1 baldwin 1987 - salient private audiences & awareness of the self

8/17/2019 1 Baldwin 1987 - Salient Private Audiences & Awareness of the Self

1/13


2/13

acceptarea în rela ia respectivă. 'ricum, baza ipotetică a acestei dorin e de acceptare variază foarte mult de-ț ța lungul a diferite modele. &nele abordări, concentrndu-se pe aspectele publice ale sinelui, sus in că aceastațderivă de la realizarea că multe resurse pot fi ob inute prin acceptarea i recunoa terea de către alte persoane.ț ș ș*ex. 3(ibutani, /88. A i scriitori sugerează că nevoia de acceptare î i are rădăcinile în dependen aț ș ținterpersonală a copilăriei timpurii, atunci cnd copilul înva ă că nelini tile i fricile pot fi deseori date la oț ș ș

parte apelnd la o reprezentare mentală a unei alte persoane care îl suportă i îl acceptă. *!a(ler, ine, 7șBergman, /uval 7 Cic:lund, /


3/13

altora din mediu *Denigstein, /iener 7 3rull, /uval, /


4/13

aceasta în minte pentru o perioadă... ?maginează- i că vorbe ti cu persoana... Încearcă să o sim i acolo, cuț ș țtine.

>upă o scurtă discu ie despre intensitatea diferitelor imagini i utilitatea instruc iilor *pentru a sus ineț ș ț ț povestea de suprafa ă, subiec ii au fost întreba i dacă, în timpul unei pauze în timpul studiului, ar fi de acordț ț țsă a)ute pe cineva care are nevoie de persoane care să completeze cteva c(estionare pentru studiul ei. =o ițsubiec ii au fost de acord.ț

Al doilea experimentator *feminin i-a prezentat studiul ca o investiga ie despre ce factori facș ț pasa)ele scrise interesante i plăcute, spunnd că studen ii vor fi ruga i să citească cteva fragmente scurte iș ț ț șsă răspundă la cteva întrebări despre ele. 3ubiec ii au fost escorta i apoi către un al doilea laborator, careț țcon inea patru odăi e aran)ate în )urul unei zone de control. Diecare a fost alocat unei odăi e. entru aț ț țmanipula con tiin a de sine, două din cele patru odăi e con ineau o oglin)oară *$ inc( x 2 inc( sau 40.8 cmș ț ț țx 10.8 cm îndreptată spre subiect, pozi ionată deasupra fantei prin care erau pasate materialele.ț

&n număr de pa i au fost făcu i pentru a reduce posibilele variabile care să creeze confuzii. Diecareș țexperimentator nu tia condi ia subiectului în cealaltă )umătate a studiului. entru a siminua posibilaș țsuspiciune în ceea ce prive te oglinzile, camera a fost descrisă ca fiind un laborator folosit în comun i miciș șsemne explicative au fost ata ate de oglinzi *I@ă rugăm nu deran)a i ec(ipamentul. ;xperiment despreș ț

percep ie Ho. r. 9. Kilstein. >e asemenea, al doilea studiu a fost condus de un al doileaț

experimentator într-o cameră diferită, cu materiale printate în diferite fonturi. În timpul c(estionării, nu afost nicio dovadă cum că subiec ii au fost con tien i de scopul real al procedurilor.ț ș ț>upă ce au citit i au răspuns la un articol de umplutură despre o zonă de conservare din apropiere,ș

subiec ilor li s-a dat un al doilea pasa), care a fost critic pentru studiu. Acesta a fost un articol de fic iuneț ț permis din punct de vedere sexual, împrumutat dintr-o revistă populară pentru femei, care descria o femeiece avea un vis sexual despre un bărbat de care era atrasă. asa)ul a fost selectat să reprezinte o abordare

permisă către sexualitate fără a fi prea erotică sau riscantă. >upă 80 de secunde, suficient timp pentru a citiarticolul cu aten ie, subiec ilor li s-au dat întrebări similare cu cele folosite pentru primul pasa). Ei s-a cerutț țsă evalueze pe o scară de pnă la < puncte ct de emo ionant, clar, plăcut, bine scris, atrăgător i de ceț șcalitate a fost pasa)ul. Fumătate din aceste întrebări au fost măsurători a ct de mult le-a plăcut pasa)ul, care afost a teptat să fie afectate de manipularea auditoriului privat, iar celeilalte )umătă i li s-a cerut o evaluare aș ț

calită ii stilului scriitorului, care se spera a nu fi o dimensiune afectată de condi iile tratamentului. Acesteț țîntrebări au venit la nici 0 minute după vizualizarea auditoriului privat.>upă cteva întrebări simple care în aparen ă evaluau amintirile lor despre poveste, subiec ii auț ț

răspuns la un set de măsuri de atitudine generală. Ei s-a cerut să raporteze atitudinea lor despre sexul premarital pe următoarele scale de pnă la < puncteJ bun # rău, inacceptabil # foarte acceptabil, indezirabil # foarte dezirabil. 3ubiec ii care au avut oglinda au fost expu i la imaginea lor din oglindă în timpul alocatț șcitirii pasa)ului i răspunsului la c(estionar. Apoi to i subiec ii au fost c(estiona i i li s-a mul umit pentruș ț ț ț ș ț

participare.

Rezultate.

@ariabila dependentă ma)oră a fost ct de mult au raportat subiec ii că le-a plăcut pasa)ul permisivț

sexual. +ele trei măsuri de ct de plăcut, atrăgător i incitant a fost pasa)ul au fost împăr ite astfel înct săș țdea un singur scor. !edia corela iei acestor 1 măsuri a fost satisfăcătoare, r*15 L .


5/13

dintre atitudinea generală i evaluările pasa)ului a fost mai mare în cazul subiec ilor cu cu ocon tiin ă deș ț ș țsine, r*5 L .$, p N .0, comparativ cu r*5 L .eorece scopul nostru a fost să ne concentrăm pe aspecte de sine private i pe auditorii private, amșales să folosim manipularea cu oglinda, care în general se presupune că măre te con tiin a de sine privatăș ș ț*Droming et al., /52. ;ste posibil poate ca din fiece motiv subiec ii no tri, de i a eza i singuri în odăi eleț ș ș ș ț țcu oglinzi, au fost de asemenea sensibili la nelini ti privind managementul impresiei în domeniul public iș șacest lucru ar putea explica influen a standardelor sociale derivate *urmărind studiile revăzute mai devreme,țex. +arver 7 6ump(ries, /5. Aceasta pare a fi o explica ie pu in probabilă a studiului nostru, oricum,ț țdată fiind lipsa unui precedent în literatură a unei nelini ti crescute fa ă de imaginea de sine publică rezultatăș ț

din situa ii similare de expunere privată la oglinzi. 3ugerăm, în sc(imb, că sinele public, la fel ca i celț ș privat, este, în ultimă instan ă, un sine social i astfel, este influen at de factori interpersonali.ț ș ț

' problemă ce poate fi lăsată desc(isă spre interpretare este statutul motiva ional al acestor efecte.ț!a)oritatea descoperirilor de acest gen au fost interpretate în literatura despre con tiin a de sine ca rezultndș țdin încercări de a se men ine în concordan ă cu standarde rela ionate cu imaginea de sine dorită. 3ugerăm căț ț țîn măsura în care aceste procese sunt motivate, ele pot servi ca dorin ă pentru un sentiment de acceptare ațunui auditoriu privat. !ai mult dect att, această perspectivă se poate adresa unui dezastru emo ionalțdeseori exprimentat în prea)ma evaluărilor de sine negative, deoarece a ie i din standarde este asociat cușrespingerea de alte persoane semnificative. oate fi posibil, oricum, să fie oferită o socoteală credibilă aacestor tipuri de descoperiri fără a presupune vreun proces de evaluare a sinelui. 6ull i Eev */


6/13

inclusă care să fie exact meită să destrame aceste alternative, i pare verosimil că ambii factori sunt implica iș țîntr-o oarecare măsură.

' întrebare importantă pentru cercetări ulterioare prive te gradul de con tiin ă a dinamicilor ș ș țauditoriilor private. În timpul c(estionării de după studiu, subiec ii au negat cu înver unare că auditoriileț șcare au primnat ar fi putut avea ceva de-a face cu răspunsurile la pasa) i au exprimat deseori surprindere cășam putea c(iar să între inem o asemenea no iune. Într-adevăr, există dovezi că *, categoriile pot fi făcute săț țfie mai accesibile i să influen eze percep ia socială dinafara cmpului con tiin ei de sine. *Barg(, /52.ș ț ț ș ț?nfluen a auditoriului privat poate fi ocazional con tientă, cum a fost eviden iată de vizualizarea unuiț ș țmembru al familiei de către o femeie, avnd i oglindă. ;a a raportat în mod spontan că atunci cnd a trebuitșsă răspundă la afirma iaJ I+red că sexul premarital este dezirabil"indezirabil, s-a surprins discutnd # înțimagina ie # intens, în contradictoriu, cu mama sa, despre ce număr să încercuiască. 3-ar părea că influen eleț țauditoriului privat func ionează de-a lungul ma multor nivele de con tiin ă, de la procesarea informa ieiț ș ț țtrimisă de structuri cognitive incon tiente reprezentnd rela ii semnificativem pnă la experien e fantezisteș ț țcon tiente.ș

ine i cont de faptul că de i această femeie a fost con tientă de interac iunea imaginată cu mama sa,Ț ț ș ș țnu a considerat că acest lucru ar fi putut fi adus în mintea ei de vizualizarea anterioară. A adar, ea nu a fostșcon tientă de determinan ii comportamentului ei evaluativ de sine. *BoGers, /58.ș ț

Studiul 2

>eseori cnd oamenii nu reu esc să atingă anumite standarde ale performan ei, se auto-evalueazăș țnegativ i experimentează un anume grad de nelini te emo ională. Al doilea studiu a avut rolul de a investigaș ș țîntr-o manieră mai directă evaluarea de sine pe care oamenii o fac, în special după o experien ă a e ecului.ț șAltă cercetare s-a concentrat pe parametri specifici de a atribui o însemnătate fiecărui rezultat, cum ar fiinforma iile despre compara ia socială *Destinger, /84 i atribuire cauzală *Ceiner, /


7/13

Metodă

Subiec iiț

3ubiec ii au fost $0 de studen i de sex masculin înscri i la un curs introductiv de psi(ologie laț ț ș&niversitatea din Caterloo. articiparea la studiu le-a adus credite pentru curs. Au fost c(ema i în sesiuni dețla pnă la 4 persoane de un experimentator bărbat. Atribu iile întmplătoare ale celor $ condi iiț țexperimentale au avut loc înainte de sosirea subiec ilor.ț

Procedură

>upă citirea i semnarea formularului de consim ămnt, subiec ii au fost condu i spre un laborator ș ț ț șcare con inea 4 odăi e. Fumătate din odăi e con ineau o oglindă mică, ca manipulare a con tiin ei de sine. +aț ț ț ț ș ți în studiul , ata area notelor explicative i descriind camera ca Iîn esată cu ec(ipamente ale altor ș ș ș ț

experimentatori a părut să potolească orice nelini te legată de oglinzi, i niciun subiect nu a exprimat vreoș șsuspiciune.

3ubiec ilor li s-a dat apoi că ti i au primit instruc iuni fiecare din cte un magnetofon individual. Auț ș ș țfost ruga i să se a eze, să se relaxeze i să- i ină oc(ii înc(i i ma)oritatea timpului, în timp ce fac o serie deț ș ș ș ț șexerci ii de vizualizare. Apoi a început primul exerci iu, în care subiec ii au fost instrui i să încerce să ob inăț ț ț ț țo imagine vizuală rapidă a unui număr de obiecte care erau numite. Au fost 10 de obiecte în total, prezentate

la un interval de 4 secunde fiecare. >upă ultimul obiect, ca o sarcină care să distragă, subiec ii au fostțimediat instrui i să încerce să vizualizeze litere ale alfabetului în timp ce erau numite la un interval de 2țsecunde fiecare.

&rmătorul exerci iu a fost alcătuit din vizualizări ale auditoriului privat, vizualizări menite sățmanipuleze. ?nstruc iunile subiec ilor au fost să î i imagineze că sunt în situa ia descrisă i să încerce săț ț ș ț ștrăiască experien a ca i cum ar fi acolo. >upă vizualizare, a existat o perioadă de 10 de secunde în care auț șfost ruga i să se gndească la vizualizarea finală, la orice sentiment care a venit odată cu ea i la orice altăț șsitua ie de natură similară în care au fost implica i.ț ț

A urmat experien a e ecului. Ei s-a explicat că un aspect al procesului de vizualizare este că *,ț șcrează legături apropiate în memorie. entru următorul exerci iu ei trebuiau să încerce să- i aducă aminte ctț șmai multe cuvinte din lista de obiecte pe care o auziseră anterior. Apoi au luat formularul cu întrebări de pe

peretele din fa a lor i au început să scrie cuvintele pe care i le aminteau. *Abia în acest punct oglinda aț ș șdevenit vizibilă pentru subiec ii afla i în condi ia de con tiin ă de sine. În timp ce încercau să notezeț ț ț ș țcuvintele, au fost instrui i să tragă periodic o linie pe foaie sub cuvintele pe care le scriseseră. Acest lucru ațservit scopului nostru de a face proeminent faptul că î i aminteau foarte pu ine cuvinte. atru minute au fostț țalocate pentru acest exerci iu. Această sarcină este de fapt foarte dificiă, iar subiec ii pilot au confirmat că iaț țfăcut să se simtă incompeten i.ț

>upă ce au completat sarcina de aducere aminte, subiec ii au fost instrui i să înc(idă magnetofonul iț ț șsă completeze c(estionarul care con inea măsurătorile dependente*a fi descrise. +nd au terminat, le-a fostțexplicat studiul, cu accent pe faptul că sarcina de aducere aminte a fost destul de dificilă i că a fostșconstruită în a a fel înct să nu fie în stare să- i amintească multe cuvinte.ș ș

Vizualizările auditoriului privat

3itua iile pe care subiec ii le-au vizualizat înainte de testul de aducere aminte au fost alese să variezeț țîn ceea ce prive te nivelul de contingen ă a structurii evaluative a auditoriului privat proeminent. Diecareș țsubiect a auzit una din cele trei vizualizări ale auditoriuluiJ control, necondi ionat i condi ionat.ț ș ț@izualizarea auditoriului a durat aproape minut.

CONTROL. Această vizualizare a avut inten ia de a fi neutră privitor la procesele evaluării de sineți să îi îi facă pe subiec i să fie absorbi i în experien ele momentului. 3ubiec ii au fost instrui i să seș ț ț ț ț ț

imagineze plimbndu-se pe trotuar. ?nstruc iunile lor au inclus afirma ii ca Iimaginează- i culoarea ierbii iț ț ț șIîncearcă să sim i asfaltul sub picioare.ț

NCOND! !ON"TȚ . 3ubiec ii în condi ia de acceptare necondi ionată au fost ruga i să- i imaginezeț ț ț ț șcă iau prnzul cu un prieten bun, cineva care nu ar renun a la ei i i-ar sus ine în momente bune i rele. Auț ș ț șfost încura)a i să Isimtă căldura i acceptarea cu această persoană. ?nten ia acestei vizualizări a fost să-i facăț ș ț

pe subiec i să se simtă plăcu i i accepta i necondi ionat.ț ț ș ț ț


8/13

COND! !ON"TȚ . @izualizările auditoriului condi ionat a avut de asemenea rolul de a face oameniițsă se simtă plăcu i i aprecia i, dar acest grup a fost menit să simtă că acceptarea auditoriului privat esteț ș țcondi ionată de ac iunile bune. ;i i-au imaginat că se întlnesc i discută cu o nouă cuno tin ă despre oț ț ș ș ș țtemă pentru curs, pentru ca mai trziu să audă persoana respectivă spunnd Ia fost c(iar de tept... îmi placșastfel de oameni. 3copul acestei vizualizări a fost ca subiec ii să se simtă plăcu i i accepta i de aceaț ț ș ț

persoană, cu mesa)ul adi ional că au fost plăcu i datorită abilită ilor.ț ț ț

Măsurători depe#de#te

?mediat după sarcina de aducere aminte, subiec ii au completat un c(estionar care a inclusțurmătoarele măsurători dependente.

3=A%;. rima pagină a c(estionarului a fost alcătuită din 0 scări bipolare ale stării. Diecare scală afost alcătuită dintr-o linie de 00 mm cu puncte de final etic(etate în concordan ă cu stări pozitive variate iț șopusurile lor negative *ex. Bun # rău, mul umit # nemul umit, lipsit de speran ă # plin de speran ă. 3ubiec iiț ț ț ț țau fost ruga i să deseneze o liniu ă deasupra fiecărei linii pentru a indica Icum te sim i acum.ț ț ț

3=?!A >; 3?H;. A urmat 3cala 3timei de 3ine %osenberg */$8, despre care %obinson i 3(aver ș*/


9/13

într-un singur AH'@A3 sens *auditoriu privatJ control, necondi ionat, condi ionat pentru a determina dacăț țmanipulările au făcut impresia dorită. Ea măsurătoarea despre ct de plăcu i s-au sim it subiec ii în timpulț ț țvizualizării, a existat un efect principal semnificativ pentru auditoriu, D*2,8iscu ii, unde profilurile rezultatelor în diferite măsurători pot fi avute în vedereț țîmpreună.

>e i performan a asupra sarcinii a fost în mod general destul de slabăș ț 1, a existat o oarecarevariabilitate printre subiec i. *ț 1 ' analiză a varia iei 1 *control, necondi ionat, condi ionat M 2 *cu oglindă,ț ț țfără oglindă realizată pe numărul total de cuvinte amintite de fiecare subiect nu a avut vreun efectsemnificativ, to i Ds N .8. !edia a fost de 8.85 de cuvinte amintite. Eipsa efectelor amintirii estețîncura)atoare deoarece sugerează că efectele asupra altor măsurători nu pot fi explicate ca rezultnd dindiferen ele de performan ă date de confuzia oglinzii sau ceva de genul acesta. >e asemenea, de iț ț ș

performan a aducerii aminte a corespuns cu un număr de măsuri demne de urmat, includerea ei ca unțcovariat nu a alterat niciun efect. ' întrebare interesantă implică gradul în care starea este determinată denumărul de cuvinte amintite. ' prezum ie centrală a no iunii de condi ionare este că sentimentele ar trebui săț ț țfie strns legate de performan ă, adică, starea ar trebui să fie corelată cu aducerea aminte. În mare, aceastăț


10/13

corela ie a fost semnificativă marginalJ r*85 L .28, p L .0$. ' puternică asociere între stare i aducereț șaminte ar trebui a teptată doar în condi ii de auditoiu condi ionat, i iată ce am găsitJ grupul de control r *5ș ț ț șL .08. ns necondi ionat r *5 L .25, ns condi ionat r*5 L .84, p N .08.ț ț

Supra%e#eralizare

&n scor de suprageneralizare a fost determinat pentru fiecare subiect codnd cea mai extremăafirma ie girată pentru fiecare situa ie ipotetică descrisă *i.e., dacă doar prima afirma ie era girată, itemul eraț ț țcodat , dacă a doua afirma ie era girată, itemul era codat 2, etc. i apoi socotind toate cele patru situa ii.ț ș țAcest lucru a produs un scor de la 4 la 20, unde numerele mai mari reprezintă o tendin ă mai ridicată de ațscoate implica ii negative din informa ii negative despre sine. 3cala suprageneralizării a fost demnă deț țîncredere, dat fiind numărul mic de itemiJ interitemul mediu r L .21, P L .8. @aliditatea sa a fost sus inută dețo corela ie negativă cu scorurile de pe scala de stimă de sine, suma celulei r*8$ L -.28, p L .0


11/13

evaluările lor de sine au reflectat stilul evaluativ al auditoriului lor privat proeminent. Euăm în considerarefiecare condi ie a auditoriului pe rnd.ț

În grupul de control, în care nu a primat niciun auditoriu privat, a existat un efect semnificativ alcon tiin ei de sine asupra atribu iilor performan ei. Acest rezultat este compatibil cu descoperirea înș ț ț țliteratură cum că *, con tiin a de sine deseori duce la atribuire de sine crescută *Ar:in 7 >uval, /


12/13

stare"condi ie a fost legată de alte considera ii, în adi ie la un stil condi ionat al evaluării de sine, cum ar fi oț ț ț țgri)ă în ceea ce prive te managementul impresiei. Într-adevăr, este posibil ca răspunsurile din toate condi iileș țsă refere într-o anumită măsură o dorin ă de a face pe plac sau de a impresiona experimentatorul, ca în cazulțoricărui studiu în care subiec ii tiu că răspunsurile le sunt înregistrate. 9radul de contribu ie al acestor ț ș țfactori ar merita o cercetare mai amănun ită sau poate fi c(iar de nerăspuns. *vezi =etloc: 7 !anstead,ț/58. &n argument împotriva unei interpretări folosind managementul impresiei este faptul că efectelemanipulărilor au fost mai puternice sub condi ii care vitregeau con tiin a de sine privată, care are rolul de aț ș țconduce oamenii la a răspunde la valori i standarde personale mai degrabă dect la cererile situa ieiș ț*Droming, Cal:er, 7 Eopan, /52.

>e i modelul mi)loacelor diferitelor măsurători nu a fost totalmente condi ionat, a părut să reflecteș țstiluri diferite de evaluare de sine pentru subiec ii cu diferiteauditorii private proeminente sub condi ii careț țvitregesc con tiin a de sine. ?ndivizii din grupul necondi ionat, ale căror auditorii private nu i-au bazatș ț ț șacceptarea pe performan e de succes, nu au arătat răspunsuri prea critice cu sinele după e ecul de la sarcinaț șcu memoria. 3ubiec ii cu auditorii care acceptă condi ionat, în sc(imb, au părut înclina i să accepte vina, săț ț țtragă implica ii evaluative negative despre sine i au raportat stări care au reflectat performan a lor. 'ț ș țanaliză multivariată a sus inut această vedere a măsurătorilor ca indicatori multipli ai efectelor condi iilor.ț ț&n a)utor interesant în interpretarea descoperirilor este combinarea algebrică a celor 4 măsurătoristandardiznd-o pe fiecare i apoi adunnd-o pentru fiecare subiectș 8. *8 entru a a)usta măsurătoarea

compara iei sociale pentru a conta pentru propria performan ă a subiectului, acest scor a fost prima datăț țexprimat ca un scor cu diferen ă propor ională, adică propria aducere aminte minus estimarea performan eiț ț țcelorlal i, împăr ită la propria aducere aminte. &n scor scăzut în acest index general indică o tendin ă, dupăț ț țexperien a e ecului, spre o stare proastă, un grad ridicat de suprageneralizare, atribuirea e ecului cu cevaț ș șlegat de sine i estimarea că al ii ar fi în stare să se descurce mai bine la testul aducerii aminte. >.p.d.v.ș ț

psi(ologic, un scor redus ar părea să semnifice o reac ie evaluativă de sine generalmente negativă la oțexperien ă a e ecului scorurile ridicate indică tendin e opuse. %ezultatele acestui index rezumat sunt arătateț ș țîn Digura ?. $ *$ >e i un index rezumat are rolul de instrument descriptiv, unele statistici pot fi de interes.ș>ecizia noastră de a combina măsurătorile individuale este sus inută de o limită semnificativă a interac iuniiț țîntr-o analiză multivariată a varietă ii celor 4 măsurători. D*5, 02 L 1.8, p N .0 * i acest efect multivariatț șa fost men inut c(iar dacă în analiză au fost incluse aducerea aminte, stima de sine i alte măsurătoriț ș

explicative adi ionale. 3us inere pentru validitatea indexului ca indicator al stilului critic de sine derivă dinț țcorela ia sa cu măsurătoarea stimei de sine croniceJ în căsu ă r*8$ L .82, p N .0. aralelă cu analizaț țmăsurătorilor individuale, analiza 1 *auditoriu privat M 2 *con tiin a de sine a varia iei indexului a produs oș ț ținterac iune semnificativă, D*2.81 L $.$, p N .0. 3ubiec ii cu un auditoriu necondi ionat care au fostț ț țcon tien i de sine au ob inut un scor mai ridicat dect contrapartidele lor fără oglindă, t*81 L .$/, p N .08ș ț ț*o singură coadă. În contrast, cei cu un auditoriu condi ionat au ob inut scoruri mai scăzute dacă au fostț țcon tien i de sine, t*81 L 1.0/, p N .0 *o singură coadă. 9rupul de control a avut scoruri ce nu au fostș țafectate în mod semnificativ de manipularea con tiin ei de sine.ș ț

3tilurile evaluării produse de un auditoriu privat care a arătat nivele diferite de condi ionare auțimplica ii pentru o gamă largă de fenomene evaluative de sine. Dor ndu-se să a)ungă la acceptareaț țcondi ionată a unui auditoriu privat poate fi motiva ia din spatele perpectivei psi(ologice numită implicare aț ț

sinelui *ex. de+(arms, /$5 9reenGald, /5. RDigura . ?ndexul reac iilor evaluative de sine în condi ii deț țauditoriu privat i con tiin ă de sine. *Humerele mai scăzute indică o tendin ă către o stare mai proastă, unș ș ț țgrad ridicat de suprageneralizare, atribuirea sinelui în caz de e ec i estimarea că al ii s-ar descurca mai bine.ș ș ț!i)loacele bazate pe n L 0, cu excep ia condi iei auditoriului condi ionat cu oglindă, pentru care n L /.Sț ț ț+osturile impunerii unei evaluări asupra unei activită i au fost bine documentate în alte păr i *ex., motiva iaț ț țintrinsecă scăzută, lant 7 %an, /58, i %an, /51 Dlexibilitate scăzută de răspuns, Amabile, /e asemenea, modelul de cogni ii arătat în stare condi ionată, variind de la atribuireț țde sine la suprageneralizare, a fost observat la indivizii deprima i *Bec:, /


13/13

ulterioarelor e ecuri sau infrac iuni *vezi !iller, /5, pentru o discu ie despre costurile acceptareaș ț țcondi ionată de performan ă suferită de copiii dota i.ț ț ț

Discu ie %e#eralăț

%ezultatele celor două studii au fost compatibile cu prezum ia comună unui număr de teorii carețafirmă că indivizii procesează informa ii relevante pentru sine în concordan ă cu modele stabilite înț țcontextul rela iilor semnificative. În studiul , oamenii s-au comportat în linie cu valorile de inute deț țauditoriile care au fost remise proeminente 0 minute mai devreme de către o vizualizare scurtă i au existatșunele dovezi care să sugereze că acest efect este întlnit în special la indivizii a căror con tiin ă de sineș țfusese sporită. În studiul 2, reac iile evaluative ale sinelui la o experien ă de e ec ale subiec ilor con tien i deț ț ș ț ș țsine au reflectat stilul evaluativ a unui auditoriu privat proeminent i au fost negative în măsura în careșacceptarea auditoriului a fost condi ionată de succes.ț

+teva probleme interesante rămn pentru a fi studiate mai amănun it. În primul rnd, experimentelețraportate aici demonstrează în mod evident că auditoriile proeminente pot afecta comportamentul

persoanelor con tiente de sine, dar nu i faptul că au neapărat un impact în situa ii mai pu in născocite.;steș ș ț țîncura)ator în această privin ă să fie notat că subiec ii nu au fost for a i în niciun fel să ia în considerareț ț ț țreac iile auditoriilor oferite" În special în studiul , indivizii con tien i de sine au fost influen a i deț ș ț ț ț

auditoriile care au avut o legătură minimă într-un context aparent fără legătură.' a doua problemă generală implică interfa a dintre auditoriul privat i cel public *Droming 7ț ș+arver, /5 3c(eier 7 +arver, /51b 3c(len:er, /50. +omportamentul este deseori executat pentruambele sipuri de audien ă, ca atunci cnd o actri ă încearcă att să c tige aplauzele publicului, ct i săț ț ș șîmpace cerin ele profesorului de teatru internalizat. Astfel, ne-am concentrat pe posibilitatea ca structurilețevaluative ale rela iilor sociale să devină reprezentate intern o altă abordare ar fi identificarea de cazuri înțcare auditorii private ar putea colora felul în care alte persoane reale sunt trăite *cf. transferare. &n auditoriu

privat condi ionat, spre exemplu, poate fi proiectat în lume, avnd ca rezultat faptul că ceilal i sunt văzu i caț ț țevaluativi i )udecători.ș

În vreme ce aceste considera ii fac aluzie, ar putea exista beneficii foarte reale în explorareațsimilarită ilor i relevan ei acestor no iuni pentru modelele analitice i neoanalitice ale superegoului *ex.ț ș ț ț ș

Dreud, 521"/4

1 baldwin 1987 - salient private audiences & awareness of the self

Documents