:1

.t

ri,..'.'

':,

i'

MINISTERUL EDUGATIEI SI CERCETARII

LIMBAROMAI\AComunicare oral6,comunicare scris5,comunicare corect[

MANUAT PENTRUCTASA A VI.A

ANDRA VASILESCUADELA ROGOJINARU

MIRCEA VASILESCU

^dil

Fixare, stocare, transmitere. Carte4 obiectcultural. Tipuri de texte. Cum se citegte untext? Cum se scrie rm text?

IV. Cornunrcare 5i corecrinrdine +:Propozilia. Pdrlile de propo zilfe. Fraza.Textul. Gramatica gi punctuafa

CuprinsA. COMUNICAREAI. Specificul comunicdrii orale qi scriseIL Comunicarea omld

a) Formd Ei structurd. Fonetici. Specificulcultural.

b) Forma artis ticd a comunicdriiorale: literatura orald. Doina. Balada

IlL Comunicarea scrisd

B.ACTIUNI $I NARATIUNEIon Creangd, Amintiri din copildrie(fragment)

" Sd tomunicdm oral despre text...

" Sd. conumicdnr in scris despre lext.".Moduri de expunere. Vorbirea directi 9ivorbirea indirecti. Comunicrt re Si corecti.htdine...Vocabularul limbii romdneIon Luca Caragiale, DJ Goe.... Sd conunicdm oral despre text.... Slt comunicdtn in scris despre text...Autorul. Naratorul. Schifa. Comun.icctre Si corecti.tudine...VerbulBarbu $tefbnescu Delavrancea,Hagi Tudose (fragment). Sd comr.micdm oral despre text.... Sd comunicdm in sctis de.rpre text...Mijloace de caracterizare a personajuluiliterar. Nuvela. Opera epici" Comtnicare Si corectitudine...InterjecfaTEST

C.IMAGINI $I DESCRIEREMihai Eminescu, Scrisoarea III(fragment). Sd conntnicdm ora.l desprc text.... Sd comuniciim in scris desprc text...Figurile de stil. Portretul literar. Comunicare qi corectitu(iine...Substantirul. ArticolulVasile Alecsandri , Miezul iemei. Sd comnicdm oral desprc text.... Sd conuniciint in scris tlespre text...Tabloul. Pastelul

D. SENTIMENTE $I LIRISMTudorArghezi, Vdnt strdin 160. Sii. comunicdnt oral desprc text... 161. Sd comunicdm in scris despre text...Opera liric6. Eul liric 164, Cctmu.nicare Si corcctitudine...

Mihail Sadoveanu, CetateaNeamfului. Sii comunicdm ora.l de,spre te:;t.... Sd comunicdm in sr:ris despte tant.Descrierea literari, Comunlcare Si corectitudine...AdverbulTEST

PronumeleTEST

E. CUVINTE $I DIALOGGrigore Alexan drescu, C din el e

Si cdlelul. Sd c'omttnicdnt oral despre text.... Sii conrunicdm in sc:ris despre text...Versificalia. FabulaTEST

F. LUMEA REALA $T LUMEAIMAGINARAGeo Bogza, in noplile cu lundfemeile torc cdnepa. Sd comunicdnt oral despre text.... Sii conttuticdnt in scris despre text...Reportajul. Comunicare qi corectitudine...NumeralulMarin Sorescu, Ia ce latrdGrivei?, Sd conwnicdm oral despre text.... Sd comunicdnt in scris despre text...Opera literard. Concluzii. Comunicare Si corectitudine...Conjunclia gi prepozi.tiaTEST

6

l0

t0

21

28

143

148

r49

151

t53151

5052

54

t6l186

58

6B'72

188

189

190

i93'15

79

101

t0l

111

t14t17

196

198

20t

203

20'l208

120

122

t24

r29140

r40

t42

2t0

21121'.1

Fr$E BroBrBLrocRAFrCE 218

DICTIONAR (explicarea termenilorfolosi{i in manual) 221

. Comtnicate gi corectitudine

€

$iI\

I sPEcrFtcul coMUNtcARll

-!oRAtEgt

scRtsE

-:*"#H#::d4l:i d 1..

8".*sl"$"T:"'din jur, in diferite forme. .^ I ']-. .1]- t{t*din jur' in diferite to*t'""-**l'*""L'"1

.. *jiri"?"i.-!*""* a.- :' ":P"u

2. E*irtd mai multe moduri de a comunica: prin semnale soRore (sunetul clopo-

felului, rdsul, pldnsul), prit sefitne (cum ar fi semnele de circulalie), prin activitd-

fit" tu care pJrticipim (cum ar fi jocul), prin coduri artificiale create de oameni

pentru anumite situalii de comunicare (cum ar fi codul Morse), prin artd (picturd,

mtzicd, I,tfOn UUnA;.. a) Care sunt particularitdlile comunicdrii in situaliileFiecare formi de comunica* prezentate mai sus?re se earacteizeazdprin anu- b) Di exemple de alte forme de comunicare. Ce

mite particularitbti. trlsdturi specifice au?

3. Cel mai complex mijloc de comunicare, specific omului, este limbajul. Prin

intermediul cuvintelor, oa-menii iqi exprimd gAndurile,sentimentele, voinfa.

6

F'il E. aao

Prin cuvinte, noi, autorii acestui manual, ifi comumcamurmdtorul mesajl

sau in scris. Pen-ffu a ne putea folosi pe

deplin,de cuvinte, trebuie siqtim si vorbim gi sd ii ascul-tdm pe cei care vorbesc, sdgtim sd scriem gi sd citim.

6. int . comunicarea ora.ld gi comunicarea scrisiexista aseminiri:o cineva (emil6torul)comunicd ceva (mesajul)cuiva (receptorul);O comunicarea se des-frgoard intr-un anumitcadru de comunicare (unanumit loc, un momentdeterminat);o comunicarea are unscop;o forma pe care emild-torul o di mesajutui sdudepinde de scopul comu-nicdrii, cadrul spalio-tem-poral in care se desfEgoardcomunicarea, precum gide receptor; emi1dtorul igiadapteazd mesajul lafeceptor.

Acum,dup6 ce aicitit mesajulnostru, co-municl cevadespre elcolegului tiu

/ colegei tale debanc6. Comentaf impreu-

nd acest mesaj.

a) Di exemple de situalii in care faptul ci qtii sd scrii/ sd citegti se dovedeqte extrem de util pentru tine.b) Dd exemple de situalii in care faptul cd gtii sdvorbegti convingitor / sd ascul{i cu atenfie sedovedegte extrem de util pentru tine.

despre modul specific in care are loccomunicarea, avdnd in vede-

re urmitoarele intre-

W - Implrtdgili ideile voastre colegilor declasd. Ei ce pdrere au? Sunt de acord,cu voi? E

Y ceva ce n-ai inleles? intreabd-f; profesorul!ll. Prin intermediul cuvintelor, oamenii pot comunica oral

5.. unrtg imprejurnri in care ne afldm impun comunicarea oralr, altele, pe ceascris6' Existd qi situalii in Gandegte-te la activitdlile pe care le desfbqori decare.putem alege intre co- ouiceiffioaH gi acasb. ium comunici?municarea oral6 gi comu-nicarea scris[.

Imagineazl*fi urmStoarele sifualii de comu-nicare: la gcoali, in timpul orei de limba romdni a

de matematici l de desen o de muzicd O de sport.Discuti cu colegii qi cu profesorul tiu

c"?

,Gu cescop?

7 . int "

comunicarea oral6 qi comunicarea scrisi existi qi deosebiri, care

d.:qg din canalul de transmitere a mesajului: ,,prin viu grai", respectiv ,,inscfls

O se desfr$oari intre un vorbitor qi un i,ascultitor I

a vorbitorul gi ascultitorul i'igi pot schimba rolurile 7

O se fixeazd prin sunete, lalSturi de care apar Iintonafia gi accentu[ ]precum qi elemente ['

legate de vocea Ivorbitorului sau alte ielementeo cum ar fi Ir6sul, oftatul etc. ;l

l mesajul vorbit este, Ide obicei, ascultat in Imomentul producerii Irri :

O vorbitorul gdndeqte Imesajul pe misuri ce il :,

transmite: prezintb ideile in Iordinea in care ii vin in minte, frrdt a 2

avea posibilitatea de a le I.n

ordona nguros, $l nu 'dispune de timpul Inecesar pentru a-gi ialege cuvintele ;Oun cuvAnt, o datd Ispus, poate fi doar I.

corectat, nu total 3

inlocuit :O ascultdtorul nu I'are posibilitatea ide a reveni asupra lcelor spuse de ivorbitor. pentru a i

reflecta asupra lor :jin general, vorbitorul i

are in fafa sa partenerul Ide disculie, ii poate studia I

reac{iile, mimica, gesturile gi, in ?

funcJie de acestea, iqi poate modifica imesajul.

I

O se desfr$oari intre o persoand carescrie gi o persoand care citegte1) cel care scrie gi cel care citeqte auroluri fixe in raport cu un text dat

O se fixeazi prin litereo semne depunctua{ie gi ortografie; textul pro-priu-zis poate fi insolit de evidenlierigrafice (sublinieri, litere ingroqate,scrierea cu mai multe culori etc.), de

scheme, ilustralii etc.

i mesajul scris este citit la un intervalde timp de la producerea lui de cdtrecel care l-a conceputO cel care scrie are posibilitatea sd igigAndeascd mesajul, sd il planifice riguros, sd ii dea forma cea mai potri-vit6, alegAndu-gi

cuvinteleO un cuvAntpoate fi qtersqi inlocuit cu altulO cititorul areposibilitatea si revini asupratextului de cAte ori este nevoie,pentru a-l inJelege

O de cele mai multe ori, cel carescrie nu igi cunoaEte cititorul, nu iipoate controla reacfiile in momentuilecturii, nu poate modifica mesajul.

a) Priveqte ilustrafiile allturate. Alege una dintreele gi discutd despre ea cu colegul / colega debanci. Roagi un coleg sd vd asculte comentariile,sd identifice hdsdturile comunicdrii orale pre-

c) Unii dintre noi se exprimd maibine in scris, a{ii, in comunicareaorald. Cu tolii cipitdm insi experienld princomunicarea de zi cu zi. Tu ce dificultili ?ntam-

pini cdnd te exprimi in scris? Dar cind te ex-primi oral? Compari rIs-

punsurile tale cu alecolegilor.

d) Tu preferi sd

,,te asculte la o-a)tral sau sa llr ven-

ficat ,,in scris"?Se comentdm

impreund urmd-toarea afirmafie:

Este mai simplu ,,la oral",

e) Prezentdnd diferenlele dintrecomunicarea oral6 gi comunicarea scrisd, am fo*losit cuvinte ca: ,,in general", ,,de obicei", ,de celemai multe ori". Identificd gi citegte fragmentelerespective. Ai observat gi alte deosebiri intre

comunicarea ora16 qicomunicarea scris6?

f) Organizeazd intr-oschemd infurmaliile pre-zentate la pagina ante-rioard. Astfel vei regineideile mai uqor.

Ef .o"uNtcAREnonntA-

\ cuM AcrIoN^* ;ffffiffinucrunAl. Oamenii folosesc in

mod diferit cuvintele infunclie de scopul comu-nicdrii, de receptor qi decadrul concret in care areloc comunicarea.

Prin cuvinte putem:

Si discutdm pe ba-za imaginilor:

a) Ce se intdmpli?Unde? Cdnd? Co-menteazd situalia!

b) Ce intrebSri igipune personajul dinimagine? Privindimaginea, ce intre-bdri ili vin in min-te? Pune-le cole-gului / colegei debanc5.

c) Cine gi cdndvorbeqte? Ce crezici spune? Cum se

explicd diferenladintre modul incare vorbeqte fie-care dintre celedoud personaje re-prezentate in ima-gine?

tr ' ,,,\\ 1.i/ ;hLr [ ,. \' :\ -

c. sd adresdm rugdminfi; sddim ordine

e. si ne exprimdm sentimen- / sd aclionimtele in mod direct

a. siprezentim o situalie,povestind int6mpldrile,descriind persoanele sauobiectele

6. sd punem intrebdri pentrua primi un rdspuns cAnd nuqtim ceva sau cdnd nusuntem sigwi de ceva

d. sd promitem; si ne ludmangajamente

ffft,"-

d) Doud personaje au ajuns la o inlelegere. Acum,,dau mdna", ,,bat palma",Ce crezi cd spun? Tu ce angajament ili iei acum, la inceputul anuiui gcolar?

e) ce sentimente trriesc personajele? Imagineazd-li cd egti in iocul ror. ce aispune in acele imprejurdri?

f) Doamna directoare rostegte in fala tuturor: ,,Se acordd premiul Ielevului...". Prin cuvintele pe care le spune, doamna directoare face o acliune.gi anume aceea de a acorda un premiu. Rosteqte qi tu aceste cuvinte acum, infala clasei. Au acelagi efect? De ce?

10