1 · pdf file(voir chapitre ii de la note explicative) (see part ii of the explanatory note)...
TRANSCRIPT
- 1 -
Voir Note explicative Numéro de dossier See Explanatory Note File-number A se vedea nota explicativă Număr de dosar ROM
COUR EUROPÉENNE DES DROITS DE L’HOMME EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS
CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
Conseil de l’Europe - Council of Europe-Consiliul Europei Strasbourg, France
REQUÊTE APPLICATION
CERERE
présentée en application de l’article 34 de la Convention européenne des Droits de l’Homme, ainsi que des articles 45 et 47 du Règlement de la Cour
under Article 34 of the European Convention on Human Rights
and Rules 45 and 47 of the Rules of Court
prezentată în conformitate cu articolul 34 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, precum şi cu articolele 45 şi 47 ale Regulamentului Curţii
IMPORTANT: La présente requête est un document juridique et peut affecter vos droits et obligations.This application is a formal legal document and may affect your rights and obligations.
Prezenta cerere este un document juridic şi poate afecta drepturile şi obligaţiile dumneavoastră. –
LES PARTIES
THE PARTIES PARTILE
- 2 -
A. LE REQUÉRANT/LA REQUÉRANTE
THE APPLICANT RECLAMANTUL/RECLAMANTA (Renseignements à fournir concernant le/la requérant(e) et son/sa représentant(e) éventuel(le)) (Fill in the following details of the applicant and the representative, if any) (Informaţii cu privire la reclamant/reclamantă şi eventualul/a său reprezentant/reprezentantă) 1. ASOCIAȚIA INVESTITORILOR PĂGUBIȚI LA FNI BRĂILA prin preşedinte,
1. Nom de famille: GROSU Prénom (s): DUMITRU (dovada calității de președinte al Asociației: Anexa nr. 1 AIP-FNI Brăila)
2. ASOCIAȚIA PĂGUBIȚILOR FNI CUGIR, prin împuternicirea dată domnului GROSU DUMITRU
de către președintele asociatiei, Nom de famille: PAȘTIU Prénom (s): NISTOR
(dovada calității de președinte al Asociaţiei: Anexa nr. 2 AIP-FNI Brăila) 3. GRUPUL DE 129 PARTICULARI, prin împuternicirea dată, de către fiecare în parte, domnului
GROSU DUMITRU (conform tabelului) (Anexa nr. 4 AIP-FNI Brăila)
Suname First name (s) Nume Prenume Sexe: masculin/féminin: MASCULIN Sex: male/female Sex: masculin/feminin:
3. Nationalité: ROMÂNĂ; 4. Profession: PENSIONAR; Nationality Occupation
Cetăţenie: Profesia 5. Date et lieu de naissance: xxx (date personale, confidențiale, nepublicabile); Date and place of birth Data şi locul naşterii 6. Domicile: xxx (date personale, confidențiale, nepublicabile); Permanent address Domiciliul 7. Tel. N°: xxxxxxxx; xxxxxxxx 8. Adresse actuelle (si différente de 6.): xxx; (date personale, confidențiale, nepublicabile) Present address (if different from 6.) Adresa actuală (dacă diferă de 6) 9. Nom et prénom du/de la représentant(e)*: BUNEA IOAN Name of representative* Numele şi prenumele reprezentantului/reprezentantei* 10. Profession du/de la représentant(e): AVOCAT Occupation of representative Ocupaţia reprezentantului/reprezentantei 11. Adresse du/de la représentant(e): xxx (date personale, confidențiale, nepublicabile); Address of representative
- 3 -
Adresa reprezentantului/reprezentantei 12. Tel. N°: xxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxx Fax N°: B. LA HAUTE PARTIE CONTRACTANTE THE HIGH CONTRACTING PARTY INALTA PARTE CONTRACTANTA (Indiquer ci-après le nom de l’Etat/des Etats contre le(s)quel(s) la requête est dirigée) (Fill in the name of the State(s) against which the application is directed) (Indicaţi aici numele Statului/Statelor împotriva căruia/cărora introduceţi cererea) 13. ROMÂNIA * Si le/la requérant(e) est représenté(e), joindre une procuration signée par le/la requérant(e) en
faveur du/de la représentant(e). A form of authority signed by the applicant should be submitted if a representative is appointed. Dacă reclamantul/reclamanta este reprezentat/ă, a se anexa o procură semnată de reclamant/ă
în favoarea reprezentantului/reprezentantei. II - EXPOSÉ DES FAITS
STATEMENT OF THE FACTS EXPUNEREA FAPTELOR (Voir chapitre II de la note explicative) (See Part II of the Explanatory Note) (A se vedea Partea a II-a a Notiţei Explicative) 14.
- 4 -
GLOSAR DE ABREVIERI ȘI TERMENI UZUALI:
ABREVIEREA (TERMENII) SEMNIFICAȚIA
AIP- FNI Brăila Asociaţia Investitorilor Păgubiţi la FNI Brăila („Asociaţia”)
A P - FNI Cugir Asociaţia Păgubiţilor la FNI Cugir
AVAS Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (iniţial ORCB apoi AVAB)
Banca Agricolă S.A. Societatea depozitară a resurselor băneşti ale FNI (actualmente Reifeissen Bank)
CEC ( sau S.C. CEC S.A.)
Casa de Economii şi Consemnaţiuni (actualmente
CEC Bank) Consiliul de
Încredere Organism de conducere colegială a FNI (numit, initial, Consiliu de Supraveghere)
Contractul CEC - FNI Contractul de fidejusiune/cauţiune nr. 22051/1042/ 06.12.1996
CNVM Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare FNI Fondul Naţional de Investiţii („Fondul”)
S.C. GELSOR S.A. Societatea de distribuire a Unităţilor de Fond
ORCB Oficiul pentru Recuperarea Creanţelor Bancare (actual, AVAS)
LEU ROL Leu vechi (valoarea monedei naţionale la data infracţiunii, înaintea denominării din data de 01.07.2005)
LEU RON Leu nou (valoarea actuală a monedei naţionale, după denominarea din 01.07.2005)
S.C. SOV INVEST S.A. Societatea de administrare („Administratorul”) a FNI
Unitate de Fond (U.F.) Titlu de participare la Fond a investitorilor la FNI
- 5 -
ÎN FAPT:
La data de 17 august 1995 s-a constituit FONDUL NAŢIONAL DE
INVESTIŢII (numit, în continuare, FNI), societate civilă fără personalitate
juridică, în temeiul Codului Civil și al Legii nr. 83/1994 privind organizarea și
funcționarea fondurilor deschise de investiții și a societăților de investiții ca
instituții de intermediere financiară.
Prin Decizia nr. D 159/15.09.1995 Comisia Națională a Valorilor
Mobiliare (numită, în continuare, CNVM), instituție de stat subordonată Parlamentului României, având ca obiect de activitate reglementarea și supravegherea pieței Valorilor Mobiliare, a autorizat deschiderea activității
fondului.
Scopul declarat al Fondului îl reprezenta mobilizarea economiilor
bănești ale membrilor săi și plasarea acestora, în condiții de profitabilitate
superioare plasamentelor individuale, pe piața monetară și de capital.
Conducerea Fondului a fost asigurată, inițial, de un Consiliu de Supraveghere devenit, ulterior, prin decizie a CNVM, Consiliu de Încredere,
și reprezenta, ca și vechiul Consiliu, interesele membrilor Fondului.
Administrarea valorilor investite trebuia asigurată de către o societate
de administrare, fiind angajată, ȋn acest scop, S.C. „SOV Invest” S.A.
Convocarea Adunării generale a asociaților era atributul Consiliului de
Încredere. În situația indisponibilității acestui organism atribuția revenea CNVM.
Fondul a angajat, la data de 03.11.1995, în calitate de depozitar al
valorilor bănești, S.C. „Banca Agricolă” S.A.
S.C. „Banca Agricolă” S.A. a denunțat în ianuarie 1996, unilateral,
contractul de depozitare încheiat cu S.C. „SOV Invest” S.A. Astfel, până la
prăbușirea sa, Fondul a funcționat fără „Depozitar”, această calitate fiind
asumată, contrar dispozițiilor legale, de către administrator, respectiv S.C. „SOV Invest” S.A.
Fondul funcționa prin emisiunea continuă de unități; valoarea acestora
era calculată și anunțată public, săptămânal. Comercializarea lor se făcea strict
- 6 -
ȋntre Fond și investitori, ȋn circuit ȋnchis.
Unitățile de fond (UF) erau nominative și emise sub formă dematerializată ȋn cont, reprezentând o deținere de capital ȋn activele nete ale
fondului.
Valoarea de comercializare a unităților de fond era exprimată prin
„prețul de emisie”, determinat pe baza valorilor nete ale acțiunilor fondului.
La data de 14.07.1998, ca urmare a creșterii mari a valorii unitare a Unității
de Fond, prin decizia nr. 3136, CNVM a autorizat splitarea unităților de fond,
numărul acestora crescând de 10 ori iar valoarea unitară scăzând în același
raport. Suma totală subscrisă rămânea, prin splitare, constantă.
Facem această precizare tehnică deoarece a provocat numeroase
confuzii de calcul privind drepturile reale ale investitorilor precum și interpretări
eronate și contradictorii ale instanțelor de judecată, la toate nivelele.
Avantajele pe care le prezenta subscrierea ȋn Unități de Fond și
garantarea restituirii „ȋn orice condiții” a sumelor investite inițial precum și
creșterea constantă a valorii Unității de Fond peste nivelul inflației au fost de
natură să atragă un mare număr de investitori din toată țara. Oamenii și-au
vandut case, terenuri, bunuri de valoare, pentru a investi ȋntr-un fond neerodat
de inflație.
Pe data de 21.06.1999, Ministerul Finanțelor a avizat participarea S.C.
„CEC” S.A. la capitalul social al societății S.C. „SOV Invest” S.A. (administratorul FNI), prin plata a 8(opt) miliarde lei, reprezentând
contravaloarea cotei de 20% din capitalul deținut de către președintele societății.
Avizul a fost înregistrat la centrala CEC sub nr. 1369/29.06.1999 iar la
Registratura generală a CEC sub nr. 14959/29.06.1999.
(Anexa nr.6 AIP-FNI Brăila)
Pe data de 06.12.1999 s-a încheiat, între Casa de Economii și Consemnațiuni CEC S.A. (actualmente S.C. „CEC Bank” S.A.) pe de-o parte și Fondul Național de Investiții și S.C. „SOV Invest S.A.” pe de altă parte, Contractul de fidejusiune/cauțiune nr. 22051/1042.
(Anexa nr. 6 AIP-FNI Brăila)
- 7 -
Evidențiem principalele prevederi care interesează pe investitori ale
Contractului de fidejusiune/cauțiune nr. 22051/1996:
...„Cap. I. OBIECTUL CONTRACTULUI
Art.1.1 obiectul prezentului contract il constituie garantarea valorii plății de răscumpărare a titlurilor de participare din ziua depunerii cererii de răscumpărare atunci când se constată imposibilitatea de plată datorată riscurilor la care sunt supuse fondurile deschise de investiții.
Cap. II. ÎNTINDEREA ȘI APLICAREA CAUȚIUNII
Art. 2.1 Prezenta cauțiune garantează plata valorii titlurilor de participare din ziua depunerii cererii de răscumpărare la FNI în limita stabilită la art.1.1.”
Începând cu data de 15.05.2000, ora 07.00, FNI a încetat plățile pentru
investitorii care solicitau răscumpărarea de unități de fond dar a continuat să
subscrie sume și să înregistreze, în evidența proprie și în carnetele investitorilor,
cererile de răscumpărare.
Precizăm că, in conformitate cu prospectul de ofertă, Fondul era obligat
să înregistreze cererea de răscumpărare și în carnetul de investitor, urmând să
o onoreze în cel mult 10 zile, plata fiind consemnată, pe o linie separată de
aceea a cererii, în carnetul investitorului.
Precizarea de mai sus am făcut-o deoarece necunoașterea de către
instanțe a acestui „amănunt” de ordin tehnic a condus la numeroase înregistrări
eronate a pretențiilor petenților și la foarte multe cereri de îndreptare a acestor
erori pe parcursul procesului
Conform adresei nr. 123075/24.02.2003 a Inspectoratului General al
Poliției Române adresată Asociației Investitorilor Păgubiți la FNI Brăila
(reclamantul din prezentul dosar), „cercetările în acest dosar (n.n. dosarul
penal privind FNI) au fost finalizate de organele de poliție, respectiv parchet în cursul anului 2000, în prezent (n.n.: 24.02.2003) acest dosar aflându-se pe rolul Judecătoriei sectorului 2 a Municipiului București, fiind înregistrat la această instanță sub nr. 18518/2000”.
- 8 -
De la data deschiderii activității Fondului (decembrie 1996) și până la
prăbușirea lui (24 mai 2000) s-au emis 1.000.642 carnete de investitor cu un
număr total de 256.896.903 UF. Dintre acestea, peste 45% au fost subscrise ȋn ultimele 6 luni de funcționare a Fondului, ȋn perioada 06.12.1999 –
23.05.2000, ca urmare a intrării ȋn vigoare a prevederilor contractului ȋncheiat
ȋntre CEC, FNI și SOV INVEST !
Suma totală investită de persoanele fizice și juridice ȋn perioada de
funcționare a FNI a fost de 7444,6 miliarde lei ROL, (Sentința penală
nr.423/2007, pag. 5; Anexa nr. 7 AIP-FNI Brăila). Aceste date permit să se tragă
concluzia că FNI a fost un adevărat fenomen social ȋn România; de aici și
consecințele dramatice, ȋn unele cazuri - tragice, petrecute după prăbușirea
Fondului, la 24.05.2000! (Extrase din presă; Anexa nr. 25 AIP-FNI Brăila)
Pe data de 18.07.2000 s-a constituit Asociația Investitorilor Păgubiți la FNI Brăila (numită, în continuare, A.I.P.-F.N.I.) ca persoană juridică
fără scop patrimonial, având drept obiectiv unic recuperarea drepturilor bănești
ale membrilor săi după pierderea sumelor investite la FNI. Asociația a primit, de
la Judecătoria Brăila, CERTIFICATUL DE ÎNSCRIERE A PERSOANEI JURIDICE FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL cu nr. 3/18.07.2000 și, de la Ministerul
Finanțelor, certificatul de înregistrare fiscală având codul 13320228/31.08.2000. (Anexa nr. 1 AIP-FNI Brăila).
La data de 19.07.2000 Asociația a înaintat plângere penală, în
temeiul articolelor nr. 207 și 222 din Codul de procedură penală, la Inspectoratul
General al Poliției. Documentul a fost înregistrat sub nr. 307265/21.07.2000.
(Anexa nr. 3 AIP-FNI Brăila)
Plângerea penală inițială a fost înaintată împotriva:
- Guvernului României;
- Consiliului (Comisiei) Național al Valorilor Mobiliare;
- Consiliului de administrație al S.C. Sov Invest S.A;
- Casei de Economii și Consemnațiuni (CEC);
- Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum și Credit
(CENTROCOOP);
- Băncii Agricole.
- 9 -
Pe data de 30.05.2005 s-a constitui Asociația Păgubiților la F.N.I. Cugir.
Pe parcursul procesului, așa cum vom arăta în continuare, ca urmare a
accesului (tardiv) la documentele din dosarul cauzei, Asociațiile au cerut
chemarea în judecată și a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor, în calitate
de parte responsabilă civilmente.
FACTORII CARE AU MARCAT EXISTENȚA, DEZVOLTAREA
RAPIDĂ ȘI CĂDEREA FNI PRIMUL FACTOR CARE A DETERMINAT CĂDEREA FNI a fost A. Implicarea S.C. „CEC” S.A.: 1. Intrarea ȋn afacere, cu sume uriașe, a S.C. „CEC” S.A. și retragerea
sa bruscă, ȋn termen de numai 21 de zile, fapt care a afectat decisiv rezerva de
numerar a Fondului.
S.C. „CEC” S.A. s-a implicat ȋn relația cu FNI ȋn trei calități, ȋn toate cazurile, cu aprobarea Ministerului Finanțelor:
a) aceea de acționar principal ȋn societatea de administrare a FNI,
S.C. „SOV INVEST” S.A. (30%); b) aceea de investitor important (22,86% din totalul valorii unităților
emise de către fond);
c) aceea de garant pentru sumele investite de către toți investitorii (prin
Contractul de fidejusiune/cauțiune).
2. Garantarea, de către S.C. „CEC” S.A., „a plății de răscumpărare a titlurilor de participare din ziua depunerii cererilor de răscumpărare, atunci când se constată imposibilitatea de plată datorată riscurilor la care sunt supuse fondurile deschise de investiții” așa cum este prevăzut ȋn Contractul
de fidejusiune/cauțiune nr. 22051/1042/06.12.1996 ȋncheiat ȋntre S.C. „CEC”
S.A. - pe de-o parte și FNI și S.C. „SOV INVEST” S.A. pe de altă parte; (Anexa
nr. 6 AIP-FNI Brăila).
3. Folosirea, de către S.C. „SOV INVEST” S.A., ȋn documentele proprii
și ȋn campaniile publicitare, a brandului S.C. „CEC” S.A. și a siglei S.C. „CEC-
Valori Mobiliare” (devenită, după data de 06.12.1999, distribuitorul unităților de
- 10 -
Fond FNI, In locul S.C. „GELSOR” S.A.).
Cu privire la pct. A.1:
În perioada 19.04-12.07.1999 CEC a cumpărat 708.226 unități de fond
FNI ȋn valoare totală de 290 miliarde lei ROL, la un preț mediu de 40.947 lei
ROL .
Cuantumul investițiilor CEC ȋn totalul valorii unităților de fond existente
a fost de 22,86%, depășind de 4,6 ori limita maximă admisă, de 5%, ce putea
fi deținută de către un singur investitor la FNI, conform art. 27 din Regulamentul
nr. 9/1996 al CNVM și din Regulamentul de funcționare a FNI. (Anexa nr. 8
AIP-FNI Brăila)
Deși ȋncălcarea regulamentului nr. 9/1996 al CNVM și al celui al FNI
erau evidente, totuși CNVM nu a intervenit pentru restaurarea legalității ȋn ceea
ce privește procentajul unităților de fond deținut de CEC la FNI.
Ulterior s-a materializat ceea ce prin reglementările legale se dorea a
se evita: CEC, deținător al 22,86% din UF ale FNI, a decis să le răscumpere
masiv.
Această acțiune a fost decisivă printre factorii care au contribuit la
căderea FNI.
Din creșterea săptămânală a valorii Unității de Fond și răscumpărarea
unui număr de 3.087.475 UF, la un preț mediu de 56.418 lei ROL, CEC a
ȋncasat suma de 174.190.099.750 lei ROL. Diferența de preț pe UF este de
15.471 lei (o creștere de 37,76%) obținută de către CEC ȋn cca. opt luni.
Prin hotărârea din 09.12.1999 CEC a decis să-și retragă toate unitățile
de fond FNI solicitând răscumpărarea lor după cum urmează:
- la data de 03.01.2000: 50.000.000.000 lei ROL;
- la data de 10.01.2000: 100.000.000.000 lei ROL;
- la data de 17.01.2000: 100.000.000.000 lei ROL;
- la data de 24.01.2000: 40.000.000.000 lei ROL:
Suma totală solicitată a fi retrasă ȋn decurs de 21 de zile a fost de
290.000.000.000 lei ROL!!! (Raport de expertiză: Anexa nr. 9 AIP-FNI Brăila)
Această solicitare incorectă, dacă nu abuzivă, pur și simplu, urmată de
alte cereri de retragere a unor investitori informați (?!) care aveau sume mari, a
- 11 -
obligat societatea de administrare, S.C. „SOV INVEST” S.A., să solicite o
reeșalonare a răscumpărării până la 30.04.2000.
Acțiunea intempestivă a CEC a avut consecințe grave:
- a determinat reducerea drastică a lichidităților FNI (respectiv, a
activelor sale) cu aproape 25%;
- a creat panică ȋn rândul celorlalți investitori care au concluzionat că,
dacă CEC se retrage din FNI, Fondul se confruntă cu probleme grave care le
pun ȋn pericol investiția;
- răscumpărarea masivă făcută de către CEC a condus la intrarea
Fondului ȋn incapacitate de plată și a determinat colapsul, ȋn numai 24 de zile
(30.04-24.05.2000), a celui mai mare fond mutual din România!
La un asemenea nivel de decapitalizare nu ar fi putut rezista nici o
instituție financiară.
Cu privire la punctul A.2:
- garanția acordată de CEC ȋn baza Contractului de fidejusiune/cauțiune
nr. 22051/1042/ 06.12.1996 a determinat creșterea rapidă a numărului
investitorilor (cu 45% ȋn decursul a 5 luni din totalul celor 5 ani si jumătate de
existență) datorită ȋncrederii induse de implicarea celei mai mari și mai populare
Bănci cu capital integral de stat. Aceasta explică și numărul mare al
păgubiților (peste 300.000) și suma care i-a afectat pe aceștia (peste 6.000 miliarde lei ROL≈ 300.000.000 $);
- prin ȋncasarea uriașei sume de 5.000.000.000 lei ROL lunar drept preț
al garanției, CEC a mărit paguba produsă celorlalți investitori;
- folosirea brandului CEC și a siglei „CEC-Valori Mobiliare” ȋn
documentele și campaniile publicitare agresive făcute de către S.C. „SOV
INVEST” S.A., inclusiv prin scrisori trimise personal, a indus investitorilor
sentimentul de siguranță care a mărit numărul acestora și sumele pe care le-au
subscris la FNI;
- prepusul CEC, Camenco Petrovici, președinte al CEC, a fost judecat
pentru infracțiunea de abuz ȋn serviciu. Procesul penal a afost ȋncetat urmare a
decesului inculpatului iar moștenitorii acestuia au fost obligați la despăgubiri
civile față de CEC (Sentința nr. 423/2006 a Tribunalului București; Anexa nr. 7
- 12 -
AIP-FNI Brăila).
Concluzii ce se impun:
- pentru motivele prezentate la punctele citate S.C. ”CEC” S.A. este dovedit parte responsabilă civilmente, ȋn calitate de comitent și obligat la despăgubirea investitorilor conform Contractului de fidejusiune/cauțiune,
(Sentința nr. 423/2006 a Tribunalului București; Anexa nr. 7 AIP-FNI Brăila)
Prin Legea nr. 333/2001, art. 14 (Anexa nr. 10 AIP-FNI Brăila), Oficiul
pentru Recuperarea Creanțelor Bancare (care ulterior a primit denumirea de
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului – AVAS), s-a subrogat ȋn toate
drepturile și obligațiile procesuale ale S.C. „CEC” S.A. și a dobândit calitatea
procesuală pe care aceasta o avea la data intrării ȋn vigoare a legii:
NOTĂ:
Legea nr. 333/2001 enumeră, ȋn Anexă, actele juridice ȋncheiate de
CEC cu FNI și/sau SC.”SOV INVEST” S.A., acte care fac parte integrantă din
aceasta.
În Anexa la lege, la punctul 5, este ȋnscris „Contractul de
fidejusiune/cauțiune nr.2205 din 6 decembrie 1999, ȋncheiat ȋntre Casa de
Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., Fondul Național de Investiții și
Societatea Comercială SOV INVEST S.A.” (Anexa nr. 10 AIP-FNI Brăila)
Această ȋnscriere tranșează disputa iscată de către CEC și AVAS cu
privire la valabilitatea Contractului de fidejusiune/cauțiune și la preluarea și
punerea ȋn practică a obligațiilor preluate de către AVAS, care se subrogă Casei
de Economii și Consemnațiuni ȋn drepturile și obligațiile prevăzute ȋn el!
Prin Legea nr. 333/04.07.2001, art. 14 s-au dispus următoarele:
„(1) Oficiul pentru Recuperarea Creanțelor Bancare (denumit, ulterior,
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) preia fără plată toate
drepturile și obligațiile Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A.,
rezultate din actele juridice ȋncheiate de aceasta cu Fondul Național de Investiții
și/sau cu Societatea Comercială SOV INVEST S.A., prevăzute ȋn anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
- 13 -
(2) Oficiul pentru Recuperarea Creanțelor Bancare se subrogă ȋn toate
drepturile și obligațiile procesuale ale Casei de Economii și Consemnațiuni
C.E.C. – S.A. și dobândește calitatea procesuală pe care aceasta o are, la data
intrării ȋn vigoare a prezentei legi, ȋn toate procesele și cererile aflate pe rolul
instanțelor judecătorești, indiferent dacă este vorba de faza de judecată sau de
executare silită”.
Prin efectul Legii nr. 333/2001 AVAS preia de la CEC calitatea de comitent.
În calitate de comitent este obligat să plătescă, conform contractului,
despăgubire către investitorii păgubiți ȋnscriși ȋn A.I.P.-F.N.I Brăila și către cei
reprezentați de către președintele acesteia;
- CEC este garantul FNI dar el ȋnsuși a ȋmpins Fondul ȋn situația de
ȋncetare de plăți și a determinat pe investitori să ceară aplicarea prevederilor
contractului de garanție;
- CEC și-a răscumpărat Unitățile de Fond la prețul din ziua cererii de
răscumpărare realizând un profit de peste 37% dar acum AVAS, care i s-a
subrogat conform Legii nr.333/2001, refuză să despăgubească, conform
reglementărilor de care el ȋnsuși a beneficiat, pe investitorii al căror garant s-a
constituit.
Valoarea anunțată a unității de fond din ziua ȋncetării plăților (24.05.2000) a fost de 103.720 lei ROL, valoare cerută drept răscumpărare de
către cvasitotalitatea investitorilor.
Prin refuzul, atât din partea AVAS cât și din partea Instanțelor de judecată penale române, de a se acorda despăgubirile la valoarea Unității de
Fond FNI din ziua intrării ȋn incapacitate de plăți se ȋnfrânge principiul egalității de tratament aplicabil, conform legislației ȋn materie, tuturor
investitorilor, nu doar pentru S.C. „CEC-BANK” S.A. și pentru investitorii care și-
au câștigat drepturile ȋn procesul civil (Decizia civilă nr. 3030/25.10.2001 a Curții
de Apel București - secția comercială (Anexa nr. 11 AIP-FNI Brăila), definitivă și
irevocabilă prin Decizia nr. 1323/01.03.2002 a Curții Supreme de Justiție - secția
comercială (Anexa nr. 12 AIP-FNI Brăila), care a dispus punerea ȋn aplicare a
Contractului de fidejusiune/cauțiune.
- 14 -
Se ȋncalcă, ȋn acest fel, și prevederile art. 6, alin. 1 din Carta Europeană a Drepturilor Omului.
AL DOILEA FACTOR CARE A DETERMINAT CĂDEREA F.N.I.:
B. Abdicarea inexplicabilă a CNVM de la obligațiile sale legale de
a:
reglementa, autoriza, superviza, supraveghea, controla și impune măsuri pentru ca FNI și S.C. „SOV INVEST” S.A. să respecte strict prevederile legale ȋn
activitățile lor.
În ȋntreaga perioadă de funcționare FNI și societatea de administrare au
ȋncălcat grosolan prevederile legale de bază aplicabile pieței mobiliare fără ca
CNVM să intervină pentru corectarea situației.
Sentința penală nr. 423/23.03.2007 a Tribunalului București, secția a
2-a penală, (Anexa nr. 7 AIP-FNI Brăila) și Expertiza financiar-judiciară (Anexa
nr. 9 IP-FNI Brăila) au enumerat următoarele cauze care au determinat intrarea
FNI ȋn incapacitate de plată:
1. Diminuarea numărului de Unități de Fond FNI aflate ȋn circulație;
valoarea unitară a acestora se calcula prin raportarea valorii calculate a activelor
la numărul de unități de fond aflate ȋn circulație.
Pe ȋntreaga perioadă expertizată numărul de unități luate ȋn calcul a fost
intentionat stabilit mai mic decât cel aflat ȋn baza de date a FNI, fapt ce a avut
ca efect o creștere nejustificată a valorii Unității de Fond ȋn raport cu care s-au
făcut subscrierile și răscumpărările.
Astfel, dacă la data de 15.11.1996 Unitatea de fond a fost evaluată la
1.000 lei ROL, la data prăbușirii fondului (24.05.2000) aceasta crescuse la
103.720 lei.
S.C. „SOV INVEST” S.A., administratorul FNI, avea obligația de a
raporta, saptămânal, la CNVM, structura de portofoliu a FNI, numărul de UF
aflate ȋn circulație și valoarea unitară a unității de fond.
CNVM avea obligația de a interveni imediat ce constata neconcordanțe
și creșteri de valoare care ar fi trezit suspiciuni chiar și unui neavizat, cu atât mai
- 15 -
mult specialiștilor din CNVM care aveau atribuții de control si verificare!
2. Funcționarea FNI fără a avea societate de depozitare; mai grav,
CNVM a admis ca societatea de administrare, S.C. „SOV INVEST” S.A., să-și
asume și rolul de depozitar, contrar dispozițiilor art. 30 din Ordonanața Guvernamentală nr. 24/1993 (Anexa nr. 13 AIP-FNI Brăila)
Situația a permis administratorului să opereze după bunul plac ȋn
evidențele FNI și să dispună, de asemenea după bunul plac, de fondurile din
contul FNI. Acest fapt a facilitat delapidarea unor sume foarte mari care, ȋnsă,
din lipsa evidențelor, nu pot fi cuantificate.
Astfel, S.C. „SOV INVEST” S.A. a putut ȋncasa comisioane, ȋn mod
necuvenit, ȋn sumă de 203.668.700.763 lei ROL iar prejudiciul total cauzat ca
urmare a funcționării FNI fără societate de depozitare a fost, conform
rezultatelor expertizei, de 471,3 miliarde lei ROL. (raportul de expertiză, fila 125;
Anexa nr. 9 AIP-FNI Brăila).
3. Cumpărarea de acțiuni necotate, ȋn procentaj foarte mare ajunse, ȋn
1999, la 44,6%, față de cel mult 10% admise prin Regulamentul nr. 9/1996 al
CNVM și de O.G. nr. 24/1993 (Anexa nr. 13 AIP-FNI Brăila).
Acestea au fost cumpărate, cu plata „cash”, cu precădere de la o
anumită societate comercială, ȋn speță S.C. „INDUSTRIALEXPORT” S.A. (care
la căderea Fondului se ridicau la o valoare contabilă de 326.228.041.000 lei, cu
o pondere de 67,95 % ȋn valoarea activelor nete ale F.N.I., față de 2 %
stabilită pentru un singur emitent, prin art.27(d) din O.G. nr.24/1993).
(raportul de expertiză, fila 113; Anexa nr. 9 AIP-FNI Brăila).
4. Acceptarea investiției S.C. „C.E.C.” S.A. ȋn cuantum de 22,86% din
totalul valorii Unităților de Fond FNI aflate pe piață, deși reglementările legale
admiteau deținerea a maximum 5%.
Pentru a atrage investitorii folosindu-se brandul CEC, pe toate
drumurile din țară erau afișate panouri ale FNI cu sigla CEC!
5. Din data de 05.06.2000 (după colapsul FNI), CNVM a retras
autorizația de funcționare a S.C. „SOV INVEST” S.A. Prin acest act CNVM a
lăsat FNI fără societate de administrare, contrar prevederilor art. 38, titlul IV, cap.4 din Regulamentul nr. 9/1996 al CNVM.
- 16 -
Acest fapt a condus la multiple urmări negative:
- nu s-a mai asigurat calculul activelor;
- nu s-a mai asigurat gestionarea fondurilor și evitarea riscului
investițional;
- nu s-au mai gestionat documentele operative și de evidență,
instalându-se, astfel, o stare de haos administrativ.
- s-a impiedicat despagubirea imediata a investitorilor conform obligatiilor contractuale ale celor trei parti, asa cum sunt stipulate in art. 2.1. din Contractul de fidejusiune-cautiune, fara să mai fi fost nevoie de un proces indelungat cu partile civile.
În consecință, FNI a ȋnregistrat, ca urmare a retragerii autorizației
administratorului și permiterea continuării funcționării FNI fără acesta, un
prejudiciu de 4.067.728191 lei ROL. (raport de expertiză, pag. 98 Anexa nr. 9
AIP-FNI Brăila) .
Răspunderea pentru neluarea măsurilor de readucere ȋn limitele
legalității revine CNVM.
6. Cumularea, de către S.C. „C.E.C.” S.A., a calităților de acționar important la S.C. „SOV INVEST” S.A. cu aceea de investitor major la FNI.
Acest fapt era o situație clară de incompatibilitate pe care CNVM nu a sesizat-o
și nu a sancționat-o.
7. Neȋncasarea comisionului de răscumpărare de la mai mulți investitori
astfel:
- 3.063.726.308 lei ROL de la 8 investitori, angajați ai unor servicii
secrete, printre ei și martorul Popa Ioan, ȋn luna ianuarie 2000;
- 2.663.260.850 lei ROL de la S.C. „GELSOR” S.A., societatea de
distribuție a Unităților de Fond FNI;
- 14.123.562.311 lei ROL de la condamnatul (ȋn lipsă) Nicolae Popa;
- 356.043.917 lei ROL de la S.C. „IMOLA” S.A.
În total: 20.206.551.386 lei ROL (conform expertizei contabile judiciare).
8. Subscrieri formale (fără plata reală a Unităților de Fond) dar care au
fost răscumpărate ca și când ar fi fost plătite, astfel:
- pe numele lui Nicolae Popa, fost președinte al S.C. „SOV INVEST”
- 17 -
S.A., condamnat ȋn lipsă ȋn prezentul dosar (a părăsit România după prăbușirea
Fondului): 259.930.330.106 lei ROL;
- pe numele S.C. „GELSOR” S.A., societatea de distribuție a Unităților
de Fond FNI: 421.272.336.600 lei ROL. (raport de expertiză, pag. 133 Anexa nr.
9 AIP-FNI Brăila) .
CNVM nu a sesizat, nu a luat măsuri de corectare a operațiunilor și nu
a sesizat organele de urmărire penală despre comiterea fraudelor de mai sus.
9. CNVM nu a verificat și nu a luat măsuri de protejare a investitorilor
ȋmpotriva cheltuielilor exagerate pentru administrare și publicitate efectuate de
către administratorul FNI.
Din Raportul de expertiză contabilă-judiciară rezultă că numai ȋn anii
1999-2000 cheltuielile de administrare s-au ridicat la suma de 443.810.089.924
lei ROL iar, din acestea, 56.997.982.703 lei ROL ≈ 28.000.000$ (12,84%)
reprezintă cheltuieli de publicitate! În anul 1998 cheltuielile de publicitate s-au
ridicat la suma de 47.905.517.648 lei ROL≈ 23.500.000$! (raport de expertiză,
pag. 118; Anexa nr. 9 AIP-FNI Brăila).
Pentru toate cele 9 motive enunțate mai sus și care au condus la
prăbușirea FNI, răspunderea revine CNVM, ȋn calitate de comitent pentru
prepușii săi, BOBOC ȘTEFAN și BEBIS CEZARA-CECILIA, ambii
condamnați pentru infracțiunea de neglijență ȋn serviciu prevăzută și pedepsită
de art. 249 din Codul penal al României.(Decizia nr. 164A/2008 a Curții de
Apel București; Anexa nr. 14 AIP-FNI Brăila).
CNVM nu a protejat interesele investitorilor ci, dimpotrivă, prin
activitatea sa defectuoasă sau prin inacțiune a facilitat activitatea infracțională a
S.C. „SOV INVEST” S.A. și a altor instituții implicate ȋn piața valorilor mobiliare și
trebuie să raspundă față de investitorii ȋn numele cărora ȋnaintăm prezenta
cerere către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
CNVM, instituție de stat subordonată Parlamentului României, nu
și-a ȋndeplinit, cu vinovăție, obligațiile rezultate din actele normative care-i
reglementează activitatea:
- Ordonanța de Guvern nr. 24/1993;
- 18 -
- Legea nr. 52/1994;
- Ordinul CNVM nr. 31/1995;
- Regulamentul CMVM nr. 9/1996;
Acestea o obligă sau ȋi dau dreptul, printre altele, să autorizeze și să
retragă autorizația de funcționare a fondurilor mutuale și a societătilor de
administrare a acestora.
Cităm din Sentința penală nr. 423/2007 a Tribunalului București:
„În mod repetat «Departamentul Reglementarea Pieții și Intermediere
Financiară» a adresat «Departamentului de control-anchetă și Informatizarea
Pieței» precum și direct conducerii CNVM sesizări privind ȋncălcarea de către
S.C. „SOV INVEST” S.A. a prevederilor actelor normative care reglementează
piața de valori mobiliare solicitând efectuarea de controale și adoptarea de
măsuri...Măsurile discutate ȋn ședințele CNVM nu au fost realizate ȋn fapt, fiind
ordonate (unele dintre ele, n. n.) ȋn mod vădit doar pentru crearea unei aparențe
de legalitate...lgnorându-se, sesizările repetate referitoare la ilegalitățile din
activitatea S.C. „SOV INVEST” S.A. s-a efectuat, la aceeași societate un singur
control tematic la data de 06.03.1998. Măsurile propuse după control au constat
ȋn recomandarea făcută FNI de a-și elabora un program de ȋncadrare ȋn
prevederile O.G. 24/1993 și Regulamentului nr. 9/1996.
În raportul CNVM pe anul 1998, anul ȋn care s-au produs cele mai mari
nereguli la FNI, se menționează că FNI are un grad mediu de risc” (sentința nr.
423/ 2007; Anexa nr. 7 AIP-FNI Brăila)
„Paradoxal, ȋn Raportul nr. 841/2000, după prăbușirea FNI, CNVM
prezintă numeroase nereguli privind activitatea S.C. „SOV INVEST” S.A. și
cataloghează, de data aceasta, dar prea târziu, FNI ca fiind o investiție de risc
foarte ridicat, dată fiind achiziționarea ȋntr-un procent foarte mare din valoarea
activelor nete ale fondului de acțiuni ale unor societăți necotate, neprofitabile și
la prețuri exagerat de mari...” (sentința nr. 423/ 2007; Anexa nr. 8 AIP-FNI
Brăila)
Trebuie precizat că deciziile finale privind FNI erau luate de comisarul
BEBIS CEZARA-CECILIA și de președintele CNVM, BOBOC ȘTEFAN.
Cităm, ȋn continuare, din sentința nr. 423/2007:
- 19 -
„Având ȋn vedere aspectele expuse concluzionăm că inculpații BOBOC
ȘTEFAN și BEBIS CEZARA-CECILIA, prin modul defectuos prin care și-au
exercitat atribuțiile legale de supraveghere a activității FNI au facilitat
prejudicierea investitorilor Fondului prin manoperele frauduloase la care am
făcut, deja, referire”.
Apreciem că cele prezentate mai sus constituie suficiente argumente
pentru a concluziona că CNVM, ȋn calitate de comitent pentru cei doi prepuși ai
săi are obligația de a acoperi prejudiciul creat investitorilor la FNI ca urmare a
faptelor celor doi prepuși condamnați definitiv pentru infracțiunea de neglijență
ȋn serviciu și care au avut drept consecință prejudicierea investitorilor la FNI.
C. Implicarea lui SORIN OVIDIU VÎNTU (numit, ȋn continuare, SOV) Sorin Ovidiu Vȋntu a fost creatorul FNI și al S.C. „SOV INVEST” S.A.
dar tot el este acela care a manipulat, direct, dar mai ales prin interpuși,
activitatea infracțională de la aceste două instituții.
El și-a adjudecat, prin ȋnșelăciune și delapidare și/sau instigare la
comiterea acestor infracțiuni, de sume uriașe de la FNI și, alături de cei inculpați
și judecați ȋn Dosarul penal nr. 24.632/3/2006, a contribuit ȋn măsură
copleșitoare, la prăbușirea FNI.
SOV nu apare ca fiind investitor direct și personal la FNI, carnetul de
investitor cu nr. 40.102.000.486 ȋn care se ȋnscriau sume ce apăreau ca fiind
subscrise de către SOV era ȋnregistrat pe numele lui POPA R. NICOLAE,
președinte-director general la S.C. „GELSOR” S.A. (distribuitorul FNI!) director
de operațiuni la S.C. „SOV INVEST” S.A.(administratorul FNI!), departamentul
la care se efectuau operațiunile de evidență și calculare a valorii Unităților de
Fond și a comisioanelor de răscumpărare.
Cităm din Rechizitoriul ȋnregistrat sub nr. 372/D/P/2004 ȋntocmit de
procuror:
„ ...De menționat că inc. VÎNTU OVIDIU SORIN autorizase, ȋn scris, pe
inc. POPA NICOLAE să efectueze tranzacții la Fondul Național de Investiții ȋn
numele și ȋn interesul său propriu, ȋn baza instrucțiunilor pe care i le transmitea”
(Rechizitoriu, pag. 81; Anexa nr. 15 AIP-FNI Brăila).
- 20 -
SOV nu a avut nici o funcție oficială ȋn conducerea FNI dar a fost
cunoscut drept „numărul unu” ca autoritate ȋn rândul celor ce răspundeau de
administrarea FNI; a ȋnființat o serie de societăți comerciale prin intermediul
cărora a realizat subscrieri și răscumpărări de Unități de Fond FNI; a fost acționar majoritar deținând, la data de 19.12.1997, 93,4% din totalul
acțiunilor, la S.C. „SOV INVEST” S.A., administratorul Fondului (care și-a asumat, contrar prevederilor legale, și rolul de depozitar al activelor FNI!) precum și la S.C. „GELSOR” S.A., distribuitorul Fondului(!) cu 81,84% din
acțiuni (la data de 04.11.1998).
În calitățile menționate SOV ȋși impunea punctul de vedere și ȋși realiza
interesele personale.
Conform Experizei contabile-judiciare, pag. 177-178 (Anexa nr. 9 AIP-
FNI Brăila) inculpatul POPA NICOLAE a ȋnscris ȋn fals, din dispoziția lui SOV, ȋn
carnetul de investitor la FNI cu nr. 40.102.000.486 unități in sumă de
112.286.316.546 lei ROL fără ca această sumă să fi fost și plătită. Ulterior a
răscumpărat toate unitățile subscrise pentru suma totală de 137.403.330.106 lei
ROL, sumă care a devenit integral pagubă ȋn contul FNI.
Alte fraude au fost comise cu ajutorul a 9 carnete de investitor (raport
de expertiză, pag. 184; Anexa nr. 9 AIP-FNI Brăila) emise pe numele aceluiași
POPA NICOLAE. Pentru cele 9 carnete, răscumpărate integral pentru suma de
929.263.348.771 lei (ȋn perioada declarării ȋncetării plăților la FNI !!!), fără a se
mai reține comisionul de răscumpărare de 18.277.864.751 lei ROL și a se plăti
impozitul la Bugetul de Stat ȋn sumă de 5.333.201.716 lei ROL.
Din sumă răscumpărată de POPA NICOLAE au fost virați ȋn contul
personal al lui SOV 516.602.641.377 lei ROL iar diferența a fost virată ȋn contul
altor persoane!
În Raportul de expertiză contabilă – judiciară (Anexa nr. 9 AIP-FNI
Brăila) există numeroase astfel de exemple prin care SOV a fraudat FNI.
Din motive inexplicabile Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție a României nu a aprofundat ancheta cu privire la activitatea
infracțională desfășurată de SORIN OVIDIU VÎNTU și POPA R. NICOLAE deși
- 21 -
infracțiunile erau evidente, comise fără prea multe măsuri de acoperire.
Procurorul de caz, IRINEL PĂUN, după ce afirmă că urmează a se face
cercetarea penală a lui SOV pentru „săvârșirea infracțiunilor de instigare la ȋnșelăciune, spălare de bani, asociere ȋn vederea săvârșirii unor infracțiuni, fals ȋn declarații și uz de fals prev. De art. 25 C.pen. rap la art.215
alin.1,2,3,5 C.pen.; art.23 dinLegea nr.21/1999; art. 323 C.pen.; art. 291 și 292
C.pen., toate cu aplic. art.33 lit. a C.pen.” (Rechizitoriu, pag. 4; Anexa nr. 15
AIP-FNI Brăila), conchide: „În ceea ce privește pe inc. VÎNTU SORIN-OVIDIU,
având ȋn vedere că, ȋn prezent, acesta se află imobilizat ȋn urma unei intervenții
chirurgicale (n.n.: ȋn acea perioadă SOV se afla la pescuit, pe iahtul propriu, ȋn
Delta Dunării!), cercetările urmează să fie disjunse.
Referitor la acest aspect, arătăm că inculpatul este cercetat și ȋn
dosarul cu nr.740/P/2004 al acestui parchet, dosar ȋn care, din motivele arătate,
s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale, ȋn scopul de a se stabili
durata ȋngrijirilor medicale necesare vindecării și dacă starea sănătății
inculpatului permite deplasarea acestuia , ȋn vederea participării la efectuarea
unor acte de urmărire penală.
Având ȋn vedere indivizibilitatea dintre infracțiunile pentru care este
cercetat inc. VÎNTU SORIN OVIDIU și unele infracțiuni reținute ȋn sarcina
inculpațilpor VLAS IOANA MARIA și POPA NICOLAE, se va dispune
disjungerea și față de aceștia, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. De
art.26C.pen rap. La art.23 din Legea nr.21/1999 și art.290 C.pen., urmând ca
toți cei trei inculpați menționați să fie cercetați ȋntr-o cauză separată”
(Rechizitoriu, pag. 136; Anexa nr.15AIP-FNI Brăila).
În final procurorul dispune :
„ punerea ȋn mișcare a acțiunii penale și trimiterea ȋn judecătă a
inculpaților:
1.VLAS IOANA MARIA....
2. POPA NICOLAE...
3.............” (Rechizitoriu, pag. 138-139; Anexa nr. 15 AIP-FNI Brăila)
Se observă că, deși propusese disjungerea cauzei și judecarea
- 22 -
separată atât a celor doi cât și a inculpatului VÎNTU OVIDIU SORIN, ȋncălcându-
se principiul juridic al „egalității de tratament”, primii doi sunt trimiși, totuși, ȋn
judecată ȋn timp ce ultimul nu este trimis ȋn judecată urmând să se continue
cercetările ȋn ceea ce ȋl privește și pe el (ȋn stare de libertate) și pe VLAS IOANA
MARIA (ȋn stare de arest) și pe POPA IOAN (ȋn lipsă, dat ȋn urmărire generală!)
doar ȋntr-o altă cauză, rezultată tot din cazul FNI .
Dosarul celeilalte cauze (privindu-l pe POPA IOAN), invocată de către
procuror, nu a fost finalizat nici după 6 ani.
Menționăm, cu titlu de informare, că a fost dat spre rezolvare tot
procurorului IRINEL PĂUN!
Rezultatul „clemenței” și inexplicabilei lipse de interes din partea Parchetului de a clarifica activitatea infracțională a lui SOV este că investitorii la FNI au fost lipsiți de posibilitatea de a fi despăgubiți și din conturile lui SOV, acesta fiind considerat, ȋn prezent, drept unul dintre cei mai bogați 3 oameni din România!
Expertiza, pe care procurorul a avut-o la dispozitie, a evidențiat clar
acel „modus operandi sistem” prin care SOV a fraudat FNI dar organele
judiciare române nici măcar nu l-au audiat vreodată iar inculparea a fost pur
formală, declarativă, fără vreo finalitate!
Justiția a fost și este sfidată de către SOV, acesta refuzând, ȋn repetate
rânduri, să fie audiat (citat fiind de 5 ori numai de Curtea de Apel Bucuresti) fără
a se lua măsura aducerii cu mandat la instanță, fie și numai ȋn calitate de
martor!
D. Responsabilitatea organelor de Justiție: Cu privire la implicarea defectuoasă a organelor de cercetare
penală am arătat, ȋn capitolul anterior, aspecte care dovedesc lipsa de interes
și/sau de profesionalism a Parchetului ȋn cercetarea inculpaților, ȋndeosebi a
inculpatului SORIN OVIDIU VÎNTU.
Facem precizarea că și ȋn ceea ce privește cercetarea inculpatului
POPA NICOLAE lipsa de interes sau/și de profesionalism a fost la fel de
evidentă.
- 23 -
Astfel, dacă membrii conducerii FNI, ai SOV INVEST și ai CNVM au
fost arestați, suspect de operativ și fără o motivație clară a luării acestei măsuri
extreme (dovadă că au fost eliberați la scurt timp și judecați ȋn stare de
libertate), imediat după declararea intrării FNI ȋn ȋncetare de plăți (producându-
se amplificarea daunelor prin imposibilitatea administrării documentelor de
evidență și activelor FNI.
POPA NICOLAE, personaj central ȋn organizarea, executarea și acoperirea fraudei, a fost lăsat ȋn libertate mai multe săptămâni astfel că
acesta nu doar că a părăsit România dar a plecat cu sume uriașe sustrase din
FNI și trecute ȋn conturile proprii.
Când, ȋntr-un târziu, s-a luat hotărârea arestării, acesta nu a mai fost
găsit.
Deși cunostea că acesta părăsise țara, Parchetul a dispus darea lui
doar ȋn urmărire generală (pe plan intern), stare de fapt care s-a menținut
până ȋn luna februarie 2005 când reprezentantul Asociației Investitorilor Păgubiți
la FNI Brăila a cerut darea lui ȋn urmărire internațională, prin Interpol!
Acest fapt a creat convingerea că nu s-a dorit aducerea ȋn fața
organelor de anchetă a acestui importantant personaj, deținător al unor
informații fundamentale, principalul complice al lui SOV la organizarea condițiilor
propice de fraudare a FNI și la fraudarea ȋn sine a unor sume fabuloase!.
Au existat condiții favorizante de aflare a locului ȋn care se ascunde
atunci când, ȋn prima perioadă a judecării procesului la Instanța de fond,
inculpatul a fost reprezentat de avocați aleși. Ne punem, pe bună dreptate,
ȋntrebarea: cum au putut lua, avocații, legătura cu POPA NICOLAE, dar organul de anchetă nu a putut afla?
Menționăm că nici la data pronunțării Deciziei nr. 2098/2009 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție, nu fusese găsit și opinia generală este că nu va fi
găsit vreodată deoarece nu se dorește acest lucru.
Acest fapt, al lipsei de informare și publicitate privind rezolvarea dosarului, a creat mari neajunsuri justițiabililor care au fost împiedicați să
- 24 -
urmărească respectarea procedurii.
Cu privire la buna-credință și la competența ȋn respectarea, de către
instanțele de judecată, a regulilor de procedură judiciară, la ȋnsușirea
conținutului dosarului, la aplicarea coerentă și echitabilă a legii și la asigurarea
dreptului cetățenilor la un recurs efectiv, afirmăm că acestea s-au ȋntrecut pe sine ȋn ȋncălcarea principiilor procedurale, ȋn luarea de hotărâri confuze sau contradictorii ȋn cadrul aceleiași sentințe și, mai ales, ȋn judecarea probelor folosind unități de măsură diferite.
Afirmăm, și vom prezenta dovezi, ȋn cele ce urmează, ȋn sprijinul
afirmațiilor noastre, că ȋntreaga activitate de administrare a probelor, de
asigurare a publicității judiciare, de asigurare a „egalității armelor” ȋntre
părțile supuse judecății, de aplicare unitară a principiilor de drept, procesul ȋn Dosarul nr. 24632/3/2006 a fost un simulacru!
- 25 -
Si nécessaire, continuer sur une feuille séparée Continue on a separate sheet if necessary Dacă este necesar, continuaţi pe o filă separată
III - EXPOSÉ DE LA OU DES VIOLATION(S) DE LA CONVENTION ET/OU DES
PROTOCOLES ALLÉGUÉE(S), AINSI QUE DES ARGUMENTS À L’APPUI STATEMENT OF ALLEGED VIOLATION(S) OF THE CONVENTION AND/OR PROTOCOLS AND OF RELEVANT ARGUMENTS EXPUNEREA PRETINSEI SAU A PRETINSELOR VIOLARI ALE CONVENTIEI SI/SAU PROTOCOALELOR, PRECUM SI A ARGUMENTELOR IN SPRIJINUL ACESTOR AFIRMATII (Voir chapitre III de la note explicative) (See Part III of the Explanatory Note) (A se vedea Partea a III-a a Notiţei Explicative)
15.
16. ÎN DREPT: Ne ȋntemeiem cererea către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe
prevederile art. 6, pct.1, art.13 și Primul Protocol adițional, art.1, din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Articolul 6, punctul 1 din Convenție stipulează:
„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public, și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil...”
Acuzăm instanțele din România că nu au asigurat membrilor
Asociațiilor și persoanelor din grupul care s-a alăturat acțiunii prezente la CEDO
- 26 -
niciuna dintre condițiile impuse de prevederile articolului 6, punctul 1 din Convenție și anume:
NU AU ASIGURAT UN PROCES ECHITABIL, acuzație pe care o susținem cu următoarele argumente:
a) niciuna dintre instanțele penale, de la toate nivelele, nu a luat ȋn
considerație, deși le-am cerut insistent acest lucru, existenţa şi valabilitatea
deplină a contractului de fidejusiune-cauţiune nr. 22051/1042/06.12.1999, valabilitate declarată ca atare prin sentinţele succesive ale tuturor instanţelor
civile care au judecat speța: sentinţa civilă nr. 4516/25.07.2000 a Tribunalului
Bucureşti; decizia civilă nr. 3030/25.10.2000 a Curţii de Apel Bucureşti şi sentinţa civilă (definitivă şi irevocabilă) nr.1323/01.03.2001 a Curţii Supreme de Justiţie, secția civilă; mai mult, valabilitatea contractului a fost confirmată și prin Legea nr. 333/2001.
Asta ȋn pofida faptului că în cuprinsul Sentinței penale nr.
423/20.03.2007, pag. 6081, a Tribunalului Municipiului București, secția a II-a
penală (rejudecare) instanța consemnează textual: „constată valabilitatea contractului de fidejusiune / cauţiune încheiat la data de 06.12.1999 între C.E.C., S.C. „SOV INVEST” S.A. şi FNI.”(Anexa nr. 6 AIP-FNI Brăila).
Este o constatare formală, fără consecințele practice, fără finalitate, ȋntrucât nu aplică prevederile art. 1 din Contractul de fidejusiune/cauțiune!
Instanțele penale au ignorat hotărâri definitive și irevocabile cu
privire la valabilitatea unui contract comercial, Contractul de fidejusiune/cauțiune nr. 22051/06.12.1996, sentință care a și fost pusă în aplicare începând cu luna octombrie 2007, precum și Sentința comercială nr. 1866/2005 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială.”(Anexa nr.
16 AIP-FNI Brăila). Astfel, instanțele penale au încălcat grav principiul securității
raporturilor juridice și, prin aceasta, drepturile justițiabililor ce au calitatea de reclamanți ȋn prezenta cerere, la un proces echitabil;
- 27 -
(a se vedea si concluziile Curții în cauza „Brumărescu contra României”
- hotărârea din 28.10.1999 a CEDO precum și OPINIA SEPARATĂ exprimată
de către dl. Judecător ROZAKIS):
„Așa cum aprecia Curtea (CEDO, n.n.!) în cazul susmenționat, dreptul
la justiție și la un proces echitabil „este iluzoriu atunci când ordinea juridică
internă a unui stat contractant permite ca o hotărâre judiciară definitivă și
obligatorie să rămână fără efect, prejudiciind, astfel, una dintre părți... ar fi de
neconceput ca art.6, alin.1 să descrie în detaliu garanțiile de procedură acordate
părților – echitate, publicitate și celeritate - și să nu protejeze executarea
hotărârilor judecătorești”.
În același caz , în OPINIA SEPARATĂ exprimată de către dl. judecător
Sir Nicolas Bratza (la care se alătură și dl. Judecător Zupancic), se arată:
„...Dreptul unui justițiabil de a se adresa instanțelor ar fi și el iluzoriu dacă
ordinea juridică a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească
definitivă și executorie să fie anulată de Curtea Supremă de Justiție în urma
unui recurs introdus în orice moment... Cu atât mai mult cu cât hotărârea
pronunțată de Judecătoria... este nu numai definitivă și executorie ci a și fost
executată...”
Am invocat pe larg conținutul hotărârii Curții în cazul „Brumărescu contra României” pentru similitudinea situației cu cazul supus judecății în
prezentul dosar deoarece:
- și în „cazul FNI” există o hotărâre definitivă și irevocabilă a Curții Supreme de Justiție, Decizia civilă nr. 3909/29.02.2007 care stabilește
valabilitatea unui contract, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a făcut-o inoperantă, a interpretat în mod total diferit conţinutul contractului dintre C.E.C. şi F.N.I., ignorând faptul că parte contractantă din partea FNI
sunt toţi membrii Fondului, nu doar o parte dintre ei (cei care au acționat pe cale
civilă); - și în „cazul FNI” hotărârea a fost pusă în aplicare pentru peste
21.000 de persoane care au acționat ȋn proces civil, AVAS plătind, începând
cu luna octombrie 2007, despăgubirea de 103.720 lei ROL/acțiune (ultima valoare anunțată ȋnainte de căderea Fondului), la peste 10.000 dintre
- 28 -
aceștia.
Deși numele persoanelor constituite ca părți civile în procesul civil și în
cel penal diferă, era echitabil ca ele să fie despăgubite cel puțin în aceleași
condiții, ca părți în același contract civil. Ori, prin stabilirea unui alt cuantum de despăgubire și prin exonerarea de la obligația de plată a cauționatorului/fidejusor, instanța face imposibilă rezolvarea echitabilă a
cazului pentru justițiabilii din una și aceeași speță.
Spre deosebire de cazul „Brumărescu contra României” in cazul FNI, prin Decizia sa instanta suprema incalca si o lege a statului roman (Legea 333/2001) care recunoaste contractul de fidejusiune/cautiune.
Anexăm copiile următoarelor hotărâri:
Sentinţa civilă nr. 4516/25.07.2000 a Tribunalului Municipiului București, secţia a VI-a comercială; confirmă valabilitatea Contractului de cauțiune/fidejusiune nr. 22051/1042 / 06.12.1999.
Apelată. (Anexa nr. 17 AIP-FNI Brăila) Decizia civilă nr. 3030/25.10.2000; a Curții de Apel Bucureşti – secţia
comercială; sentința nr. 4516 rămâne definitivă; Recurată. (Anexa nr. 11 AIP-FNI Brăila) Decizia civilă nr. 1323/01.02.2002 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie
– secţia comercială (prin care sentinţa 4516/2000 rămâne irevocabilă) (Anexa nr. 12 AIP-FNI Brăila)
Sentinţa civilă nr. 13732/17.12.2004 Dosar nr. 5079/2001 a
Tribunalului Municipiului București; dă câştig de cauză Asociației Naționale a
Investitorilor la FNI (ANI-FNI); obligă AVAS la plata despăgubirilor conform Contractului de cauțiune/fidejusiune nr. 22051/1042 / 06.12.1999;
Apelată. (Anexa nr. 18 AIP-FNI Brăila)
Decizia nr. 203/11.04.2006 a Curții de Apel Bucureşti – secţia comercială; sentința nr. 13732/2004 rămâne definitivă;
Recurată. (Anexa nr. 19 AIP-FNI Brăila) Decizia civilă nr. 3909/29.02.2007 a Curții Supreme de Justiţie – secţia
comercială; sentinţa nr. 13732/2004 devine irevocabilă. (Anexa nr. 20 AIP-FNI Brăila)
NOTĂ: privind valabilitatea Contractului de fidejusine/cauțiune: b) Conform prevederilor Legii nr. 333/04.07.2001 art. 14 și
- 29 -
următoarele‚ „(1) Oficiul pentru Recuperarea Creanțelor Bancare preia fără plată toate drepturile și obligațiile Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C.- S.A, rezultate din actele juridice încheiate de aceasta cu Fondul Național de
Investiții și/sau cu Societatea comercială SOV INVEST – S.A. prevăzute în
Anexa 1 la Lege, care face parte integrantă din prezenta lege” (n.n.: printre ele
numărându-se și Contractul de cauțiune/fidejusiune nr. 22051/1042 / 06.12.1999).
(2) Oficiul pentru Recuperarea Creanțelor Bancare se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. și dobândește calitatea procesuală pe care
aceasta o are, la data intrării în vigoare a prezentei legi, în toate procesele și
cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent dacă este vorba de
faza de judecată sau de executare silită”
(Anexa nr. 10 AIP-FNI Brăila)
Prin hotărârea de a exonera de răspundere AVAS (denumit ORCB în
cuprinsul Legii nr.333/2001) față de FNI, Curtea de Apel București, secția
penală și Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală fac inoperantă o lege, anulează, de fapt, prevederile art.14 și anexei (citate mai sus),
substituindu-se astfel, prin încălcarea prevederilor Constituției României privind separația puterilor în stat, unei alte puteri a acestuia, puterea legislativă.
S-a creat, astfel, o vădită inegalitate de tratament a investitorilor
constituiți ca părți civile în acțiunea penală în raport cu investitorii aflați în proces
civil, cărora li s-a asigurat despăgubirea de către AVAS (ca succesor legal al
S.C. „CEC” S.A. în Contractul cu FNI prin efectul Legii nr. 333/2001).
Este, astfel, flagrantă, ȋncălcarea prevederilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului!
c) Am prezentat pe larg, în documentul numit „Notă scrisă pentru chemarea STATULUI ROMÂN, prin Ministerul Finanțelor, la plata, în solidar cu celelalte persoane inculpate, a daunelor provocate investitorilor la
- 30 -
Fondul Național de Investiții” (Anexa nr. 21 AIP-FNI Brăila), implicarea
STATULUI, prin instituțiile sale, în „cauza FNI”, responsabilitatea explicită a acelor instituții în influențarea nefastă a evenimentelor, fie prin pasivitate, fie
prin măsuri „post-factum” ineficiente, fie prin măsuri active cu efect vădit defavorabil investitorilor.
Sub nr. 7659/21.06.1999 Ministerul Finanțelor (element al puterii
executive) a avizat „în calitate de reprezentant al statului, care este acționar unic
al acestei societăți bancare (n.n.: S.C. CEC S.A.) participarea CEC la capitalul
social al societății SOV INVEST prin plata a 8 miliarde lei către doamna Ioana-
Maria Vlas, reprezentând contravaloarea cotei de 30% din acțiunile deținute de
domnia-sa la această societate.”
Comunicarea este semnată de Ministrul finanțelor, Decebal-Traian Remeș
și a fost înregistrată la CEC sub nr. 1369/29.06.1999. (Anexa nr. 6 AIP-FNI
Brăila).
Implicarea Ministerului Finanțelor „în calitate de reprezentant al statului” ca
acționar important în societatea de administrare a FNI a influențat încrederea
investitorilor în acest fond , i-a dat un plus de autoritate pe piață și a contribuit
la creșterea afluxului de capital investit.
Ulterior CEC și-a majorat cota de participare la capitalul social al SOV
Invest prin cumpărarea altor acțiuni, ajungând să dețină, conform concluziilor
Expertizei financiar-juridice, peste 40% din totalul acțiunilor.
Ministerul Finanțelor a încasat sume uriașe drept impozit pe venit de la
S.C. SOV Invest S.A. și de la FNI fără să fi făcut, în decursul a cinci ani, vreun
control asupra corectitudinii sumelor care au fost impozitate cu atât mai mult
după ce, prin CEC, a devenit cauționator/fidejusor al FNI, asumându-și, astfel,
riscuri mari, fără acoperire.
Totodată Ministerul Finanțelor, având reprezentant propriu în Consiliul de Administrație al S.C. SOV Invest S.A., ar fi trebuit să știe în orice moment
starea de lucruri și să intervină la timp pentru reglementarea situației negative.
Dacă nu s-a întâmplat așa iar fondul a fost declarat în incapacitate de
plată, atunci:
a. ori Ministerul Finanțelor nu a constatat nici o neregulă;
- 31 -
ȋn acest caz prăbușirea fondului nu poate fi explicată decât ca fiind urmarea unei diversiuni coordonate de la nivelele înalte ale instituțiilor administrative ale statului (incluzând și serviciile secrete) în scopul înșelării și
spolierii investitorilor.
Atragem atenția că: - în cauză sunt implicate mai multe persoane angajate în serviciile
secrete care au răscumpărat preferențial unități de fond fără a li se reține comisionul legal (care se ridica la suma de 150.000.000 lei pentru fiecare);
- una dintre persoanele în cauză, Popa Ioan, fost ofițer în Serviciul Român de Informații, martor în proces, a fost introdus în Consiliul de administrație al S.C. SOV Invest S.A. (a declarat ca nu știa cine și de ce l-a propus acolo) dar el a fost persoana care a stabilit legătură între S.C. „CEC” S.A. și Vlas Ioana Maria pentru antrenarea CEC în încheierea Contractului de fidejusiune/cauțiune cu SOV Invest și FNI;
Rezultă de aici, cu claritate, că serviciile secrete au inițiat intrarea ȋn relații de afaceri a celor două instituții.
b. ori Ministerul Finanțelor a constatat nereguli dar nu a intervenit pentru stoparea și înlăturarea lor;
În urma expertizei financiar-juridice s-au constatat două fapte care
probeaza lipsa crasă a bunei credințe atât în implicarea Ministerului Finanțelor
în raporturile cu S.C. SOV Invest S.A. și FNI precum și cu toți contribuabilii
români neimplicați în activitatea Fondului:
- pe de-o parte, până la 31.12.1999 Ministerul a încasat, fără drept (în
plus față de cuantumul impozitului legal) suma de 29.674.193.288 lei ROL pe
care nu i-a mai restituit fondului, păgubindu-i, astfel, pe investitori, cu bună
știință;
- pe de altă parte, în cursul anului 2000, în cele 5 luni până la prăbușirea
fondului, nu a incasat nici un leu din impozitul legal cuvenit (sumă estimată la 11.400.000.000 lei ROL), păgubind, de această dată, bugetul de stat, adică pe
toți contribuabilii (inclusiv, a doua oară, pe investitori !).
Un calcul simplu arată că Statul, prin Ministerul Finanțelor, și-a
- 32 -
jecmănit propriii cetățeni (investitorii la FNI) cu suma de 18.274.193.288 lei ROL în mai puțin de un an și jumătate contribuind astfel, în modul cel mai direct, cu această sumă uriașă, la intrarea Fondului în colaps.
Ministerul Finanțelor a avut cei mai mulți reprezentanți în Consiliul de administrație al S.C. CEC S.A. (șase dintre cei șapte membri), toți înalți
funcționari în minister și toți cei șase au aprobat, pe data de 10.02.1999, hotărârea de implicare a CEC într-un contract cu S.C. SOV Invest S.A. și FNI. (pag. 9 din Rechizitoriu; Anexa nr. 15 AIP-FNI Brăila)
Ulterior, cu participarea sau cu acordul lor tacit, CEC a deținut, prin
încălcarea statutului Fondului, un procent mult mai mare decât cel admis
(maxim 5%), de 22,86% inițial, ulterior de 30% (de 6 ori mai mult !!!) din
portofoliul acțiunilor. În concluzie: - reprezentanții Ministerului Finanțelor în Consiliul de administrație al S.C.
„CEC” S.A. au studiat, au plănuit și au avizat cu mult înainte de data încheierii
contractului de fidejusiune/cauțiune implicarea CEC în acest act. În consecință
și Ministrul finanțelor de la acea vreme, a avizat „în calitate de reprezentant al statului, care este acționar unic al acestei societăți bancare (n.n.: S.C. CEC S.A.) participarea CEC la capitalul social al societății SOV INVEST” (Avizul
nr. 7659/21.06.1999 al Ministerului Finanțelor; Anexa nr. 6 AIP-FNI Brăila)
Apreciem că acest tip de comportament al instituțiilor Statului încalcă
principiul „egalității armelor”, principiu esențial în administrarea unei justiții
echitabile (a se vedea și OPINIA SEPARATĂ exprimată de către judecătorii Sir
Nicolas Bratza și Zupancic în cazul „Brumărescu contra României”).
Totodată, prin nerespectarea obligațiilor procedurale de comunicare către TOATE părțile (deci și către părțile vătămate) a începerii
cercetării penale, a începerii procesului penal, a luării măsurilor asiguratorii, a
mutării dosarului spre cercetare de la Judecătoria Sectorului 2 la Parchet și
apoi, spre judecare, de la Judecătoria Sectorului 2 al Municipiului București la
Tribunalul Municipiului București, a schimbării, în mai multe rânduri, a numărului
dosarului de judecată, a disjungerii cauzei în vederea judecării în mai multe
- 33 -
dosare separate fără a se aduce la cunoștința părților civile numărul acelor
dosare și instanțele care urmează să le judece, organele de cercetare penală și instanțele de judecată au defavorizat și dezorientat părțile vătămate, au încălcat principiul „egalității armelor” (principiu subsecvent art.6, pct.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului) și prin aceste piedici arbitrare.
Prin măsurile excesive, nejustificate, luate la cererea procurorului (toți
membrii Consiliului de Încredere al FNI au fost arestați) acest organism colectiv
nu și-a mai putut ȋndeplini obligațiile de convocare a Adunării Generale a
investitorilor.
În mod similar s-a procedat cu membrii conducerii CNVM (au fost
arestați) astfel că nici acesasta instituție nu și-a mai putut ȋndeplini obligația de
convocare a Adunării Generale a investitorilor, ȋn decurs de 10 zile, ȋn locul
Consiliului de Încredere (conform art. 7 din Statutul FNI).
Prin măsurile nejustificate și excesive invocate mai sus s-a ȋmpiedicat
atât realizarea administrării Fondului cât și posibilitatea acțiunii de recuperare a
pagubei ȋntr-un termen rezonabil și conform cu prevederile Contractul de
fidejusiune/cauțiune nr. 22051/1042/ 06.12.1996.
În schimb s-a determinat pornirea unui proces penal de lungă durată ȋn
cadrul căruia Justiția a comis alte ilegalități, așa cum vom arăta ȋn continuare.
Printr-o aplicare greșită a legii, fără consultarea prealabilă a părților
civile, Instanța a dispus ca întreaga bază de date privind evidența investitorilor,
operațiunile efectuate și alte informații de acest gen și care fusese administrată
de către S.C. SOV Invest S.A., să fie dată spre administrare AVAS (parte interesată în dosar) care a refuzat să mai elibereze extrase ale carnetelor de
investitor la cererea acestora.
Ca parte în proces AVAS a fost favorizată de către instanțe
lăsându-i-se posibilitatea de a accesa integral acele documente în timp ce
investitorii – parte adversă în proces - nu au avut acces la ele. Mai mult AVAS i
s-a dat posibilitatea (și a profitat de ea) de a împiedica, după bunul plac,
accesul investitorilor la datele din arhivă necesare susținerii cauzei lor.
Considerăm că încălcarea principiului „egalității armelor” în exemplul
- 34 -
de mai sus este flagrantă.
(a se vedea, și adresele de răspuns ale Inspectoratului General al Poliției,
CNVM și AVAS la cererile Asociației înaintate pentru a se informa, din proprie
inițiativă, asupra desfășurării cercetării penale și începerii procesului penal).
(Anexa nr. 22 AIP-FNI Brăila)
Răspunsul acestor instituții precum și precizările făcute de către experții
contabili în preambulul raportului de expertiză (Anexa nr.9 AIP-FNI Brăila)
reprezintă dovada discriminării celor două părți aflate în proces asupra
informării în vederea accesului egal la analiza probelor pe timpul cercetării
penale, ȋncălcându-se, astfel, prevederile art.6, pct.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin Decizia penală nr. 164A/18.06.2008 a Curții de Apel București,
secția a 2-a penală, s-a dispus exonerarea de răspundere a AVAS, care
ȋndeplinea cerințele de Parte Responsabilă Civilmente, ȋncalcându-se, astfel, prevederile Legii nr, 333/2001, art.14 și anexa la Lege, precum și conținutul unor hotărâri (Anexele nr. 11, 12, 14, 16, 17, 18, 19, 20 AIP-FNI Brăila)
rămase definitive și irevocabile și puse deja ȋn aplicare, prin care AVAS era
obligată să despăgubească pe investitori ȋn virtutea obligațiilor rezultate din
Contractul de fidejusiune/cauțiune incheiat ȋntre CEC și FNI.
Decizia nr.164A a Curții de Apel, secția a 2-a penală, vădit ilegală și
netemeinică, a rămas definitivă prin Decizia penală nr.2098/04.06.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție! (Anexa nr. 23 AIP-FNI Brăila).
Urmare a Deciziei nr. 2098/04.06.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, procesul ȋn dosarul nr. 24.632/3/2006 privind „cazul FNI” a parcurs toate fazele de judecată la nivel național și ne ȋndreptățește să adresăm prezenta cerere Curții Europene a Drepturilor Omului.
Menționăm că Decizia nr. 2098 din 04.06.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a fost, ȋncă, motivată. În această situție, putem anexa la Cerere numai Dispozitivul Deciziei urmând să prezentăm Curții Decizia motivată imediat după realizarea acesteia de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
- 35 -
Pe timpul desfășurării propruzise a judecării dosarului, atât la Tribunal
cât și la Curtea de Apel, s-au trimis citații pe adresa investitorilor păgubiți mult
după începerea procesului, încălcându-se, astfel, prevederea art. 15, punctul (2) din Codul de procedură penală care prevede:”constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale precum și în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare”.
Nerespectarea acestei prevederi a avut drept consecință rămânerea în
afara procesului a unui număr considerabil de investitori (mai mult de jumătate
dintre cei peste 300.000 de păgubiți), lipsa posibilității de a studia piesele din
dosarul cauzei în vederea pregătirii propriei apărări sau scurtarea sub orice
limită admisibilă a timpului de pregătire a propriilor acțiuni a acelora care s-au
constituit, în final, părți civile în proces.
În susținerea afirmațiilor privind ȋntârzierea citării părților vătămate am
anexat, spre exemplificare, un număr de 10 cópii ale citațiilor trimise după data de 16.02.2005, data deschiderii procesului penal. (Anexa nr. 24 AIP-FNI
Brăila)
Considerăm că am argumentat și am probat suficient de temeinic faptul
că Justiția, instituție fundamentală a Statului, a încălcat principiul cuprins ȋn
conținutul art.6, pct.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cel al „egalității armelor” între părțile aflate în proces în cazul investitorilor la FNI pe
care ȋi reprezentăm.
Acuzăm Parchetul general și instanțele de judecată că au încălcat
principiile art. 6, alin.1 din Convenție și prin aceea că
NU AU ASIGURAT CONDIȚIILE JUDECĂRII ÎN MOD PUBLIC a cazului FNI, acuzație pe care o susținem după cum urmează:
a) nu s-a comunicat investitorilor care au înaintat plângere penală la
Inspectoratele Județene de Poliție sau la organele ierarhic superioare lor nici un
fel de informații despre începerea urmăririi penale, despre numărul dosarului
(dosarelor) în care urma să se înceapă judecarea la instanțele de fond și nici
care sunt acele instanțe.
În consecință investitorii nu și-au putut urmări interesele în vederea
- 36 -
recuperării pagubei pricinuite prin actele penale ale inculpaților sau au făcut
acest lucru cu mare greutate, în grabă sau/și în necunoștință de cauză.
Practic s-au creat condițiile unei inegalități între părți în privința
posibilității de a lua cunoștință despre conținutul unor informații în timp util în
vederea prezentării, încă din start, a dovezilor necesare susținerii pretențiilor
față de fiecare dintre inculpați sau parte responsabilă civilmente.
În aceeași măsură li s-a îngrădit sau le-a fost împiedicat accesul la
justiție multor investitori.
Simultan cu lipsa de informare oficială s-au creat, voit sau nu, condiții
de dezinformare prin massmedia sau mijloace neconvenționale (zvonuri,
informații confuze, jumătăți de adevăr strecurate pentru uzul public, informații cu
scop de intoxicare a publicului, etc.).
b) Într-un mod cât se poate de grav, persoane publice cu mare influență
au făcut afirmații denigratoare cu privire la normalitatea și legalitatea funcționării
fondurilor deschise de investiții, deși erau conștienți că acestea erau instituții
legal constituite, asimilându-le, în mod voit, jocurilor piramidale ilegale,
acuzându-i pe investitori că au urmărit îmbogățirea ilegală și imorală, inflamând
opinia publică împotriva acestora.
Comportamentul impardonabil al persoanelor din conducerea statului a
intimidat pe mulți dintre investitori care au renunțat să-și mai revendice
drepturile.
Toate cele arătate mai sus au fost determinate, în cea mai mare
măsură, de lipsa unei publicități normale și legale din partea organelor de
cercetare penală și din partea instanțelor de judecată.
Adesea, pe tot parcursul său, din punct de vedere al publicității actului
de justiție, desfășurarea procesului a luat turnura unui „talk show” informațional,
incompatibil cu sobrietatea, exactitatea procedurilor de publicitate judiciară și a
confidențialității privind unele acte de urmărire penală care să prevină
ascunderea unor fapte sau situații necesare aflării adevărului în acest proces.
(anexăm, pentru exemplificare, extrase din presa acelei perioade. (Anexa nr. 25
AIP-FNI Brăila)
c) în luna iunie 2004 Asociația a înaintat către CNVM o adresă prin care
- 37 -
a cerut, printre altele, să se comunice modul în care putem obține informații
referitoare la activitatea FNI, la situația sa juridică și la stadiul cercetării penale.
Adresa a rămas fără nici un răspuns. (Anexa nr. 22 AIP-FNI Brăila)
d) în luna iulie 2005 Asociația a înaintat, tot la CNVM, adresa cu nr.
38/09.07.2005 prin care cerea informații în legătură cu activitatea Consiliului de
Încredere nou ales în urma consultării, prin poștă, a investitorilor. Cererea a
rămas fără răspuns. (Anexa nr. 22 AIP-FNI Brăila)
e) în dovedirea lipsei de publicitate sau a efectuării ei în mod defectuos
aducem și copiile unor citații emise după începerea procesului penal (Anexa
nr. 24 AIP-FNI Brăila), atunci când, procedural, investitorii nu se mai puteau
constitui părți civile conform prevederilor art. 15. pct.2 Cod procedură penală.
Acuzăm instituțiile statului care aveau obligația de a asigura
desfășurarea unei judecăți echitabile că
NU AU ASIGURAT DREPTUL LA JUDECAREA PROCESULUI ÎN TERMEN REZONABIL.
Ne susținem acuzația în temeiul dovezilor reprezentate de documentele care arată următoarele:
- momentul în care fapta ce a condus la deschiderea unei acțiuni în justiție de către investitorii la FNI a devenit publică s-a produs la data de 24.05.2000, ora 07.00, și a constat în anunțarea oficială a încetării plăților
(răscumpărărilor) la FNI;
AIP-FNI Brăila precum și toți investitorii, ȋn mod individual, au ȋnaintat
plângeri penale ȋn perioada imediat următoare ȋncetării plăților.
(Plângerea penală a Asociației; Anexa nr. 3 AIP-FNI Brăila)
- procesul ȋn dosarul nr. 6896/2004 s-a deschis pe data de 16.02.2005, la Tribunalul Municipiului București. Sentința acestei instanțe s-a
pronunțat pe data de 13.10.2005. - Apelul s-a judecat la Curtea de Apel București, secția I-a penală.
Prin Decizia penală nr. 455/12.06.2006 Curtea de Apel București,
secția I-a penală, a dispus casarea sentinței Tribunalului București și a trimis
- 38 -
dosarul spre rejudecare.
Dosarul a primit numărul de înregistrare 2462/3/3006 judecata având
loc pe data de 30.01.2007. pronunțarea fiind dată, după mai multe amânări, pe
data de 20.03.2007, motivarea sentinței fiind făcută publică mult mai târziu.
Și de această dată sentința a fost apelată.
Noul Apel s-a judecat la Curtea de Apel București, secția a II-a penală,
în dosarul cu nr. 24632/3/3006. Decizia instanței a fost pronunțată, sub
nr.164A, la data de 18.06.2008.
Decizia penală nr.164A a fost recurată de către inculpați, de către
părțile responsabile civilmente, de către Asociațiile de investitori prezente în
procesul penal și de către un număr de investitori constituiț părți civile în nume
propriu.
Recursul s-a judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 24632/3/2006.
Pronunțarea Deciziei nr. 2098 a avut loc pe data de 04.06.2009. Durata totală a procedurii judiciare a fost de 9(nouă) ani și
11(unsprezece) zile, de la data de 24.05.2000 (data anunțării oficiale a ȋncetării
plăților la FNI) până la data de 04.06.2009 (data pronunțării Înaltei Curți de
Casație și Justiție).
Considerăm că această durată excede conținutul sintagmei „durată rezonabilă” chiar și privind prin prisma celei mai mici exigențe posibile.
Din punctul nostru de vedere tergiversarea rezolvării „cazului FNI” de
către puterea judecătorească se datorează imixtiunii unor factori exteriori în
actul de justiție.
Opinăm că exista o cale legală extrem de simplă de rezolvare a aspectului civil al cauzei, calea aplicării neȋntârziate, în litera și spiritul său, a prevederilor Contractului de fidejusiune/cauțiune nr. 22051/1042/1999 încheiat între între Casa de Economii și Consemnațiuni CEC S.A. (actualmente S.C. „CEC Bank” S.A.) pe de-o parte și Fondul Național de Investiții și S.C. „SOV Invest S.A.” pe de altă parte.
Reiterăm că acest contract a fost declarat valabil și după ce S.C. „CEC”
- 39 -
S.A. a cerut desființarea lui pe cale judecătorească.
Consecințele negative ale lipsei de celeritate în cercetarea și
judecarea cauzei au produs și alte daune, colaterale, investitorilor și sistemului
economico-financiar intern.
Astfel, prin instituirea (ȋn mod greșit deoarece sumele aparțineau
investitorilor, care nu erau făptuitori/inculpați ci părți vătămate !), din ordinul
Parchetului general, a sechestrului pe fondurile FNI s-au produs daune
suplimentare deoarece sumele respective au fost erodate de inflație fără să li se
adauge dobânzi dacă ar fi fost gestionate profesionist, de exemplu prin
depunerea la o instituție bancară care să asigure și dobânzi.
S-a adus, totodată, atingere și dreptului de liberă folosință a proprietății așa cum le prevede art.1 din Primul protocol adițional la Convenție: ...”nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional”; investitorii au rămas cu banii care li se
cuveneau de drept, blocați din dispoziția sistemului juridic (prin neplata cauțiunii
sau prin blocarea, pe un termen nedefinit, a fondurilor ai căror proprietari erau,
în calitate de investitori).
Referitor la acest aspect învederăm că legislația românească are
prevederi exprese care să permită repararea daunelor cauzate de lipsirea de
folosință. Astfel, în Codul de procedură penală, secțiunea II, „acțiunea civilă”,
art. 14, punctul 4, se prevede în mod imperativ:
”De asemenea, se acordă despăgubiri bănești pentru folosul de care a fost lipsită partea civilă”. (Anexa nr. 26 AIP-FNI Brăila).
O altă consecință gravă a prelungirii nejustificate a duratei procesului a
fost trauma morală pe care au suferit-o persoanele păgubite constatând că
justiția nu depune nici un fel de interes în scopul asigurării condițiilor legale de
recuperare a sumelor de care au fost lipsite prin fraudă.
Trauma morală a dus la îmbolnăvirea gravă și chiar la moartea, pe
- 40 -
fondul suferinței psihice, a multor investitori mai în vârstă sau care s-au văzut
lăsați fără nici un mijloc de trai. (Anexa nr. 25 AIP-FNI Brăila).
Trebuie avut în vedere faptul că cei mai mulți investitori și-au introdus
toate economiile într-un fond, singurul garantat de instituțiile statului, care
reușea să acopere inflația galopantă specifică economiei românești în acea
perioadă.
Din acest motiv cerem Curții Europene a Drepturilor Omului să oblige Statul român la plata unor daune morale juste, daune care nu pot fi evaluate
decât prin efectul lor asupra psihicului oamenilor jefuiți amplificate și datorită
ineficienței structurilor de prevenire și control ale statului.
O categorie de persoane care ar fi putut și ar fi fost interesate direct în
tergiversarea cazului sunt foști și actuali oameni politici și/sau de afaceri care au
beneficiat de tratament preferețial în răscumpărarea unor mari sume din Fond în
perioada imediat premergătoare căderii lui. (Anexa nr. 25 AIP-FNI Brăila)
În fine, o altă categorie de persoane care au putut influența în mod
negativ corectitudinea și celeritatea rezolvării cazului se află în interiorul
sistemului judiciar și au participat la cercetarea cazului fără a respecta principiul
publicității actului de justiție. Este și cazul procurorului Irinel Păun care a și
semnat actul de acuzare și care a propus instanței disjungerea cauzei și
netrimiterea ȋn judecată a uneia dintre persoanele cele mai controversate din
cazul FNI: pe inculpatul Vȋntu Ovidiu Sorin, pentru motive de-a dreptul de
neînțeles.
Mai sesizăm existenţa unui precedent şi, totodată, a unei dovezi a
faptului că justiţia a mai comis o încălcare a principiului imparţialităţii, prin
aceea că prin sentinţa civilă nr. 73/2003 a dispus ca un grup de 376 de
investitori păgubiţi la F.N.I. să fie despăgubiți din fondurile F.N.I.
Situaţia este amintită chiar de către Instanţa de Apel, în Decizia penală nr. 164A, recurată (Anexa nr. 14 AIP-FNI Brăila), la pag. 1248. „Prin
ordonanţa procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie nr. 108/P/2003 din data de 23.12.2003 a fost admisă
plângerea formulată de Asociaţia Investitorilor Păgubiţi CEC – Fondului
- 41 -
Naţional de Investiţii împotriva rezoluţiei cu acelaşi număr din data de
22.11.2003, dispunând ridicarea parţială a măsurii asigurătorii instituite asupra conturilor Fondului Naţional de Investiţii – SC Sov Invest SA
existent la banca BCR sector 5 până la concurenţa sumei de 62.304.603.155 lei(ROL-n.n.), obligând SC Sov Invest SA la plata sumei către
376 de investitori conform sentinţei civile nr. 73/30.06.2003 a CAB, secţia a V-a
comercială, definitivă prin decizia civilă nr. 5051/11.12.2003 a ÎCCJ – secţia
comercială. S-a menţinut măsura asigurătorie asupra diferenţei rămase în cont
(fila 27, vol. 77 dosar de urmărire penală).
Observație: plata sumei la care a fost obligată S.C. „SOV INVEST”
S.A. s-a făcut, de fapt, din conturile FNI !
S-a ajuns, astfel, la situația absurdă ca, din fondurile proprietate comună ale investitorilor la FNI (ceea ce rămăsese ȋn cont după ȋncetarea de
plăți) să fie despăgubit numai grupul celor 376, iar investitorilor care au acționat
pe cale penală li s-a diminuat sursa (fondurile FNI) din care mai puteau obține o
parte din despăgubiri.
Vinovat de această ȋncălcare a principiului imparțialității se face
vinovat procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, care a dispus ridicarea parțială a măsurii asigurătorii instituite fără a ține seama că fondurile FNI aparțin tuturor investitorilor.
Prin respingerea cererilor noastre atât de către Curtea de Apel
București cât și de către Înalta Curte de Casație și Justiție (Decizia nr.
2098/2009), cele două instanțe de judecată au ignorat esența Contractului de fidejusiune/cauțiune, conform căruia valoarea de despăgubire a unității de
fond este aceea de 103.720 lei ROL, anunțată ȋnaintea căderii Fondului.
Cele două instațe nu au respectat nici prevederile exprese ale Legii
nr. 333/2001 cu privire la aplicabilitatea ȋn cauză a Contractului de fidejusiune/cauțiune și au exonerat AVAS, fără temei legal, de răspunderea ce-i revenea conform acestui contract.
Pentru aceleași argumente acuzăm instanțele din România că
NU AU ASIGURAT INVESTITORILOR LA F.N.I. UN RECURS
- 42 -
EFECTIV, așa cum prevede art.13 din Convenția Europenă a Drepturilor Omului
Acuzăm instanțele din România că
NU AU ASIGURAT INVESTITORILOR LA F.N.I. DREPTUL DE FOLOSINȚĂ A PROPRIETĂȚII, așa cum prevede Primul Protocol adițional, art. 1, la Convenția Europenă a Drepturilor Omului.
Ne susținem acuzația prin următoarele argumente:
a). Deși Fondul, sub aspect juridic și sub forma practică (bunurile și
sumele depuse de investitori care au rămas ȋn momentul declarării incapacității
de plată există), acestea au fost indisponibilizate și lăsate făra posibilitea de
administrare prin deciziile greșite ale procurorului sau ale instanțelor.
Sumele au fost depuse la Banca Comercială Română, sector 5 București,
ȋntr-un cont aflat sub sechestru. Prin această măsură s-a afectat abuziv dreptul investitorilor de a se folosi de partea care revenea fiecăruia (ca proprietate).
Iar lipsirea de acest drept durează de peste 9 ani!
b) . Prin arestarea Consiliului de Încredere al FNI, a conducerii S.C. „SOV
INVEST” S.A. și celei a CNVM, Parchetul a blocat orice posibilitate de
continuare a administrării legale a sumelor respective, provocând, astfel, haos
administrativ și creșterea pagubei deja existente.
Deși prin Legea nr. 333/2001 a fost autorizat AVAS să organizeze
consultarea investitorilor asupra continuării activității Fondului iar investitorii au
votat pentru continuare, AVAS nu și-a dus la ȋndeplinire obligația cu care a fost
investit prin lege ci, dimpotrivă, a blocat orice ȋncercare de repunere ȋn legalitate
și funcționalite a FNI.
c). Prin decizii ale instanțelor de judecată s-a dispus trecerea ȋn
administrarea AVAS a bunurilor imobiliare și documentelor de evidență ale FNI
și S.C.”SOV INVEST” S.A. Aceasta deși AVAS se afla ȋn conflict de interes cu investitorii FNI !
Prin aceasta s-a ȋmpiedicat și mai mult posibilitatea investitorilor de a se
folosi sau de a-și administra proprietatea reprezentată de cota-parte ce le
revenea din sumele și valoarea bunurilor sechestrate.
- 43 -
d). Prin sechestrul pus asupra sumelor și bunurilor proprietate a investitorilor Parchetul a comis o nedreptate deoarece a luat o măsură
ȋmpotriva păgubiților ȋn loc sa ia măsuri ȋmpotriva făptașilor.
Din cele arătate mai sus rezultă ca a fost ȋncalcat dreptul de proprietate chiar de către justiție și suntem ȋndreptătiți să cerem repararea
acestei nedreptăți prin obligarea Statului român la plata despăgubirii pentru
lipsirea de folosință prevăzută de Codul de procedură penală al României, art.
14, pct. 4 (Anexa nr. 26 AIP-FNI Brăila).
Numeroase personalități aflate în fruntea instituțiilor statului : Primul-ministru, ministrul finanțelor, ministrul internelor, președintele C.E.C., alți miniștri și secretari de stat, au avut, imediat dupa căderea F.N.I. intervenții în
mass-media, dacă nu iresponsabile sau sfidătoare, cel puțin cinice.
Astfel, de la înălțimea poziției sale de prim-ministru și a pregătirii proprii în
domeniul financiar-bancar (ambele incontestabile !), domnul prim-ministru
Mugur Isărescu îi învinovățea pe păgubiții la F.N.I. de dorință de înavuțire pe
căi ilegale, prin participarea la « jocuri piramidale », fără a părea a-i trece vreo
clipă prin minte faptul că fondurile mutuale de investiții, de genul F.N.I., sunt instituții legal constituite și sunt aflate sub controlul și/sau supravegherea unor instituții de stat specializate, printre care C.N.V.M. și Banca Națională (n. n.: de la care domnia-sa tocmai plecase în noua funcție, fără a renunța la
cea de guvernator al BNR !).
În consecință, orice disfuncție în activitatea unui fond mutual este, în mare
măsură, o consecință a disfuncției instituțiilor de stat care au obligația și dreptul
de a-i aviza activitatea și de a-l supraveghea.
Aceeași atitudine, cinică sau/și inconstientă, au adoptat-o și alți
«responsabili» oficiali lansând, voit sau inconștient, ideea că păgubiții la F.N.I ar
fi niște cetățeni puși pe căpătuială prin furt de la stat sau din drepturile altor
cetățeni care nu au fost înscriși la susnumitul fond de investiții. (vezi și extrase
din presa vremii care cuprind intervenții și aprecieri mincinoase, denigratoare,
disprețuitoare sau acuzatoare la adresa investitorilor făcute de persoane cu
responsabilitate publică înaltă).
- 44 -
(Anexa nr. 25 AIP-FNI Brăila)
Atitudinea acuzatoare/ofensatoare a acestor oficiali a prejudiciat grav
imaginea investitorilor la F.N.I., majoritatea cetățeni onești, încrezători în
instituțiile ce funcționează nu numai „cu voie de la stăpânire“ (adica cu girul legii)
dar și cu implicarea instituțiilor legale ale statului (C.N.V.M., C.E.C.), chiar sub
garanția acestora, fapt care a condus la tulburarea cadrului legal în judecarea cazului și la întârzieri nejustificat de mari în cercetarea
judecătorească, la creșterea, în timp, a prejudiciului material și moral suportat de către investitori.
Este concludentă, în acest sens, preluarea acelor idei de către instanțele de judecată care au afirmat că despăgubirea investitorilor conform
prevederilor Contractului de fidejusiune/cauțiune ar constitui un act de „injustă îmbogățire” a acestora. (a se vedea Decizia nr. 164 A/18.06.2008). (Anexa
nr.14 AIP-FNI Brăila)
Această mențiune a instanței de judecată sfidează legislația ȋn baza căreia a funcționat FNI nu respectă prevederile Legii nr.333/2001 și nu ia ȋn considerare faptul că, până la căderea FNI, toți investitorii, inclusiv statul, prin CEC, și Ministerul Finanțelor și-au răscumpărat Unitățile de Fond ȋn condițiile regulilor de funcționare a FNI, respectiv la valoarea Unității de Fond de la data răscumpărării.
Ca urmare au rămas păgubiți acei investitori care nu au reușit să-și răscumpere Unitățile de Fond ȋnaintea prăbușirii acestuia.
CONCLUZIE : Intervenția agresivă, concertată, a persoanelor din
fruntea statului, în defavoarea unui grup apreciabil de cetățeni păgubiți (peste 300.000 investitori plus membrii familiilor lor constituie un segment de peste un milion de cetateni romani afectati, aproximativ 5% din populatia tarii) și intervenția negativă sau atitudinea iresponsabilă a instituțiilor din subordinea lor, ȋncalcă principiul „egalității de arme” presupus de Art. 6, pct.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și justifică cererea noastră de tragere a lor la răspundere, moral și material, pentru repararea
- 45 -
prejudiciilor.
Opinăm că încălcarea principiului „egalității de tratament a justițiabililor victime ale aceleiași fapte”, a principiului „egalității armelor”, a
principiului „publicității actului juridic” și a principiului „judecării într-un termen rezonabil” duce la concluzia că puterea judecătorească a Statului român a încălcat în modul cel mai clar cu putință principiul asigurării unui proces echitabil cetățenilor săi, a încălcat, în speță, sub toate aspectele sale, prevederile articolului 6, punctul 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fapt ce ne îndreptățește să solicitam Curții Europene a Drepturilor Omului să admită judecarea cererii noastre împotriva statului român și să-l oblige pe acesta să ne asigure o satisfacție echitabilă.
În România, unde „cazul FNI” este notoriu și emblematic pentru a dovedi lipsa de justiție, opinia publică este convinsă că nu s-a dorit și nu se dorește să se facă dreptate ȋn „dosarul FNI” deoarece ȋn uriașa fraudă sunt implicate persoane cu funcții importante ȋn stat sau ȋn serviciile de informații!
- 46 -
IV - EXPOSÉ RELATIF AUX PRESCRIPTIONS DE L’ARTICLE 35 § 1 DE LA CONVENTION STATEMENT RELATIVE TO ARTICLE 35 § 1 OF THE CONVENTION EXPUNERE IN LEGATURA CU PREVEDERILE ARTICOLULUI 35 § 1 DIN
CONVENTIE
(Voir chapitre IV de la note explicative. Donner pour chaque grief, et au besoin sur une feuille séparée, les renseignements demandés sous les points 16 à 18 ci-après) (See Part IV of the Explanatory Note. If necessary, give the details mentioned below under points 16 to 18 on a separate sheet for each separate complaint) (A se vedea capitolul IV al notiţei explicative. A se prezenta pentru fiecare capăt de cerere, şi dacă este nevoie pe o filă separată, informaţiile cerute la punctele 16 până la 18 de mai jos)
16. Décision interne définitive (date et nature de la décision, organe - judiciaire ou autre
– l’ayant rendue) Final decision (date, court or authority and nature of decision) Decizia internă definitivă (data şi natura deciziei, organul - judiciar sau altul - care a
pronunţat-o) Decizia penală nr. 2098/04.06.2009 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția penală. (Anexa nr. 23 AIP-FNI Brăila)
Menționăm că, până la data ȋnaintării prezentei cereri Înalta Curte de Casație și Justiție, nu a motivat hotărârea, urmând să facem și să ȋnaintăm Curții, după publicarea acestei motivări, precizările pe care le considerăm pertinente. 17. Autres décisions (énumérées dans l=ordre chronologique en indiquant, pour chaque
décision, sa date, sa nature et l’organe - judiciaire ou autre – l’ayant rendue) Other decisions (list in chronological order, giving date, court or authority and nature of decision for each of them) Alte decizii (enumerate în ordine cronologică, indicînd, pentru fiecare decizie, data, natura şi organul - judiciar sau altul - care a pronunţat-o) În procesul penal în care asociațiile și grupul asociat s-au constituit părți
vătămate/părți civile, s-au mai emis următoarele hotărâri:
Sentința penală nr.1266/13.10.2005 a Tribunalului Municipiului București, secția I-a penală (dosar nr. 6896/2004, renumerotat cu nr. 24732/3/2004);
Apelată. (Anexa nr. 27 AIP-FNI Brăila)
- 47 -
Sentința penală nr. 423 /20.03.2007 a Tribunalului Municipiului București, secția a 2-a penală (rejudecare dosar nr. 24632/3/3006);
Apelată. (Anexa nr. 7 AIP-FNI Brăila) Decizia penală nr. 164A/18.06.2008 a Curții de Apel București, secția a 2-a penală (rejudecare dosar nr. 24632/3/2006)
Recurată. (Anexa nr. 14 AIP-FNI Brăila) Decizia penală nr. 164A/18.062008 aCurții de Apel București, secția a
2-a penală (rejudecare dosar nr. 24632/3/2006)(Anexa nr. 14 AIP-FNI Brăila)
În afara hotarârilor penale mai sus enumerate, în „cazul FNI” au fost
emise o serie de alte decizii ale unor instanțe civile, la toate nivelurile de
jurisdicție, decizii rămase definitive și irevocabile și puse, deja, în aplicare.
Le vom enumera și vom atașa copiile acestora întrucât, pe parcursul
procesului penal, am facut referiri extinse și repetate la ele.
De asemenea, le vom prezenta și pentru a dovedi ca Justiția a judecat cu unități de măsură diferite (dublu standard), încălcând flagrant
principiile echității, publicității și celerității (prevăzute de art. 6, punctul 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului), pe acela privind
obligativitatea asigurării unui caracter efectiv recursului supus judecății
(prevăzut de art. 13 din Convenție) precum și principiul protecției proprietății
(prevăzut de Primul protocol adițional la Convenție, art. 1).
Sentinţa civilă nr. 4516/25.07.2000 a Tribunalului Municipiului
București, secţia a VI-a comercială; confirmă valabilitatea Contractului de
cauțiune/fidejusiune nr. 22051/1042 / 06.12.1999.
Apelată. (Anexa nr. 17 AIP-FNI Brăila)
Decizia civilă nr. 3030/25.10.2000; a Curții de Apel Bucureşti – secţia
comercială; sentința nr. 4516 rămâne definitivă;
Recurată. (Anexa nr. 11 AIP-FNI Brăila)
Decizia civilă nr. 1323/2001 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie –
secţia comercială (prin care sentinţa 4516/2000 rămâne irevocabilă)
(Anexa nr. 12 AIP-FNI Brăila)
Sentinţa civilă nr. 13732/17.12.2004 Dosar nr. 5079/2001 a
- 48 -
Tribunalului Municipiului București; dă câştig de cauză Asociației Naționale a
Investitorilor la FNI (ANI-FNI) ; obligă AVAS la plata despăgubirilor conform
Contractului de cauțiune/fidejusiune nr. 22051/1042 / 06.12.1999;
Apelată. (Anexa nr. 18 AIP-FNI Brăila)
Decizia nr. 203/11.04.2006 a Curții de Apel Bucureşti – secţia comercială; sentința nr. 13732/2004 rămâne definitivă;
Recurată. (Anexa nr. 19 AIP-FNI Brăila)
Decizia civilă nr. 3909/29.02.2007 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – secţia comercială; sentinţa nr. 13732/2004 devine irevocabilă.
(Anexa nr. 20 AIP-FNI Brăila)
Sentința comercială nr. 1866/22.04.2005 a Tribunalului București,
secția a VI-a comercială, ȋn dosarul nr. 1284/2005 (Anexa nr. 16 AIP-FNI Brăila)
18. Dispos(i)ez-vous d’un recours que vous n'avez pas exercé? Si oui, lequel et pour
quel motif n’a-t-il pas été exercé? Is there or was there any other appeal or other remedy available to you which you have not used? If so, explain why you have not used it. Dispuneţi sau aţi dispus de un recurs pe care nu l-aţi exercitat? Dacă da, care şi
pentru ce motiv acesta nu a fost exercitat? Nu am dispus și nu dispunem de o altă formă de recurs (sau altă
cale de atac) pe care să-l fi putut exercita și pe care să-l fi omis. Toate căile de acțiune în justiție prevăzute de legislația României
au fost epuizate.
- 49 -
Si nécessaire, continuer sur une feuille séparée Continue on a separate sheet if necessary
V - EXPOSÉ DE L'OBJET DE LA REQUÊTE STATEMENT OF THE OBJECT OF THE APPLICATION EXPUNEREA OBIECTULUI CERERII
(Voir chapitre V de la note explicative) (See Part V of the Explanatory Note) (A se vedea capitolul V din notiţa explicativă)
19. Obligarea Statului român, reprezentat de Ministerul Finanțelor, la plata următoarei sume drept satisfacție echitabilă, sumă rezultată prin cumularea următoarelor elemente:
1. - despăgubiri civile în sumă de xxx USD, (adică xxx) – date confidențiale, nepublicabile - reprezentând: echivalentul, ȋn dolari SUA, al
contravalorii totale a unităţilor de fond subscrise de membrii Asociaţiei
Investitorilor Păgubiți la FNI Brăila, ai Asociației Păgubiților la FNI Cugir și
grupului de investitori care s-a asociat prezentei cereri, calculată la ultima
valoare anunţată public la data de 24. 05. 2000, respectiv 10,372 lei RON
(103.720 lei ROL ), aşa cum rezultă din tabelul centralizator anexat. Această sumă urmează a fi actualizată cu indicele de inflaţie şi despăgubirea pentru folosul de care am fost lipsiţi (aşa cum
motivăm în cuprinsul notei de concluzii) calculate începând de la data încetării plăţilor de către FNI şi până la plata efectivă a despăgubirii;
(Anexele nr. 26, 29, 30; AIP-FNI Brăila) 2. - cheltuieli de judecată făcute de asociaţie; le vom prezenta Curții ȋn termen, conform cap. II, art.5, pct.2 din „Instrucțiuni practice – cereri privind satisfacție echitabila”; 3. - daune morale : câte 3 USD pentru fiecare unitate de fond, adică xxx (xxx) USD (xxx Uf x 3) – date confidențiale, nepublicabile; 4. - daune-interese moratorii ȋn eventualitatea ȋn care Statul
- 50 -
român ȋntârzie efectuarea plății despăgubirii peste termenul la care a fost obligat prin Decizia Curții. Aceste pretenții se ȋntemeiază pe argumentările prezentate mai sus, ȋn cuprinsul acestei cereri, și pe documentele anexate. VI - AUTRES INSTANCES INTERNATIONALES TRAITANT OU AYANT TRAITÉ
L’AFFAIRE STATEMENT CONCERNING OTHER INTERNATIONAL PROCEEDINGS ALTE INSTANTE INTERNATIONALE CARE EXAMINEAZA SAU AU EXAMINAT
CAZUL
(Voir chapitre VI de la note explicative) (See Part VI of the Explanatory Note) (A se vedea capitolul VI al notiţei explicative)
20. Avez-vous soumis à une autre instance internationale d’enquête ou de règlement les
griefs énoncés dans la présente requête? Si oui, fournir des indications détaillées à ce sujet. Have you submitted the above complaints to any other procedure of international investigation or settlement? If so, give full details. Aţi prezentat în faţa unei alte instanţe internaţionale de anchetă sau reglementare capetele de cerere din prezenta plângere? Dacă da, furnizaţi indicaţii detaliate cu privire la acest aspect.
NU am prezentat în fața altei instanțe internaționale de anchetă sau reglementare capetele de cerere din prezenta plângere.
II. PIÈCES ANNEXÉES (PAS D’ORIGINAUX, UNIQUEMENT DES COPIES, PRIÈRE DE N'UTILISER NI AGRAFE, NI ADHÉSIF, NI LIEN D'AUCUNE SORTE) LIST OF DOCUMENTS(NO ORIGINAL DOCUMENTS, ONLY PHOTOCOPIES, DO NOT STAPLE, TAPE OR BIND DOCUMENTS) LISTA DOCUMENTELOR (NU TRIMITETI ORIGINALE)
(Voir chapitre VII de la note explicative. Joindre copie de toutes les décisions mentionnées sous ch. IV et VI ci(See Part VII of the Explanatory Note. Include copies of all decisions referred to in
- 51 -
Parts IV and VI above. If you do not have copies, you should obtain them. If you cannot obtain them, explain why not. No documents will be returned to you.) (A se vedea capitolul VII al notiţei explicative. Anexaţi copii ale tuturor deciziilor menţionate la cap. IV şi VI de mai sus. Dacă nu aveţi copii, va trebui să le obţineţi. Dacă nu le puteţi obţine, explicaţi din ce motive. Aceste documente nu vă vor fi înapoiate).
Anexa nr.1: Actul constitutiv al Asociației Investitorilor Păgubiți la FNI Brăila; Statutul Asociației Investitorilor Păgubiți la FNI Brăila; Certificatul de ȋnscriere la Judecătorie ca persoană juridică; Certificatul de ȋnregistrare fiscală. Anexa nr.2: Procura notarială nr. 1323/15.10.2009 pt. reprezentare la CEDO;
Actul constitutiv al Asociației Păgubiților la FNI Cugir; Statutul Asociației Păgubiților la FNI Cugir; Certificatul de ȋnscriere la Judecătorie ca persoană juridică; Certificatul de ȋnregistrare fiscală. Anexa nr.3: Plângerea penală nr. 307265/21.07.2000; Cererea de constituire ca parte civilă la Tribunalul București. Anexa nr.4: Tabel cu persoanele din grupul de investitori reprezentați individual ȋn proces care s-a asociat acțiunii la CEDO; Procurile individuale de reprezentare la CEDO; Dovada individuală a prezenței ȋn Dosarul nr. 24.632/3/2006; Anexa nr.5: Procura de reprezentare acordată avocatului; Anexa nr.6: Avizul dat CEC de către Ministerului Finanțelor nr. 659/21.06.1999; Contractul de fidejusiune/cauțiune nr. 22051/06.12.1999; Anexa nr.7: Sentința penală nr. 423/2007 a Tribunalului Municipiului București; Anexa nr.8: Regulamentul de funcționare a Fondului Național de Investiții; Anexa nr.9: Raportul de expertiză contabilă judiciară; Anexa nr.10: Legea nr. 333/2001; Anexa nr.11: Decizia civilă nr.3030/25.10.2001 a Curții de Apel București; Anexa nr.12: Decizia civilă nr.1323/01.02.2002 a Curții Supreme de Justiție; Anexa nr.13: Ordonanța Guvernamentală nr. 24/25.08.1993;
- 52 -
Anexa nr.14: Decizia nr. 164A/2008 a Curții de Apel București, secția a 2-a penală;
Anexa nr.15: Rechizitoriul Dosar nr.272/D/P/2004; renumerotat , la Tribunalul București, Dosarul nr. 6896/2004 și 24.632/3/2006 la Curtea de Apel București; Anexa nr.16: Sentința civilă nr. 1866/2005 a Tribunalului Municipiului București; Anexa nr.17: Sentința civilă nr. 4516/25.07.2000 a Tribunalului București; Anexa nr.18: Sentința civilă nr. 13.732/17.12.2004 a Tribunalului Municipiului București; Anexa nr.19: Decizia comercială nr. 203/11.04.2006 a Curții de Apel București; Anexa nr.20: Decizia civilă nr. 3909/29.02.2007 a Curții Supreme de Justiție, secția comercială; Anexa nr. 21: NOTA SCRISĂ pentru chemarea Statului român, prin Ministerul Finanțelor, la plata, ȋn solidar cu celelalte persoane inculpate, a daunelor provocate investitorilor la FNI, nr.58/10.11.2006; Anexa nr.22: Adresa nr. 123.075/24.02.2003 a Ministerului de Interne; Adresa nr.18/17.05.2003 către CNVM; Adresa nr. 5/P/2004 a Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție; Adresa nr.46/15.10.2004 către CNVM; Adresa nr.50/05.08.2006 către vicepreședintele Tribunalului București; Adresa nr.896/BIRP/24.08.2006 a Tribunalului București; Anexa nr.23: Decizia penală nr. 2098/04.06.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală; Anexa nr.24: Copii exemplificative ale citațiilor trimise cu ȋntârziere; Anexa nr.25: Extrase din presa din perioada căderii FNI; Anexa nr.26: Extras/copie a art. 14 din Codul de procedură penală român; Extras/copie a art. 1088 din Codul civil român; Anexa nr.27: Decizia penală nr. 1266/13.10.2005 a Tribunalului Municipiului București; Anexa nr.28: Adresa nr. A111/17.07.2009 a Direcției Regionale de Statistică
- 53 -
Brăila cu privire la variația indicilor prețurilor de consum pentru principalele mărfuri și servicii ȋn perioada iunie 2000 – iunie 2009. Adresa nr. A158/30.09.2009 a Direcției Regionale de Statistică Brăila cu privire la variația indicilor prețurilor de consum pentru principalele mărfuri și servicii ȋn perioada iunie 2000 – iunie 2009. Anexa nr.29: Tabelul nominal cu membrii A.I..P-F.N.I. Brăila; Anexa nr.30: Tabelul nominal cu membrii A.P – F.N.I Cugir. VIII - DÉCLARATION ET SIGNATURE
DECLARATION AND SIGNATURE DECLARATIA SI SEMNATURA (Voir chapitre VIII de la note explicative) (See Part VIII of the Explanatory Note) (A se vedea capitolul VIII al notiţei explicative)
22. Je déclare en toute conscience et loyauté que les renseignements qui figurent sur la
présente formule de requête sont exacts. I hereby declare that, to the best of my knowledge and belief, the information I have given in the present application form is correct. Declar pe onoare că informaţiile ce figurează în prezentul formular
de cerere sunt exacte. Lieu/Place/Locul:
București, ROMÂNIA Date/Date /Data: 24 NOIEMBRIE 2009
Signature du/de la requérant(e) ou du/de la représentant(e)) (Signature of the applicant or of the representative) Aplicant: Reprezentant:
Președintele AIP-FNI Brăila, Avocat, GROSU DUMITRU BUNEA IOAN