20-1

Sistemul Cardiovascular

CORDULCORDUL

20-2

LOCALIZAREA CORDULUI

20-3

PERICARDUL

20-4

ANATOMIA EXTERNĂ

20-5

Anatomie Externă

20-6

ANATOMIE INTERNĂ

20-7

PERETELE CORDULUI

20-8

CIRCULAȚIA CORONARIANĂTrunchiul arterei coronare stg. (T.A.C.R.S.)

- pleaca din sinusul coronar stg. al Ao.

- 1-2 cm lungime si 3-6 mm diametru

- Se divide in : A.D.A. si A.C.X. sau in :A.D.A. ; A.C.X. si ramul median(intermediar)

20-9

20-10

ARTERA DESCENDENTĂ ANT.(A.D.A.)

• Are o lungime de aprox. 130 mm.• Are un traiect descendent prin șantul interventricular către apex.• 1/3 proximale au traiect intramiocardic, 2/3 distale au traiect

subepicardic.• Are 3 segmente : A.D.A. proximal , A.D.A. mijlociu , A.D.A. distal.• Are ramuri septale si ramuri diagonale.• Ramurile septale emerg în unghi drept din A.D.A. , pătrund în sept și se

interconectează cu ramurile septale ale A.D.P. , ram al A.C.D. Irigă 2/3 ant. ale septului interventricular.

• Ramurile diagonale în numar de 1-3, trec pe fața ant. a cordului și irigă teritoriul ant. si lat. al VS.

• În șantul interventricular post A.D.A. distală se unește cu ramurile terminale ale A.D.P.

20-11

ARTERA CIRCUMFLEXĂ (A.C.X.)

• Începe la nivelul bifurcației/trifurcației T.A.C.R.S. și are traiect prin șantul atrioventricular stg.

• La 85% din populație A.C.X. este un vas nedominant.

• Are 2 portiuni : A.C.X. proximală: de la originea în T.A.C.R.S. la emergența primei artere marginale (M1) și A.C.X. distală după originea primei artere marginale.

• I-a arteră marginală irigă teritoriul lateral al V.S.

• a-II –a arteră marginală irigă teritoriul lateral si inferior al V.S.

• A.C.X. irigă cea mai mare parte a A.S.

• În cazul cand A.C.X. este artera dominantă, dă nastere A.D.P. la nivelul crux cordis.

20-12

20-13

20-14

ARTERA CORONARĂ DR. (A.C.D.)• Are originea in sinusul coronar dr. , o lungime de 110 mm și un diametru de 4 mm in 1/3

sup.• Are 3 segmente : I-ul orizontal proximal , al II-lea vertical mijlociu si al III-lea

orizontal distal de la artera marginală acută la originea A.D.P.• I-ul ram este artera conului pulmonar. În 50% din cazuri ia naștere dintr-un ostium

coronar separat.• Al II-lea ram este artera nodului sinusal care irigă N.S.A. și atriile.• Ramurile marginale (marginala acută deoarece pleca din A.C.D. în unghi ascuțit), irigă

peretele anterior al V.D.• Următorul ram este artera descendentă posterioară (A.D.P.) ; cand este dominantă

(85%) A.D.P. ia naștere din A.C.D. la nivelul crux cordis și dă naștere la ramuri septale inferioare care irigă 1/3 post. ale septului interventricular.

• Dincolo de A.D.P. , A.C.D. dominantă se continuă cu artera retroventriculară care irigă fața diafragmatică a V.S.

• Cand A.C.D. nu este dominantă (15%) A.D.P. nu ajunge la crux cordis și nu irigă nicio porțiune din V.S.

20-15

20-16

DOMINANȚA CORONARIANĂ

• Dominanța coronariană = capacitatea individuala a sistemului coronarian de a iriga porțiunea post. a septului interventricular și suprafața inferioară (diafragmatică ) a V.S.

• Dominanța stangă – 7,5 % A.C.X. lungă , cu multe ramuri marginale și artera retroventriculară continuandu-se cu A.D.P.

• Sistem echilibrat – 7,5% suprafața inferioara a V.S. este vascularizată egal de A.C.S. si A.C.D. cu A.D.P. avand originea în A.C.D. și artera retroventriculară avand originea în A.C.X.

• Dominanța dreaptă – 85% A.D.P. și artera retroventriculară pleacă din A.C.D. după care ramuri diafragmatice din A.C.D. se întalnesc cu ramuri din A.C.X.

20-17

20-18

Sistemul

excito-conductor

Vascularizația primară

Vascularizația alternativă

Nodul A.V. Artera N.A.V. Nu

Fasciculul His proximal Artera N.A.V. Nu

Fasciculul His distal A.D.A. A.D.P.

Ramura dreaptă proximal A.D.A. A.D.P.

Ramura dreaptă distal A.D.A. Nu

Ramura stangă trunchiul principal A.D.A. A.D.P.

Ramura stangă fasciculul stang ant. A.D.A Nu

Ramura stangă fasciculul posterior A.D.A.& A.D.P Nu

VASCULARIZAȚIA SISTEMULUI EXCITO-CONDUCTOR

20-19

SISTEMUL EXCITO-CONDUCTOR

20-20

NODUL SINUSAL (N.S.A.)

• Situat la nivelul A.D. la vărsarea V.C. sup.• 1,5 mm lungime și 3 mm grosime situat subepicardic.• Format din : - celule P-pacemaker - celule T- de tranziție(distribuie impulsurile) - celule M- celule miocardice de lucru situate la periferie.INERVAȚIA : bogată cu terminații postganglionare adrenergice și

vagale.VASCULARIZAȚIA : Artera N.S.A. ram din A.C.D.(60% din cazuri)

sau ram al A.C.X.(40% din cazuri).

20-21

NODUL ATRIOVENTRICULAR (N.A.V.)

• Situat la nivelul A.D. subendocardic la varful triunghiului Koch (tendonul Todaro, sinusul coronar locul de inserție al cuspidei septale)

• Posedă celule de tip P (pacemaker)• Inervație : simpatică & parasimpatică• Vascularizație : A.D.P. în 90% din cazuri

provenită din A.C.D. sau A.C.X. +I-a arteră septală ram al A.D.A.

20-22

Tipuri de Celule Cardiace

• Celule miocardice– Celule de lucru sau celule mecanice– Conțin microfilamente contractile

• Celule pacemaker – Celule specializate în generarea și

conducerea impulsurilor

20-23

Miocardul

• Celule lungi,interconectate, conținand 1-2 nuclei stuați central.• Celulele conțin miofilamente de actină și miozină.• Discurile intercalate:joncțiuni specializate intercelulare.• Desmozomii asigură interconectarea celulară iar jonctiunile de tip

GAP permit trecerea potențialului de acțiune. • Din punct de vedere electric miocardul se comportă ca o singură

unitate.

20-24

Proprietățile Celulelor Cardiace

• Automaticitatea

• Excitabilitatea

• Conductivitatea

• Contractilitatea

20-25

Potenţialul de acţiune şi de repaus al celulelor

miocardice

20-26

Potentialul de Acțiune al NSA

20-27

Perioada Refractară

• Absolută: Celulele miocardice nu răspund la nici un stimul indiferent de intensitatea sa.

• Relativă: Celulele miocardice răspund la stimuli de intensitate redusă.

• Perioadele refractare lungi nu permit contrcții de tip tetanic.

20-28

20-29

20-30

Willem Einthoven & I-ul Electrocardiograf