09 contemporaneitatea dec 12

7/29/2019 09 Contemporaneitatea Dec 12

http://slidepdf.com/reader/full/09-contemporaneitatea-dec-12 1/9

D. CONTEMPORANEITATEA

Aceast ultim etap a istoriei psihologiei dezvolt rii cuprinde:ă ă ă ă Teoriile înv riiăţă (1), Organicismul(2) şi Life-span-ul (3).

D1. TEORIILE ÎNV RIIĂŢĂ . J.B. WATSON (1878-1958), B.F. SKINNER (1904-1990), A. BANDURA (1925)1) Teorii ale înv riiăţă2) Tipuri de condi ionareţ3) Înv area socialăţ ă

4) Considera ii evaluativeţ

1. Teorii ale înv riiăţă Teoreticienii cei mai cunoscu i din acest grup pun accentul peţ

rolul procesului de înv are în crearea şi modelareaăţ comportamentului uman de la naştere pân la moarte. Abordarea loră este sus inut de numeroşi sociologiţ ă care se opun no iunii de stadiu şi ipotezeiţ conform c reia dezvoltarea se efectueaz prin modific ri de structur sauă ă ă ă dedirec ie, cum am v zut în teoretiz rile anterioare.ţ ă ă Teoreticienii înv rii nu sunt de acordăţă

între ei în toate privin ele, dar to i împ rt şesc pozi ia lui Bandura atunci când afirm c :ţ ţ ă ă ţ ă ă Natura uman este caracterizat de ună ă vast poten ial care poate fi fasonat de experien e ţ ţ

directe într-o multitudine de forme, în conformitate cu limitele biologice (1989).Aceast afirma ie nu excludeă ţ existen aţ unei baze genetice sau a unor structuri

înn scute ale gândirii. Deă fapt, teoreticienii înv rii compar comportamentul uman cu oăţă ă materie plastic modelat de procesele de înv are,ă ă ăţ dintre care cele mai importante suntcondi ionarea clasic ţ ă şi condi ionarea operant . ţ ă

Aceste teorii v d fiin a uman ca fiind un organism care a înv at s se comporte într-ă ţ ă ăţ ăun mod anume. Cea mai mare parte a fiin ei umane este o consecin a experien elor şiţ ţă ţ

înv rii, iar înv area începe înc din uter. Deşi ideea c oamenii dobândesc multe dintreăţă ăţ ă ă caracteristicile lor prin înv are a mai fost enun at deăţ ţ ă filosofi – cum ar fi Aristotel sau Locke -,teoriile formale ale înv rii îşi au originile în debutul acestui secol. Pân în acel moment,ăţă ă psihologia era înc dominat de ideea c scopul ei ar fi studiul min ii, iar metoda optim deă ă ă ţ ă studiu era socotit introspec iaă ţ dirijat .ă

În 1913, J.B. Watson a afirmat c psihologii sunt datori s se concentreze asupra rela iiloră ă ţ dintre stimulii din mediu şi comportamentele umane şi nu asupra fenomenelor intrapsihice.Nu trebuie întreba i oameniiţ la ce se gândesc, ci ei trebuie privi iţ ce fac. Împreun cu Rosalieă Rayner, el a organizat un studiu clasic prin care un b ie el de 11 luni, Albert, a înv at s seă ţ ăţ ă team de un şoarece alb (auzea un zgomot puternic de fiecare dat când se juca cuă ă şoricelul).Albert nu numai c a ajuns s se team de şoarecele alb, dar reac iona şi la orice fel de obiectă ă ă ţ alb din blan . Într-ă un experiment ulterior, o altă colaboratoare a lui Watson a lucrat cu unb ie el de trei ani, Peter, care se temeaă ţ de un iepuraş alb, dar a c rui fric a fost eliminată ă ă atunci când a început s asocieze acest iepuraş cu experien eă ţ pl cute.ă

Deşi, ulterior, Watson a devenit mai pu in ferm în afirma iile sale fa de cele dinţ ţ ţă tinere e (când s-a oferit s ia unţ ă copil şi s -l transforme în orice i s-ar cere de câtre ună

adversar al teoriei sale – vezi Caseta nr. 1), demersul s uă a avut o influen considerabilţă ă asupra psihologiei. Ideile sale ar putea fi interpretate ca exprimând posibilitatea model riiă nelimitate a comportamentelor umane, fiin ele umane putând fi „ameliorate” în direc ia dorit .ţ ţ ă

Caseta nr. 1: "ANGAJAMENTUL" LUI WATSON

"Da i-mi o duzin de copii s n toşi şi cu constitu ie normal şi un cadru adecvat pentru a-iţ ă ă ă ţ ă creşte şi v garanteză c voi face din fiecare un expert la alegerea mea - medic, avocat,ă vânz tor, patron şi chiar cerşetor sau ho - independent de talentul, înclina iile, tendin ele,ă ţ ţ ţ aptitudinile, voca ia şi originea lor"ţ

(J.B. Watson, Psychological Care of Infant and Child, Allen & Unwin, New York, 1928, p. 21).

2. Tipuri de condi ionare ţ Peste ani, sus in torii teoriilor înv rii au ajuns la concluzia c exist cel pu in douţ ă ăţă ă ă ţ ă

nov. 20121



tipuri de procese în în elegerea înv rii. Unul dintre procese este numit condi ionare clasic ,ţ ăţă ţ ă fiind cel subliniat şi de Watson. Cel lalt proces se numeşte condi ionare operant , fiind descrisă ţ ă şi experimentat de B.F. Skinner (1938).

Pentru "familia" cercet torilor care s-au raliat, în timp, edificiului behaviorist imaginea dină caseta nr. 2 este sugestiv . La fiecare etaj şi în fiecare „apartament", sunt plasa i principaliiă ţ exponen i ai acestui curent, acompania iţ ţ fiind de „tipul de subiec i” pe care au experimentatţ (vezi caseta nr. 2).

nov. 20122



Caseta nr. 2: "CASA" BEHAVIORISMULUI CLASIC

Condi ionarea clasic . ţ ă Studiile privind condi ionarea clasic îşi au bazaţ ă în Rusia, înlucr rile lui Ivan Pavlov (1927)ă . Pavlov a demonstrat c anumite comportamente reprezintă ă r spunsuri la stimuli externi, constituind aşaă numitele reflexe. Exist dou feluri de reflexe:ă ă condi ionate şi necondi ionate.ţ ţ Reflexele necondi ionate ţ sunt r spunsuri ale unei persoane -ă

înaintea oric rei înv ri - la anumi i stimuli (de exemplu, clipitul la o lumină ăţă ţ ă puternic , sauă

salivarea la plasarea unui aliment în gur ).ă Reflexele condi ionate ţ se stabilesc atunci cândcineva asociaz un stimul neutru (cum ar fi un clopo el sau o lumin ) cu un stimulă ţ ă necondi ionat. Dac stimululţ ă condi ionat apare în mod repetat, exact înaintea stimululuiţ necondi ionat, persoana ajunge s r spund la stimululţ ă ă ă condi ionat la fel cum o f cea laţ ă stimulul necondi ionat.ţ

Îndeosebi emo iile sunt supuse acestei condi ion ri, dup cum a ar tat-o Watson.ţ ţ ă ă ă P rin ii au observată ţ lucruri similare (de exemplu, copilul, dup ce i s-au f cut injec ii, începeă ă ţ s plâng atunci când vede un medic; un copil care a fost muşcat de un câine poate ajunge să ă ă se team de casa respectiv sau chiar de cartierul respectiv). Chiar mai mult, copilul poate să ă ă generalizeze frica (vezi cazul Albert). Copilul care se teme de medic poate ajunge s se teamă ă de to i cei în halate albe.ţ

Condi ionare operant . ţ ă Procesul de înv are care descrie efectele recompenselor şiăţ pedepselor este denumit condi ionare operant sau instrumental . În cadrul acestui tip deţ ă ă condi ionare (asociat cu numele luiţ ă Skinner) frecven a unui r spuns se modific în urma uneiţ ă ă înt riri.ă De exemplu, atunci când un copil primeşte o r splat (o bomboan sau o aprobareă ă ă social ) imediat dup ce a r spuns într-un anumit mod, el va repeta acestă ă ă r spuns.ă

nov. 20123



Bomboana sau lauda ac ioneaz ca înt rire.ţ ă ăDac el nu primeşte o recompens sau este pedepsit, el nu va mai repeta acestă ă

r spuns la fel de des. R spunsurile care nu sunt înt rite scad ca frecven putând fi chiară ă ă ţă eliminate (se sting). R spunsurile pedepsite pară s se sting , dar de fapt ele sunt doară ă suprimate; odat ce pedeapsa dispare, r spunsul poate s reapar .ă ă ă ă

De exemplu, un tat care vrea ca fata lui s nu-şi mai road unghiile poate folosiă ă ă condi ionarea operant .ţ ă El poate sc dea frecven a acestui comportament nepl cut l udândă ţ ă ă fata atunci când aceasta rezist f r s -şi road unghiile timp de 10 minute. Laudele vor fiă ă ă ă ă oferite, în mod gradat, pe perioade din ce în ce mai lungi, ob inându-seţ efectul scontat. El

poate de asemeni s ignore comportamentul fiicei sale pentru a permite comportamentului să ă se sting . Nu trebuie îns s o pedepseasc pentru c aceasta ar duce doar la evitarea roaderiiă ă ă ă ă unghiilor în prezen a p rin ilor, în schimb comportamentul ar reap rea în absen a acestora.ţ ă ţ ă ţ

Aplicarea principiilor condi ion rii operante a avut succes remarcabil în corectarea aţ ă numeroase tipuri de comportamente, cum ar fi supraalimentarea, tulburarea liniştii clasei sau

înv area corect a cititului. Psihologii dinăţ ă domeniul dezvolt rii care doresc s utilizeze această ă ă tehnic urm resc rela ia care exist între r spunsuri şi stimuliă ă ţ ă ă (inclusiv înt ririle). Ei seă concentreaz de asemeni pe felul în care diferite moduri de a oferi înt ririle schimbă ă ă frecven a r spunsurilor.ţ ă

Exist aşa numiteleă scheme de înt rire.ă Un copil trebuie mai întâi s primeasc oă ă înt rire pentru fiecareă r spuns corect, dar, odat comportamentul fixat, aceast schem nu maiă ă ă ă este necesar . Studiile au ar tat c un om îşiă ă ă men ine r spunsurile la fel de eficace prinţ ă

înt rirea primului r spuns dup o perioad anume de timp sau prină ă ă ă oferirea unei înt riri după ă un anumit num r de r spunsuri corecte.ă ă

Un alt aspect important al condi ion rii operante se refer la dezvoltarea unui nouţ ă ă comportament. Unele r spunsuri sunt foarte rare. Totuşi, recompensândă aproxim ri succesive,ă adic acele comportamente ce se aseam nă ă ă din ce în ce mai mult cu cel dorit, se poateă cizela comportamentul. Folosind astfel de tehnici s-a ajuns s fieă înv a i porumbeii s joaceăţ ţ ă ping-pong, s identifice anumite inte (Skinner)ă ţ 1 sau s fie înv ate numeroase abilit iă ăţ ăţ cognitive, sociale sau lingvistice de c tre copii şi adul i.ă ţ

A C T I V I T IĂŢa) Cele dou forme de condi ionare, clasic şi operant au, în esen , o schem comună ţ ă ă ţă ă ă

S R. Pornind de la aceasta ca baz ,→ ă completa i ţ reprezentarea grafic a celor două ă forme de condi ionare, marcând diferen ele dintre ele.ţ ţ

b) Enumera i câteva situa ii prin care comportamentul dumneavoastr a fost condi ionat într-ţ ţ ă ţun fel sau altul.

3. Înv area socialăţ ă Teoria înv rii sociale s-a dezvoltat pe baze behavioriste. Sus in torii ei au consideratăţă ţ ă

behaviorismul prea restrâns şi inflexibil. Ei au apreciat c doar o parte din dezvoltareaă comportamentului poate fi explicat prin condi ionarea clasic şi operant , subliniind c multeă ţ ă ă ă comportamente nu sunt înv ate gradat, prin înt riri, ci prin simpla observare.ăţ ă

Astfel, conceptul de imita ie ţ a jucat un rol cheie în perspectiva înv rii sociale. Multeăţă studii au indicat asem narea crescând a comportamentului social al copilului cu cel al adultului.

ă ă

Unii cercet tori au descoperit c , dac un copil este recompensat pentru c a imitat un model, elă ă ă ă va continua s imite modelul chiar şi f r s fie recompensat (Bandura, 1969). La fel, dac elă ă ă ă ă observ cum modelul este recompensat pentru ac iunile sale, va încerca s -i copieă ţ ă comportamentul. Sunt de notorietate experimentele lui Bandura prin care a demonstrat că recompensarea unui comportament violent al modelului (un adult care distruge nişte marionete)favoriza imitarea acestuia de c tre subiec i (copii preşcolari).ă ţ

De-a lungul anilor, au fost mai multe interpret ri privind rolul şi importan a imita iei. N.ă ţ ţ Miller şi J. Dollard au sus inut c îngrijirea de c tre p rin i devine for motivant pentruţ ă ă ă ţ ţă ă imita iile copilului. Astfel, un p rinte care satisface nevoile unui copil de hran , c ldur şiţ ă ă ă ă afec iune este asociat cu satisfacerea acestor nevoi, dobândind priorit i de înt rire prin elţ ăţ ă

însuşi. Întrucât comportamentele p rin ilor au valoare de înt rire, copilul le imit pentru a seă ţ ă ă

recompensa singur. Psihologii behaviorişti au ar tat c p rin ii au mai mult putere şi mai multeă ă ă ţ ă bunuri, iar copiii le apreciaz statutul şi de aceea îi copie în speran a de a dobândi o influen şiă ţ ţă un statut similar.

1 Skinner, B.F. Skinner, 1960, Pigeons in a Pelican, American Psychologist, 15, 28-37nov. 20124



Schimb rile gradate, dar radicale, din teoriile înv rii sociale au continuat. Lucr rile luiă ăţă ă Bandura şi ale echipei sale sunt reprezentative în acest sens. Bandura a reformulat multe dintreaspectele înv rii şi motiva iei umane în termeni de procese cognitive. Conform lui Bandura,ăţă ţ procesele cognitive ale individului au un rol central în reglarea înv rii. Ele controleaz ceea ceăţă ă copilul descrie sau gândeşte despre ceea ce vede şi modul în care el repet un lucru sau îlă stocheaz în memorie. Scurte experien e cotidiene pot avea efecte de durat , întrucât ele suntă ţ ă re inute în memorie într-o form simbolic . Înv area dup un model nu mai este o simplţ ă ă ăţ ă ă problem de imita ie. Atunci când copiii sau adul ii îi privesc pe ceilal i, ei îşi formeaz anumiteă ţ ţ ţ ă concep ii despre comportamentele posibile care îi vor ghida ulterior în ac iunile lor. La fel cum,ţ ţ

dac îşi observ ac iunile şi consecin ele acestora, ei îşi pot schimba concep iile şi s ac ionezeă ă ţ ţ ţ ă ţ în mod diferit. S presupunem c un b ie el şi-a v zut fratele mai mare b tându-se şiă ă ă ţ ă ă învingându-şi adversarul. Întrucât b iatul îşi admir fratele, el va ajunge s considere b taia caă ă ă ă pe un comportament posibil. S presupunem îns c b iatul se implic într-o lupt şi este b tut.ă ă ă ă ă ă ă În aceast situa ie, b ie elul va decide c b taia nu este o solu ie, sau c este doar atunci cândă ţ ă ţ ă ă ţ ă eşti sigur de victorie sau c aceast înfrângere a fost un accident ce nu se va mai repeta.ă ă Comportamentul s u ulterior depinde de concep iile pe care şi le va forma ca rezultat ală ţ observ rii fratelui s u victorios şi înv mintele trase din propria experien .ă ă ăţă ţă

În aceast lumin , considerarea stimulilor drept simple evenimente fizice externe careă ă controleaz comportamentul trebuie înlocuit cu ideea deă ă stimuli ca semnale care îl ajut pe omă s decid .ă ă Nu stimulul în sine, ci concep ia persoanei despre stimul este ceea ce intervine şi ţ regleaz comportamentul.ă

A C T I V I T A T E

Da i un exemplu care s ilustreze propozi ia subliniat .ţ ă ţ ă

Teoreticienii înv rii sociale cognitive insist asupra faptului c oamenii proceseaz şiăţă ă ă ă sintetizeaz informa iile adunate din experien ele avute perioade îndelungate, ceea ce înseamnă ţ ţ ă c ei nu mai sunt lega i doar de ceea ce se întâmpl aici şi acum. Pe baza experien ei acumulateă ţ ă ţ anterior, ei decid care comportament este eficace sau nu. Pe m sur ce se dezvolt , fiin eleă ă ă ţ umane îşi construiesc aştept rile lor despre evenimentele viitoare. Ei estimeaz consecin eleă ă ţ

pozitive şi negative ale diverselor ac iuni. Pentru a face aceasta, ei îşi stabilesc standarde propriiţ pe care le folosesc pentru a-şi evalua performan a, pentru a-şi r spl ti ac iunile şi pentru a-şiţ ă ă ţ oferi o motiva ie.ţ

Noii teoreticieni ai înv rii sociale au progresat mult fa de punctele de vedere ini iale.ăţă ţă ţ Ei acord gândirii şi cunoştin elor umane o importan central în expliă ţ ţă ă carea dezvolt riiă comportamentului uman. Individul tinde spre explorare, evitând lucrurile care i se par preastresante sau dincolo de capacit ile sale. Oamenii din jur joac un rol fundamental înăţ ă dezvoltare. Ceea ce ei fac sau spun, modul în care se comport , devin surse de informa ii careă ţ sunt utilizate în elaborarea unor judec i şi în creşterea aştept rilor despre sine şi lume.ăţ ă

4. Considera ii evaluative ţ Aceast abordare teoretic are numeroase implica ii care merit o aten ie deosebit . În

ă ă ţ ă ţ ă

primul rând, teoreticienii înv rii pot oferi o explicare a schimb rilor sau continuit ilor înăţă ă ăţ comportamentele copiilor şi adul ilor. Dac un copil este foarte amabil, atât la şcoal cât şiţ ă ă acas , putem presupune c a primit o înt rire pentru acest tip de comportament în loc să ă ă ă concluzion m c nu are un "temperament gregar". Putem explica şi faptul c un adult se poartă ă ă ă amical şi serviabil în mediul de la serviciu şi complet invers acas . Este suficient s presupunemă ă că sistemul de înt riri este diferit în cele dou situa ii. Trebuie îns s ne amintim c indivizii auă ă ţ ă ă ă tendin a de a alege situa ii care s permit continuitatea comportamentelor lor uzuale, iarţ ţ ă ă comportamentul unei persoane va avea tendin aţ s provoaceă la ceilal i indivizi r spunsuriţ ă asem n toare (înt riri) în diferite situa ii. Exist deci o tendin spre continuitatea conduitelor.ă ă ă ţ ă ţă

Totuşi, teoreticienii înv rii au mai multe dificult i decât adep ii altor teorii în a explicaăţă ăţ ţ variabilitatea individual normal a comportamentului.ă ă

Aceste teorii dau dovad de optimism în ceea ce priveşte posibilitatea schimb rii.ă ă Comportamentul unui copil se poate schimba dac sistemul de înt riri sau opinia lui despre sineă ă se schimb . Rezult , deci, c un comportament cu "probleme" poate fi modificat.ă ă ă

Interesul principal al acestei viziuni asupra comportamentului social const în faptul că ă ea ofer o idee precis privind modul de dobândire a comportamentelor. S-a dovedit că ă ă

nov. 20125



înv area copiilor se realizeaz în mare m sur prin imita ie, iar adul ii vor continua s adopteăţ ă ă ă ţ ţ ă comportamente care le sunt favorabile. Ad ugarea de elemente cognitiviste la teoria lui Banduraă

îi confer acesteia mai mult for , întrucât permite o integrare a modelelor înv rii şiă ă ţă ăţă dezvolt rii cognitive.ă

Totuşi, aceast perspectiv teoretic nu aduce decât relativ pu ine informa ii despreă ă ă ţ ţ schimb rile legate direct de vârst , la copil sau la adult. De aceea,ă ă ea este mai adecvat pentruă în elegerea comportamentului uman decât a dezvolt rii umane ţ ă .

(adaptare dup R. Schell, E. Hall,ă Developmental Psychology Today , 1979)

REPERE BIBLIOGRAFICE SUPLIMENTARE (facultativ)E.R. Hilgard, G.H., Teorii ale înv rii,ăţă Editura Didactic şi Pedagogic , Bucureşti, 1974ă ăP. Mureşan, Înv area social ,ăţ ă Albatros, Bucureşti, 1980

D2. ORGANICISMUL

Dominând cu autoritate psihologia experimental pe un interval semnificativ (1915-ă1970), invadând aplicativ spa iile psihologiei educative, defectologiei, psihiatriei, consilierii,ţ interven iei sociale etc., impunând prin reprezentan ii s i (Skinner a rţ ţ ă ămas o prezen forteţă

până în anul '90), teoriile înv rii au preg tit terenul "opozi iei".ăţă ă ţ Organicismul, ca perspectivă explicativ contrar behaviorismului, reuneşte microteorii sau abord ri mai ampleă ă ă care au canumitor comun importan a acordatţ ă factorului endogen al dezvolt rii. În replic laă ă determinarea preponderent exogenă a comportamentaliştilor, organiciştii subliniaz relativaă autonomie a procesului ontogenezei, bazat pe un principiuă epigenetic2 (gr. epi - dup , genesisă - naştere).

Ilustrative pentru aceast perspectiv sunt microteoria lui N. Chomsksy (a), cât şiă ă etologia şi psihologia evolu ionist (b), ca discipline de sine st t toare.ţ ă ă ă

a) N. CHOMSKY (1928) - teoria structurilor generative ale limbajului.Psiholingvistul american a emis una dintre primele teorii ineiste în privin a genezeiţ

limbajului. Perspectiva sa a dominat intervalul '60-'85, fiind la originea bogatei bibliografii a

lingvisticii generative. Bazându-se pe procedee de comparare, rezultate din modelareamatematic a materialului lingvistică din diverse culturi, şi pornind de la complexitateagramatical – problem rezolvat cu naturale e de copii, indiferent de limba lor matern –, N.ă ă ă ţ ă Chomsky avanseaz explicativ ideea unoră structuri înn scuteă implicate în acest proces. "Copiluleste condus, în construirea spontan a unei gramatici, de o cunoaştere înn scut a formeiă ă ă generale ce trebuie dat regulilor acestei gramatici, cu alte cuvinte, el utilizeaz o «teorieă ă implicit » particular "ă ă 3. Structura de baz este generat automat, ceea ceă ă înva copilul suntţă particularit ile lingvistice ale limbii culturii sale. Printre cei care au intrat în disput ştiin ificăţ ă ţ ă cu Chomsky s-a aflat J. Piaget. De pe pozi ii constructiviste el a sus inut c aceast capacitateţ ţ ă ă de generare este o achizi ie ţ bazat pe unele abilit i înn scuteă ăţ ă 4, datorat îns maturiz riiă ă ă cognitive şi experien ei socio-lingvistice.ţ

Argumentele celor doi şi a echipelor care li s-au raliat pot fi urm rite în lucrarea:ă***, Teorii ale limbajului, teorii ale înv rii,ăţă Editura Politic , Bucureşti, 1988.ă

b) ETOLOGIA s-a n scut ca disciplin biologică ă ă5. Ea a fost necesar ştiin elor naturale înă ţ descifrarea comportamentului speciilor, urm rite în ecosistemul lor natural.ă

2 Dezvoltarea unui organism este un proces care debuteaz o dat cu conceperea sa şi se deruleaz prină ă ă interac iune cu mediul, conform, îns , unui program intern.ţ ă3 O. Ducrot, J.M. Schaeffer, Noul dic ionar enciclopedic al ştiin elor limbajului. ţ ţ Editura Babel. 1996, pp. 56-574 Cercet ri ale aniloră ‘90 confirm faptul c se pot identifica, chiar la nou-n scut,ă ă ă reguli de receptare şitratament informa ional ţ al materialului sonor.5 Punctul de pornire este la Ch. Darwin care, în celebra sa lucrare "Originea speciilor" (1859), are un capitoledificator: "INSTINCTUL". Tezele de baz sunt: a) orice animal posed pe lâng caracterele sale morfo-ă ă ăanatomice şi o serie de manifest ri spontane,ă instinctive, tipice speciei sale; b) aceste manifest ri auă caracter endogen, spontan, variabil, ereditar şi adaptativ, fiind supuse mecanismelor de selec ie natural ;ţ ă c) aceste comportamente pot servi, la fel ca şi caracterele morfo-anatomice, drept CRITERII TAXONOMICE.

nov. 20126



Ideile extrem de generoase ale etologiei animale (K. Lorenz, N. Tinbergen), au deschiscalea etologiei umane (I. Eibl-Eibesfeldt).

Cele patru mari categorii de interoga ii ale etologiei umane sunt legate de:ţa) existen a, şi la omţ , unor comportamente înn scuteă (ereditare sau nu);b) prezen a, şi în comportamentul uman, unorţ tipare fixe de ac iune; ţ c) existen a unorţ stimul ri de tip socio-semnal;ăd) prezen aţ perioadelor critice/sensibile.

R spunsul etologiei este afirmativ la toate cele patru puncte; ca frecven , dar şi subă ţă aspectul descrierii lor, comportamentele înn scuteă şi tiparele fixe de ac iune ţ sunt mai intens

popularizate ştiin ific.ţ

a,b) La om, printre comportamentele înn scute,ă derulate dup un algoritm sau tipară fix de ac iune/coordon riţ ă ereditare (Lorenz), se num r :ă ă1. comportamente motorii (reflexul suptului, apucarea, p şitul, târâitul, c ratul, ..., înotul);ă ăţă2. comportamente expresive (surâsul, mimica de fric , de surpriz , mimica ce înso eşte oă ă ţ

bun parte dintre tr irile deă ă tip afect: groaza, furia, amenin area, supunerea, triumful, darţ şi salutul şi chiar ... curtarea).

Pentru argumentarea determin rii endogene a comportamentelor expresive, etologii au două ă categorii de argumente:

prezen a aceluiaşi pattern de exprimare în culturi extrem de diferite şi f r contactţ ă ă

între ele (ex.fig.l), sau în timp istoric diferit; prezen a acestor comportamente şi la indivizii cu anomalii înc de la naştere,ţ ă anomalii severe care deteriorează sau anuleaz posibilitatea înv rii. În primul caz,ă ăţă este vorba de copiii n scu i orbi (înv area prin imita ieă ţ ăţ ţ vizual fiind imposibil ). Înă ă cel de-al doilea, de anencefalie (monstruozitate care const în lipsa sau reducereaă creierului la nou-n scut).ă

c) Dintre socio-semnalele cu ac iune şi în lumea omului, etologii analizeaz : • ritmulţ ă cardiac - ca socio-semnal - pentru bebeluş, cu rol liniştitor; • propor iile şi înf işarea capuluiţ ăţ infantil (vezi figura 2) pentru stimularea comportamentului protector al adul ilor;ţ • elementeale structurii corpului masculin sau feminin ca socio-semnale în comportamentul de trezire ainteresului celuilalt sex.

d) Referitor la existen a unorţ perioade sensibile, asem n toare celoră ă critice din

embriogenez , etologiiă înt resc ideea existen ei unui calendar al speciei umane care ghidează ţ ă şi face optim procesul de înv are. Exist oăţ ă vârst a mersului, a limbajului, a gândirii logiceă etc., anticiparea sau pierderea acestor perioade sensibile putând compromite sau chiar anularezultatul înv rii.ăţă

Opunându-se radical pozi iilor behavioriste, etologia rediscut influen a mediului, peţ ă ţ care o situeaz înă postur de factor necesar dezvolt rii ontogenetice, conform, îns , unuiă ă ă program dat. "Poten ialul de înv are al fiec rei specii pare s fie în întregime programat prinţ ăţ ă ă structura creierului, secven ele eliber rii hormonilor şi deţ ă ceea ce orchestreaz toateă acestea: genele. Fiecare specie animal este astfel preg tit pentru a înv a anumi iă ă ă ăţ ţ stimuli,este neutr la al ii şi evident rejectiv la o a treia categorie. Pavlov pur şi simplu s-a înşelată ţ ă atunci când a presupus c orice stimul poate fi convertit în stimul condi ionat. Doar o parteă ţ foarte mic a creierului poate fiă acceptat ca fiind "tabula rasa", chiar şi pentru specia umană ă ("specialist în nespecializare" - K. Lorenz). Celelalteă p r i ale creierului sunt ca un negativă ţ deja expus, aşteptând s fie plonjate într-un fluid - mediul - pentru a seă developa. Creieruluman nu este, deci, o tabula rasa, o suprafa virgin pe care experien a deseneaz scheme,ţă ă ţ ă cu ajutorul liniilor şi a punctelor. Într-o exprimare mai exact , el poate fi prezentat ca ună instrument autonom, specializat în luarea de decizii, în urma ac iunii sale de investigare ţ activ şi alert a ambian ei.ă ă ţ El face anumite alegeri, respinge alte posibilit i şi, într-oăţ manier ă înn scut ,ă ă odat orientat c tre o op iune, din mai multe posibile,ă ă ţ împinge şi corpul s ac ionezeă ţ dup un program care se schimb gradual şi automat de la copil rie la b trâne e" (E.W.ă ă ă ă ţ Wilson, apud Thomas, Theories du developpement de l'enfant, DeBoeck, 1994, p. 319).

Ca exemplu de abordare etologic a unui comportament patologic vezi Şerban Ionescu,ă

14 abord ri în psihopatologie,ă 1998, pp. 131-134.

La ora actual , psihologia dezvolt rii primeşte date privind ontogeneza atât din parteaă ă etologiei umane (disciplin în faz de intens expansiune), cât şi din partea unei noi direc iiă ă ă ţ

nov. 20127



psihologice: psihologia evolu ionist . ţ ă Ceea ce le diferen iaz este domeniul de baz în care seţ ă ă situeaz fiecare şi metodologia. Ceea ce le apropie esteă baza evolu ionist din perspectivaţ ă c reia urm resc ontogeneza.ă ă Etologia r mâne o disciplin biologic , utilizând ca metodă ă ă ă esen ial observarea comportamentului –ţ ă animal sau uman – în mediul natural. Psihologiaevolu ionist este o disciplin eminamente experimental , careţ ă ă ă urm reşte filia ia unoră ţ comportamente umane în antecedentele comportamentale ale altor specii (exemplu:altruismul, ataşamentul, inteligen a social etc.).ţ ă

Dintre rezultatele etologiei, de maxim interes pentru psihologia dezvolt rii se dovedescă a fi: a) adaptarea la noile condi ii de mediu; b) raporturile p rin i-copii; c) manifest rile deţ ă ţ ă

afec iune; d) manifest rile agresive;ţ ă e) impactul experien elor timpurii; f) instituireaţ raporturilor de supunere-autoritate; g) mecanismele de autoreglare; h) infanticidul şi incestul;i) formele de joc; j) orientarea estetic şi "moral " înn scut .ă ă ă ă

Ca principale referin eţ bibliografice se pot consulta: V. Dem Zamfirescu; Etic şi etologie,ă 1982; M. Cociu, M ria Cociu,ă Tainele comportamentului animal, 1982; I. Eibl-Eibesfeldt,

Agresivitatea uman ,ă 1985; I. Eibl-Eibesfeldt, Iubire şi ur ,ă 1995; D. Morris, Maimu a ţ goal ,ă 1991; M. Cociu, Etologie: Comportament animal, 1999.

Fig. 1. Comportamentul amical de salut la (1) unbalinez; (2) un papuaş; (3) o fran uzoaic şi (4) un ţ ă indian waika. Dup Eibl-Eibsefeldt, 1972.ă

Fig. 2. Schema declanşatoare acomportamentului de îngrijire a

puiului. La stânga, propor iile ţ capului sunt în general resim ite ţ drept "adorabile" şi "dr g laşe".ă ă Ladreapta, forme adulte care nustimuleaz impulsulă parental. După Lorenz, 1943.

D3. LlFE-SPAN-ulAceast viziune asupraă dezvolt rii pe tot parcursul vie iiă ţ este o direc ie nou înţ ă

psihologia dezvolt rii,ă ap rut în anii '80, concomitent în Germania şi S.U.A. Dou elemente oă ă ă particularizeaz : a) Dilatarea accep iuniiă ţ ontogenezei ca proces ce se deruleaz între două ă repere: concep ia şi moartea individului; b) Redefinireaţ accep iunii conceptului deţ dezvoltare, prin l rgirea perspectivei şi scoaterea defini iei de sub inciden a biologicului.ă ţ ţ Înesen , l ife-span-ul concepe dezvoltarea ca fenomenţă de schimbare structural şiă sistematică ce caracterizeaz întreaga via a individuluiă ţă (vezi pe larg Tema nr. 2).

Consecin a imediat este faptul c accentul de cercetare se mut de peţ ă ă ă naturaschimb rilor ă (obiectiv al teoriilor anterioare) pe cauzalitatea şi contextul schimb rii.ă Obiectulpsihologiei dezvolt rii devine astfel o dublă ă schimbare: un individ în schimbare într-uncontext al dezvolt rii aflat şi el în schimbare.ă Ca atare, de la o psihologie a unei vârste,ini ial a copilului, psihologia dezvolt rii ajunge s fie ast zi oţ ă ă ă psihosociologie a vie ii. ţ Faza

nov. 20128



intermediar a fost cea a teoriilor clasice, c reia noi i-am acordat o aten ie specială ă ţ ă în acestsemestru: Watson, Freud, Vîgotski, Piaget, Wallon etc. Dup cum se poate deduce, ea s-a axată pe teoretiz ri aleă genezei procesualit ilor psihiceăţ prin teorii de nivel mediu (ex. cei anteriormen iona i) sau microteorii (ex J.Marcia sau W.Damon).ţ ţ

nov. 20129

09 contemporaneitatea dec 12

Documents