna 1 , 1 092008), can n tp tânăr iar a trbt să ă bzz" (ntna , 1 03 2008). Crct stVânzătr d aşn ar ngca pr[ Însă n a c cn"Unr a bn să n sp nd a grşt[ ci să ncrc săn ac ş t a ", can n tp tânăr[ iar a trbtsă ă bzz"
n scb, st ncrct să s pnă vrgă dpă cnnca
advrsatvă (car dacă n vrbr s ac pază), ca nxp : r ca absrdtă, da n aş ra s vădş p asta" (wwwcbcvrtr r, 2705 20 1 1 ). Crct
6
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 57/184
ese r cumea absurdăţ da nu maş mra s văd ş peasa." Pauza dn vrbre se pae evenual marca prn puncede suspense r culmea absurdăţ dar ] nu maş mras văd ş pe asa."
Se pune de asemenea vrguă înane de cnjuncţa şi dacăsemanc reaţa dnre membr enunţulu pe care î leagă esede p adversav nu cpulav am ruga să acă ] şi vrbeşeînruna"
Car smpa juxapunere pae reda raprul pzv dntreduă cmpnene ae enunţuu rapr care se marcează grac
prn vrgulă Începutu ese pms[ ] srştul ese rs."
30 Şi blnav şi cnuţ " (Kanal D 1 3 . 07. 20 1 1 )
În rmână înre membr une rela de crdnare marcae prn elemene creave se pune vrgulă Şi bnav[] şi
cnuţ ! " Omerea vrgule se cnsaă ş în cnsrucţe uăare bazae pe relaţe de crdnare sabă de ale elemenecreave Sun înzesraţ atât cu calăţ ât şi cu celelalelucrur" (Pr 21.092008), Ori îş dă demsa ri va dems" (unedreanul.gandul.n 22032011) Crec Sunnzesraţ atât cu calăţ[ ât şi cu ceeale ucrur" Ori îş
dă demsa[] ri va dems".a el vrgula rebue să apară înanea celu de al dlea
membru ş în cazu alr crelave ii. . [] ii ;e. . . []e ;sau . . . [ ] sau ; ba. . . [ ba ; âd. [ âd . ş.a
Nu numa în relaţa de crdnare creavele mpun
separarea prn vrgulă a eenlr mpcaţ Ş crelaveespecalzae penru a marca relaţa de subrdnare cer lsreavrgue penru a separa cmpnenul subrdna de regende aeea . [ ] petru ; de aeea. . [] a s ; da . [ ]atui ; u tate . . . [] ttuşitt . . ş.a. e aeea ţam cerusau[] petru nu pueam să mă decd Cu tate lam
musra[] tt nu sa supăra pe mne"
62
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 58/184
3. a teen Veta dn Bucureşt" (TV 1 2605.2009)
Vrgua are uner ru de a marca asenţa predcatuua teen [este] Veta dn Bucureşt." Semnaarea acestuapt se ace prntr pauză n vrre ş prn vrguă n scrs:
a teen] Veta dn Bucureşt."Ş n exempee următare este epsă de aceea e necesarăprezenţa vrgue Madnna dn nu pe dmur" (www..r1 0022006) n c de rma crectă Madnna] dn nu pedrumur" vaznşt a cntr" (TVR 2 5 .03 .201 1 ), n cde vaznşt ] a cntr".
În cazu une reaţ de crdnare epsa predcatuu sentâneşte recvent, ar aceasta se marcează prn vrguă Prnurmare, n enunţure Un mă cnsderă austă, aţ egstă"(dasngkss.5.cm), Eu sunt Rac, ş utu meu ecară"(wwkudka.r, 25 . 2.20 1 1 ) treue pusă vrguă n cu pred-
catuu asent: Un mă cnsderă atrustă aţ] egstă",Eu sunt Rac, ş utu meu] ecară".
Elis te rc şi ri l e de z "Md d l Bcreşti
32. M., diectoul Regionalei CFR Bucueşti a st de-ms ." (Reatatea V, 30 .04.20 )
Cnstrucţa diectoul Regionalei FR Bucueşti are ncntextu dat n ttu r de apzţe stand cu suectu G reaţe de ecvaenţă. cest tp de reaţe permte rcăru
memru a e să e ms (stuaţe n care n asenţa suectuusta apzţe devne suect) ră ca enunţu să suere dn punctde vedere gramatca G a st dems" sau Diectoul Regionalei FR Bucueşti a st dems" ceste caracterstc sn-tactce ş semantce au ca reex zarea apzţe ş przdc(prn pauze nantea ş a srştu e) ş grac (prn vrgue):
G M diectoul Regionalei FR Bucueşti] a st dems"Dn punct de vedere semantc apzţa aduce expcaţesupmentară cntrund a dentcarea cmpnentuu a care
63
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 59/184
se raprtează Caracterl eplcatv a apze pate annat" prn cvnte de tpl acă repectv ş aume nanteacărra se pne vrglă re n aparat bu acă performatcare a csta des de mlt" M repect rectorul Regoale FR Bucureşt a fst dems" Îş petrece vara lucrş aume cr o carte"
În alte cntete, când apza este de tp dfert ca n eempll scrs lcrare despre Ca Petresc crtor terbelc" nma aceasta este msbă n ş spl e teenlpe care l caracterzează, nclzând ntr categre: e psbl
n enn ca scrs lcrare despre Caml Petrec" dar nse pate spne scrs lcrare despe crtor terbec".recven se pne sngră vrglă pentr marcarea apz
e nsă, când apza n reprezntă ltml membr al ennl, c este nercaată n enn, ea trebe să e n nmaprecedată, c ş rată de vrglă n eemplele rătare,
pentr zlarea apze, era necesară ş a da vrglă: stlpreşednte al Cmse Centrae a rbtrlr, A a crtcaprestaa avtă de S C la partda SteaaVctra Brăneşt"(wwwspamntr 708200) Dr. F R. mec prmarchrurg răspnde ntrebărlr dmneavasră" (anal D2406.2010). Crect stl preşednte al Cmse Centrale
a rbtrlr, A [] a crtca presaa avtă de S. C. a partdaSteaaVctra Brăneşt" ş Dr. . . mec prmar chru[ ]răspnde ntrebărr dmneavasră".
În nele sa, zarea prn vrge a ce de al deamembu a relae depnde de nerpretarea care se dă. Întrnenn ca Preşednee Io Popecu a ct declarae ş
cană", cnstentl Popecu se separă blgatr prnvrge de rest ennl nma dacă adce epcae spmentară, mpană penr a nelege despre cne este vrban enn (Preşednee, o Popecu a ct decarae şcantă"), dar pate să n e despăt prn vrgle dacă se cnscaâ persana, cât ş cataea sa de preşedne
6
Gac, aziţia ae izat şi in aanteze cu\cate (linii de auznu cate) "Din catea ea efeat Inpoabla ăa a
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 60/184
nţ a scos ai ulte citate de aseenea oate receatde dou uncte du reorganzarea enunţului "A scos a ultecitate din cartea ea referat npotabla ătat a nţ
33 Davă vă rugă rus nr pae! (nena ,17.092010)
o cnsce ncdenă cu ese n u secvena ă gămfrumos se sepaă pn vrgue de resu enunuu Iarea nevrgue a une aseenea cnsruc ndcă apu că aceasa sedeaşeaă de celeale cpnene ae enunuu suândusea a nve (pragac dscusv unde pae avea dverserur Davă[ ] vă gă us[] nr pare! Cnsrcancdenă nreupe sucura enunuu penru a nrduce unanu punc de vedee (Nu au s uşare subecee de aeaen[] ş spun asa penru ă leam ompara u subeele
dae anul reu[ ] dar ea reva" epcae supen-ară n egăuă cu cee enunae (u recu d an de cândnu nea vău[] reme în are ea a fos pleaă la sud ]dar preena nasră nu a suer penru a ndca reprducereavrb drece (Nu desc să ac nc decaae[] spuseedea[] ş vă g să nu a pune nrebăr
Cnsruce ncdene pn care curu ace eere aacu enunăr se eaă de esu enunuu are careebue să e arcaă ş grac prn vrguă Nu vreau să aucre cu v[] a să mă exprm dre" Să erc[ ]penruă nu ma am alea de spus" Dnferre[] accdenu nua s grav
construcţie incident oate searat grac n lini de auzsau folosind arantezele "M ateta la aceast reacţie din arteaIoane o no nă dn oplă dar nu utea face niicenu ea M ateta la aceas reacţie dn artea Ioanei (o no
nă dn oplă) dar nu utea face niic entru ea
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 61/184
34 a dacă ar să sc vaţa v spun advău!"(dacauss., .0010
O prpzţ ccusnţaă a, n gnra, statu acuavap ca s pa arca ş n pan grac, prn sparaa acsa
d gnă pn vrguă. aacu bgaru sau acuava vrgu dpnd d pu d ccusanţa, d pca acsua,d găua sancă sabă cu gntu, d pnţa ncnx a unu n cav. D car daă, rbu avun vd acs c pntu a sab dacă s pun vguănr crcusanţa ş gn. În c c uază, v xp-ca apcaa cărua dn cr nunţa.
Un p d crcusanţaă car s dspat, n gna, pnvguă d gnă s ppzţa cncsvă, ndn d -pcă Pn ua, n u bua naă vgua n prpzţaccusanţaă cncsvă ş rgnă Car dacă ar să
sc vaţa[ ]v spun advău !" Ppzţa cncsvă s sparăpn vguă d gntă ş dacă s pstpusă acsa: V spunadvău[] ca dacă ar să sc vaţa!"
rcusanţa pn ca s ac rrr a actu nunţă- s dspa, d asna, pn vguă d rgn. În xpu:Nu să dau a u da dsp cu, darc nu dsc
să «nsp p aţ ca să zic aşa" (wwwrprtar ru901 009) cnsrucţa cu vaa adscursvă ca să zicaşa bua sparaă pn vgu d rsu nunţuu: Nu sădau a u da dspr cur darc nu drsc să«nspr» p aţ[] ca să zic aşa."
În cazu a crcusanţa sparara sau nsparaa rpn vguă d gn dpnd d pca p ca acsa aun rap cu gnu. Înrun nunţ cu s Dacă ă anunţş p n ţaş rcunscăa!" (wwwsc. .0400 ppzţa crcusanţaă cndţnaă bua să dspărţă pn vguă d gnă Dacă ă anunţ ş p n[]
ţaş cunscăa!" Vrgua s nsă acuavă dacă sscbă pca Ţaş cunscăa dacă ă anunţ ş pn"
66
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 62/184
t apaţa vgul st dtnată d mpanţa acdată d mţăt lgătu dnt ccumstanţal ş gnt. Dxmplu ccumstanţală d cauză s dspat n gnapn vgulă d gntă (Ea dpmat] pnt că nu avacupaţ nsă dacă lgăta sa cu gntul st cnsdatăstânsă dn punct d vd smantc nu s ma pun vgulă:Ea dpmat pntu că nu ava cupaţ.
Pznţa unu lmnt clatv al cnctulu ca nt-duc ccumstanţaă mpun d asmna pznţa vgul :e aceea tam aştptat[] ca ă m aduc c ma pms.
ee circmstaiale st cee î md ligati de egetciesc p "Câee â se ate semai "Lciesc "Câree Dat caractel lr igataceste circmsaţiale se desar ri vigl
35. Mcansml cat n 1990 nu au cut dcât să cnsv cnctl ngţat (ntna 3 1 09.2008)
gua că nt subct ş pdcat nu punm vgulă nvăţăm dn şcala pmaă. În gna acastă guă s aplcăă gşală când subct st xpmat pntun sngucuvânt ca n xmplul on alagă" pcaa gu s ngljază ds nsă când dstanţa dnt substantvulcntudn gupul nmnal cu ncţ sntactcă d subct (n xmpludn ttlu substantv mecanimele dn gupu nmnal mecanimele creae în J 990) ş pdcat st ma.
Gşala pat apăa ş când subct st pzntat d
ppzţ latvă ca n nunţ Cine e curio pat săcalculz (aspunsu .l. 3.08.2008) cct st: Cinee curio pat să calculz Tst p ca putm utzapntu a mna gşaa st nlcua ppzţ cu uncuvânt: Curioul pat să cacuz. paţa gşă a vgulnt subct ş pdcat s xplcă pn ap că nt cl duă
untăţ al nunţulu s ac cvnt pauză n vbSunt ş staţ xcpţnal când nt ppzţa cu l dsubct ş pdcat s pun vguă, ca n xmpl C [
6
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 63/184
" sau Că a st vna lr[] se şta". Vrgua se eplcă naste de stua prn aceea că prple Ce o sau Că afost na lor cu rl de subect sunt eatce. Pentru bnereaeectuu eatc sa scbat tpca bşnută (O ce respectv Se şta că a st vna lr"), ar acest lucru se arceaă ş grac prn vrguă
Eceptând stuale specale n care între subect ş predcat se pune vrguă, ne întrebă de ce a apărut regua care prevede că între cee duă cpnente ae enunuu (nute părţprncpale de prpe" în graatca tradnală) nu se pune
vrgulă Pentru aceasta, e prtant să înelege că seneede punctuae arceaă grac anute rela sntactce saundcă deltarea unr untă sntactce (cuvnte grupur decuvnte, prp , rae)
elaa dntre subect ş predcat este arte strânsă ceeace se prbeaă prn aptu că apara subectuu depnde de
capactatea verbuu de a se cnstru cu subectul. În rânăestă verbe care nu acceptă subect: verbele eterlgce(louă nne) sau verbe precu a păsa (de) a- arde (de),a se lua (de) Pe de ată parte subectul pune verbulu curl de predcat un anut nuăr (Coplul cteşte vs Cop ctesc), uner ş un anut gen (Romanul a fost ctt de toţ vsNuela a fost cttă de toţ) sau anue persană (Eu ctescvs Tu cteşt) Prn urare, egătra putecă dntre subect şpredcat nu perte utarea vrgule (car dacă apare pauăîn vrbre). a e de strâns egat de verb este cpleentuldrect întrun eeplu precu Ctesc o carte ş de aceea,
între verbul regent ctesc ş cpeentu drect o carte nu estepersă utarea vrguleEste car după cele spuse până ac că vrgua nu trebua
să apară nc în eepee ătare, cnnând n cpeentdrect sau prpe cpetvă drectă: Va învnge BPa ână?" (OTV 26.092010) înees că sunte
specalst" (.cravarur 2.0220 ) Crect Va învnge B. a Rână?" înees că sunte specalst"(vrgla este persă în utul eepu nua dacă enun
68
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 64/184
are at sens: Am înţees] că (doar) sunteţ specalst", Aînţees ] că (deoarece) sunteţ specast") Schmbarea topc,în condţle în care completva drectă este emfatzată, se co-relează în pan grac cu despărţrea acestea prn vrgulă deregentă, ca în exemplul: Că a fost vna or, e şta
Vrgula se foloseşte însă dacă între predcat ş coponental enunţlu strâns legat de el (subect, complement drect,compleent ndrect etc.) exstă dverse tpur de ntercaărFraţ tă ] ma tner decât tne] au ate preocupăr", Beau]deş nu e recomandat] tre cafele pe z", Drectorl e cere
raportl] n ecare un] angajaţlor să"
36 Căutăm dstrbutor, magazne, showroomur etc.(ravtechconsultng pagnabastre.ro)
Şt că, ntro enumerare, pune vrgulă după ecare ee
ment, exceptând penutmu element, dacă acesta e urmat deconjuncţa copulatvă şi: Ac se repară televzoare, radourşi cacuatoare."
În lmba română, ntro enumerare, nu punem vrguă ntreelementul nal ş etc aşa cum sa pus, greşt, în exempul dnttu Etc. reprezntă abreverea construcţe latneşt et ceter,
care înseamnă ş alţ, ş altee" Spre deosebre de română,n alte mb (precum engleza ş anceza), normele ortogracenu nterzc prezenţa vrgule înante de etc Contactul masv,n epoca actuaă, cu aceste lmb nuenţează, desgr, screrea în lmba roână; de aceea apare de mute or vrgula nante
de etc.
Nemarcarea exclamării sau a trebării
Deosebrea dntre enunţule asertve (prn care se armă
sau se neagă ceva) ş alte tpur de enunţ (excaatve, peratve, nterogatve) se evdenţază ş prnto anută ntonaţe,re dată grac prn semne de punctaţe caracterstce Enunţ
69
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 65/184
aev e acheaz ci pi pc la ş eleexclaaive ş peaive e acheaz pi e excaia eţ eogav pi e eb
37 ,umneeule A o cel a gio lc d vaaea" (Aea 1 1092008
Î exepl da e exp o eoe de aceea dp cvâ-l umnezeule eba e p el exca: ,umnezeule[] A o cel a gozio c di vaa ea" (a
vigl dp ace cvâ şi e excai a şle: Dezele[ ] a o cel a gozo c dvaţa ea[]
La e cazl e peaiv S bae pe iale"(Kaa D 30092010 ş al eli exc1aav Tacaba" (VR 2 5 03 20 1 epezeâd ile o ş
ea ecea a şil lo el exc1ai: Si bae peialiei[]" şi Tiac aba[]
38. Da de ce a accepa ceşi a e dac e coideiaşa b" (wwwdepeeco coeai 1 3 0 1 20 1 2
Pe acaea ieogaţe ee obgaoi e îe-bi Acea ebie p ş a şi eţ di il (Dade ce ai accepa cezi la e dac e coidei aşa b[ ?]"şi a ş eţi Şi cai e joac nu " (daly-ooco 1 70220 0 ci coec Şi cai e joac nu-
[?]"Câd el ieogaiv ee ap î vobie deca ş aceia e pe el îebii Deci exe-p Ceva ea eba de ce adce hie a pebebeş?" (apaio 3 020 1 0 ebie ooi e- îebi c pc Ceva ea îeba de ce adce
hiţe ai pe bebeşi[ ]" Se îebii ee ooicoec î vobiea diecă Cieva ea îeba: De ce adceihiţe ai e bebeşi[?]
0
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 66/184
Greşe de mooogie
Greşele de mrflgie sunt numerase ş se manfestădiferit în ncţie de specicul claselr lexcgramaticae (apăţir de vrre) . Unee clase excgramaticale (sustan-tvu adectvul prnumee numeralu veru) prezintă exune în rapt cu anumite categr gramatcae (de exempusustantvu exnează în rapt cu număru ş cazul adjecti-
vu în raprt cu genul număru şi cazul; verul în raprt cunumărul persana mdu şi tmpu şa .) iar alte clase (adver-ul prepziţia cnjuncţa şi inteecţa) sunt neexe adcănu îş mdcă frma.
O sere de greşel nu prvesc strict mrfga c şi sintaxacum sunt unăară cee care apar în exprmarea cazuu (cate-
gre gramatcală ce depnde de cntextul sintactc) sau înutlizarea verelr impersnale
Pentru că pun preme dferte vm separa greşeile seec-tate (având în vedere frecvenţa şi gravitatea r) după caseelexcgramatcae. Necunaşterea nţiunlr de ază de mr-
flge (şi de sntaxă) se reectă după cum vm vedea în fsirea increctă a unr fre gramaticae su diverse aspecte:structură (radca suxe gramatcale desinenţe) grae pr-nunţare acrd
nee fe cnsiderate nerecandaile de nrma actualăerau utiizate aşa cum vm arăta ş în peradele anterare
de imă însă vechmea r nu reprezntă un argument pentrua e accepta în prezent
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 67/184
Substantivul
Vom aduce în discuţie câeva geşeli cae pivesc macaeanumăului şi a cazuui subsanivului La oiginea acesoa, segăsesc mai mue cauze (expimaea popuaă, hipecoeci-dinea, necunoaşeea noei acuae ec) pe cae e vomdescopei şi discua, desigu, în scopul de a le înţeege şi de ae elimina
Greşe Î exprmarea umărlu
Fecven, în expimaea număuui plual, desinenţee alesenu sun cee coece Chia dacă în uz cicuă două vaiane deplual, n cele mai mule siuaţii, noa accepă numai una (chianţe nu chiănţi; chiae nu chiăi; helui nu hele ec)
Aeoi din cauza necunoaşeii suciene a gamaicii limbilo din cae am mpmua unele subsanive, e se macheăedundan oa de pual, şi ca în limba de oigine (engleza),şi ca n omână (snacui n loc de snackui) enomen asupacăuia au aas aenţia Mioaa Avam (1997 17) şi AdianaSoichiţoiu Ichim (200 1 99 00 2006 469) e se poducconzii îne desinenţa de singula şi cea de plual, uilizânduse
una în ocul aeia (un papaazzi în loc de un papaazz).Desinenţe de plural greşite
3 Fgideele şi aagazuile vo piede sauu de vedeăa magazinelo de elecocasnice (.ediiaspecialacom19.04.2006)
În exempu da, ebuie uilizaă desinenţa e în oculdesinenţei -ui pen macaea pluauui subsanivuineuu aagaz
Penru sensul "se cu care este flsi sustantivul i n exeluldin titlu OO indica sre deseire de , luralul aagaz
Deseo ne connăm cu dileme de ipu mmine saummânui hele sau helui spialui sau spiale şi aunci,
2
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 68/184
ca să n scem sa să spnem la nmeeaă, este ecomandatsă consltăm DOOM2 ssa cea ma a îndemână
Concenţa plaelo nete în -u ş în - a fost disctatăde Gigoe Bâncş întn aticol din 1978. Pe baza Dcţnarulu xplcat al lmb mân (DEX) ediţia 975, lingstface o statstcă dn cae eiese că din 4586 de sbstantenete neologce 3061 a pa în -, 307 a plal înu, 57 pezntă foe dbe de pal (în - ş în -u) şi 1 6 1(cele în -u) a plal în -. Mateal analizat la conds pececetăto a conczia că -u este selectat în geneal (snt ş
excepţi), de netee neologce c adcal monosilabc blanc,bug, caz, cp cus etc . excepţi act, gad, tst etc, cae apal în ) sa teminat în ocală antu, dcltu, suetc) pecm şi de neoogsmee nscent adaptate cpus,ps,jp, mnus etc.), în tmp ce - apae la netele poisi-abice îndeoseb la cele deate c sxe abnamnt, capsa
t, dcumnta, nspctt, ansm etc.) Ato ctatsemnaează că desnenţa u se extnde, întcât ae aantajde a n antena ateanţe fonetice în adical, spe deosebiede - (de compaat peechle mcfn mcfn, tpnm[toponimik] tpnm [toponimie] catal [kataog oage [kataQae] c smtn smtnu, atac atacu,asbg asbgu). Tendinţa aceasta este conmată şi destatstica eazată de Gabiela Pană Dndelegan (2002 3839pe baza Dcţnaulu d cunt cnt (DeR) ediţia 1997nde sbstantele nete ecente (împmtate sa fomate înomână) cnosc 92 de atestăi în -u ş 52 în - Această statis-
tcă eidenţiază pin ae, extndeea desnenţei -u în defa-oaea l În afaa staţilo cae, în cae se fooseşte pla net
nma c desnenţa -u sa nma c -, exstă mte netecae cnosc atât aante în -u, cât şi aiante în la pa:aagazu aagaz, azu azl, chbtu chbt, cm
pmsu cmpms, mmântu mmnt, nlu nl,padsu pads, tunlu tunl etc. caz acestoa, noa stabieşte cae este foma iteaă sa dacă ambee
3
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 69/184
vaant sn accptat (în DOOM prma vaană pasată na-nta bar obc st ca praă). Ast DOOM rcomandăo aagaze azu hbtu omomu momnteadee, nelunele tunelutunele.
Ptvit fee de lural ivli ş ivl nu se diferenţseantic ind variante libere ae substantivului la snguar ivlnlţie, stadiu treat Varianta de lual vl este aceeaşi cua de lura a atu substantv (cnsiderat n variant alui ivl): ivlă "instruent
Unor o drt d pra corspnd no snsrdrt: omlex ar p omlexe pn sns ndnţă dcompoar" ş p omlexu pnr sns constucţ" aot a p. aoatepn sns ra ocaă cât întrdoă măm" ş p. aotu pntru sns aţ"; tmbuar p tmbe pn sns mprmat" ş p. tmbu pntru
sns proprta a n sn".
40. Nţ magnz c moţ am ş câ gu m ac !"(.parncom 7.12.2006)
Pţn sbstanv mnn a dsnnţa u a pra pn-
nmărânds: alămu blănu ău etu lumânău tebu emu.Aparţa u a sbsanv mnn a os xpcată
ca xtndr d a sbstantv d gn ntru (Grar 19689092). Sbstantv mnn c pra n u sn cons-dat în ratat o varta d ntr pra ră sngar
grat p mnn snga car na pra ar nor ş pmnn sb oa pra". Expcaţa ngvstu ava obază smantcă anm că sbstantv c o ast d marcăd pra dsmnază sor pra coctv sa n dsbstanţ contn" prn ar, ar rprznta ntăţ xca dstnc d oa d sngar.
Pria f de fenin lural n -i ăi) este nregistra ducu arat Cnstanin Frâncu ( 9 99) abia n (n anu
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 70/184
srs Aleiei) ş n difere semni de form vee ăi iârzi în Bibli de l 1688 plrll ăi înepe să bă şi senslde "soiri de e n mb ă
În lgătură cu ubtantvl d gnul minin marcat a
lural rn uri, atragm atnţia aura mai mutor act carrivc nu numa oa ci ş nuÎn ncţi d n ding duă Moara Avram (2005
[20032004 : 1 1 120) tr tiur d uilizări al dnnţiuri în cazul ubantvor minn
(a) când dinnţa uri nu corlază cu niciun n ca
n raor cu ingua(b) când dinnţa uri marchază nuri dirt d clal o d ngular
(c) când dnnţa uri mrmă ubantivuu un ndrciaiv
Tiuu (a) î aarţin ubanv rcum ceartă certuri
lipsă lipsuri treabă treburi Pntru că dnnţa uri trară a mnin dn acaă catgor aar unor grşaanlocur lu uri rntro ală dinnţă ca în xmlu ouăn trbu două leîn caă" (orumdrcoiicom 706200),und în ocu o le trbua olotă orma lefuri.
n le periode le limbii se folose şi fo de plrl n seol XXle, de pidă, se înâlne prl (bnăoră l Goleseme ăIăoiii mele).
Altor dşi rară dinnţa uri înlocuişt dnnţa i,grşaă c aar în ttlu: gruri, în oc d gri
Unl mnn cunoc ângă oa d ural în urivarant în e au în i At unt indicat ca o d luralîn atât oa remuri, câ şi remi. În cazu mutorubantv varanta în e au în i învchită aţă d ca uri (ierbi, trebi), ş dci nrcomandablă
Tul (b) caracrizază ubtantv num d matr ş ub-
tantv abtract car în rcra a ural caătă alt nurAtl numl d matr cu dnnţa uri nu ma ndcămara roriuză c orturi au obct (alamă alămuri
5
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 71/184
sou d alamă; obc cu dn aamă; nsumnt mu-cal d sua dn aamă mătase mătăsu atăţ dţsău dn b d mătas) a subsant absact uala pua cunosc un gad ma ma sau ma mc d concta
avoae favo aant acoda cua" sumpete sumpetu ucru pţoas aooas").Dat nd că -u sa spcalat pnru a ndca sortu d
ma s consată că uno foa n -u dublaă o fomăma ch cu ală dsnnţă d pua. Aşa s pcă cculaţaaantlo vopsele ş vopselu (amb accpat d DOOM
atele ş atelu (dnt ca numa pma st ngstatăn DOOM
În casa (c) ntă o s d subsan absac ca nfoa d pua au un sns conoa dpcat Unl dntracs fo sun ndcat ş n DOOM aaţ cu ată fomăd pua (olteolteu all cu o snguă foă n -u(bunătău delateu stănătău tandeu Fnd ma-cat ssc acs fom bu utlat ntrun con adc-a. Dacă utlaa cu ntnţ slscă dntă a uno astfld fom d căt aş s accptată n schmb tbutat n su nat und sun nadcat
Penru greşel mrării prin l geniiv-div esor subsnve, vezi a 45
41 Înant mâncam cât două oolă noma p ."(forumgto 901 .200)
Subsn d gnul fmnn au n mod cnt a plualuna dnr dsnnţl -e sau -: ase fete o u Concu-nţa dnt c două dsnnţ s ch n lmbă ş contnuăsă s manfs ş asă Astfl mu substant cunosc nmba acuaă aant cu amb dsnnţ nsă noa mpun
c ma adsa una snguă cu - (ol nu oae plăpumnuplapume so nu soate cu e (oolate nu oolăomune nu omun nghea te nu ngheă pee nu pe
6
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 72/184
a rar noa actală acceptă ambee vaante: ăpunăpune operoperte.
Doă tendnţe se manfesă aadar în mba actală: pe deo parte folosrea desnenţe în locl e pe de ată pateextderea desienţe e. concenţa de cele doă desnenţe sa mps ce ma adesea emnând vaantele (învechte) ce bo n boale străz n strade ol n oale; n ateÎn l mba actală însă a ans să e resmţt ca marcă poparăde plral de aceea a apărt în parae tendnţa de înocre aacestea c e reztând varante hpercorecte neadmse de
noă ca în exemplee În DrobeaTSevern a fostanlate doă gature ar înârzere a fost de peste o stădoăzec de minte" (radoseverro) pmbăi c tăsrele ase de ca" (Antena 1 1 .042009). Nc foa dupăameze n este admsă de noa acaă: Î peec dmneţledar dupăamezele ctnd zaree" (Eopa F 32200)
scilaţia ntre cele du desinenţe a existat ş n eadele anteriareale liii n secul al XX-lea de exelu, se negistrau varianteca oal oli boal bol lamp lămpi etc
n a de entru sustantivu păamiază, erauindicate luralul păamiz şi genitiv-dativul păami
Greel smare apar în marcarea gentvdatvl sbstan-tveor femnne atât la snglar cât la pra (dată nddenttatea dnre foele de gentvdatv sngar c cele deplral a toate cazrie): corect este păpum" nte/norpăpum"
n neplapume"
nte/norplapume"
(vez44
Desinenţe duble de plural
42 Dornţa de a cg câteva snaur în tmp ce netăm a n m se poate transfoa rapd în câteva klogrameîn pls" (www.kdkaro 01.2009)
Adăgarea desnenţe românet de plral ur la foa depral dn engeză sna n este corecă în caz sbsantv
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 73/184
nack (cu oa de ngular reluată ca atare dn engleză şentru care DOOM ndcă luralul nacku). Se accetă înălurae recum comcu şi tcku, enru că în română,inguarul aceor cuvnte a ot adata în oa comc, reeciv tc (care în engeă, unt oe de lura)
Cono DOOM marcarea dublă a uralului e admteenru unee angicme (o ae dnre ele, nrate rn ierăanceză) comue cu ub. man bărbat (ronunţat [men])ca buneman, gentleman, yeman, care unt în cur de ada-tare (Răduecu Sala 27 17918) a ngular acetea con-
ervă graa şi ronunţarea din mba e origne dar a oade lura din engeză (men) e adaugă ş denenţa - eccăemuu moroogic a imbii române (bunemen, gentlemen, yemen). Sre deoebire de aceea în cau cuvneorg. congemen conge men, g ecodmen . ecodmen g tenmen . tenmen, graa oeor de nguar
a ot inegra adaaă în română duă ronunţare, uralu oroândue în mod rec cu denenţa -.
n OM I se reomnd foee semidtte de sing ogm eng Cogm), om fr om) im fr im), lrlele ogmi omi,
imi.
Confundarea pluralulu cu ngularul
4 M. D. a uat un papaazz de gât!" (aor.ro 26.2.2 l )
Subantvul reluat din talană, are oa de nguardeoebtă de cea de ura marcaă rin deinenţa -o, ca în limbade origine papaazzo. Utizarea raului (apazz) n oculnguaruui e exlcă, e de o ae, rin atu că deinenţa-o de nguar ete rară în română, aceaa aărând în cazu unorîmrumuur din taană (colo) anolă (macho), geană
amngo) iar, e de aă arte, rin modelul unor ubtaniveo neoogce care nu cunoc decât oe cu (vocalc)confett, gatjacuzz, maach, peca, avol.
8
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 74/184
Şi alte neologsme sunt utiate invaab get cu foade sigua pen cea de plua: doi hmbu' (9amo2.12 .2010) n oc de hmburger două pzz" (ww.adeva-ul.o, 22.06.20 ), în oc depzze. În scimb, subsantivu colcu foă dentcă de singua i de plual, confo se întâlnete i cu pluau neecomandat cle penu sensusotui, poţii de cola": două cole" (iviuaexa.o, 12092010).
Greşe În exprmarea cazur or subsanvuu
Vom anala aci câteva geel cae apa în expmaea ca-ulo gentiv i dativ, pe de o pae, a cauui vocav, pede ată pate.
enitivul i dativul au în omână posibitatea de a expi-mate e sinetc, adică pnto foă exionaă (Hainaeste subţe", am dat ete o bomboană"), e anaiic cu
ajuou pepoiţio sau l când teenul pe cae îl pecedăese invaiabi sub aspectu cauui (Dumul sa bocat dincaua tre mşn" Datoită do preten am lua exame-nu" Dă aenţe l cev nemportnt").
eel se înegisteă atâ în expmaea foei exonae,pin foosiea unei enaţii nepotivte (meu pâin", n
oc de meu pân"), cât n expmaea analitcă.În puţne cui, vaiaţe libeă, ambee modaităţ de edae
a gentivuui a datvuui sun peise, ca n: căţe mulcop" căţile multor cop" datotă numeroş preten" datoită numeşr preten". În afaa acesto suaţ, de
multe oi se aege geit modaltatea analtcă de expmae agentivului a dativuui, deci cu ajutoul pepoiţilo (Hanaltă este subţe", Iam dat ltă o bomboană"), n loculutilăii foe exonae.
Alteo, geelile constau e în edaea edundantă a eaţeicauae pin pepoţe, pn foa exonaă de genv
a deteinantuu substantvuui (autoaea multor omane"),e în utlaea invaabilă a substantvuu (nuenţa mssmed").
9
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 75/184
Conndarea prepoziţe a cu al (a a ale) din strucragentivuui (membrii a două partde, în loc de membrii adouă patide") sau cona dinre dativ gentvul cu a (datorită mame i a pretenlor" în oc de datoiă mamei ipretenlor") reprezntă, de asemenea, surse ae altor greeli care seproduc în eprmarea ceor două cazuri.
Ş în utilzarea vocativui, caz a adresăi , ecvent în con-versaţa cotidiană, se înregstrează, cum vom vedea, oenerecomandable (de pldă, cee aicuate: ata ţia căzutpotoeul, Doamna vă rog să mă înţelegeţ ").
Exprimarea sintetică (prin desinenţe) a genitiv-dativuui
44 Printre rumuseţie grădne se numără zona ce imitălabirintul cretan." (.paradse.ro)
Greeli de tpu cee din titlu apar i n eemplele: un cam-
pion a oare" (Prima TV, 3.06.0 O pe marginea gape" (Pro TV, 9.03 0 l ), nau Săptămâne Modei» laPars (Antena , 5 03 .008), Sa mers greu dn cauza cee"(Radio , 3 .00).
Multe substntive de genul eminin au la gentiv i la dativdesinenţa e (a e ca a pual), căreia i se poate ataa, întrun
contet dat, aicolu hotăt de gentiv cu orma -: crtea e',mănua mam, acoperiu cas", srtul vacanţ". Altesubstantive de genul eminin a a genitiv o oă marcaă pndesinenţa , oă care este aceeai cu cea de pual, la care seadaugă icolu hotărt umuseţie grădn" campion a
,,mrgnea , ,nausăptămân
caue."
Desinenţ de genitiv emnin singuar, a care se adăugă cnd subsntivu este aicuat, este nocuiă adesea cu desnenţ -e aceas din umă nd consideraă corecă, specicăemininuu. Un test uti pentu a eimina greeaa este să secompare oa de genitiv singul cu oa de pural (anci
cnd substntiv poate avea pura), pent că desinenţee celordouă oe sunt identice Aa cum nu se oosesc puaee grădn oar oap săptămân e tot aa nu trebuie oosite
B
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 76/184
ic geitele la sigulargădn voa gap săptămân,cţ. Bieîţeles, cd u suem sgur ic asupra foe co-recte de plural a susatului auci teuie cosutat OOM•
siţie speilă o sbsnivele oă şi oă, re l geniiv
snglr ş l plr prenă erminţi nereglă -oi eplibă eimologi i i ormele o(i) o(i) re r
regle penr ă einţ (i) rerizeză o să lrgă desbsnve feminine n sn oree: Ce- doreşi oi le?Asă V 23102007) Am săţi d elşi sf pe re l-m dşi oi mele evro form 12062005) o de geniivoi
ese oreă nmi ând se referă sor medilă n şi ând desemneă grdl de denie
silţi dinre einţile de geniiv singlr -i şi -ii pre şi înepele nerore e limbii însă limb ierră imps lerior osingră foă Vne prem ele înâlne în ee din seoll lXIXe: min li (D Bolininen oi menre omii şi lm N Băes Româii p ihi-Voivo z)nsemne ăIăoiii mee (D Goles m ăIăoiii ml)n mi sn onfoe no lă
45. luat aceasă decizie uma uei ctu cu patrou
cuului" (forumfaomaaet 2709200O greşeală care prieşe eprmarea geituui sau a dat-
uu apae a uele sustaie femie cu pluau u:alamă alămu lpsă lpsu cată ctu taă tu vopsa vopslu (şi vopsl vm vmu (ş
vm etc.Desea u se foloseşte uma la omat sau a acu-zat pual La geti şi a dai sigular aceste sustateprezită o altă deseă: - sau -l (un alam / alamun vm / vm un vops / vops Pr fapu căomiatiacuzatiul plua diferă de geitidaiul sguar
sustatie le -u a pual se sepaă de ceeate susatecae prezită aceasă ideitae cazuaă (nşt ft un ftnşt poţ un poţ nşt caf un caf
8
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 77/184
Pn analge cu aritatea ebrlr clasei de substantvefeinne, apare greşeala care cnstă n utilzarea fei degentvdativ singuar identice cu pluralul în -uri ca în titu,la care se pt adăuga exepele : Ce avantae feră utizareaune opseluri s cnice (.prtectceical.r) Pentruca iubire să pată să dureze n tip, ea nu tebue să răspundăunei nevi, unei lipsuri dn vaţa ta (www.mayra.r). Aşadar,în exeplee citate nu trebuia să se apice regua cnfr căreagentvdatvu fenin snguar este dentc cu pluraul feecrecte de gentvdativ ale substantivelr ceartă opsea lipsă
ind certe(i) opsele(i) lipse(i).Expimaea invaiabi/ă a genitivdativu/ui
46 Inuenţa mass-media asupra dezvltării psice acplulu tău (www.infgd.c)
OOM'
ipunea flsirea substantivului nvarabil massmedia. Respectarea aceste nre se rearcă ş n ttlu, ş înexepul: Duăsprezece ii de reprezentanţ mass-mediaprezenţ în captaa britanică vr transite nfrmaţ ş agnde la cel a aşteptat evenient al anuu TVR 1 290420 1 1 )
Spre desebire de OOM ' în OOM se ndică, la genitiv
dativ, fa massmedi cu terinaţa speccă substantiverfenne cu exune regulată (casa casei primăria primăriei) Astfe, ptrvt nre actuale, pute spune uenţamass-mediei reprezentanţi ai massmediei.
Cnfr OOM arcarea gentivdativulu se face dupăfa substantivulu clectiv cu sensul presă" (defectv de
pural), care este ternat în -a acest fapt nd cnsecnţaadaptări cpusuui (cu elemente latne, dar creat în engleză)la ssteu exinar al substantvulu rânesc.
82
Aă eire În iire esi sbsv oleiv pre Î elie ordli predi (vez
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 78/184
Constc pepozonae c vaoae de entv sa de datv
47 A murt mama l soul meu" wwwavcatxr1 7 07201 1 )
lsrea cnstrucţe cu prepzţa l în lcul gentvulexnar ntrun cntext ca acela dn ttlu este ppuară decnerecmandată de lmba lterară. n acrd cu nrma terarăgentvul substantvulu dn ttlu trebua redat cu autrul artclulu tărât mama soului meu
Gentvul pae marcat nu numa prn artcl (care se
aaşează adjectvulu când acesta precedă substantvul mamapimului/dgului meu s c ş prn alt determnant antepussubsantvulucentru de grup n exemplul Nu aş vrea să un locul l cestă pesonă" (rmananedt.3xrum.1 1 .09.2008), gentvul cerut de lcuţunea prepzţnală nlocul trebua ndcat prn rma de gentv a adjectvulu prn-
mnal demnstratv antepus ş a substantvulu regent: Nu aşvrea să u în cul cestei personeGreşeaa apare ş în structurle cu prnume (sau nmera
cu vaare prnmnaă. n exemplele Atunc tebue să măîngrjesc de anele l to (umdespecp.cm 2007.2004)ş Eu sunt împtrva l mândoi" (OTV 603.20 l în lcu
cnstrucţe prepznale trebuau lste ree exnarede gentv tutu() respectv mândur
limb vehe osruile u reoi a eru exrmre geivului su mu mi rre deâ ele oiâd eeşi reoiee exrmre divului (vei 48)
48 eam sps l copii care este planu ş t a st deacrd" (www.mesageuldevacea 2.22010)
Tt ppaă este sea cnstucţe prepznae cl în c datvu exna. n tt în cul gpăr l copii
eba să apaă datvl expmat cu ajt artculu tărâtcopiilo lsea pepzţe l se explcă pn aceea că aât datv cât ş pepza ndcă ţnta. Tş aceasa n e necesaă
83
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 79/184
cnd dativl s poa ralia stc, cu ajuoru aricouuataa substanivlu sau adjctvului antpus sau a altui dtrmina am da sfatui prietenilor", Lam dat sfaturbunior mei pit" am dat sfaturi acestor pri" Gr-aa u privt, vidnt, uma marcaa cauui daiv asubstantv Î xmpll următoar, prouml, di avauposbtata d a raa xoar davul, apar îsot dprpoia la: Cnd am ucrat, u am cut la nimeni nmc"aradniro 20.2200) Am spus la oricine voa să măascut" coutadurawordprsscom, 31 .08.2008). Co-
rc au fom poomial nimănui oricuiPrpoia la s utlaă corct pntu xprmara rlacaa d dav pnnd sngura posibilita, umai cndtrmul car pcdă substatvul st nvarab sub aspctulcaului Lam ofri la doi copii cări", A spus la toată lumeac sa împat"
Eprime divli a se înâlne ş în imb vee "Srisma gipân (Docmente şi nemnăi omâneşti din eo aXVea) "Fis spse a Împăat e e de Pvel (Codicee Voneean )
Exprimarea redundantă a genitivului
4 Iată aic ctva dat oav dspr u podus car,n civa ai va n casl a ultor români." wwwviaro
Gitvu vidiat în tlu trbuia macat uma pin formaxoară a dtiantulu multor corct s cas multor
romn" Gala s xplcă prn cotaminara cu constucasnoimă casl a muli rom" und, în locul fomi cauald gnitiv multor apar prpoa a umată d dtmnantulmuli foost nvarab cu foa sa d ominativacuatv
Constcia cu ppoia a ptu a rda snsu cauluigntv s foost obigatoriu cd avm a fac cu u cuânt
inariabil sub aspctu caulu ca nu a foă xonarăd gniivdativ, cum s notdauna numalu cardal: -pntanii a douăeci de sta" Tot invaiabi sun un
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 80/184
adjective ca ditamai sau prnume precum ceva r nimic i,de aceea, în pezena r se apelează la cnstruca analiticăcu prepzia a pentu exprmaea reaei de gentv anvelparea a ditamai bcul", cmuncarea a ceva r a nimimprtant" n scmb, când avem a ace cu teeni cu senscanttativ (ca numerau), dar care sunt varabii (au rmăde genitivdatv diertă de cea de nmnativacuzatv), precummulţi multe multor; puţini puţine puţinor; destui destule,destulor; câţiva câteva, câtorva, gentivl se pate reda eexnar repezentani multor state" anveparea câtorva
blcuri"), e, ma pun ecvent, se pate utiza cnstrucaanalitcă realzată cu prepziia a + a de nminavacuzatva cuvntelr respectve reprezentan a multe state" anve-parea a câteva blcur") cee duă mdalităi snnime nurebue însă lsite împreună
În tate exempele de ma sus, cninând ermeni nvarabii
i varabili, regentul gentivlu este acuat cu atic htărât,ar gentivul se aă în medata lu vecnătate reluăm aici numaiexemplele: reprezentan a douăzeci de state"; reprezentanimultor state" repezentani a multe state") O eztae în ex-primarea gentivului apae când substant pecedat de untermen canttatv varabil de tipu celr de ma sus ae ca regentun substantv care este aicuat tăât i neuat mediat degenitiv sau un substantiv cae nu este artculat tărât. Există, în aceste stuaii, duă psibiltăi de redae a elaiei cazualepn structua de genitv care cnine elementu a (atraciaturistică a multor români" autae a multor studii") sau cu
ajutrul prepzie a atracia tustică a mulţi români" autae a multe studii"). ztarea în expimarea genitvulu cu
uat de a vaiabilă a canttatvuui (a multor) sau cu aumat de rma invarablă a cantitativului (a multe) apae dncauza aptuu că elemen cmpnent a genitivului a carese acdă cu egentu substantival de genul eminn număru
singula) este identic cu prepzia a De teama de a nu macaredundant genitiv (i pn prepziie, i prn a cantitatiui, cum sa întâmplat în titu), mu peeră cnstucia cu
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 81/184
pepe ti tustă mlţi mâi eumtăute mlte tdii. să î stui este su etembele te ( mlte/mlţi mlto) um itepetelui d dietă: pepe âd este ut de de mitut mlte/mlţi espeti mpet d stutugetulu ît stue de tp mlto + substt Cău sut gete stule t tustiă mlto omâiute mlto stdii dedete psbl tte de île detetului u ă de get mlto u tlulehtăât l ge o: t tuistă o mâue o stud Spe desebe de este stuuăte este getă Am păee te pstă despeest med i este de pt păee mto pieţi -bietstmtlgm metu 2.04.20 î l depăee mlto pieţi su păee mlţi pieţi Câdsubsttiul eget este tut htăât ăee) getiul u
l i le u pte păe î imedt s eătte peum dă după substt m este el puţi u uât (păee ostă mult pei"
Tt dite pepie mpetul l geituuîi deteiă pe ui să ete sideâd ă este geit getulexpimt u jutu lui i l uu deteit u desieă
speiă ( multor + substti âd est se ă î eliede de u lt geiti expimt te: plee opiilor mltor profesori pee opiilor su mltorprofesori. Ambele stuţi sut ete petu ă î -de, p eemetul l ( i le se ei etul gpuluim î exempele dte,plere ddă ă se elieă
dul estui u substtiu substitut: lere pii mult pesi" d pietl pi i l mult pesi" Pe lâgă este stuţii sut ete i ele upepiţi pee pii i mli profesori peepi su mlţi profesori. Expme geitiulu i u i pi desieţă este geită um m ătt umi âd
est ueă imedit uui substti tiult htăât pe-e mltor profesori î de pee mltor profesorisu pee mli profesori
86
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 82/184
Al (a, ai ale) ese nli n gmi diţionlă iol posesivs geniivl i în Gamatia limbii omâne (GALR 2005/2008)
şi în Gamatica de bază a limbii mâne (GBLR 2010), în nţiede one mă geniili (doi elei ai Maiei) ponmesemiindependen (Ai Maiei nt pemianţi) oi on n s
nmeli odinl (al doilea, a doa).
Conundarea prepoziţiei a cu al, a ai ale
din tructura genitivului
5. Trebue să e reamtm ă Romeo ş Juleta erau mem-
br ai două fam are se urau u patmă." (.restn-ortodoxro, 1210.2007)
euu d ttu, pmu ompoe al gupuu statduă familii are ar tebu să e pus î azul getv este uumeral ardal, de u uvât varabl are u are foă
dsttă peru getv; de aeea, peru exprmarea relae degetv, se apeează a osta aaltă formată d prepozaa + umeral. oseă oret e să se spuă memb a duăfaml" (sau mmbri a duă faml", daă sesu exprmat psubstatvul mmbri este edet). loul prepoze a aretrebue utlzată î aeastă stuae, sa foost greşt formade masu plural (ai) a ompoeulu d strutura getvulu
De e sa produs aeastă greşeală prmul râd, petuă ele două uvte a ş ai au forme asemăătoare aldolea râd, petru ă atât al (a ai al) â ş a ajută laexprmarea getvuu, dar u î aeaş otext Prma ode
eseaă ese aeea a termeu preedat de al a ai alsă e u uât ariabil adă u uvât a ăru fomă de getvdatv ese dfertă de foa de omatvauzatv (erăpe are umeraul ardal duă uvât varab u o îde-pl eşte). Ut zarea eemeulu al (a ai al) ere îsă ş ateod Asfel aesta apare doar âd getv u are a rege
u subsatv aula u aou hotărâ (işt mmbri aifaml or", dar u mmbrii ai faml lor") sau âd u se ata-şează dre regetu arua u atoul hoărâ (mmbrii
8
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 83/184
respectbii a filiior"). structurile cu eleetu al (a,a, al), fo cesui ebuie să se corde î ge şi î uărcu substtivu reget (î utiele exepe, regetu mmb()ese ascui pur, pri ure eleeul di stucur gei-ivului re for de scui plurl a).
n fele neioe le limbii, geniivl al (a, a ale se ilizş dpă sbsnive rle o hoărâ moşi a baonlBkenal (D Goles nenae a călăo ele, "pi a fnl Şefan (bd. .
o situaţie specilă se îregisreză câd prul copoetl grupuui sitactic care trebuie să apară î geitiv este ucitaiv viabi (c mulţ,puţn, câţa, nums), copibicu abele cosrucţii: ebri a multo faiii", ebria mult faiii" Câd îsă regeu este articula cu icoloărâ (eu de iciu subordot), este exclus al (a, a
al), siguree posibiiăţi id utilizarea foei exioare degeiiv a catitivuui sau utiizare prepoziţiei a + citativull fo de oiaivcuztiv: ebrii multo fiii",ebi a mult failii" (vezi şi 4
L baza produceri i uei greşeli c aceea di titu, se potea feoeu de ipercorectiudie Petru că deseor se uii-
zează, ivariabi, a di stuctur geiivuui (î oc de al, a,al), ciar şi î situaţiile î cre acest trebuie să se corde cuu substativ expt de regulă teror, uii au gjă" să facăacordu şi î cotexe care stautul cesui elee este defapt, diferit (prepoziţie, u copoet tepus geitivuui),epeiţâd acordu.
Confundarea daivuui cu geniivu
51. Au trecut dej ouă i, şi îcă ai a puterea să ălupt, datorită edicaetelor şi a susţn pe care o a dipare păriţilor şi a prieteilor" (www.vreausastiu.ro)
Prepoziţiie ş i ocuţiuie prepoziţiole cont, Împot,Înant, Înfaţa, Înl etc cre coţi u sege a idetic cu aicou otărâ, se cosruiesc cu geiivu (îporiv
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 84/184
tuturor) sau u psesivul (înjurul meu) În rdnare, aes-tea er a înainea elui de a diea eement similar să aparăl sau (are ţine lul prepziţiei sau a luţiunii prepziţinale, a în sevenţa din titlu dn prte părnţilr şi
prietenilr sau a în exeplele mpotrv mauui şi al-ului n jurul său şi l amiliei sale, nfţ mea şi tan shimb prepziţiile dtortă mulţumă grţe şi adver
bele conform contrr dom se nstruies u dativu şi nuer pezenţa lui l sau a lui înaintea elui de al dilea terenal rdnării Abaterea de la aeasă regulă ese ilustraă în
itlu, a şi în exemplee exeuţie nrm prietului şi aietului de sarini (wwwkudikar 12.0.2009) Sunt eea esun mulţumită amiiei şi eduaţiei are a îneput al(blg vaugir 10.09.2007) rmuările rete sunt datritămedcmentelor ş uţner nrm pectulu ş cetulude sarini mulţumiăfmle ş educţe
Identitatea dintre rma exinară de geniiv şi ea de dativavrizează apariţia aestei greşeli
Exprimara vocativului
52 Bunăfetele! (wwwutilepiir 8.032010)
aivul, azu adresării are în rmnă mai mule psibilităţi de exprimare dinre are unee sunt iterare iar ateleneiterare De pidă sun nrme u nrma limbii literarermele identie u nminaivul ale substantiver prprii şiae unr subsanive mune (h ! Ion ! mmă ! dom
nă!) rmee u desinenţa e/ule a singuar la substanivelemasuline mne şi la nee prpri (băete! doctore! Ione! bătule ! domnule! Rdule! ) şi rmele u -lor la plural lasubsanivele mune ambele genuri (băeţlor! fetelor!).
Unele e de vativ, sun ele u desinenţa -o penusubsantive eminine şi penr eva subsantive masuine
erminae în - to ! ro! rceo ! ) sau ele u desinenţae ri -ă penr unele subsanive prprii eminine (re!Ană!) sun ppuaroviae
89
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 85/184
Fo aticulat nomnatv tpu băatul băeţatafetele pronunat cu intonaa spccă vocatvulu suntnrcomanabil Dci grit spus (ră ntna stistcă a famiiar în xprimar) fetele!" ca în ttlul acstuaco corct ar fost: etelor" Fac xcpi situa-
iil în car subsntivu st cntu unu gup nomna: băeţmi rag!" ata mami"
În arsara irctă potcoasă sunt rcomanat normăformul doamnă irctoar" domnşoară profsoară"domnule mnstu" tc
Adjectivul
În limba română c ma mult activ au n xiunpatu form marcat prin snn ifrit pntu a inca
gnul numărul i cau (aru ară ar are). Alt actvau însă în xun tri (roşu şe ş) ouă (mare mar)sau o sngură fomă (gr).
În utiliara actvlui ca tmn suboronat car tbusă s acor cu substantvul rgnt în gn număr ca sînrgistraă gri car privsc acorul (vi nra VI /sau
marcara snnială a formlor.În acastă sciun vom scuta grll car apar n cauafoosrii unor snn nacvat a puraul câtorva actv
53 ă mnaa dragele ml" (Prma TV 12.042009)
Actvul drag ar în xun potvit norm morfologicactua oar tri form forma fmnin plural n acaicu ca mascun plural drag cog" drag colg". Tn-ina în utilara ajctvuu drag st a frna fmninu pural masculn atunci cân st antpus substantvuurgnt sau cân activl st substantiviat. S folost astfl
fmninu plural marcat ncorct prin snna -e în construciprcum dragele ml colg" în oc dragle ml cog"Dragelor ascultamă!" în loc Dragor ascutamă"
90
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 86/184
Faptu că n potpunere apare ora cu denenţa -i petruenin plural (colege drai" nu coege drae") arată că ad-ectvul are ntradevăr tre ore (dra draă ş drai). Decora corectă de enn pura ete drai atât n ituaţa n
care adectl tă nantea ubtantvlui regent şi preia artco-lul (draie colege cât şi atunc când ete ubtantvzat(draie ele.
5 , ngură victore n utimie cinc paide (aţonalTV 3 2 .27
Spre deoebire de adectivul da adectvu utim care arepatru ore exonare (utim utimă utimi utime) e olo-eşte adeea a einin plra au la neutu plura c denenţa-i (de la acun pral utimie cinc partde utimierândur n oc de utimee cinci partde utimee rândur.
Greşeala apare când adectivl n condţile n care ete an-tepu ubtantvului preia acolul hotărât a acetuia (coparăGuveul a oert oţ utime" cu Guveul a oet utimeeouţi.
Foloirea la einin au a neutu plural a ore utimie
are o expicaţie onetică vocaa i aată n vecnătate inuen-ţează vocala uătoare e care e tranoă n i (utme �
utme) Fenoenul onetic care e poduce n aceaă ituaţee nueşte asimiare.
55. "C A. are caăţ intrinseci" (.ibetatea.ro comen-tariu 93.2 1
Întrn context ca aceta ora de einin a adectivulutrebue ă abă n deinenţa -i ca a acuin c denenţa -e:calităţ intrinsece". Faptul că nu e dtng după gen omee
de pura ncadrează adectvul intrinsec n claa de exiunecu tre oe or acet adectiv prezntă patu ore exionareintrinsec intrinsecă intrinseci şi intrinsece
91
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 87/184
Geşeaa u se expcă p asmare vocacă de feu foeultmle dscutae ma sus, c e vorba, această stuaţe, de,,reguarzaea" adjectvuu ntnse după modeu adjectvuse cu tre fome, dte cae cea de pua este comuă geu-
o mascu ş fem se seaă se
erbul
Petru că morfooga verbuu este compexă, ş geşee
care apar uzaea u sut umeoase ş de ma mute tpur.Î această secţue, geşee seecae e vom mpărţ patruupu mar, cae au vedere exprmarea caego or de mod,mp, pesoaă, umă teceea vebeor dto cojugare aa utzaea mărc de reexv compoameu vebeormpesoae
Uee geşe dscutate ac pvesc gaa, pouţarea saustaxa vebuu. Am decs să e cuprdem captou de mor-fooge, ş u ae capoe, dedcate gae, prouţă sausaxe, pe de o pae, ucâ acestea sut expcabe ce maadesea morfoogc pr coz, aaog cu ae fome d
paadgma verbaă ec), a ueor au char mpcaţ morfoo-gce vez, buăoară, schmbaea ocuu accetuu treceeauu verb dto cojugare ata bqtem vs bătmqeţ vsţ) pe de aă pare, petru a grupa ma mute geşe caeapa exuea vebaă.
Notee stoce cae soţesc mute dte comeare pemargea eşeor seectate aduc foa� despre evouţa uofoe verbae sau a uo utzăr or despre oscaţa dtrevarate ee u au să rou de a curaja exprmarea eco-formă cu oma acuaă. Ca de ecae dată, aceste cususorce sut cute uma cu scopu de a atage ateţa asupra
damc mb ş de a ofer o dee despre feu care ormaa mpus o fomă sau ata, acordâd mportaţă ma mare ueorcreruu morfoogc, ar ateor cteuu etmoogc sau uzuu.
2
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 88/184
Greşel În exprmarea modului a tmpulu a persoane
şi a număului
O serie de greşe i apar n foosrea sxelor gramatiale ş a desineneor are se ataşează radialu eral Aeste om-
ponente ae forme erae a n ro gramatal iportantsxee indă mod ş timp atni nd fora eraă u-noaşte şi ategora de timp (ctes ct; lucr nd) iardesnenele persoana ş nmăr (cteşt cteşt; lucrez lucreaz) În exnea unor ere aestea e nu sunt marate(cop n o de cop) e snt marate noret (să ab n
lo de să ab) e sunt marate ntil (eu ajunseserăm n ode eu ajunsesem).
Ate geşei pres foa radali (roi n o deoi) sa foma axiiali (de exempl să i ent n lode să ent).
India tivul prezent şi onjuntivul prezent
56 Cum aş putea să cop de a oega de ană (.tpuro 3 0520
În exemp dn titlu n are erul a copa este a on-unt prezent a şi n exempl Ce mai şor cop telefon (.adearl .ro 3 .0 .20 0, unde aeaşi er estela indati prezent treie fooste formele u sxu ez: săcopez copez N numai n tilizarea eru a copa apareaeastă greşeală şi la alte ere tenate n -a a nnt
Verele sx a de nnit se mpat n doă ase,
n nie de prezena sau de asena suxui ez a prezentundat şi onnt Astfel ere a a aterza a aansa adesena a dora a lansa a lucra se ongă u sxl ez-(aterzez aansez et) iar ere a a căuta a cânta a îndopaa lăuda a pleca a zbura se onugă ră sxul (caut cântet.). Daă n az erelor enumerate n apar eztă n eea
e peşte tizarea sau neutiizarea aest sux (n spunenmen aterz aans et. sa căutez cântez et.) n mlte atesta pot apărea ezităr n alegerea nei forme sau a altea.
93
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 89/184
Iat câeva exempe prn care puem s esm dac şm sutzm vaanta crect: ader adereaz exced excedeazignor ignoreaz Înrip Înripeaz papit papiteazperturb perturbeaz preev preeveaz resuscit resusciteaz Vercând cu ajutrl DOOM cnstam c dnperechile dae sunt crecte dar varianele ader excedeazignor Îrip papit perturb preev resusciteaz.
n limba actual casa verber cu suxul -ez- este faeprductv Daee statisce dvedesc aces lucru cnfrmDOOM dn 138 de verbe negice cu suxul de nniv a1 3 5 se cnjug cu acest sux ş numa 3 se cnjug r sux(Dragmrescu 2009: 222)
lţle dte ubl ebeo u uxul -ez e ebe loă uxu ez ut eh Î lbă ulte dte ele tette îlb ehe u e fetă Î lb tulă eolele lXVIlel XVle ut tette foe pţd beo tpu
de ojuge pet ebe peu a e apopia, a e aemăna, a cecea a cugea a cuma a cuâna, a depăa, a mpeuna, a mpumua a ncea a uca a umina, a ămâia, a ubua et (Z2005 29-27 o uc e Îegteă tă Î Adel tp e Î etl ă î b l teă e fooete fo uce
Unee verbe, dup cum prezn sau nu n cnjugare suxul-ez- se desebesc semanc : acord [atenţie] ş acord [predicatucu subecu] dar acordez [un insrment muzical]; manest[ineres] ar", dar manestez [penru pace pacip a man-fesaţie" ordon [subaleilr] dau un rdn" dar ordonez [lu-crure în camer] pun rdine" Însemnez aplic un semn de
recunaştere" sau ntez prin scrs sau ae semne", dar Înseamn are anumi semnicaţie" (Dindelegan 1 987: 8 182).
57 Dac char copi mul ceva mcar s pun sursaeste mai frums aşa." (www.addawrkcm 901 2010)
n utizarea verbuu a copia se ma pae îregsra gre-şea de daa aceasta în uiizarea frmei cu sux. La ndcavprezen persana a 3a sg. şi p, frma crect a verbulu a
94
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 90/184
copi este copiă, n copiă Geşeala se proe in azafaptli ă, în az elo ma mlte verbe e aelaş tip apareîn stta sxi alteanţa voaiă e/e la persoana a 3a(vezi terizz vs teriză, desenz vs desenă, lucrz vslucră) Şi în exnea verbi copi se poe alte-nanţa ee, a n aza i i in raal aeasta sferă omoiae onetă ([kopază] > [kopază] > [kopiază] Ae-eaş greşeală poate apărea în az verbelo preci detli sublini (oet preciză, detliză, subliniză)
58. ,ănui ă aşa a ost poita" (Reaitatea 300620 )
Vebele teminate la innitv în i se înarează în oălase nee se onjgă a iniatv prezent şi a onjntiv pe-zent sxl -esc- (-et-) eealte ră aest sx
Mte verbe nos în z vaante sa ă sx -esc
bănuie ş bănuiete, cheltuie ş cheltuiete chinuie şi chinuiete, dezvăluie şi dezvăluiete, Îngăduie ş Îngăduiete, sorăie şi sorăiete, stăruie ş stăruiete, tăinuie ş tăinuiete,revizuie ş revizuiete et Dintre variantele ate e reomană neori pe ee ră -esc- (dezvăluie, Îngăduie, sorăie,stăruie) alteor pe ee -esc- (bănuiete, revizuiete, tăinu
iete) a în nele azri aeptă ambee foe (chinuie şchinuiete, cheltuie ş cheltuiete). Sx apare la foele epes 1 sg 2 sg 3 sg ş pl şi prezntă ateanţa st âneste at e na nte esinenţee -i sa e eu bănuiesc, tubănuieti el bănuiete ei bănuiesc.
lţ tre foele ră uul ele u u ete ouă lbă Aeee olţ u ett totă to lb eolele XVe-l XVle, e îtleu bele oe î uluor erbe a dpăi a mpăi a nvăi a i a pipăi a ăpia imi, a bi a ăi a i a bi (Zr 2005 5
oarte ar verbele i a nnitv a sensr ferite în
fnţie e pezenţa sa e absenţa sx -esc-; onfor Îndoiesc blez ş mă Îndoiesc ezt, a Îndoi îm-pătes înovoi; mântuie (pop termnă" ar mântuie şi
95
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 91/184
mântuşt izbăveşte vndecă; tcă face tictac, dar tcăşt (pop. ucrează încet. E pun probabl însă ca vorbtorisă dferenieze semantc cele două forme verbale dn ecaepereche menonată şi să le utilzeze ca atare.
5 Ar trebut să ab urme la gât. (, 1 .05 .20 1 )
erbul a aa are la conjunctiv prezent foa lterară săabă şi câteva variante populare, neacceptate de noă: să absă a, să aă. Aceste varante conn o desinenă nepotvtă
să ab) ş/sau un radical cu formă ncorectă să ai ve, să avDe ce verbul a aa trebuie să abă la conjnctiv prezent, persa 3a sg ş pl ., desinena -ă, ş nu -, ca n eemplulttlu Penta răspunde la aceasă întrebare, este necesar să comparăm, pe deo pate, conjunctvul cu indcatvul şi, pe de altă pae verbu aaa cu alte verbe teinate la nnitiv în -a sau în a.
Foele de conjunctv prezent sunt identice cu cele de ind-cativ prezent, a care se aaşează să Singurele forme diferite decele de indicatv prezent apar, ndiferent de casa de conugare,la pers a 3a sg şi pl. Astfel, dacă a indicativ prezent, foade pers. 3 sg. are desinena -, la conjunctiv prezent aceasta aredesinena -ă iar dacă foa de pers. a 3a sg. are a ndicativ
prezent desnena -ă la conunctv prezent apare desinena - plus la conjunctv prezent pers a 3a sg. şi p sunt întotdeaunadentce. A se compara paradgele:
A ÂNA A ĂAPs şi
diativ jtiv diaiv jWiv t t
sg ânt ă ânt ta ă ta
sg ânţ ă ânţ ta ă ta
3 sg ânt ă ânt ta ă ta
1 ântăm ă ântăm tăm ă tăm
ântaţ ă ântaţ tăţ ă tăţ
ânt ă ânt ta ă ta
96
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 92/184
Cân racalul e ternă în vocaă, verbele prezintă ien-ttatea n prez. per. 3 conj prez per. 3: elei descuie să descuie elei taie să taie elei suie să suie
Verbul a aea are la conjunctiv prezent per a 3a ca toateverbele ternate în -ea la nnitiv, enena -ă să aibăUtiizarea einene -e e poate explca prin analogie cu verbeecu nntvul în -a care, la conjunctiv, au, faă e nicativenena -e (el cntă să cnte el mănncă să mănnce)
Verbul a aea prezintă în exune o foră e conjunctivfertă e cea e la inicativ la per. a 3a g ş pl . ş în ceea
ce prveşte raicalul : ar să aib ei u să aib. Foelecu -- ae raicaluu e la conjunctv prezent să aiă şi să aienu unt corecte. Alte forme in paraiga verbului a aeanereguat ub apectu racaului prezntă înă -- (ea avem aveam avui avut, avnd
oa ă aibe noate detl de pne aeă În lba ehe nperoada 1 0-1 780 aeată foă era rară în oparaţe ă aibă(rn 2009: .
60 Preşein se succed poporul răâne ezaăgtwwwnanciarul. ro 6.0.20 1 )
Aceaşi tip e greşeală care apare în utlzarea verbului asucceda in titlu apare şi a verbul a preceda ca în exeplul :Roânii pătrează cu nene obceiur trăoşeşt carepreced ărbătore e aă .eiainforo 23 . 1 020 )
La cee ouă verbe ma apare o greşeaă ce e poate obeaîn enunţul: Repca succede ar şi precede" blogozoe.co, 8 .0 .20 1 )
Corecte ar fot în toate exepele ate, foree e pera 3a, atât pentru ngular, cât şi pentru plural, (se) succedă şiprecedă
Cele doă erbe a p problee de Înadrare Înro laă de onj
gare a n ata dn aa oaor are apar ntre nele ore dnexne n graata a dn 9, Iorgu Iordan arăta ă o ere deebe neologe (a inida a neda a a, a diea a divia,
97
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 93/184
a poeda, a peceda, a poceda, a cceda) e nlne t u foede onjugre (u nntu în a), u foe de onjugre I (u nntul n e), dntre ee rntele u nntulîn a un totu freente. eferndue nă rportul dnrendt onjunt ogu odn enţoneă ă ele ute,
nlu a peceda, prenă per ndt onjunt foepee onjugăr I pecede ă peceadă ltele, pntrere a cceda, foe oătore ccedă ccede, epetccede (ă) cceadă. e preă ă eente unt ntele re e îndreă în onjugre I (ccede (ă) cceadă)ub nuenţ erbulu otent a pcede, ngtul reondă, ră
obte o foă u lt, ă nu e etee rntele re rprţne une onjugăr u ele prţnnd lte onugăr, dă ăe fooeă e ccedă (ă) ccede, e ccede (ă) cceadă(Iordn 1 9 1 29, 1 8-1 9
În ucră noatv actua, ndică fo d inntiv cu uxul a a preceda a succeda. Act vrb trbu
ă abă la indicativ pznt fo el precedă ei precedărpctiv succedă ei succedă (după modlu el cântă eicântă) ia la conjunctv, a trbui ă prznt fol el săprecede ei să precede pctv să succede ei să succede(după modul el să cânte ei să cânte) Cu toat acta, lmbaitrară a mpu o oluţi mxtă" (Gruţă 99 19) fol
d ndcatv pznt el precedă ei precedă (rpctv succedăei succedă) copund conjugăr cu nnitvu în -a (a flca el cântă ei cântă) ar fo d conjunctv prznt el săpreceadă ei să preceadă corpund conjugări a Ia, cu n-ntivul în -e (a fl ca el să meargă ei să meargă).
Mai-multa-peetul
6 . După douăzc d minut, noi primisem şa cartonaşgalbn." (tvt89.bridgman.ro
Prcum rgulil dn port, şi rgul gramatcal trburpctat, pntru a nu ancţonaţ. Rgua d la car abat
autorl comntarulu dn ttlu t uătoara: la mamultca-prfct la proanl 1 a 2a ş a 3a pl, trbui ă apară d-nnţa -ră- d aca corct ra primiserăm
98
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 94/184
peson 3 pll desnen -r- este neces şpent o deoseb de peson 3 sngl. Omtee e ec efect podcee dezcodl ş cm s îtâmplt îexempl Ele ntseă e ecus c ochl ceo doăfete" (okohotel foumz.o, 1 6. 0 1 .20 1 1 .
Uneo, to l mmltcpefect, pe geşel nesădcă folose desnene -r l sg. În exempll măto geşe se podce n mbee ses întâ n e foostădesnen r po e foostă în pls Tecseă do nîn ce nu n vzusm . se schmbse ş el m schimbasrm
ş e (wzng.o 1 6.03 .20 1 0 Coece e fomele nu nvzusrm, espec m schimbasm.
62 L n moment dt ch t spussi că luasi câteklogme bne." (Po 1 .07.20
Î ennu d l pe de doă o geşel ce peştedesen de pes. 2 sg. mmtcpefect.
Fo eblă de pes 2 sg. l ndct mmltcpefect, e desnen şi, pn e ebt să se foosescă spussşi ş luasşi. Geşe se explcă pn nogec te fome dn ex ne eb ce l pes. 2 sg.desnen -i, n -şi. Să se compe fomee edente n tc spui, ii (dct pezen spunai, luai (dc mpefec s spui, s ii (conjnc pezent.
Peect simp
63 Dcă ş t, st îsemă că ş fcem to .(www.dc.cb.o 2.05.2008
Deş m decât l mmcpefec tlze geştă desene -i în oc de -şi l pes. 2 sg. se costă ş pefecul smp Apopee c fomă dnte cee doă mp
ebe le ndcul (mmlcpefectul peztă n plsfă de pefectl smp sx -s) expcă ş p egeşe de celş tp eb afac, bnăoă se fooseşte geş
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 95/184
l perfect smpu c în ttlu dr ş l mimultcperfect cîn Tu probbl us plnur mri penru suetul tău"(wwwfemero)
Perfetul plu e te ete folot În lten penru nd o
ţune e petreu în treutul prop nedepănd nteulune le. n fr eu ontex geogr pefetul plu nu ndă
det un rport de nteor tte fţă de oenu vorb nepret
Perfetul plu ete utl dee glueţ u ron l peron
2 Perfetul pu e pent ă e întlnt nu În rul
olen e pentru ă e rde pe e oltenlor re întrebunţeă
n vorbre e foloete u rone În loul preenuu ai, epune uv re întrt; ipavă E rtert ă etă
vlore pre în generl l peron 2 (totu e e o «
ut o greelă» ee e e explă pe de o prte pn fptul ă ron
pvete de obe pe onvorbtor, pe de ltă prte pn ee ă în
lb ă perfetul plu nu pre în dlog de l peron
2 ete înă neobnut det l elelte (Grur 1 97 1 271 28.
64 E şi se băgă în suetul e îş puse o ăbuţă pe sp-tee e şi dormi torcând fercit" (buinemovulibogspocom251211 )
Frgmentu dt în titu ese nul unei încercăr iterre"ş că utizre perfecuui simpu se usică Probem încestă bucăţcă de poveste ese ă unul dnre verbee l perfectsimplu e scrs greşt Acest verb trebue scrs tot cu un-, ş cum fos scris corect adorm
Acestă greşelă pre destul de frecvent verbele cuinnivl în cel puţin dn două motive O cuză e cee că nl de perfec simpu este ccentut ş foeză sibă --t) ind în consecinţă - sonor (fţă de - dn tu) adorm,sz, cre ese şoptit") ir ce cre scrie simte cestădferenţă ş o mrcheză grc prin do . Pe de ltă prte în
prdigm perfectulu smpu l verbelor cu innitvul în eisă o foă ce de person 1 sg cre se sce cu do (unulnd suul ir doie desnenţ): Comprând un verb
00
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 96/184
c nnivl n i c vebe avân a sx e nniiv, se aenelege e ce, la efecl sml, forma e esoana 1 sg avebli (a) eni se sce c oi i a cea e esoana a 3-asg. , c n i. esnenee (cae incă esoana ş nmăl snaceeaşi, a feă sxl e efec siml (aă U sei sa â-) cae le eceă:
Pr f -a ea -e i Îş . a cânta a tăcea a face a mee a citi a coborî
g cântai tăcui jcui mese; citii coboâi
3 g cântă tăcu jcu mese citi coboÎ
in comaaea vebelo e ma ss, eese că sx ie efec sim se aaşează, la es 1 sg., esinena i ala es a 3a sg, esnena 0; e aceea cele oă foe sesc fer c o i esecv c n i.
Impeectl
65 e za a, oiam să eamnesc să n i ncoaăe ne a eca (wwwofecae.o
o n zi e săbăoae, e 1 ne, o eoeă l neba en col Ce oiai să fac? (Anena 1 1 .06.201 1
O geşeală e aces i se negisează foae es n limaacaă. Aâ e fecven sn foosie fomee vebae oiamoiai oia oiai oia ncâ mli oae nci n şi ima
gnează că a geşe.Fomele e imefec menionae sn he, ezae ninefeena a oă vebe: a ea şi a oi Veb a oi e lacae sa obine acese fome, n ese negsa n (nX 1996 ş n 2003 cae n sn cionae noaive,a oi ese oşi meniona, ca vaiană coă a li a oi).
e afe exceân efec, ale foe e la aces veb,ecm oies am oit aş oi ec. , se foosesc m ma a(căaea e mool Google aaă că asemenea forme exisă,
0
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 97/184
da sn aesae de ine or) in mae corece sn nmaifoele de imefec de la veb a vra ş de a vel a voiindicae n abel de mai os
A VREA A VO
vream voam
vea voa
3 vea voa
p veam voam
p vea ţ voaţ
3 p veau voau
e ce se zează fomele de imefec neecomandae nocl celo obine de la n dne vebee a vra ş a voi şide ce sn aâ de ecvene? e de o ae imefec vebi
a vra se evă din caza foelo idence c foee de ezen(ez u vrau = ime i vrau ez l vra merf. l vra)e de ală ae zaea verbi a voi la imefec da a ia vra la ezen ar consideaă de vobor ca neească.enr consecvenă ar eb să se lizeze aâ a indcavezen câ ş la imerfec e vebl a vra e vebl a voi
O aces lc se consaă foae a Aâ foele de imefecae vebl a vra câ şi foee de ezen ae vebi a voivoisc voişti voişt voim voiţi voisc) sn sime de vorboi ca nveche ş de aceea s eviae.
Vor
66 Or să vă ajut nişe cnoşine" (o V 20.07.20 l )
Un i de vio foos mai aes n mba vorbă ese alcăidn-n eemen nvaabl o şi foma de conjncv o să ajuto să ajuţi o să ajut o să ajutăm o să ajutaţi o să ajut.
La esoana a 3-a a aces vo coocval se nâneşe
fecven n vaiana c eemenl or n oc de o Fomărirecm cea dn l sa din exemee măoae deşi frecvene n sn coece Să vede ce or să crască ee la
1 02
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 98/184
ă!" (foum.ee.ro 3 .01 20 l ) ncet încet or să se schbelcrure" (f8 kma.blogot.com 5 0220 l ) Anc ce orsă ma spună?" (wwwev.ro comentar 20.0620 1 )
Foorea eement or în loc de o e excă n herco-
recttdne rn nevoa ( gra) vorbto de a dferenţangarl de lral Cm foa connctvl dn ructraacet t de vor ete dencă a eroanele a 3a nglar lral (el să jute ei să jute nma axlarul ar teaă le dferenţee. În l forma c or a ace de vorî găete rn în aă foă înâtă în aradgma aanm
t vtor olar care a eroana a 3a ra rentăelement or (ma de nnv) or jut or reşte .a.
Conjunctvul peect
67 Ser ca atol acol săi greşit . . " (wwweco-nome.hotnew.ro comentar 808 .20 0)
N e e dacă aorl artco a gret dar ce e căcttoru atcol care a comentat e margnea reectvartco a gre când a cri în oc de.
Greeaa aare dn caă că e conndă forma verbl a conjnctv reent er a 2a g. « tu săi c axlau
dentc c nntvl dn comonenţa conjnctvl er-fect. Acet axlar ete nvarabl rn are e cre c ni a toate eroanele: (eu să greşit (tu să greşit (el să greşit, (noi să greşit, (voi să greşit, (ei să greşit nchmb verb la conjnctv reent er. a 2a g e cre
c do i (tu să i entr că n face ate dn radcalar ceălat ete denena care marcheaă eroana nmărl.Aceată formă aare la mod connctv reent er. a 2ag. dacă verbele (nma cele tranve) nt tl ate a dateaavă taţe în care ete exrmat (a măcar bînele) atol acn (redat rn comlementl de agent) Trebe
săi scultt de ărn" N o săi înţeles [de nmen.N trebe dec confndată forma vebl la conjnctv re-ent datea avă c foma de conjnctv erfect (comară
03
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 99/184
exemee e mai ss c exemele măoae cae coninaceeaşi ebe la conjnci efec: Nşi amineşe să ascultat acea meoie N sea să nţele ce i-a ss.
Imperativul
68 ,Nu şi geşeaa asa! (a-kibogso.com
Ca să n facem şi noi aceasă geşeaă ebie să esec-ăm ega oii căeia la mo imeai foa negaiăe es. a 2-a sg. n se obine e a foma amaiă ncaz e faă eceaă e aeb e negaie nu ci e afoma e innii a ebi (a)face eceaă e nu; e aceea,foma coecă e imeai negai a es. a 2-a sg ese nuface! Aces ia (cae eezină o exceie n siseml conjgăii omâneşi en că la oae ceeae moi şi imincsi a ieai es a 2-a . foma negaiă se cons
ieşe e a cea amaiă eceaă e nu) ncionează a oaeebele: ia ! nu lua ! mănâncă! nu mânca ! mergi! numerge! sari ! nu sări ! vin ! nu veni! ec. Nu ecmşi nu du nu zi sn foe geşie e imeai negai nâniefecen n z Acesea se exică in anaogie c foeleamai e e imeai es. a 2-a sg. : du zi.
n ul ebelor a de, afae, a e preu l erbe lor dete
de l ele (ex. a ede, a deae, a pee), oele te de
pert, per 2 g unt nergulte pent ă nu unt denteu ndtl preent, per. 2 u g. În u erbelor
regulte; opră, pe de o prte, t fg fg u el opete opeşte u, pe de ltă prte, t d/el de d , tfaelfae u t el e
04
oele neegulte d unt otente dn ltnă d < t
d, < ltfa, < lt d (Grur 198 202 oele de pert
negt ontte de l nnt n de, n fae, n e u ot
pue după odelul joră erbelor, pentru ă n d, n, n unt tette În b ehe În dletele uddunărene (A
2005 [985 19820.
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 100/184
6. ,i since şi măseşe: cm ai fos omovawwwobsevaolh.o)
e ce ebe scs veb a c doi i la meaiv esoanaa 2-a snga en a nelege e necesa să comaăm aces
veb c ale vebe a modl imeav. În genea foele amaive e imeaiv la es a 2a sg şi sn idenice cfome de indicaiv ezen Asfe foa amaivă e imeav es a 2-a sg. ese aceeaş c foma de indcav ezenes a 2-a sg. « tu gi gi sa es a 3-a sg. « cântă cântă ia foma amavă de eaiv es a 2-a
ese denică noeana c foma e indicav ezen es.a 2a l. « voi gţi gţi (voi cântaţi cântaţi
Veb neegla a se dsnge in fa că n eznăfome de imeaiv dence c cee de indcav ci c cee econjnciv:! (ă i ţi (ă ţi. Foa de es. a 2-a
sg. meaiv se sce ca şi cea de conjncv c do i, ncân i face ae din adical ia a doea ese desnena cae ndicăesoana ş nmă. Aces lc se obsevă şo comaânn aagma meavi foma de es. a 2-a sg.i caeae desinena -i c cea de es. a 2a l.i c desnena ţisa comaând foma de es a 2a sg a conjnciv ezen
ă i c ceelale esoane dn aadigmă macae n aledesnene adăgae adcal-: (u ă, ( ă, (noiă m, (voi ă (i ă e.
Se deosebe e vebl a, a imeaiv es a 2-a sg.veb a zic se sce c n i n c doi cm geşi a scis n
boggeii
ceva n lozofa aiea! wwwmakaveso25. 1 1 2008) Foma zi de meav ese moşeniă dn lainăvezi upa, 68
70 Fii negen nui voen ! www.sne.og)
În aces enn veb a foos a mod meaiv es.a 2-a sg. a fos scs coec la foma aaivă da ncoecla foa negavă.
05
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 101/184
Imeaivl ese aşa cm am mai aăa sing mo caeae fome fee a es a 2-a sg ă cm ese amavsa negav en că foma negaivă e imeaiv es a 2-asg se conseşe e a inniv en a veca egaennaă să se obseve eechie: ascultă ! nu asculta ! ămâi! nu ămâne! taci ! nu tăcea ! voeşte! nu voi!
Confom egii foma negavă e meav es a 2-asg a vebl a n ese aceeaşi c foma amaivă (eceaăe nu) c c nnivl scs c n i nu! a))
Unii cnosc aceasă egă ş n gja e a scie coec o
acă ş n cazl fomei negaive e conjncv c vaoae emeaiv Aşa se exlică obabil geşeaa in exem Sănu sns acă snă imea (wwwaamaca nfo)ne foa e conjncv a vebi a cha acă ae valoaee meav eba scsă c o i nocma ca foma aaivă coesonenă să i să nu i.
Trcra vrbo d la conjugara a I-a (cu sufxul ea
a nniv) la conjugaa a Ia (cu sufxul e la ninv)
ş nvrs
ne geşele fecvene n ba acaă se nmăă şeceea ni veb e la conjgaea a II-a a conjgaea a I II a nves
e cele a mle o vebele c inniiv n ea migeazăn clasa vebeo c nniiv n e aceasă migae nfavozaă e e o ae e fa că asemănăile in exinea
ceo oă case sn foae ma a e e aă ae enmăl mc e vebe c inniv n ea cae sn aase eceaală clasă ml mai bogaă Casa vebeo c inniivemna n ea cne şaisezece vebe vechi a avea a eaa cădea a duea a ncăpea a mânea a păea a plăcea aputea a scădea a stăvedea a şedea a tăcea a vedea a vea
a ăcea) a cae se aagă eivae c exe noi e a aceseaa apăea a compăea a dispăea a decădea a evedea acomplăcea ec) (âncş 1 976 490.
06
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 102/184
71 . Ibirea oae pe a cee ai neaşeae ârse şidin cee ai neaşeae direci i" (www. 2 .o coenari20022007)
ora de innii din exel-i isrează igraea er
bi de conjgarea a IIa păe n casa erbeor de conjgarea a II-a c sx - a innii. În ennre răoarende innii face are din srcra condiionali rezenşi din cea a iiorli nâni aceeaşi greşeală pce să or" (. ineeciero Venire bgear lor ode (adocaero 5 1 02009) Legea icheelor edicae
peede aa sericiilor la cerere" (ww.sfaledici . ro 203.20 10) Ese eiden că n exeee dae foee corecear fos păce o căde peede
Sp dosb d gp dn titl vb poat fo dinnv inotă apa, gp dntiă poat apa st otăând poat st dvb (sbsitibil dvb pbab i apa
st vb l indtiv pznt ps sg ( În Să spăm ăpoat apa sol ş p std nostă
72. Se ae n sne cia, ca şi c băte cea laoor. (www.scerisi.ro for 05.0.20 l )
acă greşeala de ai ss consa n recerea ni erb econjgarea a II-a n clasa erbelor e conjgarea a III-a (oaepe n oc de oae păe cea in ennl in i serodce n sens iners, aică n erb e conjgarea a IIIa (bte a condiional rezen (formă erbală care conine in
niil) rece n clasa erbeor de conjgarea a II-a deci rezinăsxl e. rn schibarea clasei de conjgare a erbli bte se reaizează aeana ocalică /ă din raica (bt şbte a fe ca a erbl e conjgarea a I Ia tăce tc ştce iar accenl se elasează e e radical e sx (băte la fe ca tăce faă e bte.
recerea erbi bte n clasa erbelor e conjgarea aIIa se obseă şi n exell ăor Vre să i bătem iarăşie raiişi (wwrosoro 408.2008) Foa geşiă e
0
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 103/184
connciv ezen să bătem, ca ş ar bătea in il, coesneinnivl geşi a bătea (n innivi a bate)
73 o şe e bne, credi-!" (VR 2 3 03.20 )
Migaea o vebe e conjgaea a III-a cm ese a crede,n clasa vebe o e conjgaea a II-a oae isă ş e foeeo e meav. Vebee e conjgaea a III-a s caacezaen accen e aical: crdeţi! , screţi! ţneţi! , ceţi! o, schimbaea ocl accenl (credţi! , scriţi! , ţini! , ici!) nică
eceea n clasa vebe lo e conjgaea a II-a, emae n -eaa v (a dpărea, a tăcea), cae a accen sx (dpărţi!,tăci!) Un faco cae anenează easaea accen eezină aaşaea onmei esonal fomă neaccenaă aveb gaea ezaă manifesân-se ca n sng cvân(crdeţi!, a credi-m! screţi!, a scriţi-ne şa).
În cazl no vebe folosie a imeav fal că sn aasen aă casă e conjgae ae şi aă consecină. În exem,ăci- o ecaaie e agose! (OV 2.05 .20 1 1 ) eceeavebi a face e a o conjgae a aa eeină n nmaschmbaea loci accenli ci, faă e foma coecăfceţi), ci ş oceea aleane vocalce aă n aca ceţi
vs ceţi), ca şi cm inniiv a a ceaGeşeala oae aăea şi a fomee ience e ncav
ezen sa conjnciv ezen soana a 2-a la « să) credţi,n oc e (să) crdeţi (să) ţini, n oc e (să) ţneţi ş.a.).
Coureţ dire ee două ojugări u ete ouă Vle Guu
olo (2002 96 rtă ă poel de treee de l ojugre II pre III i ier e ifetă îă di ltiă.
Verbe eflexive
Unee vebe se folosesc n mo ncoec nsoie e maca
eexvă se (a se râde, a se merita, a se eista). xlcaiecae se o a en aaa acese geşeli sn, e e o ae,e naă gamacaă e e ală ae e naă sliscă
08
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 104/184
74 să vă conversaţ ma mlt în contadctoi. (PoV 3 .06.20 1 1 )
Pznatoaa hoosco a tbit să snă o să conversaţ ă xivul vă ntu a s adsat coct -
zntanţlo anmt zodii Vbl a conversa st nxivn a fo ca mă conversez te conversez, se conversează, ne conversăm vă conversaţ, se conversează snt gşt.Maca xvă însă obgato când vb st msonal(n a sbict sona) având în acastă ostază o foănică d s a 3a sg. ca în xmll: La o cafa se conversează lăct întotdana (c snsl oată ma conv-sază lăct la o cafa) n bol nost se conversează oc tmă (c sns n bio no toţi convsăm octmă). Dacă în ltim doă xml se conversează folositcoct în schmb înn nnţ ca And se conversează toaă
za c itna l vb a sbict sonal Andre) şitba tzat ă se.Gşaa afctază ş alt vb cm a a dvorţa, a rsca
a merta a exsta, a rde Dacă fma n mai acctă saţiase dvorţează ş coii ămân bmaci (w.gabo.o foum 8 .09.20 ) Dacă doţi să vă rscaţ, înccaţi ! (wwwga-
dinaoiloo foum 1 3 .03.20 1 ) N se mertă să tăştiîn România (www.azzvaninfo 22.02.2008) N se estaînmoânta în sat ă znţa ma (wwlady.o/foums1 6. 1 2 2008) N vo ita cm ne rdeam ca nbnl (silva-ojoga.wodss.com 12.0.201). În toat acst xml
st vdnt că n tba să aaă xivl.La fl ca în cazl vbi a conversa tbi dosbitfoml gşit d s a 3a sg c xil se e) sedvorţează se rscă, se rde d foml dntc da coctîn ca se machază msonalizaa (în absnţa sbictsonal) Cm se dvorţează dă no Cod Civl? (www
agnta.og .0.2009) Dacă n s folosşt o sngă cdoza cosnzăto se rscă să s ajngă la comă hioglic-mică (ziadiaso 1 0. 1 0.200) Vobţ d simism
09
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 105/184
da a sctaco se râde foat mt" (tatazwodss.com.01.200 În schmb a merita c sns msona (Pntatâta c nu merită să t danjz" ş a eista, vb xs-tnţa n t n ncn contxt asoca c se
Atagm d asmna atnţa asa dstncţ dnt con-stcţ n ca xv st tzat ncoct ş c n caa smncaţ ossvă Să comaăm xm dat ma nantDacă do să ă risa i, nccaţ !" nd xv ă n ancsa c xm coct nd xv ndcă osso:Vă scaţ vaţa [voastă" ,,Ne scăm sănătata [noastă".
n gna vb c xv aarţn n anmt gstststc c ca foossc dond să s xm fama noonc Est ocvnt xm vb a se ria (tzat aş ă xv ca cntă nngstată n dcţonaacta ca n aarn mb ta (Rad 200 1 851 86
În caz vb o sona vobto smt obab că
foosnd xv machază ma tc mcaa cca fac acţna. În stcta ato vb ca a merita sa aexista, aaţa xv s oat xca n modvbo msona nnt xv (se uine, se Întâmplă)sa a co c msonatat dobândtă contxta (se redese ştie, se ăLătoreşte se ine) Fo xv ncoct snt
sczab nma când ntnţa ststcă (ona st vdntăş când snt foost ntn cad d comnca adcvat (noţ foos d dă acst fo a n cs nto msnd şt sa ntn dscs oca.
0
Ş î l b ehe, uele erbe e foloeu d u fo reexă,d ră reex u o doede uătorele două exeple, extred el text, Legenda dminiii, oţd erbul a (e) âdeIr o pe e u luţ, vă âde dî dr Ş telepre le ele u tţ, op âdei ă ăărţ epre o oţe tulă ute u reex uor erbe e regăete î perode terore Aet luru e pote î legătură uerbu a ia, ă ure reexă repretă, u ră
Adree du (2007: 87- 88, reulre ue foe eh,ltă eolul l XXle dr lt regtru, el ter Autoeteă u exeple d eg (e n a iat
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 106/184
ege pe jo gu pe ulţ după e Îopt d Gh (Ahotăt . să n săm gu.
Vebe mpesonae
Vb msonal snt d doă ti: c vaoa im-sonală nnă adcă n oc conxt (e cuvine să dăm nlxlicaţii, ,,Nu se cade a vobi ât ds tni) şi c vaoa msonaă dobândtă n contxt n ma ocsl dmsonalza (,e mege jos Se ajunge a tm) sad asiviza (,,e ştie cn st vinovat ,e cunosc zta-
tl). Vb msonal n o ava sbic sona, ianl dint l nic n accă sbctl (Tună, "i ade djoacă). Când a sbict, acsta oat xmat n oo-ziţi conjncţonaă (Rămân să mai analizăm situaia",into fomă vbaă nsonaă (Rămân de văzut" Sadplouân, Mi sa ntâmat a mini" sa n chvalnnomna al o d t asta,aptul (M sa ntâmlat asta"Conscnţa caactiscilo nmat s aca că vbmsona s foossc doa c fomă d soana a 3a.
Unl vb snt sona ntn contxt dc o ti-lzat la soan dft, ş msonal n alt contx. În
acastă staţ s găsşt, d xml vbl a călătoi dnconstcţil Ei călătoesc c mtol (sonal) vs ,e călăoeşe c mtol (msonal). Comaând cl doă nn-ţi, s obsvă că tca d la constcţa sonală la camsonală a avt ca fct disaţia sbctuli ei ş aaiţiaonm xv se
Pnt că n s a n vd sccl acsto vb nz aa noi fom acodat, ca snt gşit, aşa cm vomaăa n contal xmllo d ma jos.
75 ,Ne-am Întâmplat alăt ntn ma ica d oa-mn (onada.com, .05 2008
se ntâmpla s vb imsona, dc n oat aăadcât c foă d soana a 3a ,-a Întâmplat să m aăti
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 107/184
ntn mare car de oameni În exemll dn tt sa ctgreşt acordl c ronmee noi consderândse că acesta esbiect neexrmat în context a erb a se întâmpla.
n exele dn b ehe ebl ntmpl ee înreg
erb peronl Ş l ol nor u ntmplt lţ oenbun i băn (
XIl).
76 Un tânăr de doăzec de an ş rietena li de şasre-
zece erau săş ardă aţa aznoate care e o motoccletă.(Antena 1 8020
Sre deosebire de a se întâmpla, dsctat ma ss erbla este n ncţe de context ersonal sa imersona Ca erbersonal oate aărea a oricare dntre cele e ersoane a
singar ş la lra Ea este mere aic E sunt atenţi Noiam fost în Franţa etc. Când este imersonal are fomă ncăde ersoana a 3a snglar Dacă e să am noroc am.
Folarea din tit sa cea din exeml Ce c ozeeastea? (fomboro 25. 1 2 .2005) conţin greşel care constaîn tizarea erbi a ca erb ersona acordat c n fals
sbect.În ennţ din tt secenţa coordonată un tânăr [de două
zeci de ani şi prietena [lui de aisprezece n este sbectlmltl al erbl a ci al erb sbordonat să piardă Erasăş piardă iaţa azinoate călare e o motoccletă un tânăr
de douăzeci de ani şi prietena lui de şaisprezece." De asemeneaîn ennţ Ce c ozee astea? sbiecl n este rerezenatde grlpozele astea c de interogatl ce rn are erbtebie foosit c foa de sngar Ce c ozele astea? (ezirăsnsl a ntrebare: C ozee astea e ceva.")
Această geşeaă este generată de fenomen de hiercorec-
tdne: orbitorl se teme să n facă dezacord îne redicatş n ress sbiect a lral aat n roximitatea erbi;de aceea foloseşe ral n locl singali.
2
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 108/184
77. Li Ptr îi trebuiesc cl in doă mii d ro(Prima V 906.2010
Vrbl a trebui st imrsona dar dvin şi rsonal înnl contxt (c DOOM În DOOM şi în D
s indică ntr tiizara rsonaă a vrbi a trebui formd rsoana a 3a lra: trebuiau (imrfct trebuiră (fctsiml au trebuit (rfct coms trebuiseră (maimltca-rfct vor trebui (viitor
Pin mar snt acctabi constcii rcm Eisarii trebuiau să lc Ei trebuiră să c Ei au trebuit
să c Ei trebuiseră să c Ei vor trebui să lcîn car vrbl a trebui dvin rsonal datorită ataşării s-bictli lra eimusarii Constrciil c acord la lralrovin din constrcii în car sbictl aarina vrbli dinsbordonată rbia ca [ei să plece", A trbit ca [ei] să
plece" ş.a.Snt rsins însă d noa litrară fo coninând s-xl vrbal la indicativ rznt eu trebuiesc, tu trebuieştiel trebuieşte, ei trebuiesc La indicativ rznt vrbl a trebuiar o singră foă: trebuie aar mai as foa incorctăd lra trebuiesc, ca în tit sa ca în xmll Ei trebuiesc
înătrai (.fabcadbaniro comntari 2 10.20 10. Oasmna grşaă st favorizată d o a d gia vor-bitoi d a fac corct acord c sbic iar d al ad fat că a connctiv sr dosbir d indicativ vrbs conjgă corct c sxl -esc-: Sar ta să trebuă sămai aştt in.
Advebul
Grşi car l vom analiza în acastă scin snt
rztat al conndării advrbli c adjctiv alîncăcăii nor rgli sintacticosmantic d constci
3
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 109/184
Confuz u adjetvul
Înuda advbl c adjctv st bn cnosctă. Înmt sitaţii nt că a fom idntic stattl d adjctivsa d advb s stablşt nmai în contxt în ncţi d -
gnt. D xml bne st advb în Mncşt bne" daadjctiv în Est n băbat bne" la fl st advb înPctaă da adjctiv în A n costm Înat sitaţii ca l vom discta ma dat advbl şadjctv a fo asmănătoa maxmum vs maxm mnmum vs mnm) ş d aca st ncsaă anaa atntă a contxli ntu a l dfnţia.
78 Consmaţ inic mnm doi t d lchid (OTV
18092010
o gşaă similaă c ca dn tit aa în xmll : P-ioada d obă ntu angajaţi va d maxm n an (sti.acasa.o 28 0 1 20 1 .
În contxt dat ma ss s conndă dn caa asmănăii foma advbl mnmum sctiv maxmum c adjctv mnm şi mm. Statl d advb sa d adjctiv
dind d gnt căia acst mnt s sbodonaă.Dacă s sbodonaă n sbstantiv l snt adjctiv ş afom vaab mnm mnmă mnm mnme (nctaj mnm" da condţii mnme") maxm maxmă maxm maxme(gtat maxmă" da vit maxme") În schimb dacă ssbodonaă n nmal snt advb având foml nva-abl mnmum şi maxmum mnmum do lt maxmumdoă o. Că snt advb acst ltim doă fom o do-vdşt ş fatl că în locl lo ot aăa ş alt mntadvbal comatbil c nmall, cm apxmatv, vreo(Consmaţi lnc apoxmatv/veo do liti d lichid)
Ş în stca ocţno în ca snt cdat d -oţa la acst advb tb să aibă foma maxmumsctv mnmum n cm a aăt în xml: Săţi
4
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 110/184
măşt la maim şansl d a salvat ( 23092010)Picoll d accdnta st ds la minim" (www.gnth-to.o.
Cstrc cţiâd dvbl c f mim sbrd i vb,
d ip "M Îi plc mim d tt) st spisă d lit
ncălcre resrcţe de ulzre
O altă gşală ztă dn încălcaa ni stcţii a-
cla d constcţ Est caz smiadvbi dâ snonm c doar ş numai la ca n vom fi aici.
7. Asaă am mâncat dâ migdal. (.adyo fom 26.03200)
Smiadvbl stictv dâ sn aotaa a nvb c foă ngativă Asaă nu am mâna dâ migdal.Fcvnt însă n s sctă acastă gă dâ folosndsîn contxtl ni vb amatv Gşaa s xică n sinonmia ca dâ o stabilşt c smadvb stictivmis în contxt amatv numai ş doar Asaă am mâncatnumai migda, Asaă am mâncat doar mgda.
Smiadvb stictiv numai ş doar n snt sinonmc dâ ş în contxt ngatv. În xm ,,Asaă nu am mâna numai mgdal sa Asaă nu am mâna doar mgdaltlizaa smadvbo numai şi doar a fct cmlatv
n stctiv: Am mâncat, ângă migda, ş altcvaUtzaa l dâ c vbl la fomă aativă consid-ată o aiclaitat mntnască (Avam 200 1 260)
Prepoziţia
Poziţi snt cvnt ca stabisc laţ înt alt c-vnt (d aca, snt nmt şi nt gamatica S nmăă,
5
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 111/184
in acsta, u de din În l pe spre ş.a Fatl că a snslaional, şi n sns noional vidnt, aşa cm a, d ildă,sbstantivl, vb sa adcti, xică adsoi gşica aa n iizaa oziiio Acasa n nsă singacază a tiizăi incoc a oziiilo dă cm vom vda.Ngliaa oli o sintacticosmantic difit d la n con-tx la alt inna limbii nglz, conzia sa hicoc-tidina st osibil caz a odcii nmoaso gşica vsc oziia
Anmi gşi că n z mai vchi a oziiio
intsan n o cca mofosintactică d ti isoic, nsăn conadici c noma actalăii d gşi asa căoa vom atag ania snt:
tiizaa ni oziii n oc aia, absna oziii saiizaa să a oziii. Vo discta, d asmnagăil din punt de vedere vs din puntul de vedere ca
bi disins n aicaa sa naicaa sbsanivicomonn punt n nci d ol o n conx.
Utlizaea ne pepozţi n ocl alea
D m o, nocia ni oziii c ata st d
minaă d ca nobi cm s dona d xma lvaăsa a modă Acasă inni nsă n s m n acod cnom imbii omân ita. o st voba d conziin oziii ca o imi divs xicaii .
80. Rămâni pe fon OV 9.10200S a că oziia l n mai a o ai bnă c sb
staniv telefon n că din c n c mai ds n acastăcombinai, n locl i s folosş pe ia noi chia În: Aşva să vă og să ămâni În tlfon OTV 6 03 20 1 ;
ămâni l tfon cm coct, i s a noa banalÎn imba actaă tiizaa oziii pe sa xtins foatmlt, aăând n nmai n loc oziii la ci şi n ocl
6
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 112/184
alto oi sa ocin oiional D xml nifă să snă C a disctatpe aa blctaă? în locd C a disctat în aa blicitaă?; Constai nscialist pe ntii! în loc d Conslta n scialist înnii; A at nca d cons pe obm pe înă-ământ în loc d A at ncia d consi în oblm deînăământ Şa asmat ăsnda pe c doă g înoc d Şa asmat ăsndapentu cl doă lgi -gociilpe bgt d la an a fost ans în oc d go-ci în legătuă u bgtl d a anl a fost ans; al
tb să info bic pe oblm olitic în loc dZia tbi să info blic despe obml o-tic La acst xml sa ta adăga mt altl toatisând fna d tia a oii pe
Extinda tiiăii pe st lgată d mai mt asct ca om nta în c c aă.
n im asct st aca că pe a mlt snsi nlconct alt abstact fat ca îi it să aaă în dftcontxt. Astf pe oat aa sns locati (Cata st pemasă) sns tmoal (Plcămpe cinci agst sa Pe loaaasta stăm în casă) sns laona Pe acastă tmă st mtd ss) caal (A fost dat afaă pe moti că lsşt)instmnta (Mg pe bicictă) sa moda ( sn penm oi Am ct tolpe lac tă) oat snsl mn-onat a fost dotat în lmba acaă ia dint acstasns laiona a fost xtns c mai mlt
ndina d tia lăgită a i pe a ca sot ş fatl
că xstă o s d constcii xat (sa c in cnt)ca conin oiiape cm snt c dn nni Atoi-aia s obn pe baa ni oict A at dezbate peteme olitc Am ct o casica pe te igoasA nnatpe mot că n a tm
n at asct ca tbi at în d nt xtinda
oii pe st şi inna ngă Scti ca a dsutape a omenta pe a delaa pe atol pe ot s în lgătăc stcti dn ngă coninând oiia on to
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 113/184
disuss o to ommet o to delr o pper o (vz Croto2009 326
Pn xtnda tilizăr ozţii pe osibi ă conta şi fal că acasta ma scrtă dcâ mt sinonimcontxal, şi dc ma conomcă (a s comara, nr snslaţiona c snoniml despre î legătură u Î ee epriveşte Î priviţ)
N tbi ngijată nci contibţa jaliştilo a crştanmări d astă a ozţii pe şt nd fatl căacştia nnţază în ma măsră xrmaa clor car î
ască sa l cisc artcol.Unoi, asocia lipe c l sbsaniv cră şi fctcomic, dacă n gândm a snsl locativ a l pe ca n xm . sn că discţape minis va nc dă sabiamajoriăţi gvamntal (.zaaz.ro 1.2.2009Am înţls că snţi scalis pe maşni d săa Indst
(caiovaformo 1 20220 1 1 Laboratope gu dcr c vaaa rzaor individal (dbb.b.o.
Prin ma, s comandabl să n s foosască în modabziv ozţia pe acolo nd s ot foos at ozţii.
Mle dinre ilizle cle e prepoziiei pe (m es cele relio
ne) n sn noi, dr n rec n er â de recvene c szi,ş cm r Blnc roior (9: ), cre ciez exemple din mi mlţi ori "Am jdec p lege (org) "Aszi sefc poezii mi m p sbiece rise (Vlh) "De ce n rgi o inerpelre p chesi s? (BrescVoineş), "N inein p
chesini de principii (Rle) ec
8 1 Ca şf, da ş şi cog, c ăa o d cât ois osb! (wwwsanatatmntaanfo
Ststc vobnd, izara şi în loc d a dvntîn lmba acală motiv d iita n Andi Pş, aşa cm
a rb să nr toţ vobitor d română. Iată c snAndi Pş ds acs fnomn
8
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 114/184
Un alt delir generalizat este ecenta folosire a lui "ca şi În loc de"ca S-a creat obiceiul ca, În anumte curi, s se eite o cacofonebtal prin substituia cu pricina Ca s nu spui "ca ca ecnulu,spui "ca şi casa ecinulu n loc de "ca condiie preferi s zc "caşi condiie Personal, consider pe de o parte c fobia cacofonlo e
uşor neotc ş atest o specie de semidoctism calol ar pe de alparte, c, pentru a eta cazurile groase imba romn ofer souiimai elegante şi mai reşti Poi spune "asemenea casei ecinulu sau"drept condie imitor e Îns altcea -ul salato e folosit şicd nu e nimic de sala Ce cacofonie eii cnd spui "ca ş soluie,În loc de "ca souie? Sau "ca şi profesor În loc de "ca profeso?
r, aceast anomalie s-a rspndit galopant, aşa Înct rareori ma ai,În asemenea cazu ersiunea noal (Pleşu 0 : 44
Întadvă d c mai mlt oi ca aa nt a vitacacofonia (cm s vd şi în tit şi d aici sa xtins şi înat contxt ind simţit d vobitoi chia ca ingdint
al ximăi vat: bi ca omâni (măca să cinstimmmoia ni ma atiot şi a ni ma ot (.tv.ocomnta 6. .20 0 ncda în sin o văd ca acodca chiib înt «conţint şi «fomă» (cochat.ocomnta . 1 0.2009
ama d a n odc o cacofoni a dat naşt şi ati
ocd d vita a i şi anm tilizaa tmni mta-ingvistic vulă (ca a idt tn d când sa ăsânditatât d mlt ca ): a o mică vulă cantitat d mâncaOT 20.05 .20 1 1 . Da şi acst ocd tbi abandonat.
Aătaa a doă cvint oat ca fct nfonic şist dsig fabi ca în vobia îngij ită să n aaă P-ocaa xagată d a n fac cacofonii n tbi să sbsti-ti ocaa d a n xima coct; o foosia găiica în loc li ca st otivit nomi acta o gşaă.În loc găii ca , tbi foosit doa ca ia nt a vitao cacofoni avm mt osibilităţi în ncţi d contxt: fo
losia oziţii dept (A fost os dept candidat a al-gi zidnţial în oc d A fost os ca candidatla agi zidnţial a ocţinii oziţiona n caltate
9
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 115/184
de (n caitate de cog, ci ăa!", n oc d Ca şi cog,c ăa") sa a al conscţi, chivantă conxtual(La als n funcţia de conducăto", n oc d La als caşi conducăto"), foosa unu vb ca s oat asoca c o
otat sa o calitat, ntocmai ca mntl ca (n loc dCa şi coeg al său, lam cnoscut foat bn", s oat sn,iindui coeg lam cnoscut foa bin"), schmbaa odncvntlo (ca bun coeg, n loc d ca şi coeg bun, nca-laa unui cvânt o a uno cvnt n ca şi tmnl caumaă (Sn asta ca un (bun cunoscăto" n oc d Sn
asta ca şi cnoscăto").Guaa ca şi st coctă numai n constucţ coma
atv, d tul: Ion, ca şi Maa, fă maa", Ochi snt ng, ca şi ăul", dn ca şi oa să şi sască (Ion,ca Maa, fă maa", Ochii sunt ngi, ca ău"). Dacă
nsă, n constucţiil comaaiv, şi s jstică, având oud a focalia mntl ca l cdă, n conscţlncomaativ, cm s ca din tu, şi st suu. Sdosb d constucţia comaat vă n ca a dola tna comaaţ indică o nitat, adică o soană, o at acoi, un obic c. (n xm d ma sus, aia,pău,
n consucţa ncomaaivă d til cli dn itl, tmnuca i aă lu ca (şe coeg dsmnaă o oitasa o caliat. Acasă dosb colaă c aa, şi anmn conscţia comaativă, tnl ca i maă li ca (şist un sbsaniv comn aicula, n substanv oisa onm (n mnt individaat nn anmi gad), câd, n consucţia ncomaativă, nul ca aăl ca nu st aica, ocmai nu că ximă o oiat
Guaa ca şi st coctă, d asmna, no constcţicm ca nctă ca şi tinată", und n caşi s ximă o comaaţi aantă
În afaă consucţi comaativ, ca şi s mai oatuiia coc nun contx cm osibi ca şi să aida", n ca c doă mn a olui disociat ca st
20
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 116/184
un lmn conuncţional (când a din guaa a . . . s)ia ş st smiadvb (având o d nsstnţă lângă tu)
Din c aăat s că noa itaă actuaă nu accăîmbinaa a ş în oc d a sinonim cu d în caltat d.Foosia ui a ş în ocul ui a st o aba c caacizăvobia adnilo şi a bănăţnilo ş s osibl ca şi acastasă consiu o susă a ăsândii i (Avam 1 98 [ 1 99 : 1 ).
Este ineesnt că în secolul l XIX-e ăeu, lătui de locuiuni le conjuncionle a şi ân, a şi um ş vintele a ân, aum ă şi "Scunul ei e colo teul, şeetul eu colo, a
ân o ştet dint-un minut înt-ltul să vie l msă! (D Bolininenu Manoi "D lun a m s- teut ln ădelegese scunsese sut negii no (N Bălcescu Românii upt MihaiVoievo teau Foe obbi şi os nodus în ceste sctuitocmi entu se evi ccooni; în imb ctulă do oelea şi um, a şi ân
82 Pfcu Caitai şia amint despre situaţi d u-gnţă (wwwomtmdao 1310.2010)
La xmlul din ttlu adăugăm un alt xmu în ca af aa gşit despre în loc d oziţia de cu oat că vbul
aş amnt s constuiş în mod nomal cu de: Asta ca săn amintim şi despre o scvnţă aătui d Gh. D. TR 228.0320 1 1 ) .
Un vb sctază o snguă ozţ şi acasa stobigatoi: a se baza pe a onsta n a depnde de a se nvenau a predspune la c. Alt vb s consuisc ntu un sns
cu ozţi obigatoi ia ntu at sns ă ozţi asmpatza u a îmăăş o id o doctină vs a smpatzaa ava sntimn d smati faţă d cinva a vedea de aava gjă vs a vedea a c cu ajutoul văzuu (PanăDindlgan 1999 69)
Vbul a-ş amnt s atcuaizază n osibiiata d
a s consu cu un commn ozţional ntodus inoziţa de (aş amin de neva / de eva") sau cu uncommn dict ă oziţi (aşi amnt eva") Pin
2
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 117/184
ma nnţ d ma ss a osibi şi coct ş ăoz�: Pfctl Cata şa amint staţi d gnţă"sa ca să n amntim şi o scnţă alăti d Gh. "
Gşala consând în tilizaa oziţ dsp în ocli d dă bl a amnt s xică n xsnţa nob ca s o combna c amb oziţi cm st avob A obi tot timl d/dsp a." P lângă nnţaxcaă d asf d b asa bo ca în mod no-mal c o singă ozţi o ată xcaţ n sb sita ni ozţi c ala st aca că ozţi n a sns
lxical ca Pozţa d a sns ma mlt sa mai ţn agca c îi aaţia în foat mlt conx; din cazaacs sns ag a s sbstită adsa d at ozţ.
Ş ma faană s înloca d c dsp înn con-txt cm Mi n îmi lac dsp a ş n îmi lac ăl" (.showbiz.o 9. 1 .20 l ) ca doa intnţia loco-
d a s xma gmţ sa ionc a tao sala d aîncadaa int gşli ga mai als n că nci con-scţa îmi lac d a" n s laă dş s ad cntîn lmbaj famlia
N nma ozţia d oa sbsttită c alta. Vbla hvala bnăoaă c ozţia u însă no acasta înocită incoct c ozţa la Mamatc ta d doă-szc o chalază la o zi jmătat d mncă" (www-nwsascan.com comnai 25 .05 20 1 1 ).
n sbsttţii d ozţ sn accdntal cazat dlisa d nsaţ d gabă d natnţi d nnţa a dş
facto baoi. Nmai aşa sa ta xlca în xmllmăto înlocia oziţ la c în Ţa ntat sta în aă"(Po V 5 1 1 2007) Conscţa xată a nta la aă" tbdosbită d îmbinaa ibă c alt sns a nta în aă".
83 "ţi lac blza după a." (sfat.ao)
Folosia l după în ocl li d p s tota ncomanda-bă În mba liaă oziţia după n a aclaşi sns c
22
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 118/184
gaa de pe d aca n tbi foostă nic c snsl locatv(ca în ttl nc c snsl tmoal al l de pe ca în Dupăatnc î înşla" (.yotbcom comntai. Snsl gn-al d ostotat ca î xmă oziţia după în ansaţal (Cânl sa ascns după şă" Caa a căzt dupădla" sa tmoal (Ajng acasă după oa ti" st dftd snsl guă de pe aca d dsind dntn nctsitat în lan saţial (Ia cata de pe masă" Caa a căztde pe da" sa tmoal (A nct să învţ de pe întâagst"
Folosia l după în ocl li de pe st n mntnsm. Înschimb, folosa nvsă, a de pe în locl l după s întâl-nşt ma als în voba moldovno Să n s a de peno" S cnoaşt de pe vobă / de pe och" S înudsc depe mamă" (Avam 200 27)
După ş de pe snt acctat totş în vaaţi lbă întn
sng contxt în ca confoitata xmată d după sîntâlnşt c snsl ocatv al gă de pe coi după b-tin" sa co de pe btn". Astfl, înt cope ş ssa , pebulen s stabilşt contxa o aţi d confoitat nintdil oziţi de ca ndcă dsnda (co dacolo pe bulen"). Snsl d confotat a l după ncosnd însă snsli locativ a l de pe n alt contxt(comaă după mne c de pe mne: st coct A coiat dupămne" da n s oat sn A coiat de pe mne")
P ângă gşita chivala a i după c de pe a aăt şo foă hibdă ca a fost şi st sinsă d noă dupe
Czânds că după st foat dn de ş pe (nala li dupăvin d fat, din at. pos când pe c vaianta sa înv. şo. pe ovin din at. supe pe) şi căpă st o onnţaoaă sa ans a foa hicoctă dupe folosită mai asîn n gai (Ga 987 76) S a că astăz acst dupen mai st cvnt ia când s tiizază, s fac c intnţi
stiistică
23
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 119/184
Absenţa prepozţiei sau ulizarea supeluă a prepozţe
D c mai mlt oi oziţia s omit, nţinândssama d oll i gamatica. Altoi, tocmai nt a n facacastă gşă, s tilizază o oziţi ă ca acasta să
ncsaă.
84. Un avion sdz c o sută cincizeci pesoane la bod aatizat d gnţă la Vaa. (.omaniaibao .10.200
Dă cm s şti, nmall încând c douăzeci (xc
tând nmal coms n stcta căoa ltiml loc stn nma d a unu la nouăspezece vzi ina 85 s con-stisc c oziţia de.
Dacă, în anmit tii d txt isa oziţii de scza-bilă şi acctabiă (n st conomic să scii şi oziţia în
foma administativ sa tichtl odslo dintnmagazin), în atl, înto dacta ngijită, tbi să aaăde. Ia în xmll din titl a ncsaă oziţia de indvoba d o şti aătă întn zia
Utilizaa oziii de dă nmal cadina mai maisa gal c douăzeci şi dă coms c acsta a jsti
ca timoogică. Nma d f acsta snt fomat, aoigin c sbstantivl zece căia sbodonat i s ataşazăin intmdil oziţii de ouăzeci de oaeni ca şi zecide oaeni) Emnt găii două/tei ş.a. + zeci) sasdat, in a sbstantiv zece din stcta nmalicoms n mai a n comotamnt individa, da de saăstat din stcta d oigin. În mod anaog, s xlică oziţia de dă nma coms nsdat având timoc sbstantiv sută sute ie ii ilion ilioane iliad iliade: o sută de paticipanţi tei ii de eeplae osută de ilioane de dolai (ca şi sute de paticipanţi ii de
eeplae ilioane de dolai).
24
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 120/184
85 Am slctat o sută una de greşel"
tul căţi 0 greşel gramatcale nu conţin, s do-sb d acst xmlu, ozţia de duă numaul cadnacu valoa adjctvaă (acodat în gn cu substantl fmnin
greşeală ca l nsoţşt: o sută una. Dacă în xmuldin titlul antio (0 sută cincizc soan" oziţia nutbua să lsască (coct st 0 sută cnczc de soan,aic dimotivă a nu a ncsaă. Acasta st una dntgşl xcabil n hcoctitudin. C ca ut izazăoziţa de duă un numal ca indică un numă mai madcât douăec şti numai aţia gua d constui a sin-tagmo cu nal. ntadvă, încând cu naul douăec s utl izază oziţa de (douăec d oamen nouă suteşapteec ş opt d cărţ o me patruec ş tre d canddaţ)da nu s utlizază de când numau mai ma dcât douăec
st comus cu un numal d la unu la nouăspreece stuat ultmul loc în comus (două sute optspreece probleme ome nouă cuvnte un mlon cnc sute paspreece maşn).Simcând lucu tbui ţinut că, aşa cum numalld la unu ână la nouăspreece nu acctă constucţa cu detot aşa nc comusl în ca intă acsta nu s asociază cu
de (opt case o sută opt case nouăspreece dolar cnc sutenouăspreece dolar un mlon nouăspreece m tre suteunspreece locutor).
8. Fostă ubită Guţă" (Kana D, 13.02011
Nu st comandabil să scm sintagm d tu c dintitu ă a maca laţa dint comonnt. În constucţiaJostăubtă Guţă s stabilsc două aţii una ntJostă şi ubtăca st macaă in acod (în gn, numă şi caz şi alta ntJostă ubtă şi Guţă ca însă nu st macată în niciun f
Raţia d ossi dint acst comonnt tbua să indicată in cazu gnitiv la a dola comonntJ ubtăa u Guţă
25
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 121/184
Cazul nu e sngura modaltate de a se stabl legătura dntredouă gupu nomnale (două substantve. n ncţe de contexse pot utlza e gentvul e o prepozţe (ma frecvent de)însă, de cele ma multe or, se negljează ambee posbltăţ,ca în exemplele manager hote TVR 2.03 20 în locde manager hoteuui paton Steu (Antena 29020 ) în loc de patron Steu sau patron Steeişofer cmionetă (Antena , 092008 în loc de şofeul cmionet preşednte Cmer Deputţior R 803 .20 în loc de preşednte Cmerei Deputţior ubtor nime
(aazo anunţ, 8.020 O în loc de ubtor de nime;şa posuu director bncă (www.ejobsro în oc de şaposuu de director de bncă; oca n că Being VR
.03 .20 în loc de localncă din Being.Marcarea prn gentv sau prn prepozţe depnde ş de
sensul substantvulu de pe pozţa a doua. Astfel, dacă acest
substantv este folost cu sens generc, dec nu trmte la o en-ttate cunoscută, se foloseşte, de obce, prepozţa de ca îndrector de bncă ar dacă desemnează o enttate cunoscută,speccată, se fooseşte gentvul drectou băncii. Nemarcânduse însă reaţa, uneo e greu de înţees dacă substantve foost generc sau nu. Dntro constucţe precum drectorbncă nu se înţelege exact dacă persoana respectvă estedrectoru une anumte bănc sau dacă are caltatea de drector,ndferent de ce bancă ar vorba uma contex (textulscrs/auzt sau magnle, la teevzor ne poate ajuta, în acestcaz, să dstngem utzarea genercă de cea speccă a celu
de a dolea component a gupăr.oeranţa faţă de fenomenul nemarcăr relaţ lor sntactcedepnde de tpu de text în care se produce Întrun anunţ, omterea nor cuvnte nu este foae supărătoare, pen că sa creato convenţe în acest sens Dar, car ş în acest tp de text, pentuevtarea unor conz, este nevoe să se foosească elementee
de reaţe. De exempu, anunu (lansat pe nteet breociubitor natură iubitor animale (okaz.ro este probablambguu pent ce care nu au văzut sau nu au auzt despre
26
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 122/184
aemenea ee Amgtatea ezlt din neeizaea eaţiedinte vân breloc şi eea e eaz. A ea te gân-deşt lieşte ezţia pentru, ae a nda deinaţiaet (el pentru ubtorul de na") a întebreloc ş etl intagme a elaţe de eie ş atn a teit aa genivl (e ubtorulu de nat").Ctând în ma mte nfmaţii geşi fgaie aj-tae nţinând nişte el magin getive şi ian at et (a efmlae) n ae ete tiza ezţiacu: Be cu i de animae it de nat". Rt
di e lag a aet eem a ft tma aea de aaage atenţa dn aza mtei eziţie aea d-lţ de înţeegee a n et.
Da în tetele de i annţ aenţa eziţi ate tleat în anmt m ( ndţia de a n afetaten) în alte tii de tete aeaa n ete de eman
dat. Ee atât ma gav a atfel de enm de imaj" aa şi în nveaţile zale m e ntâm în eemlt eat de e n fm Gi ne ete admnita în me?" (fm.man 2082009.
Se di înteaea ea am aşat ş ni eean" (Realiatea V 300620 )
Da mdeataea emiin din ae am eta ennţltta flt ezţia a evtat afna ezat dnîntânea nale vântli t vânt care
Pe lâng deea afnie mdeataea eetv aneglijat şi egla tv ea mlementl de eiman nmee elaiv care tee eedat de eziţa .Peziţia ae l de a dfeenţa mlemenl det deet eimat in care. Afe în ennţ E ete ml ma alvat" care ete iet a în Om lam
avat ma mţmt" ee mlement diet Semnde enaşee înt ntţe avem memen detşi n et ee aela eaiv ee ea in
27
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 123/184
pouml proal omă acctuaă î acuzati v (î îe) oul car alvat" ca car cit", ăiip car am îtâi" caoui p car ai cu" Î mooşt, act po acctuat oloşt pt pr-mara uă a compltlu rct că pe apa au ,am îlt pe profesor" a am ct iaţă").
eutlizaea pepziţieipe atuci câd cmpemetul diect este edatp pumele elativ ae u este u fapt egistat dar limbaacual Iat du eemple di seclul al XIXlea, care aat c peu este marcat csecvet "mia ae m ce (D Bliteau,
Manoi) "Şi câte alte multe lucr sut mai vedice de vedee decâtacestea ae am v,pe ae u am avut vreme t u de zile[ (D Glescu, nsemnae a ăIătoiii mele)
ţa graă t aca omir a ppozţ peDar, ş u ă ricul a o tiliza ş u u t cazl,
tri ă avm î vr ş aptu că pe u marchază occompmt irc. parţia lu pe p caracticimaticoţa a compmtului ct c tip tia aita mază cvâtu pi ca păcompmtl ict) pe u oloş î cotcţiicu compl ct prcum m ctt carte" u u
tavul mază u oict) a Nu am cit nimic" uproml trmit la o ta opoaă şi aiaă), ar oloş oigatou î m matope ea" Lam văzupe Ion" au Nu am văzpe nimeni" u prouml ş uatvu mi la poa). Cha acă ta cu cţ
accă compt c ar ca rrt î raat oproaă, apaiţia ui pe t crută caract pccivialza, al acua ă compa Ca profesor" u utaivu c cţi complmt c u p-cicat iivuaizat ci ră a o caa cu Î cautpepfesor" utaivu prcat pe t ivualza).
Î ca c prvş compmtu irc pat p careacta tu cot cu ppoziţiape şi câ ooit p rr uma, ş câ oot pt u rt oua
28
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 124/184
nonanmat băiatl pe ae lam cunoscut bteia pe caeam admato.
Dn punct de vedere" vs dn punctu de vedee
Consdeate în unele gamatc dept vaante ale aceeagupă cu statut de locuţune pepozţonală dn pnct devedee dn pnctl de vedee epezntă de apt gupăanalzable det ubstant component pnct se atculeaăsau nu în uncţe de contextele în cae apae mpc de
caactestcle gupă (îmbnae lbeă sau îmbnae în oatemae măsuă xată asemenea une ocuţuna nve dscusv gupăle din punct de edee din
punctul de edee oate asemănătoae ca oă au ndeentde combnaţle în cae ntă acea o cel de a noduce saude a elea o dee o de a odona dele după anumte cte
88 Româna la coada UE dn pnct de vedee a lbeăţpese (wwwadevaulo 20. 1 0.20 1 0
Pepozţ le ca locuţune pepozţonale mpun dveseestcţ teenuu pe cae î pecedă de caz (mpotia dşma
nli, da la dşman) de numă (ne/dinte ei numa pluade acuae (c tenl da din/În/spe ten).
ocuţule pepoţonae cae ce genvu (sau un pose-sv ecvalen cu gentvl ta, nost etc. conţn un substantvatculat o at element a cău segmen na ese dentc cu
atcou otăât În faţa ta din picin u in intemedi nosu Înj case dej Împej pomuu Înafa oauu ec. Ca în caul locuţunlo pepoţonaedacă gupaea dscuţe cae însă nu sa xat ca ocuţuneeste uaă de un sustantv în gentv (nsoţt de a) atuncsubstantvu pnct d componenţa sa eue să e atcua
(pnctl); coect a os aada dn pnctl de vedee allibetăţii pese ca dnpnctl de vedee al economiştiosau dn pnctl de vedee al diectoli".
29
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 125/184
Aie egeli ese diie e e ese de egă,geivl leg Maiei s leg de lsă al Mae. Mi se âleşe geiv e e ege ssiv ef exliil i ee ă ssivl ege eil se efeăl esă e e l iee ( lie)
exemll : Pii die ei s fes d seă să devă ss pieteni i fesil (wwwd
Gara din untul de vedere nu st rgdă astf ăsubstantul arulat untul dn omonnţa oat rmun adjt ronomnal (dn untu aesta d dr sau dn
untu nstru d dr) or un nomnal substant sauronum în gnt (dn unu mamei/ei d dr) Esrlan nru satutul d îmbnar lbră a gruăr uatd gn fa ă unor s oat smba toa gntuu ar ndfrn d oţ r a rgnul să auadn un d dr al mamei, dar dn un mamei
d dr
8. Es o roadă ră dnuntul d dr mora aîn ar trăm? (www.arulumna.ro 2 1 .03 20 1 0)
Când guara din unt de vedere s onstrut u unadj agoral (d tul enmi gramatialjuridi mral, liti, tereti t.) subsantul unt dn nrorugruăr s nauat dnut d dr enmi dnunt d drliti t. ; d n xmu dn ttlu ortar fos dn unt d dr mral.
Graradin unt de vedere (uată d un adjt) s oonstruţ xă aroată d statutu d louţun ntr ăsubstantul unt dn omonnţa a mta osblăţld ombnar Subsantl nu ată asor rum dnuntul aesta d dr onom sau dn unt nstru ddr onom; d asmna snţa nu oa dsoată
rn ntraara adju n ntrorul nu s oat sundin unt onom de vedere Snţaunt de vedere n-ţonaă a un substan omus snonm uersetivă (dn
30
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 126/184
punct d vd moal dn pspctvă moaă Gupaapunct de vedere s poat asoca ca oc substantv cu adctvponomnal antpus (dn acet punct d vd din ncunpunct d vd tc
Tbu vtt uctu pcum "Dp d vd Bucutul mult m ctv wdv O udpz tcuu htâ pu f pct um vldcuv cu jutu lu uâdu u vddu c c pu t
Un smn a xăi scvn dn punct de vedere uat dadctiv st i faptul că acasta poat să psască, stua înca adctivu îi scimbă satutul dvnind advb (,Dn punctde vedere conomc sm post, i conoc sm post
Conjunţia
Ca i ppozia, conuncţa st o unaltă gamaticaăavând ou d a stabli gătua dint divs componnta nunului Gl ca vo xmplicat xplicat,în contnua pivsc înocua un conuncţ cu alta, lmn-tl colav omita conuncii
nlocurea une conunc cu ala
Vom aduc în dscuţ două stua în ca conjuncţiil nu
sunt utizat coct, dn cauza xtindi snonm dnanumit contxt (ca ă n loc d ă în popoi nccum-stanţa, din cauza asmănă fomal cu altă conunci(or în oc d or)
0 Am vut ca ă m obctivi (OTV, 609.010
Pntu ca xmpu din titlu să coct, st ncsa sătg cuvântul ca Gupaa ca ă nu tbuia să apaă nic
3
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 127/184
n nunu uătoa, n cae ntoduc oozţ neccum-stanţae d dvse tu Pobabl s gândea a să vnă cumne" (sasuaoccom, 5 060 1 1 Istoa nea nvăţata să nu ma cdem n nmn ş n nmc" (wwwzacomcomntau, 3 .07 .0 1 0 Ea bne a să ştm ş no ce votăm"(secto3mao 8.09.0 1 0 Gându mu a a săntu a o facutate" (managenezao, 40 1 009 Meeu macu a să mă sm nosă" (wwwuo comnu, 3 . .8Ideea a să acm multe cămne de bătân bună" (aadono, comnau, 0011. În oae acst stuaţ, a
d auns săÎn scmb sun acctae atât conuncţa comusă a săcât ş conuncţa smă să (ca se ş macă a conuncvuluenu a ntoduce o oozţe ccumsanţaă de sco (Megn Cu (a) să ş etacă vacanţa" ş , ma a, o oozţeconsecuvă (Nu ea atât de gnos (a) să sasacă oc
mo" Ca să ste coect oost când oat nocu, n o-ozţa ccumsanţală de sco, cu guul u sopul să (Megen Cu u sopul să ş eeacă vacanţa" a în oozţaccumsanţaă conscutvă, cu guul înât să (Nu a aâtde geneos înât să satsacă oc mo"
aţa gştă a u a să n oozţ nccumstanţae,cum sunt cel d ma sus s xlcă n xtnda snonmdnte a să ş să cae ntoduc oozţe ccumstanţal desco ş consecuv a acastă xcaţ, s adaugă atul căsă cae ste ş macă a moduu counctv esmţt de vo-bto ca nsucnt entu a stabl o eaţe snactcă ş atunc
adaugă ş elemntul a Da fatu că geşeala (dculzată deI Caaga, la ae cău esona nânm ca pent asă n oc de să) a ustca nu nsamnă că este ş scuzabă
Concluza ce se desnde st că guaea a să ste cocutzată numa când noduce oozţ ccumstaţale de scosau conscuve, nu ş când noduce ate oozţ
32
Dcă n ctulă nu cceptă flie lui a să pent intduceppiţii necicutnţile n cib, în eclul l e, a să
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 128/184
e oosit ecvent n semene situ "Mă găbi dă de -lscunde cu me pză până v ven peju ca ă scotem tepeste hote ( P Hsdeu Uita) Usul veni ş de epede nctnumi dete tmpul ca ă descc cbin (D Bointinenu, Maoi,So, z unui cio ca ă poescă ici pe ştiu Săbiuă ]
V Alecsndi, aii caava
1. Adevăul nu pate apăat deât u adevă Or vnul deţineţ. (telappa.unimedamd, mentai, 120420 l )
Duă geei apa n ttlu, ambee egae de fea ne-tului adveaiv r În pmul ând, a nndat unţiaadveativă negiă r u or njunţe dijuntivă; n aldlea ând, nu a pu vgulă după aeată nj unţe: "Or
v nul deţneţi.Cnza dne r i or ete auzată, pe de pate, de
aemănaea l fmală , pe de ală pae, de faptu ă or etepnunţa ppua (de inet) i [ : Nu iu ne a utumpăătue, Maia r In, n l de Nu tu ine a utumpăătuile, Maia or In.
Geeaa e detul de feventă nă daă e ae n vedeeul intatemani difet al net r i r ea pate
eviată. Teu el ma mplu penu a ditinge ele duă njunţi ee pbl itaea de nluie u un innm. Atfel r
pate nut u njunţe adveaivă (dr r în)pe ând or pae nlut u au Aplaea aetu tet aatăă n enunţul din itlu nu a ft aeptat au Ma mul dnpunt de vedee nat i emantipagmat, exită deebie mae nte ele duă njunţi. Daă or tblete,pipi, eaţii a niveul ppziţei au al faze (nte ppzţ) r n himb e peializat n tabilea de elaţiduve pagmate la nive tanfati i, de aeea, apaefevent a neputul elu de al diea enunţ. nă hia daă
e aă n nteiu faze, r (ae netează numa ppziţ, nu mpnente ale ppzţiei) ae un l pagmatevdent, maând pziţa faţă de ele enunţae antei.
33
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 129/184
Conectorul r trebuie uat de virguă idiferet dacă apareîn interioul enuţuui sau dacă deschide u alt enuţ ca întitu) De asemenea r trebuie precedat de virgulă după reguatuturor conucţiior adversative) sau de punct şi virgulă: Neplâgem că u ne merge bine[] r[] oi nu facem nimic sauNe pâgem că nu ne merge bie r] oi u facem nimic
Greşel În utlarea corelatvelor
Ueor la stabiirea uui raport sintactico-sematic participă
doar o conuncţie ateori o pereche de eemente dintre caremăcar uu este conuncţie Această pereche se supune şi eauor regui de utiizare care în uz de mute ori sunt încăcate.
2 Or reunţi la paener şi cauţi pe cineva să o iei de lacapăt ră ascunzişuri ră miciui au îi spui iubiului căl-ai îşeat. ww.horoscop-astrologiero)
Cojuncţiie coordonatoare disjunctive or au şi au,învechit şi popuar) au rolu de a stabi li u raport sematic deexcludere sau de alteanţă între de obicei doi teeni desemnând acţiui momete caităţi etc . Doi au lucrezi
Mâine or poimâie voi teina lucrarea Acest raport semantic este marcat mai itens câd cojucţia disjuctivă seconstruieşte cu un coreativ de acelaşi tip Sau doi auucrezi Or mâine or poimâine voi teina ucrarea Deatfel una dintre cojuncţiie coordoatoare disjuctive
presupune obigatoriu teenu coreativ ,,Fe
renunţi la proiect faci tot posibilul să- teini.entru a reda mod clar rapou sitactico-semantic prin
perechie de conjuncţii disunctive se cere ca eemetu coreativ să e o conucţie identică u sinonimă ca în titu sauca exemplu: Secretaru general a Organizaţiei de Tineret
a L va rămâne în echipa acesteia au va stagiar aalui europaramentar Antena 1 5092008 Costrucţiile nerecomandate ca acestea două u trebuie însă conndate cu
34
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 130/184
acele constrcţi corecte în care ajtă la exrimarea crcm-sanţalui concesv reat prn o memr aaţi în relaţe ecooronare sjunctvă marcată rin sa e exeml nanrle e afaceri ale comanlor un no oce el unsa rost ecvalează cu o noă şansă e creştere a vânzărlor(w.snessmagazn.ro 5.062007) Dovaa că e nunecesiă coocurenţa unu eement ientc este fatul că poate tilizat ş entr a se exrima n circmstanţa concesvrealzat ntro strcură a căre memri sunt în reaţe ecooronare marcată rin conjuncţia coatvă ş: Dacă cineva
e el ciar insitş ctva na oseat că în anceză se se«escroc» va încna să scre ş să ronunţe «excro Hrstea1 976 8 .
Reţinem in cele exlcae mai sus că entru rearea nuraort isjnctv cee ouă conjuncţi treue să e ientceUtlzarea nei conjuncţ isjunctve sinonme n ientice dre
corelatv oate îngreuna înţelegerea ennţu Înro constrcţiecomexă precum cea n exem următor folosrea neconjncţ isjnctive snonime ar cut roa neclarerelaţiile semantce inre comonentele ennţu Zarşi aue ales or accetă saaru ăa la jumătate or emsonează
sa pleacă în concei ră laă (.agnaemea.ro26.01.20 ) . Din exemll at se înţelege că alteanţa e sta-tă pn erecea e conjuncţ or or ar sa marceazăraort isjunctv în nterorl celi e a olea memr alrelaţe alteatve or accetă salar tăa la jmătate oremisonează sa leacă în conce ră lată]. De fapt zarşi
aveau trei poslităţÎn ps in unct e veere ragmatic eeentele corela-
tve n entce ajtă mai ne a orenarea ctor saua nterlocutorl n înţelegerea textul. Rolul acesta e smarcu cel al corelatvelor e tu pe de o pare pe de aăpare n prm rând n a doea rând
Ş secll l XXle se egstr eri e lâgă erecie decci discive c elemete idetice i erechi c eemete
5
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 131/184
sinnime "Atnce din n n dşmni se nc mi cmpl I
Ungrl vând irşi rmâne ncreminit I Piede tt brbţice ndejde-i ns I Şi oi plec c s g a prins de rbise d Negi Apd Pie)
Am mai mue espre aces subiec ât şi espreaee a «Dimieaa me." Aea 1 , 2.020 1 )
Lcuiuea cjucial cpuaiv ât şi se csruieecu eemeu averbia crelaiv atât. emeele pereci atât .
ât şi
. sau xa î aceas srucur averbee atât i âtpierâui sesu pe care î au î m iepee) peua marca împreu ieea e cumu Crec ese aaar e Ammai mue atât espre aces subiec ât şi espre aee a «Dimieaa me" e Am mai mue espre aces subiecşi espre aele a «Dimieaa me"
Greeaa apare pri aalgie cu ceelae lcuiui cjuciae cpuaive peum şi a şi care u se csuiesc cuu creaiv: Aimeaia sprupeum şi ia su ecesare peru via sas" Au sabili iierau a şi aapecrii".
Omeea conunce
Absea cjuciei u ese eme recve i u arecsecie semicaive î pla gramaica spre esebire eabsea prepziiei. ui semam siuaie î care ese re
cmaabil s u se mi cjucia ciar ac î scrisaceasa e subsiui prir marcare grac (liia e paueprecea i eurma e blac).
4 Îscrierile se ac îre 228 iulie." (w.markewacr 302010)
Preiia te ca i dite cere s e urma e e iemei crai (îre el şi ea") e e u cuvâ la plura
36
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 132/184
(tre ). Î exepu di titlu trebua să apară coucţia petru a se evideţia reaţia de coordoare dire ueraeece exprmă te date. Greeala apare d cauza faptuui că aiexistă o posbiitate de expare a itervauui orar peste care
costrucţia cu ntr se suprapue i aume cosrucţia peroada 1 aprle ude a de pauză marchează tervau. urare se spue i se scre corect ori te 26 28 iuieor peoada 228 iue.
At exemplu de geeaă de aceai tip este dstaţa dtreBucuretiCostaţa (.fousm.ro) Coecte sut struc
ture distaţa ditre Bucuret Costaţa sau distaţaBucuretCostaţa.
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 133/184
Greşe de snaxă
vel itctic, e rrec reţiile pe cre o te libi cvât, gp de cvie, propozţe) le tbieşte c ltite c te iţ. Acee reţii e p or reglide cotrcţe ce t dte de ttt itţior pcte Îclcre reglor e prodce frecvet d e cze, şc vo vede. itre greşee de ordi itctc e vo
refer l dezcord, topc or cvite şi colt
Greşeli realizarea acordului
Acordl reprezi cocordţ di puct de vedere for
ei îre doi u i ulţi) terei cee ce îe c udite teei repet tegr u prţi iforţi grtic celit tere. Bor î itgele ă umoă,eiumoe iforţi de ge r şi cz ubttvli reget ă, repectiv ei, ete pret de dectivu
ubordotumoă, repectivumoe.Abterle de cordl grticl corect t cordl pritrcţe ş cord dp îţee etic) tr- eepuc Recţ telepecttoror -u neliniştit - reizt cordpr trcţie re predic şi eeu ce i propt de cettelepettoilo Î te eeple, c Fmili Ioneu -u
vizitt Unul ditre vitime er şoferl ctgreşt, cord dp îţee, loc e fc dp fo (Fmlone - viitt, Un ditre vitime er l şofer
38
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 134/184
Î prima situaţie predicau a fost utiizat a pura petru căsubiectu este u substativ coectiv amilia care deseeazăo mulţme iar î a doua stuaţe s-a cut acordu proueuehotărât l cu referetu di umea reaă de geu mascui
l.Î exempu uăor care era vorba de arestarea fostuui ider a sârbior bosiaci s-au cut două greşei repre
zetâd acorduri după îţees Apeu cut se referă a faptucă o persoaă a că stare de săătate ese critică şi care ueste capabiă să se apere sig, u poate extrădaă (Atea 05 0 Atât reaivu cae cât şi adecivu sig tre
buie să se acorde după foă cu substativu exprimat ateriorpesoaă.
uee cotexe îsă acordu pri atracţie sau acordul dupăţees u sut greşe Î costrucţii ca imba şi iteratura mâă geata şi portofeu me, acordu pri atracţe a deveit chiar oă (u spuem mba şi iteratura mâe geataşi portofeu mele. Şi acordu după îţees este accepta truexemplu ca ,,ajoiaea (oamelor) a pleca, ude subectuleste u colectiv.
căcăre reguior acorduui primesc după cum vom vedea diverse explcaţii î cotextee care apar dar asta u
seamă evdet că sut scuzabe.Aceasă secţue va alcăuă di ma multe ipur de greşei care privesc acordu dtre subiec şi predcat acordu diteadectivul de diverse tpur ş subsaiv acordu de umera(adectiva sau subsaiva) ş substaiv acordu ui al (a, ai,ale d strucura gevuui cu teeu pe care îl subsite
ş acordu proumeui reatv cae îsoi de al (a ai ale precum şi acordul epeis al adverbuu
Acodu subecuu cu predicau
Ua dire cee mai grave greşei gramaicae (ş totodaă
cee ma combăute) o reprezită cu sguraţă dezacordu dtre subec şi redca Prre crcumsaee care favorzeazăîcăcarea regulilor de acord de cei do costue a
3
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 135/184
nunuui mnnăm pstpuna subctuu faă pcataaa subictului pintun gup tn aa în ai subna sau cna stana int subct şpca Pntu a vta puca acuu s fatmpant să m ani la ganaa cnstuci a aptulgicsnacc nt tn a tpul subct pcum şla tpul vb cu nci picat
5 M văj." OV 6 . 0 3 2 0
Dacul nt subct ş pca ca s întânşt maials n cmuncaa aă st favat pstpuna subic-tulu ca în xmplu in titu Vbtu încp nunul cu p-catul la sngula api îş ă sama că a nv un subcta pual a nu ma vn asupa fulăi. Cân subculst antpus st ma pun pbabl ca acu să s p-
ucă fa numă a acstua ctân fa pcatuuicu ca uaă să s asci Vrăjle m s-auut" (acş cu plasa sns faă tpca n cnstuca n ttlu
În m smila gşala apa cân subcu pstpus p-catuu st mutplu Vbtul flsşt vbul la singulauat un substaniv tt a singula cu nca subct
api mai aaugă unul cmpltaa ân naşt unui subctmutiplu ca c ca vbu (antpus să la plua. Aşa -ultă cnstuci pcum mi plae muca şi ansu"
Dacul s îngistaă cvnt în cnx cu vbimpsna vb ca au numai fă psana a 3a ncaua caactiscl sntactcsmantc vnat în cn-
txt ş ca aunci cân au subct pfă pspuna acs-tua În titu ca şi în xmpl uăta cnnân vbmpsnal (unl int l în ipstaa vb pasvimp-sna acu s fac gşt a sngua merge afacl"mi onne cnii"; M sa ut văji" M sa expuscin" Se şte ăspunsuil". În al ul iă cân vb
sun psnal (avân f nu numai psana a 3aacu nu iică pbm Duşmanele m văj "Şe mi cnl" ştu ăspunsui"
40
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 136/184
6. bl au ales voâd pri m oei de peorie îâi ş doi" .romaiaemaioalo .04.01 1 )
Aşa a aăa ai o abaee de a ega aodee aod dpă îee Geşeala apae âd be ee
expa pri- baiv e oeiv fooi a ăiga de ip echipă juriu public. ap ă baivoev demeşe aab de eeee ebie ăeeze ealizaea aodli . Sbaivl oev poae fooi aâ a iga â ş a pa echipă echipejuriujurii, public vpublicuri), ipâd pedai î oeiă aod a igla a a pa.
i peda eba ă e a ga per ă şi bie expma pri bav oeiv ee a iga: bli a ales." Î exemplele ăoae de aemeea aodpedai ebe a ga ol aodl ea
a dpă îee a pla pe ă bavee oeivedi pozia de be comisia, lumea) la igla: oma au consiet ă ee eeaă oiaea eeă" 1 eav.o 5020 l Toaă mea -a op pe lo şi s-aubucurat de oe" Po TV .07 .20) oee defomele vebae a consierat şi sa bucurat la e a foma
de iga s-a oprit a eia veb di aelaş e.
Spre deoebire de română, în engleă btantl olet poate
mpne predatl aord la pral ând aeta e eeă a eare
membr în pare a anambl : Te peope ee e' ad Lmea
era foare broaă
Şi î azl î ae bie ee baiv oleiv massmeia aodl ebe ă e ealzeze o a ga dpăoă dpă e ofo DOOM Mamedia are o aeimpoaă vaa oli" Ma-media au o ae ipoaă î vaa o" Fap ă e opoă a bav
olev gla e vede ş î foa de geiv-daiv aahoăâ massmeiei, mass-meiilor), pem şi î aoda gla adevl ma-meda moeă) vez şi 6
4
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 137/184
ot pr aor p ţele ar pea epa greeaa eempll
or e apare a oe prome rea:
Şm e a oa aete peţ eaatea 0.00 I l . impe mo oa preat o e peroaa a a
ga a oa ar poa ool la oo po
la ma mlte peroae
7. Dezvotatori sut idecii n ee e e ivesţie piaţa iobiară www.casedeluxro)
Acordu greit d titlu este expicabil pri atracţe cu tereu urător netiţie, care este la plural. Aă expicaţiepoate aceea că locutoru eţeegâd care eeet al structuri are statut de subiect, face acordu la pural tocai de teaade a u grei este vorba i de această dată, de feoeu uithpercorecttude). Î reatate, subiecu verbului a ii este
prouele reativ ivariabl eea e, care u poate să ipuăverbulu decât forma de sguar
Sucra Î eea e ieşte este are ăsură xată, dutlizată petu expriarea crcustaţalului de relaţe. Laive discursiv aceasta are rou de a itroduce sau de a reliefao teă de dscuţe
od silar se copoă, d puctul de vedere a acordulu gupăre Î e ieşte, ât ieşte, care fora desguar a verbuu este ipusă de prouee reative e sau ât
8 "că de dieaţă, o ulţe de tier a luat aproape
cu asalt Casa Tieretuui di Tioara" wwwreasterea.ro209200)
Realzarea acordului îtr-o aseeea costucţe depdede odul cu aalză stucura mulţime de tiei aată poziţa de subiect. Ma precs depide de stabirea eee
tului cu care predcatl se acordă, adică a cetuu di gupuoal mulţime de tiei pet că predcaul u se acordăcu u tee subordoat d gpul oial, ci cu cetrl
4
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 138/184
grupuui Astfel acordu se face a sngular sau a pura dupăcum se consderă că în grpu nomina o mlme de tnercentrl este mlme sau dmpotrvă tner
Dat nd că prepoia de marcheaă de obicei subordonarea unu element faă de atu ca în o cutie de plat" casade aolo") prmul teen mlme s-ar putea inerpreta drepcenru şi atunci acordul cu predicatul se face la sngular caîn titu structura o mlme de tner are în această stuaiesensu o mulme compusă dn tner"). repoia însă nu esemereu semn al subordonăr ceui de a doilea een faă de
prmu. n unele strucur ca în cea smlară cu un numeracardinal mai mare de doăze doăze de oamen" sauîn cee connând elemente adectvale sau adverbae de tpuael de oamen" alel de oameni" atât de umoasă" aşade bne" de se asociaă cu prmu teen
Din punct de vedere semantc o mlme de este interpretabi
drep cuanticator eement cantitatv) ce poate substiu prnalt eement cantitatv ca mlpn âva det aptul căteenu mlme din strctură exprimă o caniate repreintăun argument pentru a spune că nu el este centrl gpuu nomna o mlme de tner n pus dacă enunu ar continua cuun pronume persona care să substituie grpu nomna pronumele ar reua prin acord ma degrabă infoaa gramaticaăa substantivuui tner decât a substantivului mlme deci ar folosit a mascun pura nu a feminin sngular: "ncă dedimineaă o muime de tneri au luat aproape cu asat Casaineretuui din imişoara E era nerăbdător să găsească un
loc de muncă" nu: Ea era nerăbdătoare să găsească un ocde muncă") Interpreând drept centru a grupulu substantivultner sensu strcturi este foarte mu tneri" care mpcăacordul la plural
Sautul ceor două componente ae srcturii se schibănsă când primu dintre ele mlme este aculat cu articol
hoărât. Acest artico are n genera roul de a evdenia centrlgrupuui nomna deeinându-l denit În această stuaemlmea se anaieaă drept centr şi n consecină impune
43
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 139/184
aord a singar ,Mulţimea de tineri a luat aproape cu aaltCasa Tineretli" De asemenea, ând sbstantiv mulţimeintră n reaţie ontastivă at termen, aest este intrepretabidrept enr a grpi nomina şi dei intră n reaţie de aord prediat : ,0 mulţime de oameni este mai şor de manipatdeât n individ, mulţime de angaaţi este mai iă soietăţii deât o mulţime de şomeri"
. La noi a ţră, pat ste de ei ete o avere" moiodevasiro, 18 0 1 0 )
În sturie verb opativ a n are n există onordanţă de nmăr ntre ele doă grpri nominae onetatede verb n exempl dat, ntre patru ute de lei şi o avere) sepne probema are dintre aestea se aordă verb opativrobema se rezolvă n rma identiării sbieti verbli
entr aeasta, este neesar să ţinem seama de e pţin doăriterii are dierenţiază sbiet de nmee prediativ aldoiea omponent nomina a strtrii)
Un riteri de at n onsideraţie pentr a aa are omponent nominal reprezintă sbiet este topia: de regă,sbiet opă prima poziţie preedă prediat), iar nmele
prediativ i ează verbi oplativ N ntotdeana nsăse respeă aeastă ordine n strtrile ematie, de pidă, pent a reiea nmele prediativ asoiat şi o anmită intonaţie), topia e shimbată: avere snt patru ste de ei"
t riteri impoant este de natră semantiopragmatiăSbiet orespunde inoaţiei vehi, noste, iar nmee
prediativ reprezintă inormaţia noă, adsă n ennţ C altevinte, prin intermedi nmei prediativ armi n rno despre sbiet, are aiă oana esteumoaă), identiă l este Ion), inlde ntr-o ategorie Deneste un mamer) sa ehivalează o alitate Sportnseamnă/este ănătate) În exempl din titl, nmee predi
ativ o avere ade o inoaţie nouă despre sbiet, stabiind aesta o reaţie de ehivaenţă Aşadar, oret este: atrste de lei unt o avere"
44
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 140/184
posb c greşe dn u să bă ş ă expcţe şnume să se consdere că subecu re l consrucţe eseuma subec neexprm cre nd sngur mpune predcuu cord sngur Înrdevăr dcă ces subsnv r fos exprm cordu rebu cu sngur Sum depru sue de e t o vere" Însă o sfel de presupoţe complcă n ş mplc relre corduu cre în generse fce în ncţe de subecul preen în enunţ. Aş cum folosm plurl verbul înr-o consrucţe c Pe msă unt pru suede e" (nu Pe msă t pr sue de e") ş ese recomn
dbl să spunem ş Pru sue de e unt o vere".dencre eşă subecuu explcă ş greşe dn exem
pul: ouă or t un mnun wpper penr deskop"(wppere.wlppersockne 280.2009
În e consrucţ în cre pe prm poţe se ă o srucurăcu eemene coordone (un subec mupu) greşe ese
reuul corduu prn rcţe dnre verb ş ulmul componen srucur sngur c în exemplee u înodeunârta i xprinţa Îndlungat t un u" (pokerheven.com 31 05 201 Crara i ptrara locurior d munct un succes l meduu de fcer bucureşen" (www.mngerro . 1 1 200 Apcând crerle enumere m susdeducem că subecu rel prnr-o srcură cu elemenecoordone se comporă c un plur prn ure mpunepredculu cord l plurl.
Acodu adctvului ş a numralulu i cu subsanivul
şi acodu advbulu
O sre de dclă de relre cordul pr în ure decvelor propru-se ş celor poene dn pcpcre u în gener în exune oe dsnce de gen nmărş c. e semene dcă problm de cord nmere
vrble cr se comporă c decvele Spre deosebre ddec ş de numerl drele n sun bl deccordl lor n es pes
45
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 141/184
Acordu/ adective/or
100. Cnc ute cinczeci de juaişt şi o ut de cameede uat veder vo tranmte emoa ş fatu unei ceremoniateptată cu un ntee uraş de umea ntreag VR
29042011)Adjectvu trebuie e acorde cu termenu regent atât n
gen şi numr, cât şi n caz Deeor n, e negjeaz acorduadjectivuui cu ubtantiv egent n cazu genitiv au datv,ca n Au şi eu de extena unei fete fumoasă D M. u
xurprefeatenet, foum, 5 042008) Acet dezacod e poduce ma ae când adjectvu ete patcpia, ca n exempudn ttu au ca n Deparajarea canddaor care au obinutmedi de admtere egae e face n ordnea decectoae a noteiobţinută a proba de deen wwwtudentohewodnfo)otrvt analieiută de Comia European, rapotu coti
zanpenonai a cut de a 3,43 n 1990 a numai 0,79 n2003 wwwreatateanet 2603 2009) În cee tre exempe,adecivee pacpiae rebuiau ab foe de gentiv inguaunei ceremon ateptate, ordnea decrectoare a noteiobţinute) au de datv potrvit anaze ute). Greşeaaete favorzat de faptu c partcpiu are, prn natura a, atât
trturi adjectivae manfetate prn acord, cât şi trturvebae, care permt aocierea a cu ubodonai pecici verbuui nota obnut de andidaţi nota dat andidaţilo0 ceremonie aşteptat u un intees uiaş, nota obnut lapoba de desen). Compatbiti e intactice pecice verbu
ui favorzeaz nterpretarea participuu ca ind ma pun egatde ubtantivu regent De aceea dezacordu partcpiuui adjectiva cu ubtantivu regent e poduce mai ae când acetae contruit cu diferi ubordonai compemente au circumtaniae )
Lipa acorduu e admte când adjectivu ete zoat, ca n
exempee: Apo a aprut deea emiuni apeiată drept ntereant ş bnevenit de pou de adio va, din ortugaia,unde ete difuat uxmd 1 7 1 1 2008) Cacativu
46
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 142/184
a se obe pr rotujrea ote (obţinută sub formă acoară) î faoarea stueu www.upt.ro 2009)
ruea uora e a reaza acorul ajectulu asocatăcu terpretarea greştă a relae stactce care acesta trăpoate uce la u acor corect î caz. exempu Scaşt par spuş să acoeze î juecată msteru e resortpetru aplcarea ue măsur coserate abuzive" crsaa.ro1 8 1 1 .2009) ajectu eeat grac trebua să apară aforma e omat abuzivă, cerută e ajectu patcp alconsiderate acorat corect cu getu unei măsuri. Fora
aectulu abuzivă este păstrată tr-o stuctură cu ueprecat ca: petru apcarea ue măsur coserate ca abuzivă"
101 . Va zua pretee mele cea mai bună ş mâe î
cumpăr caou wwwtpuro 24.0720 1 1 )Dezacoru î caz cu substatu reget se prouce esu
e frecet ş câ aect este la grau superat reat.De plă, căutâ pe motorl Google am costatat că trecee ouă strctur cu ezacor pretee mele cea mai bună"ş petee mee bună" a oua, ue aectul este la grau
pozt, apare foare rar î comparae cu prmaAşa cum aectu proomal poses se acoră î exem
pul at î ttlu, cu substatul prietenei caz preteemele") la fel ş aectl propru-zs bună a grau super at reat trebue acorat u uma î ge ş umăr c ş î caz.
Aectul a graul superlat reat reazează acorul prambee compoete arabe marca e superat cel ş aectu propru-zs pretee mele celei ma bune"
Ueor, î ate structr ecât cee cu superlat relat seegjează acoru î caz a emostratulu cel aat îtresubstatu reget ş ajectu suboroat, ca î Frumuseea
exstă î suetu omuu cel bu" sfatur.earo) Flore cuparmu or te fac să te îrăgosteşt e purtatea ş ggăşagâurlor cele bue www.uzer.ro 8.09.2010) î loc e
4
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 143/184
oi clu bn", espectiv gânio clor bne". Cânnsă cl ntă n stcta no ne popii pec Ştfan clar Ecatrna ca ar acesta n se acoă c egentllu Ştfan cl ar Ecatrn ca ar
02 iei o bză oşe c n ecote ov o stă movăpână a baza gennc lo şi o peece e sanae oşii ." (an-ezp.co fo, 604.2010)
n oână cee ai te ajectve a patu foe istincte
pentu a aca năul ş genl Pe lângă acestea, există şinee ajective invariabile cae a o sngă foă pent toatevaoie e gen nă şi caz. Pinte ajectivele invaabie,se năă câteva ne e cloi, c snt blu kak maromov roz turcoaz vl. n cazl noa, acolo ne naa opeite se constată nsă tenna e ceae a no foe ifete
pentu gen, acoate c sbstantivl egent Pe covoul oş,ee sa gânt să o epete şi să poae aceeaşi ocie turcoază(wpefecteo 24.092010) i stă bine n căaşa roză(w.faces 28022009).
Aceeaşi tennă se eacă n tl izaea câtoa ajectveinvaiabie tenate n c locvac prcoc vvac. eninae stată e exeple n cae aceste aective apa c o foănventată e ascin pa Fotbaşti, păn prcoc(w.aevaul.o 30.072010) Aânoi snte locvac(oxantsabogspotco, 19.02.201) Dacă, n copilăie, Ge-enii snt vvac voioşi ş prcoc la aoescenă aceste
tăsăt se estopeă" (ww.elystaro 14.09.2007). Geşealaeste favoizată şi e fapt că ate aectve teinate n -cn snt invaiabile ci a n exne oă fore (na e sn-ga, abele gen aceeaş c foa e feinn pla, şata e ascln plal rpac rapac; agac sagac; tnactnac; vorac vorac n cazl acestoa in ă, se negis-
trează nsă şi tilzăr invaabile c tenaa -c n con-texte n cae a tebi să apaă foa e pal A oi copitnac (fouespecopico, 29.01.20 n oc e tnac;
8
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 144/184
oraţi de âii voe" (w.targi.ro 24.07.2006), lo de vo.
103 Toate ţăriefost omunste di Eropa Cetrală şi de
Et are a aderat a Uiea Eropeaă a otat proema ltraţiei." (www.iyewro 9.062010)
Dedem ă Româia, ţară fotă omită, a otat,a toate ţărlefoste omite, proema raţiei. Aşa treie tiliat adeti partiipial şi aa di titl, adiă
aordat tati reget.Iterpretarea a ader ât iarail a adetiipariipial ete greşită C toate ă, preă,ost apare foaeeet iariai aemeea otrţii, el are, reaitate,ompoamet adetia, dei reie ă e aorde ta-til reget Aordl e fae, proai, deoaree e oideră
ă, grpl omia di are fae pae, fost ete depedetde adetil are i rmeaă, omunstă dei ar ader. Careaţie a greşeaa otâd aordl" aderi (ei nf104 105 apare, aet a, greşeaa e ier adet- pariipialfostete iterpretat greşit, a ader, id or-doat i adeti (omunste). Aeată ooreţă e ăpoiilă, petr ă adetil pariipial păreaă de a ver-l oplati , di are proie, apaitatea de a e oti adetiv ţărie ufost omunste" - foste omunste". La fel e ompotă şi adetil partiipi a devent ţăridevente oialite", ţară deventă ndependentă" ( pem
ţăr devent oialite" a ţară devent idepedetă")Iterpretarea ioretă, drept ader, a ifostdi atfe detrtri poate aea a expiaţie relaţia ioimiă pe are otaileşte prexl ex- (ţară exomunstă") ori irm-taţiale de tip nteo până nu demult, În teut a şi relaţiade atoimie prexlpost- (trti postomunste") toate,
eemete, mod eidet, ivariaie (Aram 2005 [1999220) Legătra prex ex- e gerată eor, gra, iarpr egarea ratimă a i fost de adeti pe are
4
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 145/184
soţeşte Criza a evdeţiat uctee slabe ae stateor fostcomuniste wwwadevarut 3 2009)
"Acordu adverbeor
04 Steuţa este u aarat dedcat coiior noi născuţi caeoiectează desee şi câtă; este nou-nouţă erectă codiţiede utiizare" wwsuecarsro 290 1 20 1 1 )
Greşelile d euţul-ttu rvesc utilizarea cuvâtuu nouÎ ambele situaţ acesta ră alcăurea uor cuvite com
use care au vaoae moroogică de adjectivÎsă terorucomuseo nou ae statut diet
Î ima sitagmă cae tebuie scisă cu catimă oranou-născuţi nou este adverb cu sesul de curâd") id subodoat adjectivulu ariciia născuţi. Cuvâtul comus astelobţut este u adjectv cae se subordoează substatvulu
copiilo ar acordu este marcat umai eemetul exbl adjectul atcii a născuţi. Greşeala aae şi câd comusul abseţa uu reget substativa ae vaoare desubstatv ca Aştetăm cu eăbdae oze cu noi născuţiiwutiecoro 1903 20 . Substativul comus nou-născut s-a omat imba româă duă modeul r nouveau-
Histea 98 1 : 6 )Î a doua stagmă adjectvul nouă caătă valoare te
svă r reeae oa derivtă cu sux dimutval) duămodeul o casă mae-mae cu sesu o casă oate mae")Foa sa coectă este dec cotextu dat nouă-nouţă aco
dâdu-se cu substativul reget Steluţa, umee aaratuluidedicat" ou-ăscuţ o Reetarea adjectvuu este umijoc exesv de ealizae a suelativuui cum se oateobserva şi costrucţa Am mâcat o ăjuă bună-bunăsau bună-bunuţă)
Îtorcâdu-e a rma greşeală d exemlul dat eu
ţul-ttu mai ecvet aare uz acodu" adverbuui caecostuie o greşeală destul de gravă cauzată de eţeegeearelaţior de subordoare dite comoetele gruurilor
50
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 146/184
stactce. aă ş alte eeme Nu mer ramvaee e buevardele terble de lar" (OV 3 1 .5 .2 l ) admstraaocală aaa sut slab reăt" (.carereoe.ro2.5.2 ), e erauproaspeţ căsător ş u aveau ueocu" (www.sectureaatro 32) Corece cotetee e ma sus sut foele terbl slab proaspăt etucă erme resecv sut adverbe suboroate uu adectv
105. Paa ereuror a fos cea ma uec afectaă decrza ecoomcă" (www. l l casero 1 . 1 1 2 1 )
Acordul fas afectează aesea adverbul câ acesa e larau e comarae suerat v reatv Duă cum se şeermarea superlavulu relav se realzează aât cazuadverbulu cât ş cazul aectvuu cu auoul eemetulucel orma acestu eeme este cocordaă cu foa
adverbuu resectv a adectvulu. Asfel câd cel tră structura suerlatvulu relatv a uu aectv el are foedfete acordâuse la fe ca adecvul cu subsatvul căa se subordoează (băatul cel ma frmos faa cea mafrmoasă băe ce ma frmoş fetele cele ma frmoase) schmb structura superatvlu reatv a adver
buu cel este vaabl (Băatu a scs cel mafrmos aaa scrs cel ma frmos)
eemu d euu-ttu cel face ate d sructuraadverbuu a radu sueratv reatv cel ma ptec carese subordoează adectvuu artca afectată afectată cel
ma ptecMarca vaabă cel de suerlav a averbulu se coăadesea cu marca varablă acorată a adectvuu uătoaree cotete aare aceeaş reşeală ca ttlu Autotursmeecele ma be cotate su cee ae roducăoro erma"(coso.ro 23 .928) sut oame ce ma uşor e
mauat" (www.hadesrecordscom 2.1 2)-u eemu recum Cele ma atet aazate sut comae mar" (wwwromaalbera.ro 9.6.2 ) strucura cu
5
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 147/184
cele poate coectă dacă cele este anazat ca ponume echvalent contextual cu ponumee demonstatv acelea căua se subodonează gupu adectval mai atent analizate Pnumae în această ectuă avem o constucţe cu un adveb agadul compaatv de supeotate, mai atent subodonat adectvuu pacpal analizae, cae se acodă cu cele: CeleAcelea analizate mai atent sunt companle ma
În contextu umăto gpaea cu cei este ntepetabă caîmbnae beă nu ca adveb la gadul supeatv Slăbuţpentu ce ce-au văzut ognau cam tae pentu cei ma uşo
mpesonab subtta.com.o) În această ntepetaesusţnută de opozţa stab ltă înte cei ce-au văzut ognaluş cei ma uşo mpesonabl, demonstatvul cei dn a douasntagmă se combnă cu adjectvu impesionabili, căua sesubodonează advebu mai uşo. Cei poate înocut în contextul dat cu aeia: Slăbuţ pentu aceia ce-au văzut ognalul
cam tae pentu aceia ma uşo mpesonablDn cee aătate ma sus, eţnem că pent a elmna
ambgutăţle ezultate dn ntepetaea u cel e ca fomantal supeatuu, e ca ponume demonstatv este ecomandab, când nu aem ntenţa de a eda sensul supelatv, săfolosm foele lung ale demonstatvuu acela aceeaaceia acelea , n loc de fomele scute cel, cea cei cele
Acordul numeralelor
106. venmentl ea xat la oa doispezece. ww.kamkazeonneo, ăspunsu 1 .05 .20 )
onstcţa e tp oa doispezece este, dn păcate, ecentă n uz deş noma lteaă actuală mpue acodul n gena nelu ca cu susntul pe ce î nsoţeşte oa).Ş ac, ca n toate constucţle pentu epmaea oe caeconţn neaul doi sau n copus cu acesta, acoul se face,
n lmba teă a fe oa două oa douăzec ş douăealzaea acod n astfel de sntae este, de fapt, oecepţe aco p aacţe), oaă că nuealul uu sa
2
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 148/184
meral oms unu e âgă aeaş sbstativ oră se aodă ge (se se ora unu ora douăei şi unu)
Pet redaea ore mea trebe foosit ofo omei teae a fem ha ş âd sbstativl ora esteerimat: Ne vom tâi a douăpreee ( Ne vom tâli la doipreee)
rieea fe a meral favorzează folosiea oretă eaordată a merali : veimet ea at a ora12, Ne vom tâ la 12".
Foa aordată douăpeee dn sntaga dsutată are o jusare
soă De la onsţ a eh a u eas după el nopdouă easur după aaă, sa ajuns la easul uu, "easul două"pentru a, a târzu, ea să e nlout u ră (Graur : 50)
Aba n seolul al Xlea apare substantu ă n aest tp deonstrue a 2 oe după aează z ,2 ore după ezul nop,
"era 2 ore dn noapte (Zau 2002.
107 Peste doipreee mi de româi emlmii de băsa ogaizat grri e teet (rmatvro20.09.2010)
b iea meralelo variabe şi meralele aea forme dfeite e de ge se foloses greşt ma forma de masli
Geşeala aare adesea âd meral soeşte sbstativ femii sa etr are tebe să se aorde ge. Îeemlee ătoae aordl mera sbstatv
s-a t: Feae test este fomat di doipreee tebăr(festo-ddat.om lo de douăpreee tebăr;Doipreee trer de ălător a registrat tâzer(.ziae-e-eto 24.06.20 o de douăpreeetreri; Cosder ă aeste sbete st de vel asei adoipreeea (Pro TV 1 907.20 1 1 ) lo de ivel asei
a douăpreeeaTeda de folosie vaiabă a merall se ostată
şi omsee sbstativl fei mi (a el-tit
53
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 149/184
sa c sbstatvee etre mloan or mlad: opt stedopz mloan e e Prima TV 13.042009 loce opt ste douăpz mloan e e dopz mlad e oari wwwcavarartigocom 5 .05 2009 oc edouăpz mlad e olari
Nmera caral do, precm ş compsee c acesta seacoră c sbstativele m mloan, mlad, c care formeaă mera comps speror Î eemplee rmătoare,sgerăm, p tiarea parateeor strctra meralelorcompse care itră sbstativele meioate: [ [oă] m]
e muntoa" şi ,,[[oă] m e munto ; ,[[oăspreece]mil ioae] efm" şi [[oăspreece] mioae] e băbaţ";[[treiec ş oă] e mi] e a" şi [[treiec şi oă emii] e opa".
108.mpote e âţa eci e lei petr garaje şi coteefoportareatateaet, 1 209.20 )
Î e ttl, z e sbstativ e ge fem (o z două z) şi coeaă rept cet a grpl omialcâva z e lei iar âţa ş d l se sboroeaă l Dicaă că se terpreteaă greşt rept cetr e grp reget)
sbstatvl sboroat l, e ge masci, apare greşealacostâ acor aectvli proomial eotărât c acesta oc să se acore c z. Corect ar fost âta z e lei
Şi eempee ătoare s-a ct greşit acor gea ajectv prooma iterogatv c an, respectiv c mt,
sbstative care se sboroeaă pr itermeil prepoed cetrl e grp z Câţ ec e ai o să mai treacăwwwacsoarecom 26.07.20 1 0 loc e ât eci e aiCei s-a aşeat orgaiat a coaa e mai mulţ eci emetr albsessro 25 .03.20 1 oc e mai multec e metr
Aceeaşi greşeală poate apărea câ cetrl grplomal este sbstativ femii m sa sbstatv etre tp mloan mlad, cărora i se sboroeaă sbsta-
54
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 150/184
tive mascue Creator pri exceleţă omul a ost prvat cumulţi mii deani î ură de această latură croicaromaacom4.9 oc de multe mii de ai; ei mioae demâni u cred î programu opoziţei orum reatatea et7 1 1 oc de aele mioae de româi e CaleaTurzii d Cluj-Napoca s-a petrecut ieri u grav accdet decrcuaţe sodat cu pagube de âţia iarde de lei sciece.hotewsro 88 1 1 oc de âtea arde de le.
Costrucţie eîtâlite î u âţia sute de lei âţi mioae de a pot u argumet pus petru a îţelege că
determatul de pe prima poiţie a gupului omia (el âtâta mult etc.) se acordă î ge em sau eutu cusubstatvucetru (sute zei mii milioane miliarde u cusubstatvul subordoat de pe utma poziţie (lei ani etc.).
Faţă de stuaţiile discutate, î cotexte precum alţi douămii de oame, ultimii tre sute de ei, aei opt ilioae
de le, ei cc miarde de doar, acordu prmuu compoet d ecare grup se ace corect cu substatvu de peultma pozţe (oameni lei dolari mii sute milioane miliardeed aci substative ci compoete ale umeraelor douămii trei sute opt milioane ini miliarde.
Când nu unt precedate de un numera cardnal, cuntele eci, tă te mie mii mion miioane miiard miliarde un ubtane,pen c exprmublu de elemene nu nr; au Întocmaca ubtantu, gen x (femnn au neutr) foe dfete de nm(ngua plural); pmec detenan comun cu a ubtantlu
(mia", ,,le, al cnclea miion", mule/câte ecitemimi
ioanmiliarde"); exprm, prn foa de plural, apoxmarea(zecute/mmloane/mlade de oame) (GBLR 21 : 1 9519)
10 Nouăzeci ş unu de persoae ar ost aectate dedescărcarea eectică www.zarecom 48 8)
esl de recvet, se egstreaă ş deacordu umeralelor compuse cu unu cd acestea se asocaă cu substatveeme sau eue. exempu d euţttlu, umeralul
55
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 151/184
nouă ş unu a ebu să se acode cu subsaiu femsoan acod cae sa maca foa ulimuui comoe aabl: ouăzec ş una desoan se deosebede ouăzec ş unu de oamn). Aceeaş geşeaă aae exemlele ccizec ş unu de oi" buecolowodesscom) loc de ccizec ş una de o"; douăzeci şiunu de uiesăţi" Pma 3 .04.2009) loc de douăzecşi una de uesăţ".
Câd subsaul ese de geu euu cofo eguiode acod e cae acesa e imue oică adjeci acod cu
mascu ul la sgula ş cu femul la ual) umeaucomus cu aloae adecală ebuie să abă foă de masculcâd uimul său eleme ese unu ş fomă de femii câdumeau coţie elemeu aabi do Reguie euţae sucălcae cosucţ ca două sue ozec şi una de esoade"w.deseso 2010) sau dos dosae" www
auo-blog.o 1 .042009) Coece su coscţile două sueozeci şi unu de esoade" sau două sue ozeci şi douăde esoade") ş douăs dosae".
Acordul u a a, ai ae dn rucura genvului
Gei esuue subodoaea faţă de u oma:subsai lvul Maei" un lv al Mae") oumeala al Mae") sau umea două ae Mae") Ueoigeu ese ceu de o eozţe sau de o ocuţue eozţoală: motva edeăţ" ddsubtul cuie" asua o
blemelo"; n loul feei" nfaţa casei"Î codţe caegeu ese foma cu al a a al ezi sua 50 aces
eleme aabi ebue să se acode obligaou ge şi umă cu egeul u lv bu al Mae") sau să e cocodaţă cu foma eozţie o a ocuţui eoziţioalecae l cee motva edeăţii şi a abuzului" ddsubtul
ae ş al maciajulu" n loul ăţio şi al ofesolo")Mu ma comlca ese acodul elaiulu a soţ de al(a a al) ucâ cee două comoee m a elemee
56
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 152/184
ferte i e oet ale căui oei m or); eee e mte or or e reieă oret.
110 Aete rogrme ă e getote ie oior
eee e oiior oe nivelul şoii aetorteor şore R 30.03 20 )
Î trtr tm get i e a ietorteorfo a ete oretă etr ă trebi ă e ore btti re e referă nivelul Aet btt ete e ge
etr măr igr rmre trebi eă fo alUtre rbă etr erimre getii oei m forme e femi gr a omoeti te i trtr geit re freet î oorore î eem tt or î eemee dansulmror ş a naşio" wwwro 24.07 2008) tor
i Dmee şi a vosu" form.ereoi.om 10.07.2009).Greşe e îtâeşte e emee â geiti oei) ete m erte e btti reget e re al aai ale re ge ş măr N m fot e or listelee gi şi ititore a mtemtii www.e-rriro form 24092009). Coret: listele e gi ş it
tore ale mtemti.Utire i a rbi ete mooeim Grr 1987:
205) ri rmre ete ettă e orm teră.Semăm i şi greşe re re tot oorore
otâ î omitere i al a ai ale i trtr e e oe geti: temermet ăor şi copiilo" .oro) egere roe ş pantolo" -ire-etrt.bogotom 9.0 1 .20 ) moe e reie reeor păinţilo" wwwre.om 909.20 1 1 ) î o etemermet ăror ş al copiilo" egere roei şa pantolo" m oe e reie r eeior a pă
inţilo".
7
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 153/184
1 1 1 Cosrcia veche situată î cetru istoric al oraşuuiârgovişte este ocu de îtâlire l ierior. .cautesiuiro 80320 )
Ueori dezacordu ui l i le di stctura geitivui
este cauzat de ideticarea greşită a regetului exeudi titlu relaia ogică e care o stabileşte substativ î geitiveste cu substativl Întâlnire u locul este l tinerilor ci Întâlnire tregul gu oial Întâlnire tinerilor se subodoeazăa râdu său r iterediul reoziei de substativului locul.Reaiie de subordoare sau de icuziue di iterior guului
oia cu ce locul se văd oae bie î uătoarea reezetare gacă locul [de tâlnire tinerilor] locul de[ntâlnire tinerilor]] locul [de [ntâlnire [ tinerilor]]
Acelaşi ti de greşeală ca î titlu aare î costruciilerocesul de cuăae l diilo .satuledicului.ro) îloc de ocesu de curăţre diilor; termenul de îce
ere l lucrării .excesguro) î loc de teeu deÎncepere lucăii.
schib î at cotext aseăăto ceui di titu ca oculde acare l veciuui este ai are l se acodă coect cusubstativul locul Sre deosebire de costcia discutatăateor î această costucie geitivul se subordoează îtegului g locul de prcre u substativului prcre [loculde prcre] l vecinului etru că u veciu se archează ciaşia lui. od siiar î cosrcia mnul de tieeel lui aboov substativul î geitiv se subordoează guuui romnul de tinereţe cae costituie o uiate seatico-re
eeială r uae l se acordă cu romnul u cu tinereţeat ilusat r eezeaea gacă a ogaizări cosciei[mnul de tinereţe] l lui Nbokov.
12. Soul uei ătşi le ele are cicizeci de ai şi aatăsuebie. o.soediaco 605 .007)
Al i le di suca osesivului sau a geitivului seacodă obigatoru î ge şi uă cu substaivl eget: unei
58
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 154/184
mătuşi a mee dar unor mătuşi ale mee Fee al a aiale n se acrdă nsă în caz unor mătuşi ale mee n unormătuşi alor mee), unei mătuşi a mee n unei mătuşi aleimee). Acrd n caz c egent este reazat de ceăatcmnent a ses c aae adectaă unei mătuşia mele n unei mătuşi a mea)
Doa popula ând a a, a ae au au de ponue penu ă
înoue ubane), e foloe foele au, aei, aor u pe
la eb fa le : ae mee oe ele, aui meu ouu eu
aor mei pănlo e, eblo fale ele.
Cnstrca cnnând reza e ne mă e-alemee este cectă, ent că, în acest caz, acd în nmăra al a ai ale c sbstant este bcat de reza ec sens at, care cere nmă ra a fe ca intre).
Noa ehe nu aepa onu a o mătuşă de-a mea un prietende-a meu, un coe de-a ui, deoaee e ondea ă după odelul
on�lo pae pe (unu dntre e nciuna dint fete) aeea
e plualul pe a doua poe Noa auală aepă onle
u poe au gen plual (o mătuşă de-ae mee un preten deame un oe dea ui) da ş pe ele u poe au gen ngula
(o mătuşă dea mea, un prieten de-a meu, un oe de-a u) Celedouă pu de on pe nepeă dfee În ne de
ealaea au nu a aodulu dne oponenele lo n onle
u pua poeu au genl expă Înegul (ae mee, a mea u) dn ae e exage o pae (o mătuşă, un preen, un oe),În p e, în ele u ngula poel au genul (a mea a meu
a ui) nu expă un îneg, o popeae, o aae pn apaenenă a pulu gp nonal (o mătuşă un prieten un coe).
13 prietenă al ăi o câtgă mt ma n decâtea. www.mrescr . 1 2009)
Acd gent emat n nmee care antesegen este dc de eazat, de aceea, de mte r, nrbre ma aes, rega este încăcată. ctatea ne dn
59
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 155/184
faptu că cee două elemente al (a ai, ale) ş relativu taiec relaţii de acord cu termeni dferiţ plaaţ în direcţopue rezutând un acord încrucişat: care prea informaţde gen ş număr de a utantivl care îl precedă (rietenă)
iar al (a ai ale) de a utantvu care îi ueaă lu care(soţ). n eemplul din titlu conform regul de acord enunţatereativu treuie ă aă forma cărei (de feminin nguar caprietenă) ar ceăalt component forma al (de acuin inguar ca soţ) o pretenă al cărei oţ
De ulte o doar un component al tructu nu ete acordat
corect cum -a întâmpat şi în ttu; vezi ş eemplu Nu potpromova decâtpdusele În a căr peormanţe cred (.grau-gorulu .ro 1 09 .0 1 ) (corect: produele în ale cărorperfoanţe cred)
neor e produce chiar dulu dezacord eplca prnatracţie (ecare component a tucturi e acordă cu termenucel ma apropat) Omul al cărei moarte a deteinat m deromân ă e vaccineze n-a murit din cauza grpe noi ( veperalacom forum 90010) în loc de omu a căruimoate
Greşel de topică
Pentu că topica în ima română nu ete în genea contrângătoare cel care a cr pentu o recamă enunţul ,Acum ş pzapentru o peroană de 3 cm la numai 99 le a putut comnacuvntee întro tructură a căre efect emantic tâeşte râul:o persoană de 23 cm Topica reacă era Acum ş pizza de23 cm pentru o peroană la numa 99 le
Deşi topica în lia română are detul de mare iertateetă totuşi unele reguli refertoare a ordinea cuvntelor dictate
de tattul lor gramatcal ş emantic. na dintre regul e referăla poziţa unor advere în rapo cu alte eemente dn gupuveral
60
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 156/184
114 Ma e-a rmas vreo iisrezee mte OTV
29.05 20 1 )
iterorl lasei ari i eteroee a adverbeor se distiele eemete trstri sematio-ramatie i sitate
seiae. ritre aeste eemete are a fost mte sem aderbe se mr ma cam prea c.
Sre deosebire de adverbee ror-zise be ră departemâefrecet et.) are a ses bie preizat aeste semadverbe a ro de a aţa tr- ame fe araterstiie eiaţii ale ei stri sa ae ei îsiri Astfe pot avea ses
de aroximare ma cam) ses mativ î eţrearmative c î eţrle eative) ro de isisteţ char)Ses or oate depide i de otext De ild idiîtr otext otiitatea ( r se simte) dar are rolde isisteţ î alt otext ( e m-a aţat) ma exrm
adaos Ma mr o bz) otiitatea Ma ateatpâ se va îstoi) sa aroximarea Ma a vae este maaz). artiaritţie sematio-ramate ae aestoreemete se oreeaz artartţi la stat. Ditreaestea e om la to asetl are e itereseaz îaaza ree semalate î eţltit.
Faţ de adverbele ror-zise are refer osterea aţde reet (reaz be" Ne vizteaz) semadverbee a are e reerm aar obliato î ateere (sem Ma vrea Vrea ma E cam devreme Edevreme cam) Semiadverbee se disti i pr osbitteae are o a de a se terala ître aliar erbl de bz(Am ma tt A ma t) tre să erb (Vrea s ates) a i te omele ree sa erso erb((N) te ma atet (N) m ma âdes) Î vorbreaeîrjit ele aar s aitea ormelor verbale omse a rlor oţiâd verb rome Ma am tt
,Ma m doare al) aeast ozţe este aeptat deorm d araterst doar adverbelor ropr-zise olosite emfati Ml am itit ă m doare al)
6
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 157/184
onstânga d tocă a ca s sn smiadvbl (şi,mlici, mi n a fost sctaă nc n xmll din titl(coct fost a mi ămas o cncszc mn,nic n ătoa xml: mi ţi faci an (AcasăTV 17 . .007), n loc d ţ mi fac an; C soţimi l onţi? (Po 404.010), loc d C soţ mi onţi?; E n mi mă t nao când sa tinato aţi (wwwkdkao fom, 008008), n loc d En mă mi i naoi când sa tmina o laţ; Măca n-cacă să mi t dci n loc n ca s dc ş l (sfa.-
va.o, 009), n oc d Măca ncacă să mi dci nloc n ca s dc ş l; Mi am da d doă chsii n (wasdo 1 07 0 1 ) , n oc d Am mi dat d doăchstii nt
Când smiadvb mi s aoază a o fomă vbalăca conţin doă axia (sa mofml să ş n axia, n
caz connctvli fc, cocă st asaa i dăm comonn: aş mi mânca, să mi stat, o mi
discta.
15 E m am ss c a d ss. (asnsi.ol.o,
1 .0 0 0)Cm st, ca şi mi, smiadvb ş s sn acloaşi gl
d oi că. Dsl d ds, şi n azl acst smiadvb, caxmă o aoxima, glil sn ncăca În xml dni, smiadvb m tb asa n nanta fomi vbal
d fc coms, c dă axiia E am m ss c ad ss. Gşala vind toica smiadvbli m aaşi n xml "Cm s tmină concdl (sdoms.bog-sotcom ş E m aş va banii nao (fom. com-gamso, 7007), a căo odn coctă st S m
mină concdi şi E aş m va bani naoi .
62
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 158/184
n presa centraă nupea sa scris despre asta." (Na-ţiona T, 22.10.2007)
În rapor cu semadverbele mai ş am discutate ma sus,pea ş tot îş scmbă topca n ncţie de sensul pe care îl au
în context. Pea cu sens aproxmatv ş tot pentru ndicareacontnutăţi se supun restricţior de topcă a care se supunmai şi am; prn urmare, sunt corecte construcţiie cu topcaNu am pea mâncat", Nu mă pea ntereseaă", Am totaşteptat" În scmb când pea nu are sens de aproxare ceste un eement de nsstenţă, sau când tot nu exprmă o valoareaspectuaă, c are sens concesv, semiadverbee aduse în discuţesunt antepuse Pea a greşt", ,Pea mă deraneaă", eaţai dorit acest ucru" Tot nu a înţeles", Tot se teme", Totî ubeşte"
Dat ind că, în enunţul din titu ca şi în exemplu Sgur că
pea se plătesc cotiaţie" (Naţonal V 6.05 2008) pea nuare rol de nsstenţă, c exprimă aproximarea, topica ui în celedouă contexte trebua să e În presa cenrală, nu sapea scrsdespre asta", respectv Sigur că nu sepea plătesc cotaţile"
ci topica u tot care exprimă contnuitatea, nu este corecăîntrun exempu precum Mă macină de ceva tmp, dar tot amamânat să scriu despre asta până am uitat" (www.vsurat.ro100220 l , în oc de Mă macnă de ceva tip dar am totamânat să scru despre asta până am uitat"
Nii întrun ca nu a fost submnată poţia preme-
rlu sau a preşednteu de partd n discuţa cu grpurie par-lamentare." (wwwtimponnero 022012)
În conscţa nii Întun az nii este un semadverb carea fost deplasat din poţa obşnuită, corectă, această depasarend posbiă în caul mai mutor semadverbe, aşa cum am
văut ş în dscutarea greşeilor date mai înante. În poiţaobişnuită, nii se aă între componentee constrcţiei, adicăîntre prepoţie ş grpu nomna un a formând împreună
63
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 159/184
c acol nehoărâ e care îl recedă adectvl rononanegav niiun În nc n z > În ncn z easarea estefavorzată de fal că e lângă constca xată În niiun z
exsă consrca nexată Întrun z, a care vorbtorlataează seadverbl nii asarea în faă a seadverblnii este corecă na când coonentee consrce sntbere n xae ca în exel Î sn e de ce n o gândasta enr că et content de nctatea ecăr o n îo înch nii Într-un z artclar să e altfel crrle(www.9aro for 30 082009). atl că sbstantv z
ese însot de adectv prtiulr araă ac că ese n coonen lber nexa în grarea niiun z (sa în grareagretă nii Într-un z) acă se oate folos sa sbînelegeadverb resrctv măr anc grarea nii Întrun z esecorectă n î o înch nii [ăcar] Întrun z să e altfelcrrle
O excae entr delasarea seadverbl nii înrnexel ca acela dn t o rereznă exsena în lbă anor consc c eleente coreave connând eeentl nii
sa osl seanc şi ost entzasa nii în-ncaz nii în ceăal (wzareco 202.20 1 0) trebe
să vă neln nii înt-n caz nii în all (blog.hoa-ss.ro23.07201); Şi într-n caz şi în celălalt s-a vorbt desretrădare (w.conrborsro 1 .0 1 20 1 ) .
Ş a aantă ese greeaa care aare în ennl În nii
înr-n caz n te a sercal în condle în carea exsa robee (wwzareco 25 1 .20 1 1 ) . Înr-n
exel ca acesa e ângă a că oca nii n esecorectă se folosee reoza În care n ese necesarăcnsrca connând dea reoza 1catvă Întru atl căreoza În reced consca nii Într-un z araă că aceasăconsce gretă ese desl de xată în z.
Coo , roumele şi adjeciele proomiae egaieoae cu n e cru r- cu nnl nna, nn,nnele, nn n Aceea ebie eparae de mbile bere
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 160/184
î care ii este seiadverb asociat uu articol uui uera sau
uui proue ehotărâ, ca î exeplee Nu e ii u o ruos,ii u bogat, dar e iteliget, Nu a ii u apaaet, ici două,
cu au spus uii, ci locuiesc cu chie, ,,Nii uu, ici celălalt useaăă cu aa ulte situaii, itepretarea ca proue sau
adjectiv prooial egativ respectiv îbiare î care apare seiadverbul ii se dă uai î cotext De exeplu, î Nu a veit ii[ăcar] u studet la curs, ii u se scrie î două cuvite uaidacă sesul expriat este ici ăcar u sudet Pet a deza
biguiza sesul î vorbire ii u se prouă cu o itoaie diferiăde cea î care gruparea are rol de adjectiv prooial egatv.
scris se poate deduce di cotext dacă e vorba de biare iberăsau de proue oi adjectiv prooial egativ d pet o deza
biguizare cară e preferabil să se folosească u idiciu cu esteseiadverbul restictiv măa
Anacolutul
Anact, gşaă ntâită ai a n vi, pintăaga inccă a caui ni tantiv a a ni pnşi t caat d ntpa ca pdc n ganiaaintactică a nni iăt ncp nn având n int anmită că intactică, p ca aandnă şi cntiăc ată tctă
Apaiia anacuti a a aă ai t ca, dintca nină p c ai cvnt O caă t ditanaa dint cpnnt aat n ai intactică on
d când a aat că int, n o ai act c atni (ccte on d când a aat că int, nu o ai acut c atni) Aă cauă t că n in aa d da caitat anui ativ d a ga cpnnt ni nn şi da ava nci intactică n ppiia ativă p ca induc ne fac ă n g in, Fata re a vit
u e t vcina ma (cct Cui fac ău n g in,Fata u re a vit t vcina a). La act ca adagă, dig, gaa, ngina n pia, ncnaşta
65
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 161/184
egulio sactice de costuie a uui euţ
118 "Un eibi de taea iast chiez, ceebu î oatăumea, i s-au tăiat degetee" OV 17 05 20 1 1 )
Ese eidetă, î eemlu dat î itu isa de coseceţăî costuiea euţului. oumee esoa cu oă eaccetuată i u oae elua decât u comee diect î datio, atcolul, cae tebuia să macheze cazul î guu omaemat ateo, u ae oa de da ceută de cotet (unui)
c de omiati (un). O osibiitae de a se etat aacoutuea şi aceea ca guul omial să se asoceze cu a eb, ăcomleme idect: Un teb de aleat ias chiez,celeb î toată lumea, răms ă degete e că s-au ăa."
119. Da cedeţi căei
cae o ota au ito a cotaaces lucu pentru ei? (Realaea TV 00420 1 )
Ş î acest eemu se oduce o discouiae staccă,îsă de al t decâ ce dscutat ateio. Dacă s-a uizaeoziţia etu emaea ccumstaţiaului de elaţie, aacoluul u sa odus Da cedeţi că pentru ei re vor
vot nu viitor a cota acest lucu?" etu că eoziţia ua aăut ude ea ecesa a os ecueată la sştul euţuu:pentru ei
Aegeea ebulu v ont etu guu omial cu cetuei aa î oziţia de subect cei cae o ota au to"
eeziă, de a, mometul" î cae se oduce utuasaccă. Dacă î ocul acesui eb a ost utilzat u echalet coetua geşeala s-a eta: Da cedeţ că ei caeo ota aul iio vor onsider importnt acest lucu?"
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 162/184
Bibliografie
Avram, ioara, 9 [ 99, Ap al oloii ui a în obleeale epiăii oete Eiura Aamii Român Buurşi,pp
Avram, ioara, 9 [ 9], unuaţia şi mpliaţiil i n limb şiomuniar, în oblee ale piăii oete Eiua Aamii
Român, Buurşi, pp 9
Avram, ioara, 9, oblee ale epiăii oete Eiura Aamii Român, Buurşi
Avram, ioara, 99, Divriuna â Roânia libeă XX, rnou, p
Avram, ioara, 99, Anaoluul, Liba şi liteatua oână XXV,, pp
Avram, ioara, 99, ngliisele În liba oână atuală EiuraAamii Român, Buurşi
Avram, ioara, 99, Otogae pent toţi 3 e ultăţi iţia aIIa, Eiura Lira, Chişinu
Avram ioara, Gaatia pentu toţi iţia a III-a, umaia,
Buurşi
Avram, ioara, , Cuvintele lbii oâne te oet şi inoetEiura Carir, Chişinu
Avram, ioara Coniraţii aupra inamiii limbii şi auprauirii i în româna aual, în Gabrila Pan Dinlgan (oor,
spete ale inaiii libii oâne atuale vo al Ila, Eiura
Univriţii in Buurşi, Buurşi, pp
Avram, ioara [ 9] Dpr vhima şi xpiaţia olor impraiv ngaiv nu u nu nu i în Stuii e ofologie alibii âne Eura Aamii Român, Buurşi, pp 9
7
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 163/184
am Mioaa 2005 [ 999, "Foosiea adebial a patipiuuiîn Stdii de moooie a imbii mâe ditua ademiei RomâneBuueti pp 28-22
am Mioaa 2005 2003-2004, "Despe desinenţa ri la substantiele feminine în Stdii de morfooie a imbii româe, ditua
ademiei Române Buueti pp 1 -120eldesu G 997, Pctaţia imba mâă Gama BuuetiBânu Gigoe 97, Limba româă cotemporaă. Morooia er
bi ipogaa nesitţii din uueti BuueiBânu Gigoe 197, "Podutiitatea onugrilo în omâna atua
Stdii şi cercetări iitice XXII 5 pp 48592
Bânu Gigoe 1 978, "Plualul neute lo în omâna aual Stdiişi cercetări ivistice, XXIX , pp 253-22
Beban asie ood) Maia Bojan Elena Comulea DoinaNegomieanu alentina Şeban abina eiu 1 973, Limba mâăcorectă Pbeme de ortorae ramatică ic ditua Ştiinţi
Buuei
Ciobanu Geogeta 200, "Dinamia adaptii eementului engle înlimba omân în Maius ala ood) Stdii de ramatică şi deformare a cviteor, Editua ademiei Române Buuetipp 577.
Ciobanu Fula Ldia lea 1 970 Cm scriem Cm proţăm corectNorme şi eeriţii, Editua Ştiinţi Buueti
ConstntinesuDobdo Gheoghe 2000 dptar ortora ortoepicmoooic şi de pctaţie a imbii româe Editua LumanBuueti.
Constantinesu Iina 1 989, "similea numelo popii engleeti în
limba omân Stdii şi ceretări iistie, XL 3, pp 219-223
Coteanu on ood) 1985 Limba româă cotemporaă. FoetiaFoooia Moooia, ediţie eiuit i adugit Editua Ddati
i Pedagogi Buueti edţia 1: 197).Caoeanu D 199 Extndeea aodulu dup îneles Limba ro
mâă, XI pp 55-59Coto Blana 2009 Extindeea utli peoei pe în limba
oân atual în Gabela Pan Dndelegan ood) Diamicaimbii româe actae Aspecte ramatiae şi disrsive, Editua
adeiei Roe Buuet p. 309333Coito Bla 2009, Dinamia exunii subsntiale eeta n
OO în Gabela Pan Dindelegan ood) Diamia imbii
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 164/184
mâne actuae. Apecte ramaticae şi dcurive Edtr Acdii
Ro Bucurti, pp. 338Croitor, Blc, Adr Diică, Adi Drgoirscu, C Mr
Vsl, sbl Ndlcu, Alxdr Nicol, Nicul, MriRădulscu l, Rodic Zu, 29 di orfositctic l
libii ro ctul ifstt ssdi udiovilă, Gbrl ă Didlg coord), Dinamica imbii române actuaeApecte ramaticae şi dicurive Editr Acdi Ro, Bucu
rti, pp 493- 2 .Croitor, Blc, Adr Diică, Adi Drgoirscu, C M
Vsil, sbl Ndlcu, Alxdru Nco, ri Nicul, Mr
Rădulscu l, Rodic Zu, 2 Eşti COOL şi dacă vorbeşticorect ivrs Ecicopdic Gold, Bucurti.Dscălu ig, uri, 26 Dspr folosir ologislor prs
vorbită, Mrius l coord), Studii de ramatică şi deformarea cuvinteor Editur Acdii Ro, Bucurti, pp. 626.
Ddiu, Crsti 29 Adjctivul ivrbil lib roă ctulă,
Gbrl ă Didlg coord.), Dinamica imbii române actuae. Apecte ramaticae şi dicurive Editur Acdii Ro,Bucurt pp 94.
D loc Diitrscu, 99 Dicţionar de cuvinte recente di
, ogos, BucurtiDEX Dicţionaru epicativ a imbii române dii , ivrs
Eciclopdic, Bucurti, 996
D - o VităRădulscu, 29 Dicţionar noativ a imbii mâneortorac ortoepic moooic şi practic Corit, Bucurti
Dcă, Adr 2 ,,D)cordul djctivului prticipl lib
ctlă, Limba şi iteratura română XXXV, pp 6-
D Dicţiona imbii române sr ouă, Edtr Acdii Ro
, Bucurti, 96 u
DM -Dicţionaru ortorac ortoepic şi moooic a imbii româneEditur Acdii, Bucurt, 982
DM o VitilăRădulscu coord), Dicţiona ortorac ortoepic şi moooic a imbii mâne di rvăută i dăugită,
ivrs Eciclopdic, Bucurti, 2Drgoirscu, Adi 26 foă vrblă hbrdă vroiam Limba
şi iteratura română XXXV, pp -.Drgoirscu, Adi, 29 Dc oi ligvistic bsii
sttstic spr vrb lor di DM" Gbrl ă Ddlg
6
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 165/184
(cd), Dinamia limbii române atuale. Apete gramatiale şidiurive Eda Acadee Re, ceş, pp 2 1 9-226
D - Aela dVăcea, Ca Căăaş Laa ec
Răd Maela Macaş, Gabea Paă Ddeea, Diţionarde ştiinţe ale limbii Nea ceş, 200 1
Dăce ea, 1993 Lupta Înjurul literei şi demnitatea Aademiei Române mperativele integrării ulturale a tuturor mâniloraş (aedae).
Făc, Naca (caba Maela Ppec), 200 1 , Dultăţi gramatiale ale limbii române Eda Ueă d ceş, c
eş
Fc, Ca 1 92, Vecea ş dea lecală a e ace dalecel lb e deea uri la plall fe
el, Limba mână I 3, pp 99-2 1 2
Fc, C 2009 ramatia limbii mâne vehi Caa Edală
De, aş.
GA , 1 963 Gramatia limbii mâne 1-11, eda a IIa eăz
ş adăă Eda Acadee ceşGAR 2 [200 Valea G Ral (cd.), ramatia limbii
mâne . 1 Cuvântul; II, Enunţul Eda Acadee Re,
ceş.
GBR 201 0 Gabela Paă Ddelea (cd.), ramatia de baă alimbii române Ue Ecclpedc Gld, ceş
Gee, Maela, 2009, Apece de dacă a ccl celae, Gabela Paă Ddelea (cd), Dinamia limbiimâne atuale Apete gramatiale şi diurive Eda Acadee
Re, ceş, pp 1 30
Ga A., 96, Tendinţe atuale ale limbii române Eda Şcă,
ceş
Ga, A 1971, uţină aritmetiă Eda Şcă, ceşGa, Alead, 1976, «Capanele limbii române Eda Şcă
ş Ecclpedcă, ceş
Ga A 197, uţină gramatiă Eda Acadee Re, c
eş
Gă, G 1 9 1 , Aordul În limba română Eda Şcă ş Ec
clpedcă, ceşGă G 199, rmatiă noativă 77de Întrebări 77 de răpunuri
Eda Daca CljNapca
70
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 166/184
Guu Romalo aleia, 1 99 1 , "ogae Româa teaă XXI 13,p. 9.
Guu Romao aleia, 1 99 1 , "togaa omâneacă, Româa teaă, XX, 22, p. 7
Guu Romao, aleia, 2002, Coecttde ş geşeaă Lmba omâă
de a, eiune nouă, Humanita Educaional, Bucueti (ediia 1 1972)Guu Romalo, aleia, 2002, "Dinamica limb i noele, În Gabela
Pană Dindelegan (edacto eponabil), Pespectve actae stdmb mâe, Editua nieităii dn Bucueti, Bucueti,pp 4 1 -5 1
Guu Romao, aea, 2002, "Depe «acod eguli abate, În
Gabea Pană Dndelegan (cood), Aspecte ae damc mbomâe actae Editua nieităii din Bucueti, Bucueti,pp 1 1-30
Guu Romalo, ae a, 2005, Aspecte ae eoţe mb omâe, Humanta Educaional, Bucueti.
Hitea Teodo 197, "Hipecoectitudinea În limbă Româa te,
X, 10 p .Hiea, Teodo, 1 979, "Geeala . . ipecoectă!, Tba RomâeIII, 1 9, p. 1 1 .
Htea Teodo (cood), 191, Stee de mba omâă ediia a aeătă i mult mbogăită, Ediua Didactică i Pedagogică, Bucueti
Htea, Teodo, 191, "Pincipiile otogaei omânei actuale, În
eodo Hitea (cood.), Stee de mba mâă, edia a IIa eăută i mult Îmbogăită, Editua Didactică i Pedagogică, Bucueti,pp. 99 109.
Hitea eodo, 1 992, "Pledoaie pent cieea cu (din ), Lmbamâă 12, pp. 3740.
Hitea, Teodo, 994, Pbeme de ctae ş de stdee a mb
mâe cotempoe, Academia nieitaă Atenaeum, BucuetiHitea, Teodo, 2002, "Inoaii lingitice negatie În limba omânăcontempoană, În Gabiela Pană Dindelegan (cood), Aspecte aedamc mb omâe actae Editua nieităii din Bucueti,Bucuei, pp. 15205
Hitea, Teodo, 200, "Contaminaia În apotuile ei cu etimologiapopulaă, În AnaCina Halicia, Tudo Dinu (cood), Atc ş
mode. ooem Lcae Wad, Humanta, Bucuei, pp 295-327Iodan, ogu, 1 93, Lmba omâă actaă O gamatcă a geşeo
Intitutul de Ae Gace Alexandu A eek, Iai
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 167/184
rdan rg 977 [ 96 Ctvarea lmb n Limba literară. Studiişi artiole ede ngjtă ş nte de Pavel Ţg ş In TrătaScrl rmnec Crava pp. 3.
rdan rg 977 Limba literară. Studii şi artiole ede ngrjtă ş
nte de Pavel Ţg ş n Trătar Scr rmnec Crava.
Manea ana 29 Apecte ale dnamc eml crelatvelrn Gabrela Pană ndeegan crd) Diamia limbii româe atuale Apete ramatiale şi diurive dra Academe RmneBcreşt pp 33-36
Mac lrn 22 Mi diţioar ortora şi ortoepi al limbii româedtra Saeclm zal Bcreşt
MA Miul diţioar aademi v I- nver ncclpedcBcreş 223.
Mhăec N 973 Cum e oret? dreptar de limbă rmâeaădtra In Creangă Bcreşt.
Mrzea ale Caen 28 Greşel cazate de hpercrecttdne
Revita 22 XX 2 (Plu 22 X 28) p 6
Mea ale Caen 29 Cteva geşel n care apar adverbele maişi am prea to Limba şi literatura româă XXI pp 8-
Nedec Iabea 2 Greşel n tlzarea cnjnce Limba şiliteratura româă XXIII 2 pp
Nedelc Iabela 28 Greşel n tlzarea prepz lr Revita 22
XX 2 (Plu 22 X 28) p. 6.Nedec Iabela 29 tlzarea prepzlr patve n rmna
actală n Gabrela Pană ndelegan crd) Diamia limbiimâe atuale Apete ramatiale şi diurive dt AcademeRmne Bcreşt pp 29-298
Nede1c abela 2 2 Prepza n Gherghe Ch crd) ratatulde itorie a limbii româe v. II dpă 78) mancr.
Nede1c abela 22 Cnjnca n Gherghe Chv crd)
ratatul de itorie a limbii româe v. dpă 78) mancrNclae Alexand 26 Prbleme ae artclăr htăte Limba şi
literatura româă XX pp 7- 9Nclae Alexand 26 Abaer ntactce de la nele lmb lte
rare Limba şi literatura româă XX 3 pp 9- Ncla Ina 29 Cteva greşel de mrflge a vebl (1)" Limba
şi literatura româă XXI 2 pp 7Ncla Irna 29 Cteva greşel de mrflge a verbl I) Limba
şi literatura mâă XXI 3 pp 2-6
2
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 168/184
heşnu Rod 99 ber upr folor greşte prepolor n mb unor publ, Limba omână VIII pp 0-
Pn Dndelegn Gbel 987, Aspecte ale dinamicii sistemului mofologic vebal eioada de după J 88 Tpogr Unert dn
Buureşt Buureşt.
Pn Dndelegn Gbrel 999 Sintaa gupului vebal ed IIAul, Brşo.
Pn Dndelegn Gbrel 200 , Admiteea nfacultate Teste de limbaomână ed II Humnt duon, Buureşt
Pn Dndeegn Gbel 2002 o ubttle reente ş roul«ltorlo n tulre or onextul n Gbel Pn
Dndelegn oord) Aspecte ale dinamicii limbii omâne actualedtur Unert dn Buureşt Buureşt pp. 3 1 6.
Pn Dndelegn, Gbrel oord), 2002 Aspecte ale dinamicii limbiiomâne actuale dtur nert dn Buureşt Buureş
Pn Dndelegn Gbrel oord), 2003, Aspecte ale dinamicii limbiimâne actuale o l IIle dtur Unert dn Buureş
Buureşt.Pn Dndeeg Gbrel oord) 2009, Dinamica limbii omâneactuale. Aspecte gamaticale şi discusie dtur Ademe Ro
mâne Buureşt.
Pn Dndelegn Gbrel 2009, Trur exonre le ubntulun român tul n Gbrel Pn Dndelegn oord) Dinamicalimbii omâne actuale Aspecte gamaticale şi discusive durAdeme Române Buureş, pp 3-32
Pn Dndelegn, Gbrel Adn Drgomreu Ibel Nedeu, 20 0,
Mofosinta limbii omâne. Sintee teoetice şi eeciţii dtuUnert dn Buureşt Buureşt
Pleşu Andre, 20 l Despe fumuseţea uitată a vieţi Humnt Buureşt
Rdu Andree 2007 ,,«Jou ul l reexr ş l dereex, n Gbel P Dndelegn oord), Limba mână Stadiulactual al cecetăii dtur Unert dn Buureş, Buureş,pp 83- 90
Rdueu Sl Mrn 2006 Ce e nou ş e e eh n Limbaşi liteatua omână XXXV , pp. 38.
Rduleu S Mrn 2006 - ntre trde ş noe nproblem rntelor), Limba şi liteatua mână XXXV, 2
pp 36.
3
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 169/184
Răduleu Sl, Mrn, 2007, "Depre dptre unor nglme înlmb romnă, Studii şi eetăi ivistie LV 1 pp 1 75-1 84
Rădueu Sl, Mrn 2008, "Cprle numerlelor tretde lngte Revista 22 XX 20 (Pus 22 XV 248), pp 4-5
Răduleu Sl, Mrn, 2009, "Numerul nom lngtă, în
Gbrel nă Dndelegn (oord.) Diamia mbii omâe atuae.Aspete amatiae şi disusie dtur Ademe RomneBuuret, pp. 205210.
Sl, Mru, 2008 "Lungul dm pre o lmbă romnă oretă Revita22 XX, 20 (Pus 22 XV, 248), p. 4.
Sădenu, loren, 2000, Diţioa de puţae Nume ppii stăie
dtur nlopedă Buuret (ed 1 dur nlopedă Romnă, 973)
SlmCzu, Ttn 2004, ,,«ndreptre» noneente, or regul
jutt e or lxm, în folore lmb (eupa eeutiv eeoet.)?, în Gbrel nă Dndeegn (oord.), adiţie şi iovaţie tudiu imbii omâe dtur Unert dn Buuret, Buure,
pp. 1321 SlmCzu, Ttn 20 O Cofuii eşei pstii şi ăutăţi imbaomâă ai Trton, Buuret.
Sn Cmel , 2008, "untu - rolul fone ntt expre dur în , 2008, pp 993-1 002.
Sn, Cmel, 201 2, "togr ortoep în Gheorghe Chu (oord)atatu de istoie a imbii mâe, o (după 1 780), mnur
Stohou hm, Adrn, 2001, Voabuau imbii omâe atuaeDiamiă iueţe eativitate A, Buure
Stohou hm, Adn 2006, Aspete ae iueţei eee mâaatuaă dur Unertă dn Buuret, Buuret
Şuteu, Flor, 1 98 1 , "ntroduere în tudul oogre, în Theodor rte(oord), Sitee de imba mâă ed reăzută mut
îmbogătă, dtur Ddtă edgogă, Buuret, pp 8698.Tom, on, AnM Bo, 2007, Diţioa otoa otoepi mo
fooi şi epiativ de ume popii omâeşti şi stăie Nuleu,Buure
teu, Don N, 1995, Noutăţi otoe. Coetitudie şi eşeaădur roon Buure.
Vleu, Andr 2006, "Aordu în lmb romnă, în Gbrel năDndelegn (oord.), Limba mâă. Aspete siie şi diaie,dur Unertă dn Buuret, Buuret, pp 20 12 14
4
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 170/184
Vii ne 1979 Srierea limbii române În raport ufonetia şifonoloia. Cur anul Univeitte din Beti tte deib i ite Ron
VintiRde on 2003 Unee inovii e ibii one onteone i edi I Oi n Gbe n Dindee
(ood Apete ale dinamiii limbii române atuale, vo edi Univetii din Beti Beti
VintiRde Ion 2006 ee eii no OO n
Gbie n Dindeen (ood. Limba română Apeteinronie şi dianie, dit Univeitii din BetiBeti 397
VintiRde on 2006 Cvinte tine n enn onetin Mi (ood. Studii de ramatiă şi deformare a uvintelor dit dee Rone Bet 2.
Z Rodi 200 1 Diveritate tilitiă În româna atuală, ditUniveitii din Be Be
Z Rodi 2002 n o do România literară, XXXV
. .Z Rodi 2002 beiie ooniei România literară, XXXV0 13
Z Rodi 200 Medi România literară, XXXVII 28 1 2 .
Z Rodi 2006 Voi România literară, XXX . Z Rodi 2008 onne neo oi România literară
X 1 1
Z DnMihe 200 Mooloia verbului În dao-mâna veheeolele al -leaal lea vo 1 dit deiei RoneBeti
Z eono 20 Din no dee a a ş, Limba şi literaturaromână XXXVII 12 . 22
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 171/184
Suse
Surse terare ş documente
Alcad , 198 Comedii di giă d Goga Rădulcu
Dulgh, Edua Mia, Bucuşi.
Bălccu, Nicola 1998 Românii supt Mihai Voieod teaul ia,
hşiău
Boliiau, Dimi, 1 988 Manoil Elena, poaă şi biblioga dodo Vgoic Ediua Miva, Bucuşi
Codiele Voroneţean 198 dii cică, udiu lologic şi udiu li
gviic d Maiaa ocu Edua Ma, Bucuşi.
Doumente i nsemnări româneti din seolul al XVlea, 1979 x
abili şi dic d Ghogh hivu, Magdala Gogcu,
Magdala oiă, Alxad Maş, Axada RomaMoa,diua Acadmii, Bucuşi.
Golcu, Diicu, 1 97 1 nsemnare a ăătoriii mele, Ediua micu,
Bucuşi
Hadu, B. P 198 Paini alese dii gjiă, udiu ioduciv ş
o d Mihai Dăga, diua iului [Bucuşi.
Leenda duminiii, 2005 udiu moogac, dii şi gloa d mau\aimoi, udaia Naioaă pu Şiiă şi Aă, Bucuşi.
Ngzzi, c. 1997 Ne pe alb, ia, hişiău
Surse dn mass-meda
Acadmia aavcu, 20 1 1 .
Aa 1 Aa 3.
B V
6
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 172/184
Europa FnKana D.Naonal TT
Prma Pro T
Rado 1 Rado Româna Acuală
Rado Româna Culural.Ralaa
R 1 TR TR Cuural
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 173/184
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 174/184
dc d cv*
acordul 13-160
adjectvulu cu substantvul(substtutul substantlu14-150 154-155
aei milioane de români 1
analiei tă 16
ămaşa roă 18
âini orae 19âţi ei de ani 1
âţia miliarde de lei 1
* ndcee cupnde att tpu de geel cae apa în dvesele copatmente ale lb, ct exeple subodonate acestoa Pentu candcele să e ma accesb, în unele stua cha dacă un aspectpatcula se subodona altua a genea, sau dat ntă sepaate (vez de exemplu, ntăle sepaate enitil btantil sau imperfetl erbl) a în alte sua, sub un aspect ma geneal, sau dat aspectelepatculae (vez poblemele cae apa în utlzaea pepoze , ndcate
sub prepoiţia) Exemplele epezntă vaantele gete dn text. Dacăîn text se atăgea atena asupa une pobleme de expae ă a seenona vaanta getă, în ndce sa dat vaanta getă pesupusă,aceasta nd semnalată pn astesc înantea cuvntulu sau a constceNu sau dat în ndce exeplele cae pvesc nvelu enunulu (pentntăle anaoltl emnl Întrebării emnl examării nu sunt exeple De asemenea, nu sau dat exempe sub ntă epeentnd tpu
de geel cae se subodonează alto tpu de gee (vez iperoretitdine iperoret unde nu au ost negstate geele de ponunae,de scee, de moologe de sntaxă. Pn caactee aldne, sa macatcolonca cae ndcă pagna sau pagnle în cae au ost dscutate tpuede geel n exemple, pentu a lusta geeaa, uneo, sa notat ca naeo oă exonaă a cuvntulu (cum suntei, implii alteo, sanotat oa aa cum apae întun dcona (de exeplu btelie nu
btelii; exil nu exilli) n ute loc, a ost înegsat contextulmnmal pentu evdeneea geel (vez contextele pent lustaeadezacodulu
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 175/184
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 176/184
doispeece tenui 154
două sute opteci i una deepisoade 156
douăeci i unu de uniesităţi156
nouăeci i unu de pesoane 156opt sute doispeece milioane
154
oa doispeece 152-153
ultimele tei sute de lei 155
pn ce 22, 138-139, 142
153
În ceea ce piesc inestiţiile 142
neînţelegeea poblemelo aucut 22
eacţia telespectatoilo maunelinitit 1 3 8
ubeculu cu predcu
vez ş acordudupă inţeles acordu prn
atracţe)
ceaea i păstaea locuilo demuncă este un succes 145
două oi este un minunat
wallpape 145Îi mee afaceile 140
Îmi place muica i dansul 140
mi sa epus ceinţele 140
mi sa cut ăji 140
o mulţime de oameni a luat142144
pat sute de lei este o aee144145
se tie ăspunsuile 140
âsta i epeienţa Îndelungatăeste un atu 145
adjectvu
dage 22 9091(calităţi) intinseci 91-92
ultimile 9
dvebul 1 1 3 - 1 1 5 vez ş
topca)
cnnd cu djectvu1 1 4 1 1 5
maim 1 1 4 - 1 5
minim 1 1 4 - 1 1 5edverbul rectv decât 1 1 5
anacolutuI 24
compementul drect ră pe7
cae 22, 12-129conjunctvul
perfec 93
să i enit 93
să i geit 103
prezent vez ş
ndcatvul prezent)(să) aibe 93 969
(să) aiă 96-9
(să) aie 969
(să) copii 93
(să nu) 106
conjuncţa 7
ben cnjunce i 7
creltve le cnjunclr
cât i 136
e sau 34
oi sau 134
ncure une cnunc cu
ca să n c de să
am t ca să 1 3 1
ea ca să 132
ea bine ca să 132
ideea ca să 132m-acut ca să 132
nea Înăţat ca să 132
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 177/184
se âdea ca să 132
oi n lo d 133
datvul vzi i gentvul 9
84
prima prin ontiprpoziional 83-84
a copii 24 8384
afată 9
a imei 84
a oicie 84
dezacrdul 138150 152-160
vzi acrdul)
dnamcă 19 221
duă puncte 65
gentvul vzi i datvul 9
83 84-89
a (a ai ae) în lo ontria prpoziia a80 87-88
(membii) ai două patide 80
(membii) ai două famiii 8-88
- prmat prin ontri
prpoziional 9 83a această pesoaă 83
a amâdoi 83
afată 9
a sou meu 83
a toi 83
primat rdndant 9 84-86
(autoaea) a muto omae 9
(casee) a muto mâi 84
(păeea) a muto paciei 86
(pecaea) a muto pesoi 86
- xprimat intti prindinn) 82
(uei) cetui 8 182ceei 80
ădiei 80
82
oapei 80
(ei) ipsui 82
oei 8 1
pâiei 9
(eiuo) papme
Săptămâei Modei 80oei 8 1
ioaei 80
(uei) opseui 82
ră a (a ai ae) 157-158aeeea ciei şi patoo
15
asupa eeio sau păiio15
tempeametu păiio şicopiio 15
invaabil 9, 82massmedia 9 82
în lol dativli 80 889cofom poiectuui şi acaietui de sacii 89
datoită mamei şi a pieteio80
datoită medicameteo şi asusieii 88
mumită famiiei şi a educaiei89
nmarat 125-126 vzi iprepza abnaprpozii de)
diecto bacă 126
iubită uă 125maae ote 126
pato Steaua 26
peşedite Camea Deputaio126
şofe camioetă 126
hpercrecttudne hpercrect22-23 2 42 88 1 03
1 1 2 23 125 142
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 178/184
imperaivul 10-10
105
nu du 104
nu 104
nu i 05106
nu i 104ii 105
imperfectu 101-102
roia 1 0 1
roiai 1 0 1
roiam 9 10 1
roiaţi 1 0 1roiau 1 0
indicativul 93-103
pee 998 ve conjunctivu prezen)
adereaă 94
aprecieaă 95
bănui 95copieaă 995
copii 9
detalieaă 95
deăluiete 95
ecedă 94
ignoreaă 94înripeaă 94
Îngăduiete 95
palpiteaă 94
perturbeaă 94
preced 9-98
precede 998preleeaă 94
resuscită 94
reiuie 95
sforăiete 95
stăiete 95
sublinieaă 95
(se) succed 9-98succede 998
tăinuie 95
linia de pauză 6 64 65
pet ole poe 645
pet ce elpe 6
pet epe cotce cete 65
maimulcaperfectul 9�99
100
(eu) ajunseserăm 9
(ei)cuse 99
cusei 100
luasei 99(noi) primisem 98
(mă) schimbaserăm 99
spusesei 99
(nu ne) ăusem 99
morfologie 71-137
norma imbii literare 2 192 1 225
parantezele pe epecotce cete 65
perfectu simpu 99101
(tu)cui 99(el) enii 100101
plurau 7279
b ep 2 77-78
snacuri 2 -8
Îloc e glr 9
(doi) hambuer9
(două) pia 9
Î ocl foe e glr 2
78
cole 9
(un) paparai 2 8
bttvelo feme 777
boale chitănţi 2
chitări 2
8
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 179/184
oolăţ 24 6
oae 6
omu 6
dupăameze
arture
rur 4 5erb 5
Îeţăţ 24, 6
le 5
peţ 6
plapume 6
roate soarte 6
strade
oale
trăsure
treb 5
bstivelr ete 7274
araazur 2 3 4azle 3 4
brte 3 4
ompromse 3 4
otele 2
mormâtur 3 4
pardesur 3 4prepoz 115131
bse prepziie de 124
12127 (vez şi genvul
nemrct)
o sută ze persoae 124
125admstrator reţea 12
dretor baă 126
ubtor amale 1 21 2
ubtor atură 1212
maaer otel 126
postul dretor 126
bse prepziiei u 1212brelo ubtor (de atură de
amale) 1212
bse prepziie d 126
loală Be 126
bse prepziiei la 126
patro Steaua 126
bse prepziie pe (vezi
complementul drec rpe)
lsire pepziiei de 125
o sută ua de reel 0 125
gpri (cvsixte 129131
d put de vedere al lbertăţ
129d putul de vedere moral 130
dtru put de vedere ultural 3 1
tilizre r prepziii î lcl
ltr 116123
a î lc de a 11121a aord 1 19
a addat 1 9
a ole 1 1 8 1 20
a mâ 1 9
de pe î lc de după 23
de pe vorbă 123
de pe o 123
(a se) Îrud de pe 123
(a se) lua de pe 123
despre î lc de de 121122
(a) amt despre 12 -122
(a-) plăea de 22
(a) plăea despre 122
după î lc de de pe 122123
bluza după ea 122123
după atu 123
dupe î lc de de pe 123
Î î lc de la 122
(a) tra Î apă 122la î lc de u 22
(a) evala la 122
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 180/184
pe în locul altor prepozţ
116118
articol pe 1 1 7
(a) comenta pe 1 1 7
(a) declara pe 1 1 7
(a) discuta pe 22discuţia pe 1 8
(a) iorma pe probleme 1 1 7
În telefon 1 16
laboratol pe gpe de lucru1 8
negocierile pe 1 1 7
pe pauza publicitară 1 7
pe probleme 1 1 7
pe telefon 1 16
răspunderea pe 1 7
specialist pe 1 1 7, 1 1 8
pronuţarea 2635
a n loc de ea după ş 30
*aeşan 30
*clujan 30
goan 30
greşală 30
(se) erază 30
*oblojală 30*ostăşască 30
*roşaţă 30
şarjază 30
*vitejască 30
cuvntelor stăne 332
acquis-ul aksul/[ak'ul] 3 1
bodyguard [bodgad] 3 1
*Borbly [bQrbel] 32
* Brescia br�sa] 3 1
ChampsElyses şampeiz� 3 1
Chile [kle] 32
*Ciudad de Mxico udd de
m�ksko 32*Cosenza [kos�na] 32
cur [k'y]/[k'Qr] 3 1
Daari [dar-vr 32
Gori gor] 32
* Haendel/Hndel [hndel] 3 1
*Jules Michelet u mşl�] 3 1
Karachi [ka-r] 32
*K61n [koln 32Lahovari la-o-vr 32
*Liszt [lzt] 32
*Manchester m�nester] 32
Mozi mo-z]/mo- 32
pasteurizat pas-te-u--zat 31
*Richard Wagner ad văr32
* Shelley ş�le 32
Soi [so] 32
spray spa] 3 1
spray şpra] 3 1
spray şpre] 3 1
sta [ştaf 3 1* Strasbou [srsburg] 32
cs ks] în loc de gzexact [eksakt] 28
examen [eksamen] 28
exemplu eksemplu 28
exil eksl 28(a) exista [ekssta 28
cs [ks] în loc de s 29
*excroc ekskrok] 29
*excadrilă ekskadiIă] 29
*(a) excalada ekskalada] 29
*(a) excamota [ekskamota 29
după fanceză 22
cazino 22
postiură 22
e în loc de ă după ş 29cenuşe 29
gre 29
loje 29mătuşe 29
păpuşe 29
185
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 181/184
ue 29vaje 29e î c de 27aeea eaeea e
e c de e e 27e e 27e e 27el [e 27ele ee 27ea e 27ea e 27eam eam 27eaţ e 27eau [e 27este ee 23 27 et [e 27eu [e 27
ea î c de a dpă 30aează 30eeată 30Îneală 30e [e î c de e 27
alee [ee 27
euaţe [edkaie 27epoă epkă 27eu [e 27euopean ep 27euoegun [eeii 27ee [idee 27poeze peie 27c accei 3235 (ei ş
trecerea dntr cnjugare
În alta
alb 32, 33Anka 35ApQloo n Damas 35
man ălnesu 35avae 34buee 32
86
al 34ubotau 35oeu 35ebul 34Dobea 35
Feau 35uneu 35fue 33Kuwet ke 35Monteveo 35Moau 34Olau 35pev{e 33pnă 33a 34egzQ 34e 33smbol 32, 33
smpQzon 34t 34s î c de s kexpansv [epai 29plaţe [epikaie 29eploata [epQa 29
s [k î c de s 29Belles [bke 29*amen [kimă 29unctuaa 5970
screrea 36-58 ei irnunaea
c â î c de Î 45-47
bneânţeles 47neânuăto 47(a) peântâmpna 47(a) eâmpospăta 47eântege 47
subânţeles 47 c â î c de u 48
sânt 48
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 182/184
âtm 8*utţ 8 atimă 49 5
*bd-u 52ţ 9
ţ 9*b-uI 52b-u 52*ud-uI 52lăţ 8lu-ţ 89(ă) pu-ţ 9u t-ţ 9*tduI 52*td-u 52 x n o de 29*mbâxlă 29*x 29
*x 29*() tx 29 x În lo de 29*x 29*dlă 29*() xld 29
*() xmt 29 x În lo de 29*mplx 29* 29*lx 29*mxt 29*x 29 ră rimă 55
*d du 5 *quul 52*t vdtă 5 *Buxllul 52* ltu 5
*â lup 50m S I*uvât 50
*dbyul 52*dbyu 52dbyulu 52*mu tă S I* lu S I
gl ll S I*gu lulu 5 g. ş 5 Ipt 5 Iltt ll S IIt l. S I*mmă ugt S I*ul bulu S I* tţu S I*plul 52*plu 52plt m 5pm mtu S
pm pu S Ip vbl 50pm vpdt S Idt 5 Ig pţ S I*ţ âdu S I
*ugbyul 52u 50wul 52*wu 52*tuţ lmtă S I*wul 52*wu 52 doi în lo de n 3739
mmb 3t 3(ă u) t 3mpl 3 3
(ă) umpl 3 doi n o de rei 391
p 0
8
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 183/184
i 40popii 94 c -e În lc de ă
ageem 44eem 44
(ne) eeem c e În lc de i 42aeleea 42aeleeai 42 c i 434
ageiezi
(să) eiaţi 44(să) eiez 4(a) eiat poeiez
(se) eeiază 44 c i În lc de e 412
aeia 4
aeiai 42 c ind În lc de ând
ageind
eind 44 c n e În lc de d e
agezi 44
ează (să te) eezi
c n -i În lc de d i 9membi 9miniti 9 c -i nl 4dăgălai 4 ă i nl 4243
aela 42totu 4 În dă În le
cvne 5258
altă dată 55
âte o dată 54dinto dată 5o dată 5
88
o dată u 5pe din afaă 57pe dinafaă 57ve-odată 5556 Înn cvân 5354 55 56
5758altădată 55demult 56dinafaa 57nafaă 5758odată 554oideâeoi 555semn exclamr 70
semnl Întebr 70
snax 13167
sbsanv 7290
opca 160165
edvebl am 162am am spus 62am se temină 62am a vea 62 edvebl mai 161162
a mai mânat 62
mai am itit 62mai am dat 62mai le popuneţi 62mai mă doae 62mai neau ămas 6 n u mai ţi fai 62nu mai mă uit 62 mai disutat 62 să mai stat 62să mai te dui 62 edveb pea 163
nu pea sa sis 6nu pea se plătes 6
edvebl tot 163tot am amânat 6 edvebl nii 163164
7/24/2019 101 greseli gramaticale
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-gramaticale 184/184
ni Înt-un az 16164n nii ntun az 1 64trcra dntro conjugar n
alta 92 1-18
apae 1 0
a bătea 10108a pae 10(ă) băte 92 10108ed( ă)! 08(ă) ed 108(a) ea 08eţ 92 108! 108ţn! 108(ă) ţni 1 08a peede 1 0o ade 10zii! 108
o ă eaă 1 02o ă e hibe 1 0o ă pună 0vrgula -9
după jule dvetve
6 1 62 1 4 îte de juledvetve 1 14
îte de et. 9
pet le teeedetve 61
petu le vtvulu1
îte plet det ve68
îte pletv detă egetă 69
îte e ue e