1 introducere in managementul ariilor protejate 2

8/18/2019 1 Introducere in Managementul Ariilor Protejate 2

1/82

Cuprins

Introducere............................................................................................................................................2

Capitolul 1. Ariile protejate - generalită i.............................................................................................3ț

Capitolul 2. Scurt istoric al ariilor protejate la nivel mondial şi în Romnia.....................................1!

Capitolul 3. Categorii de arii naturale protejate..................................................................................1"

Capitolul #. Re$eaua %A&'RA 2!!! în Romnia.............................................................................3(

Capitolul ). *lanul de management al ariilor naturale protejate........................................................)1

Capitolul +. Sistemul de administrare al ariilor protejate în Romnia...............................................()

Capitolul (. ,alori şi eneicii aduse de ariile protejate comunită ilor locale...................................("ț

/iliograie.........................................................................................................................................01Anee .................................................................................................................................................03

1


2/82

Introducere

2


3/82

Capitolul 1. Ariile protejate - generalită iț

Aşadar ce este iodiversitatea4 Cei mai mul$i în special iologii înclină spre a considera

că într-un el este totul.5 - spune proesorul 6an Cogălniceanu în lucrarea sa /iodiversit75

apărută în 2!!3. /ineîn$eles acest totul5 a ost deinit şi redeinit de numero iș specialişti. Cea

mai des citată deini$ie este cea din Conven$ia pentru /iodiversitate 8C/69 a %a$iunilor 'nite.

Conorm Convention on /iological 6iversit7 articolul 2 diversitatea iologică sau

iodiversitatea repre:intă variailitatea organismelor vii din toate sursele inclu:nd printre

altele cele terestre marine sau din alte ecosisteme acvatice şi compleele ecologice ale căror

păr$ii sunt acestea inclu:nd diversitatea speciilor comunită$ilor şi a ecosistemelor5.

6upă Stanciu 82!!"9 iodiversitatea include componentele capitalului natural la care se

adaugă diversitatea antropică 8etnoculturală95.

Capitalul natural al unei unită$i politico-administrative sau regiuni geograice este

constituit din re$eaua sistemelor ecologice care unc$ionea:ă în regim natural şi seminatural şi

din re$eaua sistemelor antropi:ate re:ultate din transormarea şi simpliicarea primelor categorii.

Componentele ierar;ice ale capitalului natural sunt diversitatea genetică diversitateaspeciică şi diversitatea ecosistemică 8,ădineanu 1""09.

6iversitatea genetică se reeră la variailitatea din cadrul aceleiaşi specii 8intraspeciică9 şi

repre:intă undamentul procesului evolutiv.

6iversitatea speciică se reeră la varietatea speciilor la nivel local 8ioceno:ă9 regional

8regiune iogeograică9 sau gloal 8ioseră9.

6iversitatea ecosistemică este nivelul la care au loc procesele evolutive pe lngă

elementele vii aceasta include şi componenta nevie < iotopul.

'nii autori consideră diversitatea antropică ca iind o componentă a iodiversită$ii care

treuie tratată separat datorită compleită$ii şi importan$ei sistemului socio- economic ca şi

componentă a ecoserei. 6iversitatea antropică sau etnoculturală se reeră la diversitatea etnică

culturală şi lingvistică a comunită$ilor umane.

Capitalul natural constituie sursa principală de servicii ecologice şi produse economice

dar este şi o parte de neînlocuit a patrimoniului nostru cultural şi a istoriei noastre. Această resursă

3


4/82

treuie men$inută într-o stare ct mai ună în eneiciul genera$iilor pre:ente şi viitoare.

=n ultimele decenii ritmul de distrugere al acestui capital s-a accelerat în mod

îngrijorător şi nu eistă semnale că acest ritm s-ar reduce 8>ediul în ?uropa evaluarea a doua

??A 1""09.

*rin ini$iativa @ne *lanet Biving5 al cărei în$eles este trăind dintr-o singură planetă5

două organi:a$ii D 2 şi /ioRegional atrag aten$ia că dacă întreaga omenire ar trăi conorm

modului de via$ă european am consuma deja resursele a trei planete iar cu modul de via$ă al celor ce

trăiesc în Statele 'nite ale Americii am consuma resursele a cinci planete.

D deineşte în Raportul *lanetei vii5 8@Biving *lanet Report59 termenul de

amprentă ecologică5 o măsură a necesarului de teren şi apă 8considernd suprae$ele

productive9 utili:ate pentru a produce ceea ce consumăm şi pentru a asori deşeurile pe care le

producem. Conorm acestui indice omenirea consumă în pre:ent resursele a 12 planete tendin$a

de creştere continuă a consumului iind evidentă.

Dig.1.1. Eraicul amprentei ecologice5 1"+1-2!!) < cerin$ele omenirii a$ă de ioseră au crescut de peste două ori

în perioada men$ionată. SursaF D Biving *lanet Report 2!!3. Amprenta ecologică gloală 1"+1-2"")

Ampliicarea amprentei ecologice5 duce în mod inevitail la reducerea iodiversită$ii apt

ilustrat de Indeul planetei vii5. Acest inde este un indicator deinit pentru a se monitori:a statutul

iodiversită$ii la nivel mondial şi relectă tendin$ele unui număr mare de popula$ii de specii a:ndu-se pe tendin$ele înregistrate pentru aproimativ ).!!! de popula$ii a 1.+0+ de specii de mamiere păsări

reptile amiieni şi peşti din toată lumea. Sc;imările sunt apoi înregi- strate plecndu-se de la

valoarea de reerin$ă din 1"(! căreia i s-a dat valoarea :ero.

4


5/82

Digura 1. 2. Eraicul Indeului planetei vii5 ilustrnd descreşterea popula$iilor de specii. SursaF D Biving

*lanet Report 2!!#. Indeul planetei vii 1"(!-2!!)

*rin ini$iativa 5ne *lanet Biving5 se atrage aten$ia asupra aptului că prin consumul

nesăuitGnera ional al resurselor naturale s-au produs dejaț eecte semniicative asupra naturii.

Cteva eemple în acest sensF jumătate din pădurile planetei au ost distruse şi se pierd în

continuare 2H în iecare an rata dispari$iei speciilor este de 1!!! de ori mai mare dect rata

etinc$iei naturale un sert din speciile de mamiere sunt în pericol de a dispărea.

6acă iodiversitatea este totul5 respectiv tot ceea ce o compune asigură serviciile de

mediu şi resursele ără de care omenirea nu poate eista conservarea iodiversită$ii devine

condi$ia de a:ă pentru men$inerea vie$ii pe *mnt. Conservare se poate ace în principal pe două

căiF in-situ5 şi e-situ5.

Conservarea in-situ5 presupuneF

- conservarea ecosistemelor prin stailirea unui sistem de arii protejate sau :one ce necesitămăsuri speciale de conservare în paralel cu crearea unui sistem adecvat de management

pentru ariile protejate

- conservarea speciilor în cadrul ;aitatelor sau ecosistemelor naturale sau semi-naturale

Conservarea e-situ5 se ace prinF

- men$inerea şi propagarea organismelor vii în grădini :oologice şi otanice

- men$inerea semin$elor emrionilor spermei microorganismelor etc. prin congelare.

&ael 1F modalită$i de gestionare a iodiversită$ii 8>anagementul Capitalului %atural Cogălniceanu 1"""9

In-situ ?-situ

5


6/82

Conservarea

ecosistemelor

Conservarea

speciilor

Colec$ii de organisme

vii

/ănci de gene

Arii protejate

8parcuri

na$ionale

re:erva$ii ale

ioserei

Sanctuare

pentru specii

protejate şi arii

protejate

/ănci de gene

Erădini :oologice

Erădini otanice *rogram

de reproducere în

captivitate

/ănci de semin$e şi

polen /ănci de

ovule spermă şi emrioni

Culturi >icroiene Culturi

de $esuturi

Interven$ia omului creşte

Importan$a proceselor naturale creşte

6upă cum arată şi în taelul de mai sus ariile protejate se constituie într-un mijloc

important de conservare a iodiversită$ii. *entru ca aceste arii protejate să-şi îndeplinească rolul

interven$iile umane treuie astel planiicate înct să permită şi men$inerea proceselor naturale.

>en$inerea iodiversită$ii e-situ repre:intă pentru unele specii singura şansă de

supravie$uire deoarece avnd eectivul oarte scă:ut nu se pot men$ine în ;aitatele lor prin

mecanisme naturale sau ;aitatul lor a ost redus att de mult înct nu le mai oeră cadrul

natural necesar pentru a supravie$ui. Scopul principal al conservării e-situ este asigurarea

reproducerii în captivitate a indivi:ilor apar$innd speciilor pericliatate în vederea repopulării

;aitatelor naturale şi reacerea popula$iilor în arealul speciei. ?emple de specii pentru care se

desăşoară asemenea programeF conservarea e-situ a resurselor genetice orestiere pentru dierite

specii de arori din Romnia stejar pedunculat în Repulica >oldova reali:area de ănci de

semin$e pentru dierite specii de or;idee specii de muşc;i şi ciuperci.

?ste important de re$inut că te;nicile de conservare ex-situ nu pot garanta men$inerea pe

termen lung a unei specii deoareceF

- te;nicile de conservare e-situ permit men$inerea în aara ;aitatului lor natural a unui

număr mic de indivi:i

- conservarea în condi$ii artiiciale nu este e:ailă 8inaciar şi logistic9 pe termen lung dect

6


7/82

pentru un număr mic de specii

- procesul natural de specia$ie 8apari$ia de specii noi din cele eistente9 nu este posiil în ca:ul

conservării e-situ

- eisten$a speciilor este indisoluil legată de men$inerea ;aitatelor naturale.

>etodele de conservare in-situ repre:intă cea mai eicientă modalitatea de a conservamaimum de diversitate pe termen lung constnd în conservarea ;aitatelor naturale a dieritelor

specii.

Conservarea in-situ vi:ea:ă speciiGpopula$ii sau sisteme ecologice 8eco- sisteme complee

locale sau regionale de ecosisteme9 în ansamlul lor. &e;nicile de men$inere a iodiverită$ii in-situ

presupun constituirea de arii protejate terestre şi marine , reugii pentru speciile periclitate ănci

de gene in-situ.

7


8/82

1.1. Ce sunt ariile protejate? De ce este nevoie de arii protejate?

Ariile protejate joacă un rol critic în men$inerea vie$ii pe *ămnt.5 se airmă în

>anagementul ariilor protejate5 E;idul Eloal al I'C% pulicat în 2!!+. Cele 100 de $ări

semnatare ale Conven$iei 6iversită$ii /iologice recunosc aptul că ariile protejate repre:intă

cea mai importantă metodă de a conserva iodiversitatea şi de a oeri modele de de:voltare în

armonie cu natura în contetul de:voltării economice accelerate din ultimele decenii.

'niunea >ondială pentru Conservarea %aturii 8I'C%9 deineşte aria protejată astelF

Aria protejată este un spa$iu geograic clar delimitat recunoscut desemnat şi administrat în

a:a unor acte legale sau prin alte mijloace eiciente cu scopul de a se reali:a conservarea pe

termen lung a naturii precum şi a serviciilor de mediu şi a valorilor culturale asociate5 < E;id pentruutili:area Categoriile de >anagement ale ariilor protejate I'C% 2!!0.

Diecare termen din deini$ia de mai sus a ost atent gndit şi semniica$ia lui ine

eplicată în g;idul I'C%. *entru una în$elegere a deini$iei se recomandă consultarea g;idului

I'C% care sperăm să ie disponiil în curnd şi în lima romnă.

=n legisla$ia romnească respectiv în rdonan$a de 'rgen$ă nr. )(G2!!( privind regimul

ariilor naturale protejate conservarea ;aitatelor naturale a lorei şi aunei sălatice ariile prote-

jate sunt deinite ca arii naturale protejate indicndu-se că valorile protejateGconservate sunt

în principal cele naturaleF arie naturală protejată - :onă terestrăGacvatică şiGsau suterană în

care eistă specii de plante şi animale sălatice5 elemente şi orma$iuni iogeograice

peisagistice geologice paleontologice speologice sau de altă natură cu valoare ecologică

ştiin$iică ori culturală deoseită care are un regim special de protec$ie şi conservare stailit

conorm prevederilor legale.5

Separarea valorilor naturale de cele culturale este adeseori artiicială şi greu de reali:at

mai ales în condi$iile în care natura a ost inluen$ată şi modiicată în mod semniicativ de

activitatea umană de-a lungul secolelor aşa cum s-a întmplat în cea mai mare parte a

continentului ?uropean. 6e aceea în majoritatea ariilor protejate europene se conservă att

valorile naturale ct şi cele culturale parcurile naturale încadrate în categoria , I'C% iind un

un eemplu în acest sens.

Ariile protejate sunt grupate în mai multe categorii ce vor i pre:entate în capitolul 3

al lucrării de a$ă.


9/82

Ariile protejate se constituie în elemente ale re$elei de arii protejate. =n adevăratul sens al

cuvntului re$eaua de arii protejate ar treui să ie ormată din arii protejate şi din coridoarele5

care le leagă. Conorm legisla$iei romneşti coridoarele ecologice5 sunt :one naturale sau

amenajate care asigură cerin$ele de deplasare reproducere şi reugiu pentru speciile sălatice

terestre şi acvatice şi în care se aplică măsuri de protec$ie şi conservare5. Aşa cum se întmplă în

marea majoritate a $ărilor coridoarele nu sunt încă deinite şi protejate G conservate nici în

Romnia.

Begisla$ia romnească ace distinc$ie între re$eaua na$ională de arii protejate care

constituie ansamlul ariilor protejate de interes na$ional5 şi re$eaua ecologică de arii protejate

care este ansamlul de arii naturale protejate împreună cu coridoarele ecologice5.

1.2. De ce avem nevoie de arii protejate?

Ariile protejate sunt esen$iale în conservarea capitalului natural şi cultural

întruct includ cele mai repre:entative şi semniicative :one din punct de vedere al

iodiversită$ii al valorilor naturale şi culturale asociate. >ăsurile de management în aceste arii se

elaorea:ă şi se implementea:ă în aşa el înct să se men$ină sau c;iar să se reacă acolo unde este

nevoie ecosistemele naturale şi popula$iile de specii sălatice men$inndu-se în acelaşi timp sau

căutndu-se solu$ii pentru utili:area durailă a resurselor naturale.

6incolo de oiectivul principal de men$inere şi c;iar de reacere a valorilor

naturale şi culturale amenin$ate de o de:voltare economică accelerată şi uneori ;aotică

ariile protejate ar treui să se constituie în :one model pentru o convie$uire armonioasă a

omului cu natura c;iar şi în condi$iile în care ritmul de de:voltare economică se accelerea:ă. =n

aceste :one printr- un management adecvat se poate demonstra că de:voltarea nu înseamnă

neapărat distrugerea naturii şi ar treui să se acă eorturi deoseite pentru a se găsi solu$ii

viaile pentru o de:voltare economică a:ată pe utili:area durailă a resurselor naturale.

=niin$area de arii protejate şi managementul eicient al acestora repre:intă o necesitate deoareceF

• repre:intă cel mai eicient mod de conservare in-situ întruct iind desemnate adesea pe

suprae$e relativ mari pot include ecosisteme naturale şi seminaturale repre:entative şi

permit conservarea şi monitori:area lor

• sunt :one model unde ac$iunile eiciente de conservare a ecosistemelor naturale şi

seminaturale inclusiv prin utili:are durailă pot demonstra că men$inerea într-o stare

corespun:ătoare a componentelor capitalului


10/82

natural permite asigurarea resurselor şi serviciilor ce stau la a:a de:voltării socio-economice

duraile

• sunt adevărate laoratoare5 în care ac$iunile de protec$ie strictă sau management activ

cu scop de conservare a iodiversită$ii permit acumularea de cunoştin$e valoroase ie cu

privire la procesele naturale ie pentru găsirea ormulelor5 eiciente pentru asigurareatran:i$iei de la o de:voltare economică concentrată pe proit la un model de de:voltare

durailă.

%u în ultimul rnd ariile protejate sunt adevărate săli de clasă în aer lier5 în care

oamenii pot i educa$i cu privire la importan$a naturii şi necesitatea conservării şi de:voltării

duraile.

Capitolul 2. Scurt istoric al ariilor protejate la nivel mondial şi în om!nia

2. 1. Scurt istoric al ariilor protejate în lume

*rotejarea şi conservarea naturii nu sunt concepte oarte noi. =ncă din cele mai vec;i

timpuri în anumite situa$ii oamenii au ost preocupa$i să protejae:e natura. 6e eemplu în 2#2

=.C. AsoJa împăratul Indiei creea:ă re:erva$ii naturale pentru a împiedica reducerea


11/82

re:ervelor5 de ;rană prin vnarea ecesivă a anumitor specii. Conorm însemnărilor lui >arco

*olo Kulai K;an inter:ice în secolul LIII vnătoarea unor specii de păsări şi mamiere în

perioada de reproducere şi c;iar le asigură ;rană şi men$inerea unor suprae$e de pădure. 'n alt

eemplu este cel al regilor incaşi care protejau specii de păsări marine.

Conceptul de parc na$ional apare pentru prima dată în Statele 'nite ale Americii. =n1032 Eeorge Catlin scriitor pictor şi călător american ascinat de amerindieni şi splendoarea

naturii care le-a oerit toate cele necesare vie$ii îngrijorat de impactul omului al asupra

civili:a$iei indiene asupra speciilor de plante şi animale şi a sălăticiei consideră că acestea ar

treui men$inute printr-o politică deoseită de protec$ie a guvernului

.... ca şi un parc magniic ... un parc al na$iunii cu oameni şi animale în toată sălăticia şi

prospe$imea rumuse$ii lor naturale5.

=n 10+# Congresul american donea:ă ,alea Mosemite spre conservare ca parc al statului.

=n 10(2 se înin$ea:ă prin deci:ie a Congresului primul parc na$ional *arcul %a$ional

MelloNstone protejat şi administrat de guvernul ederal în eneiciul şi pentru ucuria

oamenilor5. *rima re:erva$ie orestieră este îniin$ată în 10"1 de preşedintele Oarrison iar primul

reugiu pentru animalele sălatice în 1"!3 de către preşedintele Roosvelt în *elican Island-

Dlorida.

=n ?uropa una din cele mai vec;i arii protejate se îniin$ea:ă în Italia în 10)+ ca şi sanctuar pentru animale sălatice în Erand *aradiso. *rimele parcuri na$ionale din ?uropa sunt îniintate

de suede:i în anul 1"!".

=n Australia în anul 10(" se îniin$ea:ă primul parc na$ional iar în Canada în 100)


12/82

nu olosi resursele naturale.

Concep$ia modernă sulinia:ă necesitatea de a se recunoaşte şi promova rolul multiplu al

ariilor protejate. Ariile protejate treuie să garante:e şi să permităF

• conservarea iodiversită$ii prin men$inerea în perimetrul ariilor protejate a unor specii şi

ecosisteme în starea lor naturală sau oarte apropiată de cea naturală

• undamentarea ştiin$iică a metodelor şi procedeelor de management

care să permită utili:area durailă a resurselor naturale

• undamentarea ştiin$iică a procesului de reconstruc$ie şi reailitare a sistemelor

ecologice

• men$inerea serviciilor ecologice prin conservarea ecosistemelor

• protejarea valorilor culturale şi a peisajelor.

Această concep$ie nouă cu privire la rolul ariilor protejate a dus la deinirea dieritelor

categorii de arii protejate multe dintre ele cu rol şi importan$ă deoseite nu numai pentru

conservarea iodiversită$ii dar şi pentru de:voltarea durailă a comunită$ilor locale.

=n ?uropa momente de reerin$ă importante îl constituie intrarea în vigoare a două

directive importanteF 6irectiva Consiliului ?uropei ("G#!"GC?? privind conservarea păsărilor

sălatice 86irectiva *ăsări9 din 1"(" şi 6irectiva Consiliului ?uropei "2G#3GC?? privind

conservarea ;aitatelor naturale şi a speciilor de loră şi aună sălatică 86irectiva Oaitate9

din 1""2. =n a:a 6irectivei *ăsări a ost lansat programul I/A 8Important /ird Areas in

?urope- Arii Importante pentru *ăsări în ?uropa9 desemnate ulterior ca şi Arii Speciale de

*rotec$ie Aviaunistică 8Special *rotected Areas9 devenind parte a re$elei %atura 2!!!. =n a:a

6irectivei Oaitate s-au desemnat Arii Speciale de Conservare 8Special Area o Conservation9

pentru protejarea speciilor şi ;aitatelor de interes comunitar şi s-a ini$iat crearea Re$elei %atura

2!!! pe teritoriul 'niunii ?uropene.

%umărul şi supraa$a ariilor protejate a crescut la nivel mondial în iecare an odată cu

creşterea presiunilor economice asupra iodiversită$ii a resurselor naturale a valorilor

culturale. /a:a de 6ate >ondială a Ariilor *rotejate < orld 6ataase on *rotected Areas0 ondial de >onitoring al Conservării 8orld

Conservation >onitoring Centre9 în anul 2!!( înregistra peste 12!.!!! arii protejate cu o

supraa$ă de peste 22 milioane Jm2 repre:entnd peste 113H din supraa$a cumulată a

teritoriilor na$ionale. >ajoritatea acestora sunt arii protejate terestre recunoscndu-se relativ

recent aptul că mediul marin nu este suicient de ine repre:entatF arile protejate terestre ajung la


13/82

122H din supraa$ă în timp ce în :ona marină acestea acoperă doar )"H.

&ael nr. 2F %umărul şi supraa$a ariilor protejate la nivel mondial conorm situa$iei pre:entate la Congresul

>ondial al *arcurilor de către I'C% < &;e orld Conservation 'nion şi '%?* orld Conservation >onitoring

Centre

Anul "umărul Supra$a%a

1"+2 ".21# 2.# milioane KmP

1"(2 1+.3"# #.1 milioane KmP

1"02 2(.("# 0.0 milioane K>P

1""2 #0.300 12.3 milioane KmP

2!!3 1!2.1!2 10.0 milioane KmP

2!!) 113.(!( 1".+ milioane KmP

Eraicul de mai jos relectă modul în care a crescut supraa$a ariilor protejate la nivel

mondial începnd cu anii 1"!!.


14/82

Figura 3. Eraicul creşterii suprae$elor incluse în arii protejate terestre în perioada 10(2 < 2!!( < sursa

'%?* orld Conservation >onitoring Centre Starea ariilor protejate din lume 2!!(

2.2S. curt istoric al ariilor protejate în om!nia

*re:entăm succint în cele ce urmea:ă cteva din cele mai importante puncte de reper în

istoria ariilor protejate din $ara noastră.

• 1#+( < este atestată documentar braniştea dăruită de >ircea cel /ătrn >ănăstirii Co:ia

raniştile iind locuri oprite sau re:ervate care au apărut proail prima dată în secolul LI,

în care nimeni nu avea voie să intre pentru a tăia lemne a cosi n a paşte vite a prinde

peşte sau a culege ruste ără acordul stăpnului.

• 1"!# - prima re:erva$ie naturală din spa$iul romnescF Codrul secular Slătioara .

• 1"20-1"## - perioada de pionerat privind conservarea naturii şi ariile protejate în Romnia.

*rimul pas a ost ăcut în anul 1"20 cnd la Cluj a avut loc primul congres al naturaliştilor

din Romnia unde la propunerea lui ?mil Racovi$ă a ost adoptată o ;otărre privind

elaorarea legii reeritoare la protec$ia naturii în Romnia.

• 1"3! - se adoptă prima lege pentru protec$ia monumentelor naturii5 şi

se constituie în cadrul Academiei Romne Comisia pentru crotirea >onumentelor %aturii

< C>%.

• 1"3) - se îniin$ea:ă primul parc na$ional *arcul %a$ional Rete:at.

• 1"30 - numărul total al ariilor protejate se ridică la 3!.

• 1")! - se adoptă 6ecretul privind ocrotirea naturii iar în 1")# se elaorea:ă regulamentul de

aplicare. 1"+) - numărul total al ariilor protejate ajunge la 13! , în supraa$ă de aproimativ

().!!!;ala care se mai adaugă numeroase re:erva$ii orestiere şi o supraa$ă important de

păduri protejate prin prevederile amenajamentului silvic 8cca. +#.!!! ;a în 1")) şi peste

1"!.3!! ;a în 1"0#9.

• 1"(3 - se adoptă prima lege privind protec$ia mediului înconjurător.

• 1""! - se constituie 13 parcuri na$ionale în ond orestier.

• 1""3 - se întocmesc studiile pentru constituirea parcurilor na$ionale şi se îniin$ea:ă

AR/66 < Administra$ia Re:erva$iei /ioserei 6elta 6unării


15/82

• 1"") - se adoptă o nouă ormă a Begii protec$iei mediului.

• 1"""G2!!! < se îniin$ea:ă primele 3 administra$ii de parcuri na$ionale şi naturale pentru

*arcul %a$ional Rete:at *arcul %a$ional *iatra Craiului şi *arcul %atural ,nători %eam$.

=niin$area acestora şi activită$ile de management derulate între 2!!! şi 2!!+ au ost

sprijinite de Dondul Eloal de >ediu 8E?D < Eloal ?nvironmental Dund9 prin /anca>ondială prin *roiectul >anagementul Conservării /iodiversită$ii coinan$at de Euvernul

Romniei şi Regia %a$ională a *ădurilor.

• 2!!! - se adoptă Begea ) privind aproarea *lanului de amenajare a

teritoriului na$ional < Sec$iunea a III-a arii protejate care pre:intă pentru prima dată într-un

act normativ lista ariilor protejate de interes na$ional eistente la data respectivă.

• 2!!1 - apare primul act normativ al ariilor protejate şi pentru conservarea iodiversită$ii

'E 23+G2!!! privind regimul ariilor naturale protejate conservarea ;aitatelor naturale

a lorei si aunei sălatice aproată prin Begea #+2G2!!1.

• 2!!2 - se demarea:ă procesul de clariicare a limitelor pentru ariile protejate eistente la acea

dată şi materiali:area lor în EIS tot ca parte a proiectului care a permis îniin$area primelor

administra$ii şi elaorarea primei legi a ariilor protejate.

• 2!!3 - se adoptă acte normative speciice ariilor protejate care legierea:ă limitele acestora

ac preci:ări reeritor la :onarea internă şi la măsuri speciale de management şi stailesc

procedura de încredin$are în adminsitrare. Acestea sunt Ootărrea de Euvern 23! rdinul de

>inistru ))2 rdinul de >inistru 0)!.

• 2!!# - înc;eierea de contracte de administrare între >inisterul >ediului

şi Eospodăririi Apelor pentru 1+ parcuri na$ionale şi naturale cu Regia %a$ională a

*ădurilor - Romsilva şi pentru *arcul %a$ional Cea;lău cu Consiliul Qude$ean %eam$.

• 2!!) - declararea prin OE nr.1)01 a *arcului %a$ional 6eileul Qiului a

3 re:erva$ii naturale şi a primei arii de protec$ie specială aviaunistică *ădurea Ciua uluișîn total 11.32# ;a.

• 2!!) - acordarea în administrare de către >inisterul >ediului şi Eospodăririi Apelor a

*arcului %a$ional /uila ,nturari$a şi a înca # parcuri naturale Regiei %a$ionale a *ădurilor

< Romsilva a Eeoparcului 6ino:aurilor ara Oa$egului 'niversită$ii /ucureşti şi a

Eeoparcului *latoul >e;edin$i Consiliului Qude$ean >e;edin$i iar a *arcului %atural Bunca

Qoasă a *rutului Inerior Agen$iei de *rotec$ia >ediului Eala$i.

•

2!!+ - se pune în discu$ie pentru prima dată îniin$area Agen$iei %a$ionale de Arii *rotejate.


16/82

• 2!!+ - desemnarea *arcului %atural Bunca >uresului ca sit RA>SAR - ona 'medă de

Importan$ă Interna$ională.

• 2!!( < sunt desemnate ariile speciale de importan$ă aviaunistică 8S*A9 prin OE nr.120#G2!!(

privind declararea ariilor de protec$ie specială aviaunistică ca parte integrantă a re$elei ecologice

europene %atura 2!!! în Romnia.• 2!!( < sunt desemnate siturile de importan$ă comunitară 8pSCI9 prin rdinul de >inistru

nr.1"+#G2!!( privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importan$ă

comunitară ca parte integrantă a re$elei ecologice europene %atura 2!!! în Romnia.

• 2!!0 & se îniin$ea:ă Agen$ia %a$ională pentru Arii *rotejate 8A%A*9 prin ;otărre de

guvern. Ba data pulicării acestei lucrări A%A* nu este încă

unc$ională.

*ropunerea de lege a ost par ialț elaorată cu sprijinul unui grup de lucru constituit în cadrul*roiectu- lui >anagementul Conservării /iodiversită$ii implementat în perioada 2!!! < 2!!+ inan$at

de E?D 8Dondul Eloal de >ediu9 prin /anca >ondială Regia %a ionalăț a *ădurilor şi Euvernul

Romniei.

Ba începutul anului 2!!( Romnia avea inclusă cca. 0H din supraa$a $ării în arii

protejate. Cea mai mare parte a suprae$ei este în Re:erva$ia /ioserei 6elta 6unării 8)+!.!!!

;a9 în cele 13 parcuri na$ionale 831).!!! ;a9 şi 1# parcuri naturale 8()+.!!! ;a9.

=n graicul de mai jos se pre:intă distriu$ia suprae$elor acoperite de arii protejate de interes

na$ional pe jude$e la nivelul anului 2!!# 8sursaF >inisterul >ediului9.

Dig 2.1. - 6istriu$ia suprae$elor ariilor protejate din Romnia pe jude$e 2!!# T - sursa >inisterul

>ediului


17/82

Dig. 2.2. - Oarta ariilor naturale protejate de interes na$ional 2!!(. SursaF >inisterul >ediului

Ba inele anului 2!!( supraa$a ariilor protejate creşte în mod semniicativ prin desemnarea

Ariilor de Importan$ă Comunitară propuse 8pSCI < proposed Sites o Communit7 Interest9 şi a

Ariilor Speciale de *rotec$ie Aviaunistică 8S*A < Special *rotection Areas9. Astlel în urma

oliga$iilor ce îi revin ca stat memru al 'niunii ?uropene Romnia a propus în 2!!( un număr

de 301 de situri repre:en:nd 1(0#H din supraa$a $ării. Respectiv 1!0 S*A - uri şi 2(3 SCI - uri.

Acestea se suprapun par$ial. S*A repre:intă 110"H din supraa$a $ării iar SCI repre:intă 1321H

din supraa$a $ării.

Dig. 2.3. - Oarta parcurilor na$ionale şi naturale


18/82

Dig 2.# . - Oarta ariilor de importan$ă comunitară RSCI i RS*A din re eaua %atura 2!!! pe teritoriulș ț

Romniei.

Dig. 2.) - Oarta dstriu iei ariilor speciale de conservareț aviaunistică pe teritoriul Romniei.


19/82

Dig. 2.+. - Oarta distriuieiț ariilor de importan$ă comunitară şi a ariilor speciale de conservare aviaunistică pe

teritoriul Romniei.

Capitolul '. Categorii de arii naturale protejate

'.1. "o%iuni introductive

Aşa cum arată deini$ia dată de I'C% ariile protejate se constituie în principal pentru

conservarea iodiversită$ii şi a valorilor naturale şi culturale. 6ar ceea ce se doreşte a se

reali:aGo$ine prin managementul ariilor protejate respectiv oiectivele de management pot dieri

oarte mult de la o arie la alta c;iar dacă cele de conservare a naturii sunt prioritare pentru oricearie naturală protejată.

iectivele de management în ariile protejate în care se pune accent în principal pe

protec$ie strictă pentru men$inerea ecosistemelor şi proceselor naturale dieră a$ă de cele din

ariile protejate în care se caută solu$ii pentru men$inerea şi promovarea utili:ării duraile a

resurselor naturale. Ariile protejate pot avea unul sau mai multe oiective de managementF

1. cercetarea ştiin$iică

2. protec$ia sălăticiei 8:onelor ără interven$ie umană9 < ecluderea oricărei orme de

eploatare a resurselor naturale care contravin oiectivelor de management

'. protec$ia diversită$ii speciilor şi a diversită$ii genetice

(. men$inerea serviciilor de mediu

). protec$ia caracteristicilor naturale şi culturale

*. turism şi recreere

+. educa$ie

,. utili:area durailă a resurselor şi ecosistemelor naturale


20/82

. men$inerea activită$ilor culturale şi tradi$ionale.

=n unc$ie de principalele oiective de management dintr-o arie protejată aceasta apar$ine unei

anumite categorii de management sau categorii de arii protejate. categorie de management sau

de arii protejate grupea:ă arii protejate cu oiective şi măsuri de management asemănătoare.

Categoriile I'C% de arii protejate

=ncadrarea ariilor protejate în categorii este necesară în primul rnd din punct de vedere

te;nic pentru ca cei implica$i în activită$i de conservare să dispună de un sistem unitar de

deinire a oiectivelor de management pentru ariile protejate şi pentru a staili măsurile

minime de management ce se impun în unc$ie de oiectivele principale de management. =n acest

el se stailesc standarde de management caracteristice iecărei categorii cu scopul de a se

impune un nivel minim de conservare acceptat de majoritatea specialiştilor şi se evită numeroase

conu:ii şi de:ateri inutile pe tema nivelului de protec$ieG conservare ce se reali:ea:ă într-o arie

protejată.

6e oicei iecare $ară îşi deineşte propriile categorii de arii protejate. 6enumirile date

ariilor protejate pot i oarte diverseF parcuri na$ionale re:erva$ii naturale re:erva$ii ştiin$iice

parcuri orestiere sanctuare marine monumente ale naturii parcuri regionale etc. C;iar dacă

aceeaşi denumire este olosită în mai multe $ări oiectivele de management pot i oarte dierite.

6e eemplu parc na$ional în ?lve$ia presupune măsuri de management care să asigure aproape o

protec$ie strictă în :one ără aşe:ări umane în timp ce în ca:ul >arii /ritanii înseamnă de cele

mai multe ori :one întinse cu numeroase aşe:ări omeneşti şi cu un management care comină

măsurile de conservare a ecosistemelor cu cele ce permit o de:voltare durailă. =n ca:ul

categoriilor deinite la nivel na$ional denumirea unei arii protejate nu relectă în mod oligatoriu

oiectivele de management ale acestuia.

*entru a evita conu:iile ce se crea:ă prin denumirile ariilor protejate şi pentru a relecta

ct mai ine oiectivele ariilor protejate I'C% a deinit şase categorii principale de arii protejate

în unc$ie de oiectivele principale de management. C;iar dacă aşa cum s-a arătat mai sus iecare

$ară îşi deineşte propriile categorii de arii protejate este de dorit ca iecare $ară să accepte şi să

reali:e:e o coresponden$ă cu categoriile deinite de I'C% care se constituie într-un standard

gloal pentru planiicarea desemnarea şi managementul ariilor protejate.

I'C% încurajea:ă utili:area categoriilor de management în următoarele situa$ii 8E;idul pentru


21/82

utili:are a Categoriilor de >anagement al ariilor protejate I'C% 2!!09F

1. pentru planicarea ariilor protejate şi a sistemelor de arii protejate constituindu-se într-

un instrument util pentru deinirea oiectivelor de management adaptate la condi$iile

na$ionale şi locale

2. ajută la îmunătă$irea managementului inorma$iilor despre arii protejate prinFa. stailirea unui standard interna$ional pentru colectarea de date la nivel mondial şi

regional şi pentru raportări legate de eorturile de conservare precum şi pentru a

permite compara$ii între $ări şi stailirea unor sisteme de evaluare gloale sau

regionale

. oerirea unui cadru unitar pentru colectarea prelucrarea şi diseminarea datelor despre

arii protejate

c. îmunătă$irea comunicării între cei ce sunt implica$i în conservarea naturii

d. reducerea conu:iilor ce pot apărea din utili:area a numeroşi termeni dieri$i pentru a

descrie aceleaşi tipuri de arii protejate în diverse păr$i ale lumii.

3. ajută la reglementarea activită$ilor din arii protejate prin stailirea unor activită$i

corespun:ătoare oiectivelor de management.

Categoriile I'C% sunt din ce în ce mai des utili:ate în următoarele situa$iiF

ca şi a:ă legislativă < din ce în ce mai multe $ări utili:ea:ă categoriile I'C% ca şi a:ă

pentru categoriile din legisla$ia na$ională

pentru a staili ugete < unele $ări stailesc limitele de uget în unc$ie de categoria în care

se încadrea:ă aria protejată

ca şi instrument de advocac7 < uneori organi:a$iile neguvernamentale utili:ea:ă categoriile

pentru a milita pentru anumite oiective de conservare şi un nivel corespun:ător de activită$i

umane

pentru a ajuta la planiicarea sistemelor de arii protejate prin deinirea oiectivelor demanagement şi a tipurilor de guvernare 8sistemelor de deci:ie9.

Categoriile I'C% pre:entate la Congresul >ondial de Conservare al I'C% de la /arcelona

din 2!!0 sunt re:ultatul unui lung proces de deinire şi îmunătă$ire a sistemului de categorii de

management proces ce a început în 1"+2 şi a trecut prin mai multe etape îmunătă$ind treptat

sistemul de categorii prin încorporarea eperien$elor acumulate de-a lungul deceniilor în

managementul ariilor protejate la nivel mondial.


22/82

'ltima revi:uire s-a ăcut în perioada 2!!# < 2!!0 şi a dus la o deinire mai clară a celor +

categorii de management categorii ce vor i pre:entate în mod succint în cele ce urmea:ă

utili:ndu-se în principal inorma$iile pre:entate în E;idul pentru utili:are a Categoriilor de

>anagement I'C% 2!!0.

CA&?ERIA Ia: arii protejate administrate în special pentru interes ştiin$iic6eini$ieF

Arii protejate stricte desemnate pentru protec$ia iodiversită$ii şi eventual a

caracteristicilor geologiceGgeoi:ice cu un control strict şi limitarea vi:itării utili:ării şi

impactului uman pentru a se asigura protec$ia valorilor de conservare. Asemenea arii protejate

pot servi ca :one de reerin$ă indispensale pentru cercetare ştiin$iică şi monitori:are.

iectivul principal este de a conserva ecosisteme şi specii ecep$ionale la nivelregional na$ional sau gloal şiGsau caracteristici de geodiversitate în situa$ii în care toate

acestea s-au ormat în cea mai mare parte sau integral prin or$e non-umane şi vor i degradate

sau distruse su impactul unor or$e ce nu depind de om.

=n aceste re:erva$ii se urmăreşte men$inerea ecosistemelor în stare ct mai naturală cu

interven$ii umane minime. Constituie adevărate laoratoare de cercetare pentru anumite specii şi

ecosisteme eemple relevante pentru monitoring şi educa$ie şi reugii de siguran$ă maimă pentru

specii rare amenin$ate sau periclitate. *rin planiicare şi management se urmăreşte reducerea laminim a modiicărilor ce ar putea apărea în urma cercetării sau a altor activită$i. 6acă este ca:ul

se urmăreşte păstrarea valorilor culturale şi spirituale asociate cu natura.

Categoria de arie protejată deinită în Romnia care corespunde acestei categorii I'C%

este re:erva$ia ştiin$iică. Ba noi în $ară supraa$a acestora poate varia de la cteva ;ectare cum

ar i de eemplu Re:erva$ia Utiin$iică *iatra Rea 8)! ;a9 la cteva sute de ;ectare cum ar i

Re:ervatia Utiin$iică Eemenele din *arcul %a$ional Rete:at 8cca 1.+!! ;a9 sau c;iar :eci de mii

de ;ectare cum sunt re:erva$iile ştiin$iice din Re:erva$ia /ioserei 6elta 6unării Sacalin


23/82

Arii protejate constituite pe suprae$e întinse nemodiicate sau pu$in modiicate ce îşi

men$in caracterul natural ără a avea aşe:ări umane permanente sau semniicative adică aşe:ări

cu consum relativ redus de resurse naturale şi impact redus arii protejate administrate pentru

men$inerea stării naturale.

iectivul principal este de a proteja pe termen lung integritatea ecologică a ariilor

naturale neaectate în mod semniicativ de activită$i umane ără inrastructură modernă în care

predomină or$ele şi procesele naturale.

Sunt suprae$e oarte întinse de adevărată sălăticie cum în pu$ine locuri se mai găsesc pe

planeta noastră. ara noastră nu dispune de asemenea :one. 'n eemplu relevant în acest sens

poate i aria protejată %oataJ ilderness AlasJa S'A.

CA&?ERIA IIF *arc na$ionalF arie protejată administrată în special pentru protejareaecosistemelor şi recreere.

6eini$ieF

Arii protejate cu suprae$e naturale sau aproape naturale întinse desemnate pentru a proteja

procese ecologice la scară mare împreună cu compleul de specii şi ecosisteme caracteristice

:onei care oeră a:ele necesare pentru eperien$e spirituale ştiin$iice educative de recreere

şi de vi:itare compatiile ecologic şi cultural cu :ona respectivă.

iectivul principal este de a proteja iodiversitatea naturală împreună cu structurile

ecologice şi procesele naturale asociate şi de a promova educa$ia şi recrearea.

Sunt :one relativ întinse cu suprae$e variind la noi în $ară între cteva mii de ;ectare şi

peste #!.!!! ;a cu specii şi ecosisteme rare peisaje deoseite şi un impact redus al activită$ilor

umane pe cea mai mare parte a suprae$ei. =n general activită$ile umane nu sunt permise pe

mare parte din supraa$a acestor parcuri ecep$ie ăcnd unele activită$i tradi$ionale

pe care localnicii desăşoară de secole. 6ar şi aceste activită$i tradi$ionale sunt reglementate astelînct iodiversitatea şi procesele naturale să ie ct mai ine men$inute.

&reuie însă men$ionat că în majoritatea parcurilor na$ionale din Romnia sunt

suprae$e uneori destul de întinse în care este permisă eploatarea resurselor naturale şi cu scop

comercial nu neapărat în eneiciul comunită$ilor locale. 6ar în ca:ul în care parcul na$ional

este gospodărit în conormitate cu oiectivele de management ce se impun categoriei II I'C%

şi în ca:ul acestor activită$i de eploatare a resurselor ar treui să se impună standarde deoseite

care să reducă în mod semniicativ impactul asupra iodiversităşii.


24/82

>ajoritatea parcurilor na$ionale nu au aşe:ări umane pe supraa$a lor. =n interiorul

parcurilor na$ionale se delimitea:ă dierite :one cu speciicarea clară a restric$iilor pentru iecare

din aceste :one. Activită$ile de management sunt adaptate acestei :onări iar regulamentul parcului

şi planul de management stailesc regulile de utili:are a resurselor naturale pentru iecare :onă

de management deinită.=n ca:ul Romniei acestei categorii îi corespunde categoria de parcuri

na$ionale iar lista acestora este pre:entată în Anea 2.

CA&?ERIA IIIF >onumente ale naturiiF arie protejată administrată în special pentru conservarea

caracteristicilor naturale speciice.

Arii protejate desemnate pentru a proteja monumente naturale speciice respectiv o anumită

orma$iune terestră cavernă sumarină orma$iune geologică cum ar i o peşteră sau c;iar un

organism viu cum ar i un arore secular. Sunt în general arii protejate mici şi adesea au valoare

deoseită pentru vi:itatori.

iectivul principal este de a proteja orma$iuni naturale ecep$ionale precum şi

iodiversitatea şi ;aitatele asociate.

=n $ara noastră acestei categorii I'C% îi corespunde categoria de monumente ale naturii. Cteva

eempleF 6oispere:ece Apostoli 8>un$ii Călimani9 *eştera Smeilor de la nceasa 8>un$ii

Apuseni9 >asa Qidovului 8Comuna Uugag satul &ău /istra jude$ul /i;or9 E;e$arul Docul ,iu

8*arcul %atural Apuseni9 etc.

CA&?ERIA I,F Arii cu management activ al ;aitatului sau specieiF arie protejată gospodărită în

special pentru conservare prin măsuri de management active.

6eini$ieF

Arii protejate desemnate pentru protec$ia anumitor specii sau ;aitate şi în care

managementul relectă această prioritate. >ulte arii protejate din categoria I, necesită interven$ii

periodice active pentru a satisace cererile anumitor specii sau pentru men$inerea ;aitatelor dar

acest management activ nu este oligatoriu pentru ariile protejate din această categorie. iectivul principal îl constituie men$inerea conservarea şi reacerea speciilor şi ;aitatelor.

=n Romnia în acestei categorie se încadrea:ă re:erva$iile naturale ce se pot întinde

pe suprae$e de c$iva ari sau pe :eci oarte rar pe cîteva mii de ;ectare. Adesea sunt îniin$ate

pentru conservarea unor ;aitate ce au apărut prin modiicarea celor naturale su ac$iunea

umană cum ar i de eemplu mo:aicurile de ne$e şi păduri etrem de ogate în specii şi din ce

în ce mai rare în ?uropa. ?emple de re:erva$ii naturale la noi în $arăF ,alea %eajlovului 86/9

*eştera I:verna 8>O9 *ădurea Bapiş 8SB9 Bacul &ătarilor 8S/9 6ealurile /eştepe 8&B9 6ealul


25/82

cu Dluturi 8CQ9 Rusca >ontană 8CS9.

CA&?ERIA ,F *eisaj terestru G marin protejatF arie protejată administrată în special pentruconservarea peisajului terestruGmarin şi recreere.

6eini$ieF

Arie protejată în care interac$iunea dintre oameni şi natură de-a lungul timpului a produs o

:onă cu un caracter distinctiv cu o semniicativă valoare ecologică iologică culturală şi

estetică şi în care păstrarea integrită$ii acestei interac$iuni tradi$ionale este vitală pentru protec$ia

şi men$inerea :onei şi a valorilor de conservare a naturii asociate precum şi a altor valori.

iectivul principal îl constituie protejarea ecosistemelor naturale şi utili:area durailă a

resurselor naturale atunci cnd conservarea şi utili:area durailă pot i reciproc eneice una

alteia.

Sunt arii protejate care se întind de oicei pe suprae$e mari de ordinul :ecilor de mii de

;ectare. Ba noi cele mai mari depăşesc 1)!.!!! de ;ectare. *e supraa$a lor se regăsesc şi

aşe:ări umane de multe ori c;iar şi oraşe. Ca şi în ca:ul parcurilor na$ionale se reali:ea:ă o

:onare internă prin care se indică activită$ile ce sunt premise. Restric$iile cnd sunt necesare se

impun în unc$ie de valorile de iodiversitate şi culturale. Suprae$ele în care se impun restric$ii

importante pentru conservarea iodiversită$ii sunt semniicativ mai reduse dect în ca:ul

categoriei II. =n aceste arii protejate se recomandă ca toate activită$ile economice să se desăşoare

cu o aten$ie deoseită la valorile pentru care sau ost declarate. ?le ar treui să se constituie în

adevărate modele de de:voltare durailă avnd la a:ă principiile conservării naturii. =n multe

$ări peisajele protejate poartă denumirea de parcuri naturale dar adesea ele primesc denumirea

de parcuri na$ionale sau parcuri regionale.

Cateoria de arii protejate deinită în legisla$ia romnească care corespunde acestei categorii

I'C% este cea de parc natural. Bista parcurilor naturale se regăseşte în Anea 2.

CA&?ERIA ,IF Arie protejată destinată utili:ării duraile a resurselor naturaleF

6eini$ieF

Arii protejate desemnate pentru conservarea ecosistemelor şi ;aitatelor împreună cu

valorile culturale sociate şi sisteme tradi$ionale de

management ale resurselor naturale. Sunt în general suprae$e mari predominant în stare

naturală cu o parte alată su un management durail al resurselor naturale şi unde aceste

resurse sunt utili:ate într-o măsură mică ne-industrial utili:are considerată ca iind unul din


26/82

scopurile principale pentru aceste arii protejate iind compatiilă cu conservarea naturii.

iectivul principalF protec$ia ecosistemelor naturale şi utili:area durailă a resurselor

naturale cu condi$ia ca una să ie în eneiciul celeilalte. caracteristică distinctivă a acestei

categorii este că utili:area durailă a resurselor naturale devine mijlocul de conservare a naturii

iind cominată cu alte măsuri speciice celorlalte categorii cum ar i de eemplu protec$ia

anumitor :one.

Aceste arii protejate se întind în general pe suprae$e oarte mari şi se constituie în sursă

permanentă de ;rană şi unuri pentru popula$iile indigene şiGsau locale care iind reduse ca

număr le eploatea:ă etensiv ără a aecta în mod semniicativ iodiversitatea. Se poate

airma că în acest tip de arie protejată este cel mai evident model în care popula$ii pu$in

numeroase au trăit şi pot trăi în armonie cu natura dovedind aptul că omul este parte integrantă a

acestor ecosisteme. 6ar în aceste arii protejate nu se permite eploatarea industrială a resurselor naturale. I'C% recomandă să se delimite:e şi :one în care să nu se utili:e:e resursele naturale.

=n unele $ări s-a luat deci:ia ca :onele care să ie ecluse de la utili:are să repre:inte ()H din

supraa$a totală a acestor arii protejate.

?empluF

=n $ara noastră nu eistă arii protejate care s-ar putea încadra în această categorie.

*e lngă deini$ia I'C% a ariei protejate oarte ine undamentată de specialişti prin

distilarea5 cunoştin$elor şi eperien$elor acumulate de-a lungul deceniilor cel mai recent g;id al

aceleiaşi organi:a$ii E;idul pentru utili:area categoriilor de management al ariilor protejate5

staileşte şi un set de principii care deinesc o arie protejată şi modul în care se staileşte categoria

de management încadrarea unei arii protejate într-o categorie I'C% se ace plecnd de la

oiectivul sau oiectivele de management prioritare care se aplică pe cel pu$in ()H din supraa$a

ariei protejate. Regula celor ()H5 s-a stailit avndu-se în vedere aptul că în ariile protejate pot

eista :one în care sunt permise şi alte utili:ări dect cele admise pentru categoria respectivă. 6e

eemplu în ariile protejate din categoria II pot eista sta$iuni turistice sau mici aşe:ări umanesau în categoria , pot eista :one de protec$ie strictă.

'rmătorul tael pre:intă în mod sintetic oiectivele de management principale şi secundare

caracteristice categoriilor de arii protejate precum şi pe cele care nu sunt relevante pentru o

anumită categorie de management.

&ael 3.1F iective de management caracteristice dieritelor categorii de arii protejate deinite conorm I'C%


27/82

/iectiv de mana ement Ia I/ II III I0 0 0I

Cercetare ştiin$iică*rotec$ia sălăticiei 8:onelor ără

interven$ie umană9

*rotec$ia diversită$ii speciilorG geneticeecosistemelor şi ;aitatelor

*rotec ia geodiversită ii

>en$inerea proceselor naturale

>en$inerea serviciilor de mediu

*rotec$ia caracteristicilor culturale L

&urism şi recreere L

?duca$ie L

'tili:area durailă a resurselor naturale

L L

Activită$i tradi$ionale de utili:are aresurselor naturale desăşurate de către şi

în eneiciul comunită$ilor L L

>en$inerea atriutelor cultural- tradi$ionale L L L L

BegendaF

iectiv primar iectiv secundar

iectiv poten$ial aplicail L iectiv nerelevant


28/82

'.'. Clasi$icarea ariilor protejate con$orm legisla iei rom!ne tiț ș

Conorm legisla$iei romneşti privind regimul ariilor naturale protejate respectiv 'g nr.

)(G2!!( privind regimul ariilor naturale protejate conservarea ;aitatelor naturale a lorei şi

aunei deini$ia ariei protejate este următoareaF

Arie naturală protejata < :ona terestră şiGsau marină în care eistă specii şi animale sălatice

elemente şi orma$iuni iogeograice peisagistice geologice paleontologice sau de altă natură cu

valoare ecologică ştiin$iică ori culturală deoseită care are un regim special de protec$ie şi

conservare stailit conorm prevederilor legale.

=n unc$ie de nivelul5 la care aria protejată este declarată şiGsau recunoscută deoseim dierite

categorii de arii protejateF

1. de interes na$ional care includ următoarele categoriiF re:erva$ii ştiin$iice parcuri na$ionalemonumente ale naturii re:erva$ii naturale parcuri naturale. *re:entarea acestora se va ace

în anea 1. Condi$ia minimă pentru ca o :onă să ie declarată arie protejată de interes

na$ional este să pre:inte valori naturale şi culturale semniicative şi repre:entative la nivel

na$ional.

2. de interes comunitar sau situri %atura 2!!! care sunt situri de importan$ă comunitară

arii speciale de conservare arii de protec$ie aviaunistică. scurtă descriere a acestora se

ace în

3. de interes interna$ional care au primit statut deF

a9 re:erva$ii ale ioserei acordat de >a/ '%?SC

9 :one umede de importan$ă interna$ională sau situri RA>SAR desemnate în

conormitate cu prevederile Conven$iei privind conservarea :onelor umede de

importan$ă interna$ională în special ca ;aitat al păsărilor acvatice.

c9 situri naturale ale patrimoniului natural universal recunoscute de >a/ '%?SC

d9 geoparcuri statut atriuit conorm reglementărilor stailite de '%?SC şi de Carta

Re$elei ?uropene a Eeoparcurilor.

4. de interes jude$ean sau localF stailite numai pe domeniul pulicG privat al unită$ilor

adminstrativ-teritoriale după ca: conorm art. ) alin. 819 lit. a9 < c9 din 'E )(G2!!(.

Acestea includ :one cu valori semniicative şi repre:entative la nivel local sau jude$ean.

Scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate sunt descrise în Anea

%r. 1 al 'E )(G2!!(.


29/82

Arii protejate de interes na$ional

Conorm legisla$iei în vigoare ariile protejate de interes na$ional pot iF re:erva$ii ştiin$iice

parcuri na$ionale monumente ale naturii re:erva$ii naturale parcuri naturale. 6eini$ia şi scopul

acestor categorii de arii protejate sunt pre:entate succint în anea nr.1.

Coresponden$a dintre categoriile I'C% şi cele deinite în legisla$ia romnească se pre:intă în

taelul de mai jos.

&ael 3.2 F Coresponden$ă între categoriile I'C% şi categoriile de arii protejate de interes na$ional

"r. Categorie de arie protejatăcon$orm legisla%iei rom!neştiCoresponden%ăIC" Scop de management

1. eerva%ii ştiin%i$ice I =n principal scopuri ştiin$iice

2. #arcuri na%ionale II *rotec$ia ecosistemelor şi recreere

3. monumente ale naturii III Conservarea elementelor naturale speciice

#. eerva%ii naturale I, Conservare prin interven$ii de gospodărire

). #arcuri naturale , Conservarea peisajului şi recreere

V Romnia are în pre:ent 13 parcuri natWonale 1# parcuri naturale iș peste "!! de alte categorii

de arii protejate acoperind cca 0H din supraa$a $ării. 6ouă dintre ariile protejate de interes

na$ional au şi statut de re:erva$ie a ioserei şi anumeF *arcul %a$ional Rete:at şi *arcul

%a$ional >un$ii Rodnei.Bista re:erva$iilor naturale se poate găsi în Begea )G2!!! şi în Ootărre nr. 11#3 -

10G!"G2!!( privind instituirea de noi arii naturale protejate prin care s-au mai adăugat noi

re:erva$ii naturale la lista na$ională.

Arii protejate de interes comunitar - Siturile %atura 2!!! Romnia ca stat memru al 'niunii

?uropene s-a angajat să implemente:e legisla$ia reeritoare la conservarea iodiversită$ii prin

reali:area re$elei %atura 2!!! o re$ea de :one protejate care să cuprindă un eşantion repre:entativ

de specii sălatice şi ;aitate naturale de interes comunitar în vederea


30/82

garantării men$inerii acestora pe termen lung ca sisteme suport pentru de:voltarea sistemului

socio-economic.

Speciile şi ;aitatele de interes comunitar sunt cele rare sau periclitate la nivel ?uropean. 'nele din

aceste specii sau ;aitate în araț noastră sunt oarte ine repre:entate

avndpopula$iiviaileînca:ulspeciilorsauocupndsuprae$eetinse în ca:ul ;aitatelor. Cu toateacestea araț noastră este oligată să desemne:e Situri de Importan$ă Comunitară pentru acestea.

6acă se doreşte ca Romnia să nu ie nevoită să proteje:e o specie sau un ;aitat pe motiv că

la noi nu este rară sau periclitată are oliga$ia să solicite derogare de la prevederile directivei

europene derogare ce se aproă numai dacă eistă suiciente argumente ştiin$iice pentru solicitarea

ei. 'n eemplu elocvent în acest sens îl constituie ursul specie prioritară adică specie de interes

comunitar care presupune o responsailitate sporită pentru conservare din cau:a arealului redus la

nivelul '? dar care este oarte ine repre:entat la noi în $ară.

Reali:area re$elei %atura 2!!! se ace prin implementarea a două acte normative europeneF

X 6irectiva *ăsări5 - 6irectiva ("G#!"GC?? privind conservarea păsărilor sălatice

X 6irectiva Oaitate5 - 6irectiva "2G#3GC?? privind conservarea ;aitatelor naturale şi a

speciilor de plante şi animale sălatice

Conorm art. 3 al 6irectivei Oaitate %atura 2!!! este o re$ea ecologică europeană ormată

din Arii Speciale de Conservare şi Arii de *rotec$ie Specială Aviauninstice.

Conorm legisla$iei romneşti :onele incluse în re$eaua %atura 2!!! sunt arii protejate şi

se încadrea:ă în următoarele categoriiF

- situri de importan$ă comunitară < în lima engle:ă Sites o Communit7 Interest - SCI.

- arii speciale de conservare - în lima engle:ă Special Areas o Conservation - SAC

- arii de protec$ie specială aviaunistică - în lima engle:ă Special *rotection Areas - S*A

Siturile de Importan ă Comunitarăț se declară de statele memre pentru conservarea iș men inereațspeciilor iș ;aitatelor de interes comunitar pnă la acceptarea acestora ca iș Arii speciale de

Conservare de către 'ninunea ?uropeană.

Ariile Speciale de Conservare se delimitea:ă pentru conservarea şi men$inerea în stare de

conservare avorailă a speciilor şi ;aitatelor prevă:ute în anea II a 6irectiva Oaitate sau

pentru readucerea lor în starea de conservare avorailă.


31/82

Ariile de *rotec$ie Specială Aviaunistică se delimitea:ă cu scopul de a se conserva şi

men$ine în stare avorailă de conservare speciile de păsări sau pentru readucerea la starea

avorailă de conservare acolo unde este ca:ul.

Stare de conservare a unui ;aitat se deineşte în 'E )(G2!!( Capitolul I 6ispo:i$ii

generale Art.# punctul ) după cum urmea:ăF stare de conservare a unui ;aitat natural -totalitatea actorilor ce ac$ionea:ă asupra unui ;aitat natural şi asupra speciilor caracteristice

acestuia şi care îi pot aecta pe termen lung distriu$ia structura şi unc$iile precum şi

supravie$uirea speciilor ce îi sunt caracteristice.

Starea de conservare a unui ;aitat natural se consideră avorailă atunci cnd sunt

îndeplinite cumulativ următoarele condi$iiF

a9arealul său natural şi suprae$ele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt staile sau în

creştere

9are structura şi unc$iile speciice necesare pentru men$inerea sa pe termen lung iar

proailitatea men$inerii acestora în viitorul previ:iil este mare

c9 speciile care îi sunt caracteristice se ală într-o stare de conservare avorailă5.

Starea de conservare a unei specii este deinită în acelaşi act normativ punctul "F 5stare de

conservare a unei specii - totalitatea actorilor ce ac$ionea:ă asupra unei specii şi care pot inluen$a

pe termen lung distriu$ia şi aunden$a popula$iilor speciei respective. Starea de conservare a unei specii va i considerată avorailă dacă sunt întrunite

cumulativ următoarele condi$iiF

a9datele privind dinamica popula$iilor speciei respective indică aptul că aceasta se men$ine şi are

şanse să se men$ină pe termen lung ca o componentă viailă a ;aitatului său natural

9 arealul natural al speciei nu se reduce şi nu eistă riscul să se reducă în viitorul previ:iil

c9eistă un ;aitat suicient de vast pentru ca popula$iile speciei să se men$ină pe termen lung

Ariile protejate de interes comunitar se desemnea:ă strict pe criterii ştiin$iice adică

numai acolo unde speciile şi ;aitate din cele două directive europene sunt pre:ente şi popula$iile

respectiv supraa$ele lor sunt repre:entative pentru regiunea iogeograică.

6atele care au stat la a:a întocmirii listei ;aitatelor incluse în 6irectiva Oaitate

provin din programul CRI%? 8versiunea 1""19 program ini$iat în 1"0) su denumirea

5Coordination o Inormation on t;e ?nvironment5 un proiect eperimental pentru o$inerea

coordonarea şi asigurarea de inorma$ii privind starea mediului şi a resurselor naturale în cadrul

comunită$ii ?uropene.


32/82

6esemnarea viitoarelor situri %atura 2!!! se ace pe regiuni iogeograice aceste

regiuni dieren$iindu-se prin grupele de plante genuri amilii etc. ?uropa a ost împăr$ită în 11

regiuni iogeorgraice9. =n $ările '? se regăsesc " din aceste regiuni iar în $ara noastră se găsesc

) regiuni iogeograice Romnia iind singura $ară cu asemenea diversitate

Dig. 3. 1. - Oarta regiunilor iogeograice %atura 2!!! în Romnia

=n $ara noastră propunerile de Situri de Interes Comunitar 8pSCI9 s-au ăcut prin rdinul

de >inistru nr.1"+#G2!!( privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de

importan$ă comunitară ca parte integrantă a re$elei ecologice europene %atura 2!!! în Romnia.S-au delimitat un număr de 2(3 SCI - uri care repre:intă 1321H din supraa$a $ării. Aceste

propuneri au ost anali:ate de Comisia ?uropeană şi discutate cu >inisterul >ediului şi

repre:entan$ii %E - urilor în cadrul Seminariilor /iogeograice ce au avut loc în anul 2!!0

urmnd să devină prin aproarea conorm prevederilor legale din Romnia Arii Speciale de

Conservare.

Ariile de *rotec$ie Specială Aviaunistică s-au declarat prin Ootărrea de Euvern

nr.120#G2!!( privind declararea ariilor de protec$ie specială aviaunistică ca parte integrantă a

re$elei ecologice europene %atura 2!!! în Romnia. S-au declarat 1!0 S*A - uri - 110"H din

supraa$a $ării pentru 110 specii de păsări.

Siturile de Interes Comunitar propuse se suprapun par$ial cu Ariile de *rotec$ie Specială

Aviaunistică acoperind împreună 1(0#H sin supraa$a $ării.

=n Romnia siturile %atura 2!!! se suprapun par$ial peste ariile naturale protejate de interes

na$ional.


33/82

Re$eaua ?cologică %atura 2!!! treuie să $ină cont de realită$ile economice sociale şi

culturale ale :onelor unde au ost declarate situri. Conservarea speciilor şi ;aitatelor treuie să

ie reali:ată printr-un management activ dar durail. *entru atingerea acestui scop 6irectiva

Oaitate 8"2G#3GC??9 prevede oliga$iile statelor memre cu privire la gospodărirea siturilor

%atura 2!!!. Aceste prevederi au ost preluate în mare parte şi în 'E)(G2!!(. Conorm

acestui act legislativ activită$ile ce se pot desăşura în siturile %atura 2!!! altele dect

re:erva$iile ioserei parcurile na$ionale şi naturale se reglementea:ă prin planuri de

management sau prin regulamente elaorate de administratorii acestora avi:ate de către Agen$ia

%a$ională pentru Arii *rotejate 8A%A*9 şi aproate prin ordin al autorită$ii centrale pentru

protec$ia mediului.

>ăsurile ce treuie prevă:ute în planurile de management ale viitoarelor situri %atura 2!!!

sunt legate de oiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate respectivmen$inereaGreacerea stării avoraile de conservare pentru speciile şi ;aitatele de interes

comunitar. >ăsurile de management %atura 2!!! pot vi:a şi ;aitate care nu sunt considerate de

interes comunitar dar care sunt importante pentru speciile de interes comunitar.

*lanurile de eploatareGutili:are a resurselor naturale din :onă vor i armoni:ate cu

prevederile planului de management. =n ca:ul în care aceste situri se suprapun peste arii

protejate de interes na$ional managementul lor va i inclus în planul de management al

respectivelor arii protejate cu respectarea celei mai restrictive unc$ii de protec$ie.

Sc;i$a de mai jos redă oarte sintetic în ce măsură sunt permise activită$ile umane în

dierite categorii de arii protejate deinite prin legisla$ia romnească.


34/82

Dig. 3.2. - Restric$ii de utili:are a resurselor naturale - suprapunerea5 siturilor %atura 2!!! cu dierite categorii de ariinaturale protejate

importan$ă deoseită pentru managementul siturilor %atura 2!!! o are Articolul +

din 6irectiva Oaitate transpus în legisla$ia romnească prin Articolul 20 din 'E )( din 2!!(.

*revederile acestui articol important se pot sinteti:a astelF

• >anagementul se ace în a:a unui plan de management special elaorat sau în a:a

măsurilor incluse în alte planuri de de:voltare

• &reuie să se evite deteriorarea ;aitatelor şi deranjarea speciilor ca urmare orice plan sau

proiect care nu se leagă direct sau nu este necesar pentru managementul sitului se va

supune procedurii de evaluare a impactului şi se aproă numai dacă impactul nu este

semniicativ şi numai după consultarea pulicului• Aproarea unui plan sau proiect cu impact major se poate ace numai dacă este de interes

pulic major şi nu eistă solu$ii alternative.

=n ca:ul în care se impune aproarea unui plan sau proiect cu impact major pentru un

;aitat sau o specie prioritară acest lucru se justiică doar dacă planul sau proiectul este legat

de sănătatea sau siguran$a popula$iei are consecin$e eneice de importan$ă majoră pentru

mediu şi dacă se asigură măsuri compensatorii prin desemnarea unei :one similare ca sit

%atura 2!!! pentru a se asigura men$inerea speciei sau ;aitatului.

6irectiva Oaitate şi 6irectiva *ăsări au caracter de act normativ al '? ca urmare

nerespectarea prevederilor acestuia poate duce la ini$ierea procedurilor de prevenire a încălcării

legisla$iei europene sau la sanc$iuni semniicative pentru $ara care nu respectă această legisla$ie.

Re$eaua %atura 2!!! se constituie astel într-un instrument eicient de conservare pentru toate

statele '?.

&ael 3.3F *osiilă coresponden$ă între categoriile I'C% şi categoriile de arii protejate desemnate în a:a

6irectivelor '?

%r. Categorie de arie protejataconorm legisla$ieiromneşti

Coresponden$ă I'C%

Scop demanagement

1.A arii speciale deconservare

, Conservareatipurilor de

;aitate şi specii


35/82

2.A arii de protec$ie

aviaunistică , *rotec$iaspeciilorde păsări

3.Sit arii de importan$ăcomunitară

, Conservareatipurilor de

;aitate i s ecii

?ste important de men$ionat că pentru a se reali:a o re$ea unc$ională de situri %atura

2!!! este necesar să se identiice coridoarele ecologice şi să se impună măsurile de conservare

necesare. Această ac$iune se ală în stadiu incipient în majoritatea statelor '? întruct ea necesită

resurse inanciare şi o voin$ă politică deoseită.

Ariile protejate de interes interna$ionalCondi$iile de recunoaştere ca arie protejată de interes interna$ional sunt deinite de către

organismele interna$ionale responsaile pentru tipul respectiv de arie protejată. =n general

recunoaşterea importan$ei interna$ionale a unei arii protejate se ace doar după ce statul a

recunoscut importan$a acesteia prin desemnarea ca arie protejată de interes na$ional şi doar în

a:a propunerii înaintate de stat orului interna$ional propunere ce treuie să ie înso$ită de o

documenta$ie ine undamentată.

=n multe situa$ii statut interna$ional se suprapune5 cu desemnarea :onei ca arie protejatăde interes na$ional cum sunt de eemplu Re:erva$ia /ioserei Rete:at sau Re:erva$ia /ioserei

>un$ii Rodnei care în acelaşi timp sunt şi parcuri na$ionale. 6acă s-ar respecta întocmai statutul

de re:erva$ie a ioserei supraa$a acesteia nu ar treui să coincidă cu cea a parcului na$ional aşa

cum se întmplă în aceste ca:uri. =n mod normal re:erva$ia ioserei ar treui să includă :one

suplimentare a$ă de cele ce constituie parcul na$ional iar parcul na$ional ar putea să constituie

una din nucleele re:erva$iei ioserei.

&aelul alăturat pre:intă cteva inorma$ii succinte. *entru mai multe inorma$ii se recomandăconsultarea paginilor Ne ale organi:a$iilor care au stailit criteriile de desemnare şi

management.

&ael 3.#. Coresponden$ă între categoriile I'C% şi categoriile de arii protejate desemnate în a:a conven$iilor şilegisla$iei interna$ionaleG'?


36/82

%r. Categorie de arie protejata conormlegisla$iei romneşti < desemnare Coresponden$ă I'C%

Scop de management

+. Re:erva$iile ioserei < '%?SC %u are coresponden$ă poate include diverse

alte categorii

*rotec$ia patrimoniului mondialcultural şi natural su egida

'%?SC

(one umede de importan$ă

interna$ionalăRA>SAR

I II I, , *rotec$ia şi conservarea siturilor naturale cu

diversitatea iologică speciică:onelor umede

Situri naturale ale patrimoniului naturaluniversal - '%?SC

I II I, , *rotec$ia şi conservarea unor :onede ;aitat natural în cuprinsulcărora eistă elemente naturale

a căror valoare este recunoscută caiind de importan$ă universală.

1!. geoparcul - '%?SC *osiil , sau II Reglementări stailite de '%?SCşi

de Carta Re$elei ?uropene aEeoparcurilor


37/82

Capitolul (. e%eaua "A3A 2444 în om!nia.

Re$eaua %A&'RA 2!!! este o re$ea europeană de :one naturale protejate care cuprinde un

eşantion repre:entativ de specii sălatice şi ;aitate naturale de interes comunitar. A ost constituită

nu doar pentru protejarea naturii ci şi pentru men$inerea acestor ogă$ii naturale pe termen lung

pentru a asigura resursele necesare de:voltării socio-economice. =n 'niunea ?uropeană eistă

legisla$ie care staileşte ce specii de loră şi aună şi respectiv de păsări treuie protejate prin

%A&'RA 2!!!. Bocurile în care se regăsesc ele pot i propuse drept situri %A&'RA 2!!! iar

Comisia ?uropeană decide dacă ele sunt acceptate. 8Ciocan şi cola. 2!!(9.Conorm strategiei de Consevare a /iodiversitatii 8>inisterul >ediului 2!!!9 iecare Stat

>emru are oliga$ia de a include în re$eaua europeană un anumit procent din spa$iul său natural

pentru a-i asigura conservarea. dată devenită memră '? şi Romnia are oliga$ia de a pregăti

propria ei verigă pe care să o adauge în lan$ul european de situri %A&'RA 2!!!.Contriu$ia noastră în acest lan$ va i una etrem de valoroasă deoarece avem o natură mai

diversiicata dect multe alte $ări europene iind singura $ară din 'niunea ?uropeană cu ) regiuni

iogeograice din cele 11 eistente în ?uropa.*ropunerile de situri sunt pregătite de specialişti în protec$ia naturii ie din institu$ii de stat sau

private. *entru orice arie care a ost acceptată ca sit %A&'RA 2!!! va eista un plan de management

care va staili cum treuie gestionată acea :onă astel înct natura să nu ie aectată negativ. Aceste

planuri de management pot i integrate in strategiile locale de de:voltare pe a:a cărora se stailesc

proiecte ce pot i inan$ate prin Donduri ale 'niunii ?uropene. 8>a:ilu 2!!!9. 6e asemenea dacă uninvestitor va dori să desăşoare în situl %A&'RA 2!!! o activitate economică va putea ace acest

lucru numai dacă demonstrea:ă printr-un studiu de impact că activitatea sa nu va dăuna speciilor ce se

conservă în acel sit. *e de altă parte aptul că aceste :one vor i recunoscute la nivel european ca valori naturale

deoseite va aduce totodată noi posiilită$i de venituri prin turism ecologic şi produse naturale locale

ce pot deveni mărci recunoscute pentru că mul$i oameni le vor preera în locul preparatelor artiiciale

care ne omardea:ă în ultimi ani. 8>a:ilu 2!!!9.


38/82

=n multe situa$ii speciile şi ;aitatele protejate din siturile %A&'RA 2!!! au aparut şi s-au

men$inut ca urmare a activită$ilor umane de eploatare duraila a resurselor naturale. Ca urmare în

majoritatea siturilor %A&'RA2!!! se vor men$ine activită$ile economice dar cu accent deoseit pe

conservarea speciilor si ;aitatelor pentru care au ost declarate. >anagementul acestor :one va

treui să $ină cont de aptul că %A&'RA 2!!! este în primul rand un instrument de conservare a

iodiversită$ii. *lanurile de management vor include acele activită$i economice care ajută la

men$inerea si protejarea naturii si a mediului.=n perioada 2!!(-2!13 'niunea ?uropeană va inan$a dierite programe legate de %A&'RA

2!!! din Dondurile Structurale prevă:ute pentru Romnia prin *rogramul pera$ional Sectorial

pentru >ediu *rogramele pera$ionale Regionale *rogramul B?A6?R programul de cooperare

interregională I%&?RR?E. Ba reali:area acestor proiecte treuie să participe conducătorii parcurilor

şi re:erva$iilor naturale guvernan$ii societă$ile civile gospodarii etc. *e lngă ondurile comunitare

gospodărirea terenurilor din situri %A&'RA 2!!! va i inan$ată şi din *rogramul %a$ional de

Agromediu care vi:ea:ă sprijinirea inanciară a metodelor agriculturale prietenoase cu mediul.

8*uumalainen 2!!19

(.1 . Istoric şi legisla%ie europeană

=n urma Conerin$ei asupra >ediului =nconjurător si a 6e:voltării 8Rio de Qaneiro- /ra:ilia

1""29 Statele >emre ale 'niunii ?uropene au decis să ia măsuri eective de oprire a declinului

iodiversită$ii. *entru atingerea acestui de:iderat s-a ;otărt conservarea speciilor vulneraile de plante si animale si a ;aitatelor acestora în păr$ile cele mai repre:entative ale arealului lor natural.

Astel pe întreg cuprinsul 'niunii ?uropene de la acea dată s-a ormat o re$ea ecologică denumită

%A&'RA 2!!!5 după ori:ontul de timp considerat suicient pentru implementare. Această re$ea este

ormată din asa numitele situri %A&'RA 2!!!5 < suprae$e ine delimitate răspndite pe întreg

teritoriul 'niunii ?uropene care gă:duiesc speciile şi ;aitatele care se doresc conservate. 8?uropean

Bandscape Convention 2!!!9.*entru elaorarea politicii sale de mediu C.?. $ine seamă de inorma$iile ştiin$iice şi te;nice

disponiile de condi$iile de mediu din dierite regiuni ale Comunită$ii şi de de:voltarea economică şi

socială a Comunită$ii ca întreg de de:voltarea ec;ilirată a regiunilor sale ct şi de eneiciile sau

costurile poten$iale ale ac$iunilor sau lipsei ac$iunilor. 8Ciocan 2!!(9iectivele politicii Comunită$ii ?uropene în domeniul mediului sunt conservarea protec$ia şi

îmunătă$irea calită$ii mediului în condi$iile utili:ării prudente şi ra$ionale a resurselor naturale.

Conservarea iodiversită$ii a constituit un oiectiv important al politicii '.?. în decursul ultimilor 2)

de ani. Cadrul de ac$iune la nivel comunitar pentru păstrarea iodiversită$ii este stailit prin

6irectiva Oaitate 8"2G#3G??C9 şi 6irectiva *ăsări 8("G#!"G??C9.


39/82

*rincipalul oiectiv al acestora il repre:inta protec$ia iodiversită$ii continentului european prin

crearea unei re$ele de arii protejate la nivelul 'niunii în care să se conserve ;aitate şi specii

caracteristice regiunilor iogeograice ale ?uropei re$ea denumită %A&'RA 2!!!. Crearea re$elei

%A&'RA 2!!! şi managementul corespun:ător al siturilor incluse în această re$ea sunt repere

importante ale politicii comunitare pentru conservarea iodiversită$ii. Re$eaua %A&'RA 2!!!

include arii speciale de conservare 8SAC9 - desemnate conorm 6irectivei Oaitate şi arii de protec$ie

specială aviaunistică 8S*A9 - clasiicate conorm 6irectivei *ăsări. *rin arie de protec$ie specială

aviaunistică 8S*A9 este desemnat acel sit protejat pentru conservarea speciilor de păsări sălatice în

conormitate cu reglementările comunitare. 8Duerea 2!!(9.6irectiva *ăsări adoptată în # aprilie 1"(" a ost prima lege a 'niunii ?uropene cu reerire

epresă la conservarea iodiversită$ii. Această directivă con$ine prevederi reeritoare la protec$ia

speciilor de păsări şi a ;aitatelor naturale ale acestora. 6irectiva *ăsări prevede stailirea Ariilor de

*rotec$ie Specială - S*As 8Special *rotected Areas9 < care sunt importante pentru speciile de păsări

rare şi vulneraile deoarece în ele păsările găsesc mncare locuri de cuiărit în iernat sau migrare se

reera la conservarea speciilor de păsari care se găsesc în mod natural în sălăticie pe teritoriul

european al statelor memre. *rincipalele oiective ale acestei directive sunt protec$ia managementul

şi controlul acestor specii şi stailirea regulilor pentru conservarea lor. Aceasta directiva se va aplica

în ca:ul păsărilor ouălor lor cuiurilor si ;aitatelor lor. Statele memre ar treui să declare one

Speciale de *rotec$ie pentru conservarea speciilor şi ;aitatelor propuse. &eritoriul Romniei

adaposteşte numeroase specii de păsări dintre care numai în 6elta 6unării trăiesc peste 32! de specii.8Cocean şi %una 2!!(9

=n 21 mai 1""2 a ost adoptată 6irectiva Oaitate care staileşte cadrul pentru protec$ia mai

multor specii de plante şi animale 8eceptnd păsările9 a ;aitatelor naturale ale acestora precum şi a

unor ;aitate caracteristice regiunilor iogeograice ale ?uropei.Scopul 6irectivei Oaitate este de a contriui la păstrarea iodiversită$ii prin conservarea

;aitatelor naturale precum şi a aunei şi lorei sălatice pe teritoriul european al Statelor >emre la

care &ratatul se aplică. >ăsurile luate în conormitate cu această 6irectivă vi:ea:ă men$inerea sau

reailitarea într-o stare de conservare avorailă a ;aitatelor naturale şi a speciilor din auna şi lorasălatică de interes comunitar de asemenea aceste măsuri $in seama de eigen$ele economice sociale

şi culturale ca şi de particularită$ile regionale şi locale. 8>urariu şi *opescu 2!!19. Ba a:a selectării speciilor şi categoriilor de ;aitate de interes comunitar au stat criterii

ştiin$iice şi de asemenea o proundă anali:ă a arealelor de răspndire a acestor ;aitate şi specii

precum şi a stării lor de conservare. Conorm 6irectivei Oaitate ;aitate naturale de interes

comunitar sunt considerate acele ;aitate careF sunt în pericol de dispari$ie în arealul lor natural au

un areal natural mic ca urmare a restrngerii acestuia sau prin aptul că au o supraa$ă restrnsă

repre:intă eşantioane repre:entative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre


40/82

următoarele regiuni iogeograiceF alpină continentală panonică stepică şi pontică. Aceasta are in

vedere si ;aitatele naturale prioritare prin care sunt deinite acele tipuri de ;aitate naturale

amenin$at pentru a cărui conservare eistă o responsailitate deoseită.Sit de Importan$ă Comunitară 8SCI9 - sit care în regiunea sau regiunile iogeograice de care

apar$ine contriuie în mod semniicativ la men$inerea sau reailitarea unui tip de ;aitat natural de

interes comunitar sau a unei specii într-o stare de conservare avorailă şi poate de asemenea să

contriuie într-un mod semniicativ la coeren$a re$elei %A&'RA 2!!! şiGsau la men$inerea diversită$ii

iologice în regiunea sau regiunile respective. 86irectiva Oaitate9.6irectiva Oaitate preci:ea:ă aptul că pentru protec$ia ;aitatelor şi a speciilor de interes

comunitar se constituie o re$ea ecologică europeană coerentă de arii speciale de conservare su

numele de %A&'RA 2!!!. Această re$ea ecologică europeană compusă din situri care adăpostesc

tipuri de ;aitate naturale de interes comunitar şi din ;aitate ale speciilor considerate de interes

comunitar va asigura men$inerea sau dacă este ca:ul reailitarea tipurilor de ;aitate naturale şi a;aitatelor speciilor într-o stare de conservare avorailă pe cuprinsul arealelor lor de răspndire

naturală. Diecare Stat >emru contriuie la crearea re$elei %A&'RA 2!!! propor$ional cu

repre:entarea pe teritoriul său a tipurilor de ;aitate naturale şi a ;aitatelor speciilor de interes

comunitar. 8?ndengered *lants %A&'RA 2!!! 2!!(9*entru ariile speciale de conservare Statele >emre stailesc măsurile de conservare necesare

implicnd dacă este ca:ul planuri de gestiune adecvate speciice siturilor sau integrate în alte planuri

de amenajare şi măsurile legale administrative sau contractuale adecvate care corespund necesită$ilor

ecologice a tipurilor de ;aitate naturale. *rin arie specială de conservare 8SAC9 această directivă

staileste acele sit-uri protejate în vederea conservării ;aitatelor naturale de interes comunitar şiGsau

a popula$iilor speciilor de plante şi animale de interes comunitar altele dect păsările sălatice în

conormitate cu reglementările comunitare.*entru speciile prioritare 8specii periclitate şiGsau endemice pentru a căror conservare sunt

necesare măsuri urgente9 statul de conservare avorailă al unei specii - se consideră atunci cndF

specia se men$ine şi are şanse să se men$ină pe termen lung ca o componentă viailă a ;aitatului său

naturalarealul natural de răspndire al speciei nu se reduce şi nu eistă riscul să se reducă înviitoreistă un ;aitat caracteristic destul de vast pentru ca popula$iile speciei să se men$ină pe

termen lung. Statele >emre iau măsurile adecvate pentru a evita în :onele speciale de conservare

deteriorarea ;aitatelor naturale şi a ;aitatelor speciilor şi perturarea speciilor pentru care :onele au

ost desemnate în măsura în care astel de perturări sunt susceptiile de a avea un eect semniicativ

în rela$ie cu oiectivele pre:entei 6irective. Stare de conservare avorailă a unui ;aitat se consideră

atunci cndF arealul său natural şi suprae$ele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt staile sau

în creştere are structura şi unc$iile speciice necesare pentru men$inerea sa pe termen lung iar


41/82

speciile caracteristice ;aitatului se ală într-o stare de conservare avorailă. 8>anaging %A&'RA

2!!! sites 2!!!9.Statele >emre asigură supraveg;erea stării de conservare a ;aitatelor naturale şi a speciilor

considerate de interes comunitar $innd seama în mod particular de tipurile de ;aitate naturale

prioritare şi de speciile prioritare. *rin Specii de interes comunitar această 6irectivă deineste acele

specii de pe teritoriul 'niunii ?uropene care sunt periclitate vulneraile rare sau endemiceF

periclitate eceptnd cele al căror areal natural este marginal în teritoriu şi care nu sunt nici

periclitate nici vulneraile în regiunea vest-palearctică vulneraile adică a căror trecere în categoria

speciilor periclitate este proailă într-un viitor apropiat în ca: de persisten$ă a actorilor cau:ali

rare adică ale căror eective sunt mici şi care c;iar dacă în pre:ent nu sunt periclitate sau vulneraile

riscă să devină endemice şi necesită o aten$ie specială datorită naturii speciice a ;aitatului lor şiGsau

a impactului poten$ial al eploatării lor asupra stării lor de conservare. 8?ndengered *lants %A&'RA

2!!! 2!!(9

(.2. Implementarea actuală a re%elei "A3A 2444 în om!nia

Implementarea Re$elei %A&'RA 2!!! repre:intă o importantă modalitate de îndeplinire a

oliga$iilor Comunită$ii ?uropene re:ultate din Conven$ia privind iodiversitatea 8Conven$ia de la

Rio de Qaneiro 1""29 şi din Conven$ia privind conservarea vie$ii sălatice şi a ;aitatelor naturale din

?uropa 8Conven$ia de la /erna 1"("9. =nainte de a deveni memră '? şi Romnia a avut oliga$ia de

a pregăti propria ei verigă pe care să o adauge în lan$ul european de situri %atura 2!!!. %oi avem o

natură mai ogată dect multe alte $ări europene iar contriu$ia noastră în acest lan$ este una etrem

de valoroasă. *rocesul de implementare al programului %A&'RA 2!!! este comple şi

1 introducere in managementul ariilor protejate 2

Documents